Curs 5 Senzori magnetici si cu efect Hall Senzorii magnetici GMR (Giant Magneto Resistive) sunt formati pe baz de materiale magneto-rezistive, a ciror rezistenta este modificati de prezenta unui cimp magnetic exterior. Tehnologia GMR este relativ noua, fiind introdust in 1998. Structura senzorilor GMR este de tip sandvici (figura 5.1), compusa din straturi altemative de materiale magnetice conductoare si materiale nemagnetice. Figura 5.1 Senzor GMR cu si iri cimp magnetic exterior aplicat La aplicarea unui cémp magnetic exterior, de exemplu un magnet montat pe rama usii sau ferestrei, cuplajul antiferomagnetic din straturile B este suprimat, momentele magnetice se aliniaza gi se obfine 0 scddere a rezistenfei electrice cu 10- 15 %. Variatia de rezistenta este transformata in variajie de tensiune cu ajutorul altor 3 rezistori de tip GMR conectafi intr-o punte Wheatstone, aceasta fiind sesizata de un comparator. Daca nu se aplic& un cmp magnetic exterior, momentele magnetice din straturile B sunt aliniate in sensuri opuse prin cuplajul anti-feromagnetic, iar rezistenta stratului conductor Aeeste de valoare ridicat Efectul Hall apare intr-un obiect conductor sau semiconductor parcurs de curent si care se afld intr-un cmp magnetic. Forfa Lorentz conduce la deflexia purtétorilor de sarcina pe 0 directie perpendiculara pe cea a curentului gi a cmpului magnetic de inductie B aplicat, intre fefele opuse ale obiectului aparind o tensiune electrics proportionala cu B (figura 5.2) Efectul Hall este mai puternic la semiconductoare decat la metale. Figura 5.2 Mustrarea efectului HallAvantajele senzorilor de tip GMR sunt prezentate in Tabelul 1, comparativ cu senzorii cu fect Hall sau de tip AMR (Anisotropic Magneto Resistive), ‘Tabelul 1 Comparare caracteristici senzori Caracteristicl ‘GMR | Hall Marime Mici_[ Mick Nivel seminal ‘Mare_| Mic Sensibilitate ‘Mare | Mica Stabilitate cu temperatura | Buna_| Mic& CConsum de putere Mic _| Mic Cost Mic | Mie isteme de alarmi si alarme medicale Sistemele de alarma, desi sunt relativ complicate gi uneori functioneaza defectuos, sunt cesentiale pentru detecia intrusilor, a tentativelor de spargere gi protectia locuintei. Butonul de panica, declansat in cazul unui eveniment nedorit, poate fi folosit si in cazul unei alarme medicale, find ins necesara o distinctie intre cele dou tipuri de alarme. Un sistem de alarm realizeazd treitipuri de actiu @ Declangarea alarmei de cétre senzorii utiizati de sistem @ Transmiterea semnalelor de alarmare prin sistemele de comunicatii pe cablu, radio ete. © Preluarea alarmei si Iuarea de masuri de cétre companiile de securitate, serviciile medicale sau alte institutii abilitate (pompieri, polifie companii de utilitagi ete.) Cresterea nivelului de trai si a ingrijirii medicale, precum si controlul nasterilor, a condus la probleme demografice, o pondere tot mai mare in societate detindnd-o persoanele in virstd, Pentru asistarea acestora la domiciliu, a persoanelor bolnave sau cu handicap, exist alarme medicale, care reduc la minim riscul accidentelor casnice gi cheltuielile necesitate de prezenta personalului de supraveghere. Se vorbeste in acest caz de tele-asistenta (tele- assistance), in acest sens exista diverse sisteme mobile de comunicare prin voce sau incercari de sisteme de detectie video a cAderilor persoanelor si transmiterea automata, sau la actionarea unui buton, a unui semnal de alarmi, daca se detecteaz ceva anormal. Pentru protectia bitranilor sau a persoanelor cu probleme de sinatate aflate la domiciliu, solujia optima combind un buton de panica, care insi nu poate fi actionat intotdeauna, datorité pierderii cunostingei, panicarii sau problemelor de memorie la persoanele varstnice, cu o interogare de la distanté periodica si monitorizarea functiilor vitale ale persoanei in cauza (puls, tensiune, ritm respirator etc). Dispozitivele de monitorizare sau comunicare pot fi sub forma de pandantiv, inel, bratara ete. si sunt purtate permanent. Dispeceratul aferent poate trimite pe cineva care si intervina si sd ajute persoana in cauza. Dispozitivele de monitorizare sau comunicare pot fi si integrate in imbracdminte, vorbindu-se astfel de imbracdminte inteligenta. fn prezent se fac cercetari pentru realizarea de refele corporale de senzori (figura 5.4) care si monitorizeze permanent starea de sfnatate a individului si si-i asigure confort termic. Echipamentul purtat de cei in varsta sau bolnavi devine un nod mobil intr-o retea, El monitorizeaz permanent parametrii fiziologici si locafia persoanei, transmitind informatii personalului de supraveghere sau medical, care pot lua decizia unei interventii, limiténd efectul colapsurilor sau al accidentelor.Figura 5.4 Retea corporala de senzori Securitatea accesulut Accesul in clidiri sau inciperi se face prin usi, protejate cel putin cu sisteme mecanice de inchidere (broaste) sau electronice. Usile pot fi automate, actionate electric sau, in unele cazuri, hidraulic, fiind deschise si inchise cu ajutorul unor servomotoare de actionare, comandate de senzori, care detecteaza prezenta persoanelor ce se apropie de usa. = 4 Figura 5. Usi cu verificarea amprentelorSenzorii utilizati pot fi de diverse tipuri: un senzor de presiume localizat in podea, sub mocheta, care reactioneazi la greutatea persoanei care I-a cAlcat, un senzor sau bariera cu infrarosii care reactioneazi la intreruperea fascicolului IR, un senzor de migcare sau. proximitate, 0 telecomanda radio sau tn infrarosu care comand de la distanta actionarea usii (de exemplu usi de garaje), un tag RFID, care este citit in apropierea usi Securitatea accesului se bazeaza pe identificarea persoanei si a drepturilor de acces de care se bucur. Deschiderea usii se face dupa o verificare bazata pe: © Obiecte (de exemplu o cheie, un tag sau un card de acces magnetic sau cu cod de bare) ‘+ Informatii secrete (parola de acces, cod tastat la claviaturd etc.) ‘© Date biometrice (amprente, scanare itis, detectie voce etc.) Usile sunt prevazute si cu senzori de siguranfi care s& prevind deschiderea sau inchiderea usii, blocdnd inchiderea usii sau incetinind migcarea, daca in raza ei de actiune se afl un obstacol material sau uman, Un exemplu de us care asiguri accesul persoanelor prin verificarea amprentelor (maximum 78 amprente), cheie mecanic& si cod de la tastaturi este prezentat in figura 5.5. Folosirea ei implicd un proces de antrenare-invaare, utilizatorii trebuind s& determine ce pozitie si nivel de presiune sunt necesare pentru detectia corecté. Degetul a cArui amprenté. este scanaté trebuie plasat in centrul ferestrei si mentinut ferm in aceeasi pozitie, fara a se migca Pentru securitatea accesului se pot utiliza sisteme RFID, aecesului in clidiri publice. Sistemele de control electronic al accesului sunt utilizate pentru verificarea automata a autorizatiilor de acces individuale in cladiri, imobile sau birouri. Exist dowd feluri de sisteme electronice de acest tip: sisteme “online” si sisteme “offline”. Sistemele online tind s8 fie folosite acolo unde se face verificarea autorizatilor de acces ale persoanelor doar la cfiteva intrari (intrrile principale la birouri si locatii comerciale). in acest tip de sistem, toate terminalele sunt conectate la un calculator central prin intermediul unei refele. special la. controlul Figura 5.6 Exemple de identificare a unor persoane folosind tehniei RFIDTag REID incorporat “card de acces Intestate fare contect (Baza de date ‘chiaitie de Antena is renzactloy dete st control t__ieaser Figura 5.7 Schema bloc a unui sistem de control al accesulu Calculatorul central ruleaz baza de date, in care fiecdrui terminal i se atribuie datele pentru autorizarea accesului la terminalul respectiv. Datele de autorizare sunt incarcate in terminale prin refea gi salvate intr-un tabel. Schimbarea autorizatiei individuale de acces poate fi facut direct de la calculatorul central, fri a avea cardul la dispozifie. De exemplu, se poate elimina accesul neautorizat, in cazul pierderii cardurilor de acces. Cardurile de acces din sistemele online pot stoca doar un numar mic de date (numar unic de trecere). Este posibil a se utiliza transponderele de tip “read-only”. \nvegistrarea timpului de intrare gi controlul accesului sunt realizate prints-un singur terminal. Functiile cardului de acces fra contact (figura 5.8) pot fi realizate de un ceas cu transponder. Sistemele offline sunt folosite in situatiile cand se lucreaz’ cu un numar mare de {ncaperi echipate cu sisteme electronice de acces, la care au acces doar cdtiva oameni. Fiecare terminal salveazA o lista cu cheile de identificare, pentru care accesul Ia acest terminal este autorizat, Nu exista cuplare in refea cu alte terminale sau cu un calculator central. Informatie cu privire la camerele la care cardul de acces permite intrarea sunt stocate pe card sub forma unui tabel, ce confine cheile de identificare. Terminalul compara toate cheile de identificare stocate pe card cu acelea din lista lui si permite accesul, de indata ce ‘gseste una la fel. Figura 5.9 Terminal offline Figura 5.8 Card de acces RFID intograt in broasea usii Transponderul este. programat la stafie de programare centrala, cum ar fi de exemply la receptia de la hotel (odata cu sosirea clientilor). Transponderul poate fi programat si fie valabil doar pe 0 anumita perioada (de exemplu cheile de la hotel pot fi automat invalidate la plecarea clienfilor). in cazul pierderii cardului purtator de informatii, cheile de identificare trebuie si fie sterse din terminal, utilizand un program specializat. fn figura 5.9 este prezentat un terminal offline integrat in mfnerul de la us8. ZAvorul este deblocat prin mentinerea transponderului in fafa luiSpre exemplu, sistemele RFID de la Texas Instruments sunt ficute pentru multe aplicatii pe 13.56MHz (in concordanfa cu ISO 15693), asigurand niveluri foarte ridicate de securitate in controlul accesului, timpului, prezenfei, autorizarii, in urmarirea bunurilor, in accesul vehiculelor, in plata cu ajutorul cardului a notei de platd din restaurante sau la automate. Un numar mare de companii utilizeaza sisteme RFID de la Texas Instruments fntr- tun perimetru larg al sistemelor de securitate din clidiri precum si in aplicatile care tin de accesul si parcarea autovehiculelor. ‘Transponderele pot fi montate in parbrizele masinilor, in ecusoanele angajatilor, in inelele de prindere a cheilor. Cititoarele pot fi montate in interiorul zidurilor, pe usile de inare de sire de angler de aces fn loci de parcare sm arele ato in figura 5.10 este ilustrata o aplicatie simpli, de data aceasta pentru identificarea si uurmarirea persoanclor fara nici o interventie manuala, utilizind sistemul RFID SMART- Figura 5.10 Tdentificarea persoanelor cu sistermal RFID Smart-Portal PORTAL™. Aceasta este conceputi si permita citirea automati a tag-urilor, (chiar dac& acestea sunt in orice pozitie sau orientare), cdnd ele se afl& in zona activa a antenei cititorului. Antena reader-ului (cititorului) este plasata in partea stanga si in partea dreapta a zonei pe unde trec persoanele. Cnd una sau mai multe persoane trec prin aceasta zond, se face automat comunicafia intre zag (aflat in posesia persoanei respective) si reader.Curs 6 Securitatea locuintei sia bunurilor Locuinfa trebuie protejaté contra incendiilor, inundatiilor, exploziilor si a altor evenimente nedorite, Se folosesc in acest scop sisteme si detectoare adecvate. Detectoarele de fum sunt fotoelectrice sau cu ionizare. Cele fotoelectrice fotosesc un LED si 0 fotocelula si reactioneaza la slabirea razei de lumina de catre fu, Ele detecteaza foarte bine fumegarile produse de carpe arse, de exemplu de un fier de cleat uitat in prizd sau o figaré clzuth pe pat, si reactioneaza, in general, in situatiile cd focul e incipient si nu degaja caldura. Cele cu ionizare folosese sursa radioactiva (Americium-241) slaba (0,8 Ci) intr-o camera de ionizare, care determina stabilirea unui curent, de ordinul picoamperilor, intre doi electrozi de metal. Particulele de fum determina micsorarea curentului si declansarea alarmei. ‘Timpul de injumatatire al americiului este de 458 de ani, ceea ce determing 0 durata de viata considerabild a senzorului. Detectoarele cu ionizare detecteaza inceputurile de incendit fara fam sau cu putin fum, dar cu degajare de c&ldura, Ele pot fi declangate in mod fals de variatii ale temperaturii sau umiditatii, daca existd o proiectare neadecvati a camerei de ionizare. siguranté in functionare mai buna se obfine cu un detector combinat de fum si caldura, reprezentat in figura 6.1. Aceste detectoare au o siren incorporata, care alarmeaz rezidengii in cazul detectiei inceputului de incendiu si un buton de test, pentru verificarea funetionaii Figura 6.1 Detector de inceput de incend Structura unui detector de fum cu ionizare este prezentata in figura 6.2. Spatiul dintre placa de bazai si electrod confine particule alfa produse de sursa radioactiva si, ca urmare, in circuit apare un curent de circa 10 pA, Aceasta face ca sii fie necesara o izolatie de foarte bun calitate, curentul de fuga prin izolator trebuind si nu depageascd 0,5 pA. De asemenea sunt necesare precautii la instalare, izolatorul nu trebuie s& fie atins cu mana sau murdarit cu diverse substange. Dac& in camera de ionizare patrund particule de fum, particulele alfa se fixeazi pe ele, iar masa mai mare astfel rezultata conduce la scdderea mobilitatii si, prin urmare, a intensitagii curentului Prevenirea exploziilor de gaz se face folosind detectoare de amestecuri de aer-gaz combustibil (aragaz, metan, propan, butan, acetilena, GPL, hidrogen etc). Unele detectoare (figura 6.3) au doua praguri de detectie a concentratiei gazelor, reactile lor find diferite in cele dou situatii critice si reactioneaza in mod diferit la depasirea unuia din cele doua praguri. De asemenea, se recomanda instalarea de detectoare de monoxid de carbon (CO) in apropierea centralelor termice, arzatoarelor cu gaz, sobelor, c&minelor sau boilerelor.Iolater din ABS Comp dinotel hanes Comp in polittens Plc susei Phe de hina Figura 6.2 Detector de fum cu ionizare Figura 6.3 Senzor de gaz Detectoarele de inundatii (figura 6.4) se plaseaza pe jos, de obicei langa sorbul (sifonul) de evacuare din bucatari, bai sau alte fnedperi unde exist’ conducte de apa, camera centralei termice de ‘exemplu) si reactioneaza la prezenta apei. in tabelul 6.1 se prezinté particularitagile de montare ale difertilor senzori si componentele utilizate in sistemele de asigurure a securitiiilocuingel . 1ra 6.4 Senzor de inundatit ‘Tabelul 6.1 Localizarea componentelor sistemului de alarm ‘Componente Localizare Panou de control ‘Se monteazit intr-un loc mai greu accesibil si uscat, gen ciimara sau dressing. Console de comand Se monteazi lingi usile folosite mai des gi in dormitorul principal, pentru a putea activa si dezactiva usor alarma la intrarea/iegirea din casd, la cculcare sau trezire. Detectori de migeare Se monteazA in locurile care nu pot fi evitate de intrusi: holuri, living, in dreptul usii de intrare ete. ‘Senzori de ugi/geam deschis | Se monteazi la intrarea in locuinga gi la usile $i ferestrele ce pot oferi acces in locuinty Detectori de CO ‘Se monteaza in inciperile importante, dormitoare gi in camerele cu foc (bucatarie, camera centrale! termice, living cu semineu ete.). ‘Senzori de geam spart ‘Se monteaza Kinga ferestre si usi cu geam. Detectori de fun ‘Se monteaza la fiecare etaj si in fiecare dormitor. Camere de supraveghere | Se monteaz acolo unde se considera important. Sirenele de interior se monteaza ct mai sus, pentra Sirene de interior _ sau | ca accesul intrusului la ele sa fie cat mai dificil, exterior Cele de exterior se monteaza in nige sau in pod, in apropierea unei grile de ventilate. Detectori de inundatie Se monteaza lang sorburi sau magina de spalat, fn subsol sin locurile unde poate patrunde apa,Managementul clad in prezent, sistemele de control ale aparatclor electrocasnice si instaafilor, senzorii gi actuatoarele incep si fie integrate intr-un sistem unitar de management al locuinfei sau cladirii, avand ca scop reducerea consumului de energie si al costurilor aferente, cresterea confortului si securitatii locatarilor. ilustrare a acestui concept este prezentatd in figura 6.5. Clidirile devin inteligente (smart buildings), asigurind un mediu adecvat cu cheltuieli minime prin optimizarea structurii lor, a sistemelor, serviciilor si managementului, precum si prin conlucrarea acestora, Senzorii necesari intr-o cladire inteligenta asigura informatiile privind functionarea optima a sistemelor de incalzire, ventilatie si conditionare a aerului (temperatura, umiditate relativa, viteza curentilor de aer), calitatea aerului (confinutul de dioxid de carbon, monoxid de carbon etc.), securitatea cladirii si locatarilor (alarme de incendiu, detectoare de miscare, senzori de efractie etc.), eficiena energetica (senzori ai nivelului de iluminare, senzori de prezenff, senzori de temperatura), automatizarea locuintei (senzori de proximitate, detectoare de migcare, detector de sunete, telecomenzi etc.) MANAGEMENTUL CLADIRI aoe Arana incendau hee Tateerpater] [nce] [Comal conditionat| [Ve] | stein lectronice! _{ inandati Figura 65 Managemental cdi {mbracaminte inteligent& imbricamintea inteligenté (smart clothes) este un nou concept, aparut ca urmare a dezvoltarii senzorilor, rejelelor de comunicatii corporale, alarmelor medicale, GPS-ului si comunicafillor radio, Ea se bazeaza atat pe utilizarea materialelor inteligente (smart textiles), t si pe o parte electronic& de control cu senzori si actuatori atasati. In cazul includerii de aparate electronice portabile in imbraicdminte se vorbeste de electronica purtabila (wearable electronics). Textilele inteligente pot fi clasificate in 3 categorii: textile inteligente pasive textile inteligente active ©. textile ultrainteligente (ultra smart textiles), Textilele inteligente pasive reactioneaza la starea mediului ambiant sau la stimuli. Ele pot confine fibre optice incorporate in esatura sau fibre conductoare (fire din ofel inoxidabil, aur, argint, cupru, polimer conductor, fibre de carbon).De exemplu, materialele multistrat (multilayer) pot contine un strat cu. materiale poroase, care absorb transpirafia, contribuind la senzatia de confort si racoare a celui care le poarta. Prin structura lor capilaré si forma fibrelor in forma de Y, umezeala este condusa ficient spre exterior, unde se evapora Materialele textile pot fi combinate cu ceramica, utilizind ragini acrilice speciale si microgranule de siliciu ceramic, pentru a asigura protectia la cildurd, radiatii solare sau frig, rezistenta chimica si rezistengi la murdatire Materialele ce inglobeaza fibre optice pot fi folosite pentru realizarea de uniforme militare pentru cmpul de lupta, fibrele putind sesiza eforturi, temperaturi, deplasiri, accelerajii, presiuni, concentrafii de substante chimice, curenti electrici, cfmpuri magnetice. Fibrele optice pot fi aranjate sub forma de refea, intreruperile sau bresele din rejea pot semnala localizarea unor rani. Firele metalice sau conductoare pot fi i ele aranjate sub forma de refea, la aplicarea unei presiuni realizandu-se contactul intre linii si coloane. Se pot construi astfel costume sau ménusi sensibile la presiune, folosind aceasti tehnici sau ‘materiale piezorezistive, care pot transmite informatii spre un sistem de calcul Textilele inteligente active contin senzori si actuatoare care reactioneaza independent sau la comanda unui microcontroler. fn aceasti categorie intré materialele cu memorie, cele schimba culoarea precum cameleonul, cele impermeabile sau permeabile Ia vapori, cele care absorb vapor, cele care acumuleaza caldura sau cele cu incalzire eleetrict. Un exemplu sunt fibrele inteligente pe baz de materiale conductoare electric, de exemplu granule de grafit gi materiale care isi schimba faza (PCM - Phase Change Materials). ica rezistenta odati cu temperatura. Modificindu-se volumul fibrei rezistivitatea scade, iar materialul poate comanda astfel sistemul de reglare al temperaturii (conectare/deconectare), de exemplu la costumele de explorare spatala, Un alt exemplu de material inteligent activ este cel produs de Mitsubishi Rayon, care converteste lumina in caldur& folosind fibre acrilice, ce au in structura lor particule ceramice si oxizi de antimoniu sau staniu, Pe baza lor s-au realizat jachete de schi cu un sistem de alzire integrat si control precis al temperaturii, purtate la Jocurile Olimpice de iarn& din 1998 de echipa Elvetiei Materialele inteligente pot avea si memorie, ele find stabile in dowd zone de temperatura. Ele sunt realizate pe baz de polimeri SMP (Shape Memory Polymers), care sunt compuse din zone tari alternand cu zone moi (poliuretan, eter poliesteric, copolimer stiren- butadien) si tsi schimb& densitatea straturilor cu. temperatura, crednd un strat de aer intermediar, care poate fi folosit pentru cresterea izolatiei termice. Textilele cameleon igi schimba culoarea, avaind in structura lor microcapsule cu culori, sensibile la cildurd, sau materiale care reactioneaza la radiafiile ultraviolete sau care absorb: radiafii din infrarogul apropiat ‘Textilele ultrainteligente sunt de ultima generatie si sesizeazi starea mediului ambiant, reacfionind si realizand adaptarea la mediu, Ele sunt comandate de un sistem de calcul si inglobeaza tehnici diverse de procesare de semnal, telecomunicati, inteligent& artificiald etc. imbricimintea inteligenté sesizeaz si reactioneaz& la conditiile de mediu sau la stimuli proveniti din diverse surse de natura chimica, termicd, mecanicd, electromagneticd etc. {tr-un mod predefinit. De exemplu, ea poate contribui la ventilarea sat récirea unor parti corpului, sau la transferul de céldura din interior in exterior, sau invers. Ea monitorizeaza starea fizici a celui care o poarti, localizarea lui si mediul inconjurator si transmite aceste informatii la 0 destinatie stablitd. De exemplu, se poate monitoriza starea de sanatate a unei persoane, transmifand informafii privind tensiunea arteriala, pulsul, temperatura, echilibrul mineralelor, confinutul de zahar in singe, pozitia pacientului la un centru de sdindtate sau spital, pentru asigurarea de intervenfii rapide gi eficiente, in caz de deteriorare a sAnatat colaps, accident etc. Se poate detecta astfel iminenta unui atac, se poate face un diagnostic peloc si chiar recomandari de tratament. Totodaté, se imbunatajeste confortul psihic al bolnavului sau pacientului,stiind e& va primi rapid ajutor. Imbricamintea inteligent& poate ajuta pompierii in interventi, ei primind informatii despre temperatura mediului inconjurator, pozitie si sunt preveniti daca starea lor fizica este aproape de limita (colaps). in cazul sportivilor, antrenorul poate urméri localizarea lor, starea fizicd, viteza $i modul cum alearga ete. Ea poate asigura urmarirea si localizarea turistilor in Jocuri mai putin circulate (muni, piduri, cmpii), evitind ratacirile sau usurind salvarea acestora in caz de accidente. Un exemplu de imbracdminte inteligemta este un costum de baie SmartSwim, inventat in Marea Britanie, care sesizeaza intensitatea radiafiei ultraviolete solare cu un senzor integrat in costum, prevenind asupra riscului de cancer de piele. © jachets inteligenta realizatt din nailon impregnat cu oxid de azot, bioxid de sulf si substanje care monitorizeazA ozonul tsi schimba culoarea de la albastru la ranj in prezenta agentilor poluanfi, prevenind pe cel care 0 poarta Pentru culegerea datelor din imbricmintea inteligenta se poate folosi tehnologia SOFT switch, care permite utilizarea materialelor textile ultrainteligente ca interfeje electronice. Ea foloseste fibre conductoare de greutate redus4, avand un strat foarte subfire din material _ Figura 66 Structura QTC compozit elasto-rezistiv sau QTC (Quantum Tunneling Composite). Acesta este in stare normal izolator, dar prin compresie sau torsiune devine conductor. Mecanismul de variajie a rezistenjei electrice se bazeaz pe existen{a unor particule metalice din material compozit, agezate int-o structura de tip matrice, care nu sunt in contact fizic. Prin compresie sau torsiune distanta dintre particule scade si se produce un efect tunel cuantic indus prin cmp, electronii trecand de la o particulé la alta si stabilindu-se un curent electric, Variatia rezistenfei este proportional8 cu tensiunea aplicatd. imbrictmintea inteligent va fi 0 parte componenté a locuinfei inteligente, a spitalul inteligent, a sistemelor de monitorizare a mediului inconjurator, a sistemelor de salvare si limitare a efectelor dezastrelor, va contribui la cresterea calitatii si eficienfei sistemelor de asistare a persoanelor varstnice. Deocamdata ea se afl inca in faza de pionierat. Cu timpul, fnsi, vor apare noi si noi aplicatii, devenind 0 parte importanti a societayii bazate pe ccunoastere, participand nemijlocit la schimbul de informatii dintre oameni, om si mediu ete., prin integrarea mijloacelor de comunicatie. in prezent exist costume de schi cu GPS integrat si cu senzori de temperatura (ex cele dezvoltate de Phillips), care in cazul detectirii sciderii temperaturii corpului sub un anumit prag declanseaza sistemul de incalzire si transmit un semnal de alarmare confinand coordonatele pozifiei. Se evité in acest fel pericolul de degerare si se usureazi salvi accidentatilor. De asemenea, existé in prezent imbracaminte de copii cu GPS si camera vi pentru urmarirea si supravegherea acestora