Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Politica de cooperare teritoriala europeana

Uniunea Europeana este o entitate politica, sociala si economica dezvoltata in


Europa, fiind rezultatul unui proces de cooperare si integrare inceput din 1951.
Conceptul de cooperare europeana a rezultat din necesitatea statelor membre de a
promova o relatie cat mai stransa intre statele Uniunii Europene si de a pune accent
pe interesul comun in ceea ce priveste stabilitatea, securitatea si bunastarea
reciproca.
Incepand cu anii 2002-2003, Uniunea Europeana a facut primele demersuri de
formulare a unei politici coerente care sa raspunda noilor realitati pe baza valorilor
si intereselor comune, dorind sa consolideze relatiile de vecinatate si cooperare
intre state. Astfel, a aparut conceptul de politica europeana de vecinatate care a
devenit dealtfel, prin deciziile Consiliului European si comunicarile Comisiei,
politica oficiala a Uniunii Europene. Politica europeana de vecinatate a capatat o
dimensiune importanta in cadrul politicilor Uniunii Europene si o finantare
generoasa din partea FEDR (Fondul European de dezvoltare Europeana).
Avand doua componente legate de vecinatatile dintre tarile membre si cooperarea
la granita dintre state membre si nemembre, politica de vecinatate are un rol
distinct in cadrul Politicii de coeziune economica si sociala. Astfel, unul dintre
obiectivele majore ale acestei politici de solidaritate a UE este cel de cooperare
teritoriala europeana al carui scop principal este de intensificare a cooperarii
transfrontaliere, transnationale si interregionale. Prin aceasta cooperare, Uniunea
Europeana urmareste promovarea unor solutii comune la problemele de aceeasi
natura intalnite de autoritatile vecine, in sectoare precum dezvoltarea urbana, rurala
si costiera, cultivarea relatiilor economice si stabilirea unor retele intre
intreprinderile mici si mijlocii.
Deasemenea, in contextul politicii europene de vecinatate, printre propunerile care
au fost deja puse in aplicare se numara noua initiativa de cooperare a Uniunii
Europene pentru regiunea Marii Negre in cadrul politicii europene de vecinatate.
Denumita generic Sinergia Marii Negre, aceasta initiativa dezvolta cooperarea in
cadrul regiunii Marii Negre punand in aplicare propunerea Comisiei privind
adaugarea unei dimensiuni regionale la politica europeana de vecinatate. In
vederea implementarii acestor actiuni, Uniunea Europeana asigura resursele
financiare necesare.
Romania si Bulgaria au aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Pana la
aceasta data, in vederea crearii unei baze institutionale pentru aderare, aceste tari
au beneficiat de asistenta Phare. Programul Phare este un instrument practic de

coordonare a interventiilor in tarile aflate in perioada de pre-aderare si constituie


cadrul de actiune pentru programarea comuna multi-anuala si implementarea
actiunilor transfrontaliere. Totodata, este si un instrument de referinta in aprobarea
proiectelor specifice cat si un instrument pentru obtinerea finantarii din partea
Comisiei Europene.
Dealtfel, programul Phare CBC Romania-Bulgaria a avut ca obiectiv general
crearea conditiilor pentru punerea in contact a cetatenilor, a comunitatilor si a
actorilor economici din zona de granita a celor doua tari, in vederea crearii unei
baze pentru dezvoltarea economica si sociala a intregii zone, cu beneficii atat
pentru Romania, cat si pentru Bulgaria.
In primele luni din 2013, economia Romaniei a avut o evolutie mai buna ca cea a
Bulgariei, insa ambele tari au de infruntat in continuare unele provocari serioase.
"Economia Romaniei a avut o evolutie mai buna in primele luni din 2013 decat se
asteptau analistii la inceputul anului, in special datorita unei reabilitari in sectorul
agricol si o imbunatatire semnificativa a cheltuielilor de consum, de aceea
Romania sta mai bine in acest moment ca Bulgaria", a precizat analistul William
Jackson de la Capital Economics.
Totusi, Romania se confrunta cu o serie de provocari. Pe termen scurt, cererea
interna va fi in continuare incetinita din cauza sistemului bancar slabit. Nivelul
ridicat al creditelor neperformante si dependenta de finantare externa a institutiilor
financiare inseamna ca avansul creditarii va ramane limitat, a explicat analistul.
In plus, imprumuturile de pe pietele financiare internationala expun Romania la un
eventual soc extern, care ar duce la deprecierea leului.
In consecinta, Capital Economics estimeaza cresterea economica pentru
urmatoarele
18
luni
in
intervalul
1-2%.
"Pe termen lung, Romania are perspective puternice de crestere economica, printre
cele mai importante din Europa emergenta. Insa pentru a atinge aceasta
performanta este nevoie de cateva imbunatatiri, legate de mediul de afaceri,
cresterea flexibilitatii in piata muncii si mentinerea disciplinei fiscale, mai ales in
ceea ce priveste pensiile si imbatranirea populatiei", a adaugat William Jackson.
Somaj, inflatie si crestere economica

Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, rata somajului in Romania a
fost de 7,3% in aprilie, mai mica decat media tarilor UE (11%) si aproape de doua
ori mai scazuta decat in Bulgaria (12,3%).
De asemenea, aceeasi tendinta s-a respectat pe tot parcursul primelor patru luni ale
anului, nivelul indicelui mentinandu-se aproape constant in ambele tari.
Comparativ, cea mai mare rata a somajului s-a inregistrat, in aprilie, in Spania
(26,8%) si Portugalia (17,8%).
In schimb, rata anuala a inflatiei din Romania a avut cea mai mare accelerare, in
aprilie, dintre tarile UE, de 4,4%, conform Eurostat. Insa Bulgaria a avut o crestere
a preturilor de doar 0,9% luna trecuta.
Media la nivel european a fost de 1,4%, insa au existat si state in care rata inflatiei
a scazut, precum Suedia si Grecia.
Romania a avut o crestere economica mai mare decat Bulgaria, in primul trimestru
din 2013, fata de aceeasi perioada din 2012, conform Eurostat. Vecinii au
inregistrat un avans de 0,4%, in timp ce noi am avut +1,3%, in conditiile unei
scaderi de 0,7% la nivel european.
Recomandarile Comisiei Europene
In cadrul recomandarilor pentru 2013, publicate pe site, Comisia Europeana a
salutat unele realizari pe care Romania si Bulgaria le-au facut in ultimul an,
precum incadrarea in tintele de deficit bugetar si datorie publica, imbunatatirea
situatiei finantelor publice, reforme in sanatate si educatie, care trebuie insa
continuate.
Insa institutia a recomandat tarii noastre sa isi imbunatateasca sistemul de colectare
a taxelor, sa egalizeze varsta de pensionare pentru femei si barbati si sa sprijine
reformarea sistemului de pensii prin promovarea ocuparii lucratorilor cu varste mai
inaintate.
Comisia le-a cerut vecinilor sa isi rezolve problemele legate de evaziunea fiscala si
costurile administrative pentru colectarea taxelor, care sunt prea mari.

De asemenea, se impune reformarea sistemului de sanatate din Romania, din cauza


dezechilibrelor majore, in special din cauza utilizarii ineficiente a resurselor si a
proastei gestionari.
In plus, tara noastra a avut o rata de ocupare scazuta in 2012, iar cel al tinerilor a
fost printre cele mai reduse din UE. Astfel, tara noastra trebuie sa isi
imbunatateasca calitatea politicilor active de pe piata muncii si sa puna in practica
fara intarziere Planul National de Ocupare a Tineretului, recomandare facuta si
Bulgariei. Numarul de populatie ce risca saracia si excluziunea sociala este si el
foarte mare, iar cei mai afectati sunt copiii, in cazul ambelor tari.
Mediul de afaceri din ambele tari este unul slab, astfel ca autoritatile trebuie sa
garanteze un sistem de e-guvernare coerent si sa faca eforturi suplimentare pentru a
facilita accesul la finantare, precum si sa reduca birocratia in domeniul IMM-urilor.
De asemenea, eficienta si independenta sistemului judiciar, precum si gradul de
eficacitate al politicilor de combatere a coruptiei, in special in domeniul achizitiilor
publice trebuie imbunatatite. In plus, absorbtia mai buna a fondurilor europene este
o alta cerinta a executivului european.
In Bulgaria sistemul fiscal este unul relaxat si stabil, spre deosebire de Romania
unde Codul Fiscal este schimbat frecvent iar oamenii de afaceri nu sunt consultati
sau luati in seama la modul serios. Moneda nationala bulgara are un curs fix astfel
ca importurile extracomunitare nu comporta riscuri valutare. Ei au Consiliu
Monetar si un curs fix, la noi regumul este de flotare controlata.
In afara de cota TVA, care s-a modificat acum 10 ani, celelalte taxe si impozite au
ramas constante la vecinii bulgari de aproape 20 de ani.
In Bulgaria mai avem si costuri mai mici cu forta de munca, capitalul minim de 1
euro pentru constituirea unei societati si preturile mici ale proprietatilor si chiriilor.
Pentru comparatie, daca in Romania impozitul pe profit este de 16%, in Bulgaria
el se situeaza la 10% si este platit anual, nu trimestrial.
Firmele din tara vecina nu sunt obligate sa depuna declaratii fiscale trimestriale, ci
doar o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 31 martie a anului
urmator.

In timp ce in Romania recuperarea de TVA este incerta, in Bulgaria exista un


termen fix de 45 de zile de la cerere, urmand ca statul sa platesca dobanzi daca
intarzie cu plata TVA-ului.
Un alt avantaj al mediului economic bulgaresc este cursul fix de schimb levaeuro, spre deosebire de Romania, unde cursul valutar este fluctuant. Astfel, 1 euro
este cotat la 1,95 leva, in timp ce in Romania cursul leu-euro variaza in jurul
valorii de 4,4RON.
In plus, in statul bulgar, inregistrarea ca platitor de TVA este obligatorie numai
atunci cand cifra de afaceri depaseste 50.000 leva (aprox. 25.000 eur) in ultimele
12 luni. Dupa inregistrarea ca platitor de TVA, se poate reveni la incadrarea de
neplatitor, numai daca cifra de afaceri este mai mica de 50.000 leva in ultimele 18
luni.
Potrivit legislatiei bulgare, la constituire, nicio firma nu este platitoare de TVA.
Inregistrarea in scopuri de TVA se face ulterior.
De ex. Daca cifra de afaceri a firmei va depasi 50.000 leva/12 luni, firma va fi
inregistrata automat (de catre fisc) ca platitoare de TVA , iar proprietarii firmei vor
face documentatia necesara. Documentatia si procedurile de inregistrare ca platitor
de TVA sunt un serviciu distinct si se taxeaza separat cu 200 de euro
"Bulgaria a depasit deja Romania in ceea ce priveste veniturile pe cap de locuitor",
a spus Simeon Djankov, adaugand ca in cativa ani vor fi pe picior de egalitate cu
grecii.
Novinite scrie ca ministrul pare sa nu ia in seama datele oficiale care arata ca
Bulgaria este cea mai saraca tara a Uniunii Europene in ceea ce priveste produsul
intern brut pe cap de locuitor si ca salariile bulgarilor sunt printre cele mai mici din
uniune.
Daca facem o comparatie intre Romania si Bulgaria, observam ca ambele tari au
facut parte din blocul comunist, au iesit in acelasi timp din el, au o clima
asemanatoare, tipul de turism cerut de relief este aproximativ acelasi si in ambele
tari exista conditii pentru turismul cultural. In plus, Romania are avantajul Deltei
Dunarii, potrivit Federatiei Patronatelor din Turism si Servicii.
Totusi, in conditii asemanatoare, Bulgaria a atras in 2011 peste 9 milioane de turisti
straini.