CAPITOLUL V REGLAREA BLOCURILOR ENERGETICE Blocul poate functiona in regim eu sareind de baz sau fixA si in re~ gim de sarcina variabila. In aceste regimuri el poate functiona cu pre~ Siune fixd, respectiv in trepte de presiune si cu presiune variabila gli- santa). Cele mai multe blocuri funetioneazi, pe eit posibil, 1a punetul lor op- tim, cu sarcind fixa (in: baz), pentru care se utilizeaz& reglarea presiunii aburului inaintea turbinei. Numai-cind partea din puterea totala-a unui sistem (sau a unei zone energetice), care revine bloculul, devine mai mare, trebuie s8 se treacd la reglarea blocului, in functie de sarcina (regim cu sarcina variabila) in care caz blocul ia parte la reglarea freeventet siste- mului sau a puterii livrate in refeaua electric’. Reglarea sarcinii blocurilor energetice se revlizeazi practic in dou moduri: — turbina conduce cazanul, (cu sarcina; impusa pe turbina); — cazanul conduce turbina (reglaj presiune amonte = meni constant a presiunii eburului viu in fata turbinei).. In fig. 5.1. sint reprezentate modurile de reglare a unui bloc dintr-o central, $i anume in stinga, sistemul blocului cu reglarea presiunii, inain- tea turbinei pentru regim stabil cu sarcina fix, iar in dreapta sistemul cu reglarea blocului in functie de sarcina (regim cu sarcina variabild). In modul de reprezentare ales, diferitele acumulatoare de energie sint mar- cate prin simboluri separate, deoarece ele sint de importanta deosebita Pentru examinarea proceselor de reglare. Ca astfel de acumulatoare de energie se menfioneszi: cirbunele (combustibilul), eapacitatea de acumu- Jare de abur viu a cazanului, a supraine’lzitoarelor si a conductei de abur viu, capacitatea de acumulare a suprincalzitorului intermediar si a con- ductelor si, in sfirsit, capacitatea de acumulare pe partea prizelor de abur, (determinata de preincilzirea apei de alimentare si, la nevoie, de rezer” Yoarele suplimentare inglobate im instalafie). La blocul cu roglarea pre- siunii in amonte de turbina, sarcina este fixaté: manual de fiecare data, dupa diagrama orari, cu ajutorul regulatorulut de sarcind a cazanului, care pe lingl debitul de apa si de aer, stabileste debitul de cérbuni, de exemplu cu ajutorul morilor cu insuflare, determinind astfel'si capacitatea Jor de acumulare, Fluxui de energie provine de la acumulatorul de ener- gic reprezentat de carbune, trecind prin-cazan, supraincalzitor siconducta de abur viu, la turbind si prin aceasta la generator. Cu /ajutorul dispozi- tivului 11 a de reglare a presiunii inaintea turbinei, debitul de abur. produs in fieeare moment este dirijat prin deschiderea: corespunzatoare'a Vanelar de reglare al turbinei, in care timp dispozitivul de reglare a turatiei neste lerea, 15 ~ todrumstor pears instrutea depeceior dio cedrulsstemulut energetic aetionsl 225,inaetiv (de aceea in figura este inchis intre paranteze). Intructt, cind sar- cina creste trebuie intii sa se asigure o crestere a presiunif aburului, de exemplu de la evolutia liniarizaté AB a presiunit Ja linia DB, inainte ca vanele de reglare ale turbinei s& se deschida mai mult, trebuie asadar sé se incarce acumulatorul de abur viu al supraincdlzitoralui si al conductei in —elrumel abr’ ae ul Tbe het afl) Teepe Shrchek frien Bvisparitive C7 dcumuiotor x ee i a Pig. 5.1 mod corespunzdtor suprafejei ABD hasurate vertical, fer cazanul dupa nia AD, asa incit acumulatorul de abur viu si nu favorizeze, ci si im- piedice variatia sarcinii. Cind sarcina creste, asadar acumulatorul de abur viu se inearcé, cum arata sigeata 15, in loc de a se descarca, iar cind sarcina scade, el se descarea In sens invers (sageata 16), In loc $A se in- carce. Consecinta este cé 0 modificare a sarcinii facut manual la cazan se manifesta cu foarte mare intirziere la bornele generatorului, ca variatie a puterii cloctrice gi de aceeu devine nepractic a se folosi reactia (legatura inversi) 13, de pilda pentru o reglare automata 14 a puterii, cu efect inves asupra regulatorulu 9 al sareinii cazanului, Un astfel de circuit de reglare s-ar inchide atit de tiriu inctt s-ar obtine doar o reglare nesatisfacdtoare. Exista, insd, posibilitatea ca, in'caz de variatie a sarcinii, sa se provozce, printr-o modificare temporara a va~ lori prescrise a reguilatorului de presiune inaintea turbinel, de exemplu din F in G, interventia in masura cuvenita (de exemplu, suprafaja ABC ha suraté oblic) a acumulatorului de abur viu si astfel si se inlesneasea pro= cesitl de modificare a sarcinii. Reglarea presiunij aburuluj inaintea turbinei se preteaz’ bine numai Ja regimul pur de preluare a'unei sareini de bazé (dupa digrama orara) la care modificarile de sarcina se pot face in mod corespunzitor de lent; ea este, insd, necorespunzitoare cerintelor unei regliri @ blocului in functie de sarcina (reglarea dupa sarcina) si nu poate constitui unitatea de reglare a blocului. Pentru a se obtine o reglare satisfacitoare a blecului in funotie de sarcina in regimul de presiune fixa, trebuie si se caute ca diferitele acumulatoare de energie si fie utilizate in mod pozitiv pentru reglarea 226fi ‘ca circuitele de reglare a sarcinif si fie cit mai si sa (te intr-o singurd unitate da reglare, Solutia este tat in partea din dreapta a fig. 5.1. Reglarea electric a sar- P sau reglarea turatiei n-are efect direct asupra vanelor de reglare turbinei, Schema-bioc da, datorita Jegaturii fixe a cazanului cu tur- posibilitatea ca semnalul sarcinii cazanului si fie transmis imediat forma primard paralel cu semnalul sarcinii turbinei, far a-l mai ite intii sub forma secundara, de exemplu prin intermediul pre- aburului viu sau al debitului de abur viu. In modul acesta, turbina jeazenul primesc semnale simultane si proportionale de sarcin’, de jplu, in functie de presiunea uleiului din circuitul de comanda sau sistemul de pinghii de comand a turbinei. Influen{a vanelor de_pe “partea aburului via al turbinei (semnalul. de sarcind 18 a) provoact 0 interventie directa a, acumulatorului, de.abur viu in sensul descdrcérii sale la cresterea sarcinii (sigeata 25) si al incdredrii sale, la sciderea sar- “cinii (sigeuta 26), Prin faptul ci reglarea turbinei influenteaza si vanele din partea de medie presiune a turbinei|(semnalul de sarcina 18 b). efectul perturbator al capacitatii de. acumulare in supraineélzitorul in- termediar si in conductele respective este atenuat, in mod corespunzator. Acest lucru este indicat in figuré prin inchiderea in, paranteze a sagetilor fespective 15 si 16, Se poate chiar ca, printr-o reducere mai mare a secjiunii de trecere a vanelor turbinei, acumulatorul de abur al su- praincilzitorului intermediar s4 fie utilizat in mod pozitiv, lueru de care, ins, se face uz, din motive economice (laminare), numai in cazuri speciale, $i pe partea aburului de prizA se poate obtine o inversare a efectului éeumulatoarelor im sensul indicat de sagetile 25 si 26 din figura {in sens opus sagetilor 15 si 16). Considerind blocul ca unitate de reglare se Impune 0 analizi apro- fundatd atit a relatillor de reglare ale Intregului bloc precum $1 a reglarii turbinei si, regimurilor de functionare ale blocului, cit si 0 examinare mai precisa a reglarii cazanuluj atit, in ceca ce priveste structura sa prin- cipali elt si asupra diferitelor sale moduri de funcfionare. Reglarea cazanului Benson asa cum a fost adesea exccutatd pin acum, pentru blocurile de centrala eu regim numai de sarcin’s de bazi prin reglarea presiunii inaintea turbinci, este reprezentata in fig. 5. 2. Fig. 5.2Fluxul api-abur este reprezentat de la stinga la dreapta, incepind la stinga cu pompa de alimentare si sfirsind la dreapta cu turbina, iar deasupra este notata influenta incireérii calorice a focarului asupra su- prafetelor de incilzire ale cazanului, Reglarea sarcinii se face manual prin intermediul traductorului de sarcind, care dirijeazA aerul, c&rbunele i apa. In legdturd cu reglarea presiunii inainte de turbina (cireuitulu Ii de regiare), debitul W impus al apei de alimentare este marimea care determiné puterea pentru intregul sistem de reglare. De aceea, debitul W al apei de alimentare trebuie sd fie considerat in schemele cu reglarea presiunii inainte de turbina ca principalul criteriu al reglarii cazanulut. Circuitul I de regiare al ape de alimentare se inchide prin legatura inversi pe partea debitului W al apei de alimentare. Cantitatea de aer combustibil distribuita de traductorul de sarcina determina incirearea caloricd a focarului, obtinindu-se in consecinta un debit de abur cores- punzator debitului W al apei de alimentare. Reglarea temperaturli abu- rulul se face In acest caz in modul cunoscut, prin injectare de apa (cir- cuitul IV de reglare), De valoarea inc&rcarii calorice a focului in raport cu debitul W al apei de alimentare depinde si debitul B al apei de injectie. Raportul apa de injectie E — api de alimentare W este folosit in scopul corelarii cantitafii de carbune cu debitul de abur produs din debital W de ap’ de alimentare considerat ccriteriu de masura, adie& dad raportul apei de injectie creste, cantitatea de carbune, deci puterea caloric’ a focarului se micgoreuza, si dimpotriva cind raportul apei de injectic seade, cantitatea de cirbune se mareste (circuitul IIT de reglare). Debitul W al apei de alimentare este, agadar, marimea hotaritoare nu numai in ceaul variatiei sarcinii, ci si in cazul fluctuatiilor puterii: calorice sau ale debitului cérbunelui determinind o compensare indirect a lor. Reglarea zonei de vaporizare se face fn acest caz tot indirect, prin intermediul carbunelui, Reglarea presiunii inaintea turbinei (cireuital 1 de reglare) mentine constant presiunea inaintea turbinei prin deschi- derea corespunzatoare a vanelot turbinel, in timp ce reglajul turatiei este impledicat sa actioneze. Turbina primeste numai atit abur cit se produce in cazan datorita puterii calorice a focarului, adic prin acest sistem de reglare sarcina turbinei se adapteazi la puterea caloric a focarului, care la rindul sau cu ajutorul circuitului Il de reglare se adapteaza la debitul W al apei de alimentare. Puterea turbinei variaza in acest caz in functie de incarearea cazanului, astfel incit reglarea initial presiunfi fnainte de intrarea in turbind, ‘transforma din punctul de yedere al sistemului de reglare, turbine intr-o parte componenté a caza- nului, Incircarea (debitul) cazanului se regleazA manual prin traduetorul de sarcind al cazanulut Dac reglarea presiunii Inainte de turbind este eliminati sau izo- Jata — cum se intimpla in multe instalatii — se mentine manual presiu= nea aburului viu constanté, adaptindu-se sarcina turbinei, prin inter- mediul modificdrii turatiei, $i cea a cazanului, prin intermediul traduc- orului do sarcin, in rest Feglarea cazanului riminind acceasi. Rezumind, se poate spune ca acest mod de reglare este perfect adecvat pentru re- gimul pur de surcina de baz al unui bloc. Pentraa se realiza sineronismul necesar al apei si aburului pentru reglarea de ansamblu, comparatia cu reglarea cazanului cu tambur a facut la inceput s& se nascé idea de a se regla si la cazanul Benson de- 228 te fi folosit Beorectic, och j anumit rap se regleaz’ i, respectiv di 1, INSTALA’ Instalatiile d Tn afara inst i instalatia i ie. ‘La instalatif de In distar€ direct in functie de debitul de abur, adicd Dar, pe cind la cazanul cu tambur nivelul apei re si se tine astfel seama si de productia efectiva nu este posibil la cazanul Benson, din cauzl ci nai existd un nivel de apa, Raportul B/W (api de injectie/apa de ®) reprezinti, ins, un etalon util de masurA pentru starea zo al apei) deci pentru productia de abur jon pentru egelitatea api-abur ca valoare mentinerea constanti a jentare si zona de vapori- se regleaza in mod corespunztor dupA Incirearea caloric’ a fora. Pespectiv dupa productia (debitul) de abur. "1 INSTALATH DE PROTECTIE _Tnstalatiile de protectie deconecteazA turbina sau instalatiile anexo Pericliteazi turbina odati cu aparitia unor stari periculoase de Hlonare si care‘nu se mai pot mentine in limitele admise de catre in- file de siguranta. Tp afara instalatiilor de protectie cu functionare automata, se. poate § instalatia in mod voit prin actionarea unui dispozitiv ‘de inter. comandate de la distant se poate comanda si declan- de Ia distanti. Instalatiile de protectie sint in general comutatoare si sé compun din itive de supraveghere, de declansare si de comutare. Ca disporitiv Komutare servesc in general ventilele de inchidere rapid’ si ventilele Slapeta. Instalatiile de siguranta declanseazi la 0 anumiti valosre HitA si nu ircbuie si permiti o revenire prin autocomutarea lor in initials, ilor de siguranta a crescut in ultimul timp si cu actualmente mai multe dispozitive decit cele, descrise in conti. = Acest lucru se explica prin eficacitatea. pusi’ sub semnul intro. Hi a interventici manucle efectuate ca urmare a semnelelor transmise Instalatiile de supraverhere. fati-de vitezele marite cu care decurg le de functionare. In afar de aceasta creste valoarea instalatici Se proteieaza odata cu cresterea puterii unitare a ansamblul: tfel se justificd Investitii mai mari ca lul de deservire de o r8spundere prea mare. Instalatia de inchidere rapid, Instalatia de inchidete rapid pro- ea inchiderea momentana a ventilului principal de inchidere rapida, tilelor de Inchidere rapida a prizelor si a prizelor si a ventilelor de Protectia de supraturatie. Daci nw intervine reglajul in cazul unot i a turatiei, de exemplu prin descarcarea bruse a generatorulul se e Je © supraturatic de 10 pind 1a 200% printr-unul sau prin am- Gispozitive de control ale turatief care declanseaz inchiderea venti. principal de inchidere rapida. a turbinele de puteri unitare mari se prevéid in general dows dis- de protectie independente, a cdror functionare se poate verifica tr-un dispozitiv de control. 229Asigurtea pozitiet axidte (ispozitiv de control al pozitiel arborelui), Dispozitivul de asigurare a pozitiel axiale actioneazA lao deplasare axialé a arborelui peste anumite limite stabilite, prin semnalizare st in~ chiderea rapid a ventilelor principale de inchidere: rapidé. Instalatia de protectie a condensatorului. In cazul cresterit presiunit in condensator la 0 valoare de circa 0,6 at exist pericolul unei incalziri crescinde side spargere a condensatorulul. Instalatia de: protectie a condensatorului actioneazi la depasirea unor presiumi admise prin sem- nalizare si, inchiderea rapida, In mod obisnuit se conecteaza tin mitator, Inaintea acestel instalafii, care intervine asupra reglajului. Unele agregate au montate pe carcasa finala a turbinei (esaparea spre condensator) membrane semielastice calibrate, care se spang atunci cind Presiunea in condensator depaseste limita admisibila de tunctionare. Protectia la curenfi inveryi. Aceasta protectic actioneaza la cresterea nivelului apei in preinedlzitoare si la inversarea curentului in conductele prizei prin semnalizare, desedtcares preinedlzitoarelor, ocolirea pe partea cireuitului de-apa, prin inchiderea ventilelor de prizé si, de la caz la caz, asupra antrenarii pompet de: alimentare si asupra instalatiel de tn- chidere rapid a turbinei Dispozitiv de_supraveghere a presiunii uleiului de ungere Dispozitivul de supraveghere a presiunii uleiului actioneazd la sci- derea presiunii uleiului de ungere sub o anumita, valoare prescrisé in mod succesiy asupra sistemului de semnalizaro, osupra pornirii automate a pompelor auxiliare de ulei sl asupra dispozitivului de oprire rapids Dispozitiv de supraveghere a presiunié uletuluj de etansare rentru ge- neratoarele riicite eu hidrogen Dispozitivul de supraveghere a presiunil uleiuluf actioneazA, Ja sci- derea presitnii uleiului de ctansare, sub o anumit& valoare prescrisa atit asupra semnalizarii, eft si fn scopul pornirii automate a pompel au- wre pentru uleful de etansare. In cazul etansarflor arborelui generatorului, 1a scéiderea presiunit ulelului, dispozitivele de supraveghere a presiunii actioneaz’ in mod obis- nuit astipra opririi rapide a turboagregatului. Protectia prin relee unidirectionate, In cazal depasirii unci puter! inverse ‘stabilite in prealabll, protectia prin rele unidirectionale actio- neazi instantaneu, dar cu timp de comanda lung asupra semnalizarit Intrerupitoruluj generatorului, dacé ventilele de inchidere rapidi _sint deschise si cu timp de comanda scurt asupra excitatici, daci ventilele de inchidere rapida sint inchise. Tn felul acesta se ovitd’ ca turbina s& fie antrenaté prea mult timp de citre generatorul electric sica turboagre- gatul si se supratureze dupa deschiderea Intrerupatorulut de putere, dato- rita nei inchideri insuficiente a admisiei aburula Dispozitivul manual de dectansare. Dispozitivul manuel’ de declan- Sare, montat in mod. obisnuit local, linga turbind si in camera de co- manda, actioneazii in sensul evitaril pericolului de supraturare numa asupra dispozitivului de oprire rapid’ si in urma unui impuls, Protectia generatorulué, Aceasta actioneaz’ in cazul anumitor avarii Pe partea electricd — de exemplu la generator, la transformatoare, la statia de servicii interne etc. si poate declanga oprirea rapida a turbo- agregotulul, 230——— So Dispozitivul de rupere a vidului. Pentru reducerea duratei de fnvir- tire a rotorului la opriri, dupa inchiderea admisiei aburului in turbind, se poate monta un ventil de rupere a vidului, care este actionat in cazurile de oprire rapid si care lasd aerul s4 patrunda in condensator. Jn afara de protecyille prezentate mai sus, unele turbine au si altele — ca de exemplu, la depisirea temperaturii maxime admise pentru abu- ral viui sau Ia coborirea temperaturii sub limita minin& admis&; la scéde- rea sub limita admisibili a nivelului uleiului in rezervorul’ principal; Ja depasirea nivelului maxim admis al vibratiilor 1a axul’turbinej gene- ratorului ete,CAPITOLUL Vill NOMENCLATORUL TURBINELOR CU ABUR INSTALATE IN TERMOCENTRALELE M.E.E. (zara TIPUL AGREGATULUI FI centrata — fixsrabarh AGRRGATULU!| 0-0 FELUE oo Taka | acReeatoner fia eaatiias Soot z A. CENTRALE PE CARBUNE 1035 ] too | K—100-130_RSCS | condensatie too | K—100—130_RSCS 50 | PTKO—SD SCS | condentatie si dow Drize reglabile 30 | Pros) SCS 50 | PTK—50 -RSCS | contrapresione 55 | PTKO-95 SCS | condensatie st dou Drize replabile 31s | Rs—sis PRanta | condensatie 315 | RS—315 PRANTA | 2 1260 | 210 | K-210~190 URSS | condensatie E210 130 URSS 210 | K—210— 190 210. | K—210—130 10 | K 210-130 no | R= 210-130 3 1720 200 | x-200_ 130 condensatie 200 | K—200~ 130 eal | a30> | Pie. $ ao | Le. ; sso | FTC f a | Exe 4. Torvent | 2a10 dis care: = tat 330 | BL sR | condensafie ote aio | Hic RGR Ge (ceal/hy) Pierderile de cilduri, prin supraiefele ce marginese o inc&pere sau_o clidite, se determin’ ca ‘sumi a pierderilor care au loc prin fiecare din aceste supraiefe: ae = Sq. (heathy i 242, ta: acest sei de cilduri, pe be este del consic podea ete coeficients respectiy | t a Pierderile de edldura din incip ‘Prin standan Ja valorile determ jor reale de fune relatiile . Astidl, cantit care mirginese 0tn acest seop se calewleazti pentru fiecare suprafapi in parte pierderea de cilduri, pe baza relafiei: 4s = 5 (ty — t.) (eay/h) fin care q, — este debitul orar de cildura pierdut prin elementul de constracie considerat (fereastra, usa, perete, interior, perete exterior, tavan, podea ete.), in kcaljh ; kk -- coeficientul de transmitere a cildurii prin elemental de constructie respectiv in kealfméh grad s — suprafaja elementulai de constructie considerat, in m*; % — temperatura aerului in interiorul inctperii, in °C; t. — temperatura aerului in exterior sau a incdperilor vecine, tn °C. Pierderile de cilduri qq corespund condifiilor unui. flux stafionar de eildura din incipere spre exterior, adie wn regim termic. stabilizat. Prin standardele in vigoare’se.prevede ins aplicarea untor adaosuri Ja valorile determinate pe aceasta cale, care si exprime efectitl conditii- Jor reale de funcfionare, de care nu sa finut seama la caleulul dupa relafiile indicate mai sus. ‘Astfcl, cantitatea totali de cAlduri pierduta orar prin ~suprafefele care mérginesc o incapere sau o clidire se obfine din urmitoarea relafie: ee zh (kcal) Ge = de (1 in care: doe — Sint pierderile de cildurd: (fir adaosuri) ‘calculate dupa cum ‘sa indicat mai sus, in keal/a; Af — adaos pentru intrertperea’ funefiowirii instalafieh de inctizire, in i Ac — adaos pentru compensarea la reincilzire a suprafefelor reci ale incdperii, in % 5 Av — adaos pentru ‘acfiunea,vintului, in.% + ‘Ao — adaos pentru orientare, in. %; To carl, care incisive se reallcasd continu (rd tntrerupers) adaosul (Af | Ac) nu se aplict in cazul lermoficarii. (conform standardu- lui in vigoare). Se fine inst seama, in perivada trauzitorie dela inceputul incitzini, de clldura qu, menfionata, in-ccuafia de.bilanf.termic al incdlzirii unei inciperi. Determinarea pierderilor de cAldurd qye. cu telafiile indicate mai sus, adicd insumarea. pierderilor q, prin fiecare supralaja, vonstituie inst, mai ales la cladiri mai mari, 0 munca foarte laborioasa © simplificare acceptabili, in scopnl proiectarii refelelor de termofi- care, dup cum a dovedit-o; practica, se obtine determistind pierderile de cildura prin perefii exteriori ai cladirilor, inclusiv pierderile dutorate neetanseitafilor clementclor de construcfie respective, din relasia Gos. Ger = XV (ts. — te), (Keal/h) X este caracteristica termick deinc’lzire a cladirit in keal/m®-h-grad ; Y — volumul exterior al clidirii, in m%‘Determinarea pierderilor de cilduré qye pe aceasti cale cero nu mai cunoasterex volumului exterior al cladirilor (usor de determinat) si a valorii caracteristicii termice de incdlzire corespunzitoare tipului de constructie si marimii clidiri » T ro wh | eel al a T es me eee | Biot ase | hah soar Se Foy LAA sty eave +4 aoe ral coat | a Sf (set isote | | vagal | lee] Ee istroat apace de a0 4 TR ma wa aaa Fig. 64 Big. 65, Informativ se prezinté in figura nr. 6.4 caracteristica term cdlzire, pentru unele cladiri noi din Bucuresti 1. Sisteme de inedilzire centralizati a clddirilor 5 In tara noastra, incdlzirea centralizata a clidirilor se realizeazi uti- lizind doua sisteme $i anum — fncalzirea centralizata dintr-o centrala termici de bloc sau evar- tal, utilizind ca agent termic in special apa calda (si mat putin eburul); — Incilzire centralizat’, dintr-o central electrici de termoficare, in general a unor cvartale dé locuinte sau chiar a unor intregi orase. Incdlzirea individual a cladirilor se realizeazA in principal cu sobe fn care se ard combustibili lichizi, gazosi sau solizi (lemme, carbuni), Incdlzirea electricd nu este realizatd la noile sau chiar la vechile cladiri (ca instalatii centralizate sau individuale), fiind utilizaté temporar de citre cetiteni, pentru a suplini temporar nelivrarile de caldura din rejelele termice, nelivrarile de combustibil la centralele termice sau eétre locuintele individuale, prin conectarea la reteaua electricé a unor aparate electrocasnice achizitionate din comert sau construite artizanal. In continuare, se va analiza comparativ consumul de combustibit conventional a sistemulul de incalzire a cladirilor dintr-o centrala ter- mica, sistemul electric de inedlzire si sistemul de incalzire dintt-o cen- trald electrica de termoficare (CET), LA. Sistemul de incdlzire eu centrala termica (CT) Schema termici de principiu se prezintA in figura 6.6 si cuprinde: — cazanul de apa calda (1); — refeaua termica de distributie (2); — consumatorul termic (3), 244 Po aceasta: Ber com nal ner ~ rand a, Qi — com Gea S-au_utilizat 1 kgoe = 70K 1 Geal = 100 Cantitatea d care 0 consuma) termic cantitates tu medie eaa: Je de apa fierbinte moderiizare aces vechi de cazane, Rezulti c& ¢ consuma urmate: Daca centrala tePe aceasté schema s-a notat cu: ‘ Bez — consumul de combustibil conventio- Ep, Vor (nT nalin tec/h; Lteeth] tor — tandamentul cazanului de ap cal- a, in %: Qi = consunul de energie termica, in 2 Geallh. % S-an utilizat urmatoarele transformari 8) Gea lh 1 kgce = 7000 keal ; 1 tec = 7 Geal vt Pash 1 Geal = 10° cat Pig. 66. Cantitatea de combustibil conventional pe care © consumA o centrali termici (Bez) cind livreaz& consuimatorului termic cantitatea Q, (Geal/h) ds caldur& este: Ber = 2X x 100 (tec/h) Tee Tu medie cazanele de ap’ celda din blocurile de locuinfe (exclusiv cazane- le de api fierbinte — CAF) au randamente de circa 50%; prin masurile de modernizare aceste randamente tind si creased citre 60-70% la tipurile vechi de cazane. Result ch 0 central termicd cu um cazan cu randamentul de 50% consumi urmitoarea cantitate de combustibil convensional X 100 = 0,286 Q, (tee) Bex = 0,286 Q, (tce{h} (aay Daci centrala termicé livreaz’ Q, — 1 Geal/h, se consumd Bor = 0,286 (tee\h) In cazul ti care energia tormita se livreavA de cAtre un cazan de apa fierbinte (CAF) ct un randament de circa 90%, cantitatea de combustibil conventional consimati este Bear = 0,159 Q, (tee/h) LB. Sistema electric de tnotizire 5 (consumind energia electrica produsi de 7° 9 centrala termoelectrictt de. condensa- tie — CTE) =| Schema de principiu se prezinta dupa cum urmeaza: $-a notat cu Boe — consumul de combustibil conventional al CTE, in teefh ; ‘ore — randamentul global al CTE, ime% + Fig. 6.7.sp — consumul specific de combustibil conventional pentra pro- Ih figura 6 ucerea energici clectrice, in gcc/kWh ; electrice de ten Py, — puterea electric’ produsi, respectiv consumaté. de aparatal reglabild tip DSI de incdlzire pentru produceren cantitatii Q, de cdlduri, expri- Aceasta sch mati in kW; eavan cu o turbi — echivalentul caforic al kWh (1 KW degaja in decurs de 0 ora bina de condense $60 kcal). Cantitatea cind se livreazs Cantitatea de combustibil conventional consumat? de CTH atunci cind Sci os ae se livreazi cantitatea de cilduri Q; prin cosumarea unei puter! P, este ‘urmitoarea 4 Ber, = i Trex ae Randamental brut af unei tetmocentrale este dat de retatia 0 here = = x 100 (%) ser APOC) fin care consumul specific este exprimat in keal/kWh. in cazul i bloc: energetic de. condensafi mediara, cu un consum specific de 332 gec/kWh mientul brut este cu supraincdizire inter 2324 keal/kWh, randa- nem, = 22 x 100 = 379% 7 F&cind inlocuirile In formula (B.1) rewita Bern = 0,980'Q, (lh) Daci se livreaz Q, = 1 Gcal/hi, se. consumit Bere = 0,386 (tec/h) C. Sistemul de tncitlzire in regim de termoficare Se va analiza schema de alimentare cu energic termic& dintr-o cen- trala electric de termoficare- echipata cu. o turbini de condensatio ; priz& reglabila (1,2--2,5 ata) pentru termoficarea urbana (tip DSL-50), “a. SCHEMA TERMICA A CEL. 5 SCHEMA ECHIVA: Seep =| 1H 246Th figura 6.8a se prezinta scheme termica de principiu a unei centrale electrice de termoficare echipaté cu o turbind de condensatie si priza roglabild tip DSL. Aceasté schema este echivalenta cu schema 6.8b care cuprinde un fazan eu o turbind de contrapresiune (1,2—2,5 ata) si un cazan cu o tues bina de condensatie, Cantitatea de combustibil conventional consumaté de CET, atunci cind se livreazA din priza reglabili cantitatea de caldurd Ql, s2 Teton mina cu relatia: so P a Born = ( x 100 fn care s-a notat cu: p> Puterea produsi tn rexim de contrapresiune (atunci cind din priza reglabilé se livrear’ cantitated de clildura Q,), in KW: ~ randamentul cazanalui, in % + Yeo — randamentul brat al CET, in 9% ; ic consumel specific de cildur pentrat producerea energiei clectrice in regim de termoficare si care este de cca 145 gec/kWh, respectiv de 1015 keal/kWh ; Randamentul brat al CBT este 860 880 er = 2 100 = 8-100 = 84,7 9% ee = x een 84.7 9 Daci se fine seami de coeficientul de termoficare V3 exprimat ca taportul intre puterea electric produsi in regim de contrapresitme atunel ind din prizd se livreazd cantitatea de caldura (, Acest cocticient de termoficare se exprimi in &™ Goat Deci: y= 2 Poyrg Se efectueazi calculele pentru urmitoarele valori Ne = 88%; your = 84,7%; VE Pentra contrapresiunea de 1,2 — 2,5 ata, conform diagramei din fig. 265 Bean (Pit POT) 26100 ee x 39,8 x 108 Bern = 0,162 Q, + 0,0725 Q, Bere = 0,2340, (toch) Dac& din priaa reglabila se livreaza 1 Geal/k, CET consuma: Bere = 0,234 toc/ht Producind tn acelasi timp si 0 putere electric de 500 kW (0,5 MW), Concluzii Din analiza consumului de combustibil conventional pentru livrarea 1 Geal/h in cele trei sisteme do incalzire rezult& urmatoarele: 1. Daci se livreazé 1 Geal/h energie termici, folosind un aparat elec~ Mocasnic de incdlzire care consuma energie electric& produsa in regim de 0,234,condensatie de umul din céle mai economice blocuri energetice din siste- mul energetic national (Cy = 332 gec/kWh) se consuma de CTE cea mai mare cantitaté de combustibil conventional (0,386 tcc/h). Aceeasi cantitate de combustibil conventional lear consuma 0 cen- tral termica cu-un cazan avind randamentul de numai 25,9%/. Rezulta ca incaizirea electrica este oneroasa din punetul de vedere al éonsumului de combustibil atuncicind balanta SEN se echilibreazd prin prodiictSi pe agregate de eondensatie. Cu acelasi combustibil s-ar putea livra suplimentar dintr-o central termicd cu randamentul mediu dé 50%, 0 cantitate de caldura cu 351% mai mare decit cea produsa prin incdlzirea clectrica In cazul in care centrala termica este echipata cu CAF-uri cu randa~ mente de 85—900/;,s-ar putea livra suplimentar 9 cantitate de cildura mai mare cu cica 140%/ fata de cildura livrata prin incdlzirea electrica. 2. Incalzirea in regim de termoficare atrage cel mai mic consum de combustibil pentru 1 Gcalfh livraté si anume 0,234 tec/h, cwobservatia ci pentru livrarea energiei.termice se consuma.0,0724 tcc/h, iar pentru pro- ducerea energiei electrice 0,162 tec/l Cum termoficarea este xn proces combinat de producer: simaltand de energie clectrica si termica, centralelor de termoficare pentru o anu- mit& cantitate de energie termica Q ce trebuic livrata, trebuie in mod obligatoriu si Ii se asigure si combustibilul conventional pentru produce- rea unei puteri electrice P = Yp @, putere care se produce ins’ in regim deosebit de economic, cu consumuri specifice’ in general cuprinse intre 145—155 gec/kWh. 3. Reducerea livririlor de energie termica de pe prizéle turbinélor atrage simultan reducerea si, a puterii produse de turbine in regim de termoficare, impunind pentru echilibrarea balantei SEN producerea pe alte agregate (de condensatie sau hidro) « unei puteri gale In cazul in care balan{a de puteri a SEN so cehilibreaz’ prin pro- duciii pe agregatele de condensatie pe hidrocarburi (asa cum se reali- zeazi in SEN in perioada de jarna), descircarea prizelor de termoficat in scopul eliberdrii de hidrocarburi reprezintA o masura total neindical si neeconomici, agravind situatia sistemului energetic national, aga cum Se va prezenta in continuare. n M, Analiea tehnico-economicit a influengei regimuritor de inetilztre asupra consumului de energie electrica din sistemul energetic national ILL. In situatiile in care sistemul de incilzire al cladirilor me asigura un nivel minim. de temperatura conform standardului in-vigoare, care si permit desfasurarea normala a vietil In locuinte si a activitatii in fabrici birouri etc., se cauté utilizarea altor surse de caldur’ si care sint la in~ demina oamenilor. Pentru cvartalele de locuinte, in cladirile administrative si in fabrici c&rora li se asiguré caldura printr-un sistem contralizat (din centrale termice saw din CET-uri), neexistind construite sobe cu combustibili solizi, lichizi sau gazosi, singura sursa de incalzire o reprezinté energia electrica ce se transforma in caldura cu ajutorul aparatelor-electrocasnice de in- calzire, 248 Experienta ¢ in conditiile in ¢ sub normele in lunor cantititi in energie electric& jar In pericadele ‘in acest fel de energie electr incilzire a locuini In cazurile | aprobate, 5 (Ge termotiCare 1 crocazi un. defic Me Acest deficit utilizarea aparat toni la rejeaua din locuinte: Pentru a se tricd, nivelul de disponibilizata fr tinuare o schem: fate attt sursele energie electric&eee Experienta de multi ani a exploatarii sistemului energetic national, in conditiile in care nivelul temperaturilor tn inc&peri a coborit cu malt sub normele in vigoare, ca urmare a livrarii, in sistemele de incdlzina 4 unor cantitati insufleiente de cildur’ evidenjiazd faptul c& consumull de Gnergie electricd ereste cu minimum 2—3/ din consumul mediu zilnic, “in perioadele deosebit de friguroase chiar mai mult (estimat la 4—50/), In acest fel se stabiteste o corelatie sigura Intre nivelul de cones de energie electricd din cadrul SEN si abatcrile de la regimul norma da inciilzire a locuintelor. Th cazurile in care, in scopul incadririi in-consumurile de hidrocar- Puri aprobate, se descarcé cu o cantitate de caldurd @ prizele roglabilo (is termoficare urbana) co livreazi. caldurd in retelele termice urbene, so creeaza un deficit suplimentar de putere in SEN prin neproduceres nal puteriP = Yr .Q. Acest deficit este agravat de consumul suplimentar de puters, prin utilizarea aparatelor clectrocasnice de incdlzire pe care cetalenii le conan {Gw74 Ja refeaua electricé, In scopul amelioririi nivelulul de temperstora Gin loeuinte, Pentrii a se evidentia dependents dintre consumul de energic clec- fica, nivelul de incalzire al inciperilor si cantitatea de combusibil set disponibilizata in urma reduccrii livratilor de cilduré, se preainta ta et {muare o schema simplificata a sistemuhi energetic in care sint eviders fate atit sursele de producere a energiel electrice, elt si consumatond dy energie electrica si termick — fig, 6.9. > Fig. 69, fe quanti, © mai usoard infelegere allegaturit intro consumul devener= er agcttica din SEN si nivelul inedlzicii incdperilor pe schema indicat Jal sus, s-au facut urmatoarele ipoteze simplificatoare:> consumul de energie electriea este asigurat Ja nivelul necesarului prin functionarea unel turbine de termoficare care livreazi ine&perilor ce se incilzesc, ‘conform standardului in vigoare, cantitatea de calduri de 3Gealfh; = — indicelo de termoficare Y# pentru o presiune a prizel reglabile de 2 ata s-a luat din diagramele indicate in figura 6.5, pentru turbinele VPT-50-3 si DSL-50, fiind de 0,5 MW/Gcal, turbogeneratorul producind 0 putere P 1,5 MW prin livrarea a 3Gcal: = sistemul energetic functioneaz echilibrat la frecvent’ normal, in permanent productia fiind egala cu consumul. Se consider ci, in scopul disponibilizarii unei cantititi de gaze, se reduce livrerea energiei termice de la 3 Gcal/h la 2 Gcal/h, descdrein- du-se corespunzitor turbina de contrapresiune (priza reglabila) Pentru evaluarea cantititilor de combustibil conventional disponi- Dilizate se folosese relatiile din subcapitolele IB si IC, cu parametrii Tuati in exemplele de calcul prezentate Prin reducerea livrérii de calduré et/1 Geal se reduce consumul con- tralei electrice de termoficare cu urmitoarea cantitate: Bere = 0,234 Q, = 0,234 - 1 — 0,254 tecfh ‘Turbogeneratorul va produce mai P afin o putere de 05-9, 05-105 uw Din cauza realizirii unui dezechilibru intre consumul de 1 exist inaintea reducerii cu 1 Geal/h a livririi de cdldura P= 06.2 = 1 MW ce se produce prin livrarea numai a unei cantitati de caldura do 2 Gealfh, frecventa sistemului energetic va scadea. Se considera, asa eum de altfel se intimplA in perioadele de larnd, ca deficitt de 0.5 MW nu se poate elimina decit prin incércerea unor egregate termoenergetice de contensatie, ce se pomese din rezerv (sau prin utilizarea rezervei turnante). Astfcl, un avemenca agregat termoenergetic, de tip DSL—50 cu p = % 130 at, t = 540°C are un consum specific dé circa 360 gec/kWh si va consuma urmatoarea cantitate de combustibil convenfional pentru a elimina deficitul de 0,5 MW: Beer MW care puterea kee 9 5 Wh = 180 ki: 360 Fa 0.5 MWh = 180 kgcc/h Rerulté cf de fapt prin reducerea flivririi de cildur’ cu 1 Gealjh se disponibilizeazA net urmatoarea cantitate de combustibil conventional : B = 0,234 — 0,180 = 0,054 tecjh Cu accastii cantitate de combustibil conventional disponibilizata (54 Kgeo/h) un grap de condensafie cu un consum specific de 360 gec/kWh poate produce urmAtoarea putere: 34.000 xeclh p — 54000 sects 360 geclk WR 150 kW Din cauza reducerij livririi de cildura la nivelul necesar unei in- cdlziri_ normale a locuinjelor, cetifenii vor ciuta sa-si amelioreze tncal- zirea prin folosirea aparatelor electrocasnice co consuma energie electric’. 250 Astfel, dacd care s& consume satie (150 kW) conventional dis cantitate de cald Q = 800 Rezult cB (a bustibit net disp Este insa d aparate electroc de calduri de 1 ao friguroase ch asigurarii in loc Astfel, redu din cadrul SEN deri abundente rbune 31 hidn Cum in pe 47.2 Fiz, 0 reste folosirii’ aparatel sub 47 Hz, fiind tori, (consumato In acest rezultat din dis tin seama de te in mod indirect tele suplimentar Din tehnico-econom# pelul prevederd sitate imperioas ficite care afectAstfel, dacdi consumatorii termic vor conecta aparate electrocasnice care si consume intreaga,putere ce se poate obtine in regim de conden- satie (150 kW) prin consumarea intregii cantitati nete de combustibil conventional disponibitizate (54 kgcc/h), vor obtine fn Incaperi urmatoarea cantitate de célduré Q = 860. $2 150.1 = 129000 keal/h = 0, 129 Gealfh. Reaulth eh dac consumatorii termici fyi compenseazit numai 12.9 % “ai X 100) dit céldura nielivrats de 1 Gealfti, prin utilizarea apa- tatelor electrocasnice de in bustibil net disponibitizatt. Este insi de apreciat faptul ci numarul cet&tentlor care. uti aparate electrocasnice de incilzire isi componseazi o cantitate mai mare de calduri de 12,9%/, fapt constatat in mod cert in perioadele deoscbit de friguroase cind sistemele de termoficare nu livreazé cfldura necesard asigurarii in locuinte a unor temperaturi de minimum 18°C. Astfel, reducerea livrarilor de cdldurd agravea7 deficitele de putere din cadrul SEN tocmai tn cele mai grele perioade de iarn (geruri si ca- deri abundente de zipada) cind productia centralelor termoelectrice pe crbune 1 hidrocarburi este sensibil afectata de conditiile meteorologice. Cum in peroada de iarné SEN funetioneaz4 la frecvente de 47— 47,2 Hz, 0 crestere cu numai 200-300 MW a consumului intern din cauza folosirit aparatelor electrocasnice de incdlzire atrage coborirea frecventei sub 47 Hz, find necesar si se efectueze imediat deconectiri de consima- tori (consumatori concentrati), care in general afecteaz’ industria In acest mod ‘inc&lzirea IncSiperilor 1a un nivel sensibil diferit de’ cel rezultat din diagramele de regim pentru sistemele de termoficare, care tin seama de’ temperatura exterioard, de directia vintului etc., afecteaza in mod indirect alimentarea cu energie electric a industrlei, prin defici- tele suptimentare pe care le introduce incilzitul electric. Din aceastit cauztt, se impune o concluzie clara din punct de vedere tehnico-economic $i social, cit realizarea, unei ineiiizirt a ineiiperilor la ni- vel prevederilor legale in vigoare (18°C in. locuinfe) reprezinti o nece- sitate imperioasi pentru evitarea unor deficite suplimentare in. SEN, de~ ficite care afecteazd in primul rind consumatorii industrial qu 112, Unele probleme cu caracter financiar ~*~ Modificarea structurli productiei de energie electric si termici, in sensu] diminuarii productiel de energie termica a centralelor electrice de termoficare, atrage si unele aspecte negative din punct de vedere finan- ciar-contabil, la nivelul introprinderilor de electrocentrale si al centralei industriale, Astfel, se_va exemplifica acest fapt pentru IE Bucuresti care vinde eatre GIGC,1 Geal cu circa 96 lei, Pretul de vinzare al unui MWh ciitre IDEB este de circa 408 lei Revulta ca, prin reducerea cu 1 Géal wenergiei termice vindute citre: GIGC, Intreprinderea Electrocentrale Bucuresti Incaseazi mai putin 96 lef “on rire se consum& intreaga cantitate de com-Cu combustibilul disponibilizat, TLE. Bucuresti poate produce 0,150 MWh pentru care incaseaza: let 408 2S x 0,150 MWh = 61,2 tei Daci, I.E. Bucuresti, prin modificarea structurii productici (in sen- sul reducerii livrarii de energie termict) pierde 90 — 67,2 — 34,8 lei la Fiecare (cal nelivrati. 113, Livrarea intermitenta de calduri in retelele de termoficare urbana In seopul reducerii consumului de combustibil (in special de hidr carbuti) sau a disponibilizarii acestora pentru a produce encrgie eloctrica in regim de condensatie, se practicé sistemul de livrare intermitenta a duril in reicle de termoficare, Astfel, se coboara temperatura agentului termic, prin descarcarea pri- zelor reglabile ale turbinclor sau prin oprirea cazanelor de apa fierbinte in periosda virfului de diminests (3—9 ore), de sear (4—5 ore) 8, intre acesti doi indict demonstrabila : cece dem BE a%) Un exemplu concret de calen! a acestor indici si modul acestora de utilizare in elaborarea balanjelor de putere va permite o mai ugoar’ inje- Jegere si insusire a problemei. y ‘In acest scop se vor utiliza datele elective reilizate in funcfionarea Dlocalui nr. 6 de 330. MW din CTE) Rovinari in luna aprilie 1988, dup cum urmeazi: — Energia electricd: produst, E: 35 mil, kWh — Puterea medie produs 48,6 MW — Ore de funcfionare, htt 158 — Ore in reparafii planificate, hp: 264 = Ore in opriri accidentale, ae Bvident rezulta ef timpul calendaristic Te din luna aprilie 1988 este: Me = Ing + lip hug = 1584-964 + 298°= 720 ore Andicii de disponibilitate de timp si de indisponibilitate de timp in reparafii planificate si accidentale sint urmitori =. 100 —. 100= Bp 100= 2 100 = 36,79, T= 100 = 5 100: 219% i Beek «100 FF 100 = 36,7% 100 — 28 < 100 = 70 1A,Se verified relay THT + Tye = 100%; 21,9 4967 + 41,4 = 100 Rezulti ci din puterea instalatd de 990 MW a fost. utilizatd numai 21,9% pentri producerea energici clectrice. Respectiv numai o capaci= tate itistalati in funcfiune de 242. 330 = 72,3 MW 0. contribuit efectiv pentru producerea putcrii medii de 48,6 MW. 100 Puterea instalata in reparafi planificate a fost de Bo 330 = 121 MW, iar cca opriti accidental a fost de . 390 = 196,7 tw, Evident se verificd relatia; Pi = Pf + Pp + Pac 330 = 72,3 + 121,0 + 136,7 Tndicii de dispowibilitate care caracterizcazi producfia de energie electrica 3 si 8 sint urmatorii te a +100 = +100 = 147%. 2 438 dem + 100 = FF. 100 = 67.2% Cej doi indict se interpreteazé dupa cum urmeaz’: — blocul de 330 MW @ avut o disponibilitate a puterii instalate foarte scazuta, de 14,7%» cauzatd in principal de opririle accidentale care au indisponibilizat o capacitate instalatd de 41,40/, (capacitatea instalatd imobilizata in reparafii planificate a fost de 36,7%/) — in perioada cit blocul a fost efectiv in functiune (21,99 din timput calendaristic) din puterea instalata in functiune de 72,3 MW s-a produs 48,6. MW, respectiv a realizat 0 disponibilitate de 67,2%79; — blocul a realizat reduceri temporare de putere (P—-P) de 23,7 MW (72,3—48,6 = 23,7 MW); — Puterea instalata opritd accidental de 196,7 MW, reprezint& 32,8/, din puterea instalata care ar fi trebuit sa fie in functiune de 209 MW: (330—121 == 209 MW), valoare foarte ridicaté fati de realizdrile altor centrale 7—10%). In final, se poate intocmi urmatoarea balanta de puteri pentru-acest bloc de 330 MW, a carui functionare a fost analizata: 1, PUTEREA INSTALATA 930 30 2, PUTEREA INSTALATA IN REPARASULE, PLANIFICATE 121 MW 3. PUTEREA INSTALATA CE AR TREBUL SA FIE IN FUNCTIUNE (1-2) 209 MW 4. PUTEREA INSTALATA OPRITA ACCI- DENTAL 136,7 MW 5. % OPRIRI ACCIDENTALE DIN PUTEREA INSTALATA CE AR TREBUI SA FIE tN FUNCTIUNE, 654% 6. PUTEREA INSTALATA CONTINUU IN FUNCJIUNE (8-4) 723 0w 2587. PUTEREA MEDI PRopusA 48,6 MW 8. DISPONIBILITATEA PUTERIT INSTALATE CONTINUU_IN BUNCSIUNE, 67,2%- 9. REDUCERI TEMPORARE DE PUTERE (6-7) 23,7 MW 10. % REDUCERILOR ‘TEMPORARE DE PUTERE, FATA DE PUTEREA INSTALATA CONTINUU IN FUNCTIUNE 92,8% 1 SERUCTURA REDUCERILOR TEMPORARE DE PUTERE — TOTAT, 23,7 MW" ui redus de mori in funcfiune by datorit’ inctrcasii morilor sub debitul no- minal ©. datoriti calitapii cirbunilor 4. datorité altor instalafii anxiliare. e, datorita altor cauze, Determinarea pe cauze a reduces eu instructiunea interna DEN, Cu caracter informativ se. prezint Dilitate si balantele de puteri ‘rea ilor de putere se facet conformitute ‘i in continuare indicii de disponi- ate de unele centrale —pe cirbune ORE CENT DEA xia | zi | cesrr BL 2x 200 i a a Bae [is |i | ie :| ees atw) 2) Bee mn a Coe Ae er at saree, eee Se wana «| Ree ae aes ete aoe 47 om foogeContinuarea tabelet gees perc ten cd | continun in as noe 100; ( 9 | epetats wales mel tains txtue ae ore aa se Zicim: cl an 10 | nadir pe fae ac pues 7 (MW) Total) 1679 in care: ~ datorits insta lafilor aus a2 11 | Disponibititaten ‘medic a puter instalate (2) 7a ; r a2 | sa) 325 | 795 Pentru ucul celor care analizeaz’ sintetic indicti de disponibilitate ii de indisponibilitate a agregatelor energetice este utilé st semnificativa utilizarea ce se prezinta spre exemplificare fh continuare: Metodologie de evuluare operativl a reduecerilor (temporare) de putere In mod curent dispecerii gefi de turd pe centralele electrice 9 dis~ peceril In cadrul DET-urilor si D. E. C. trebuie sé stabileascA operativ, Be cauze, reducerile (iemporere) de putere la nivelul centralelor electrice $i al blocurilor energetice. In general, prin reduceri de putere, se infelege puterea imobilizaté accidental din cauze care intervin temporar. In momentul in care cauza care a generat imobilizarea de putere a fost eliminata, agregatul poate fi incdreat cu puterea imobilizata din aceasta cauiz’, * Dacé o reducere de putere, care intervine la agregat, are caracter permanent, depinzind numai de starea tehnica a acestuia (uzuri, palete lips’, parametrii aburului redusi ete), neputind fi eliminata in’ decurs de un an, in conformitate cu prevederile STAS 2551/1969 (care, stabileste terminologia puterilor agregatelor_energetice si centralelor electrice), 260)aceasta reducere se consider’ cu caracter permanent. fiin ponibititate, Deci, in limbajul energetic curent, prin reduceri de putere s# fn jobilizari temporare de putere cu caracter accidental, iar prin indisponi= bilitati de putere se inteleg imobiliziri de puter cu caractor permanent, a caror durata de eliminare este mai mare de un an. In cadrul balantelor de puteri ce se Intocmese 1a nivelul centralelor electrice 51 a] sistemului energetic se utilizesz’, in functie de cauzele care le produc, urmiitoarea clasificare: — Reduceri care depind direct de starea tehnic& a utilajelor (palete lips’, uzuri la mori de efrbune si pompe, stranguliiri in vane si ventile eauzate de defectiuni 1a sistemul de actionare si de inchidere etc). — Reduceri care depind de nivelul sciizut al consumului termic, care conduc la producerea unor puteri mal mici fata de puterea instalatit a tur- binelor de contrapresiune. In situatiile in care unele turbine de termofi care cut condensatie si prize reglabile au condensatorul dimensionat pentru a produce in regim de condensatie puri o putere inferioar puterii insta late, In cazul in care consumul de abur pe prizele reglabile esto mai re- dus, neputindu-se produce puterea instalati, puterea care nu se produce fatii de puterea instalat’i (cu condensatia la nivelul maxim al condensato- rului), se consider drept reducere din cauza termoficirii insuficiente. Aceste reduceri se numese ,reduceri din cauza termoficirii¢. — Reduceri din cauza calitAjii combustibilului, inferioara prevede~ tilor de proiect al agregatelor de cazane. = Reduceri de putere la hidrocentrale din cauza debitelor afluente rate si cotelor reduse ale lecurilor de acumulare. ~ Reduceri de putere din alte cauze, in care se includ: apa de ricire insuficienta la termocentrale, temperaturi ridicate ale ape} de racire, vid Recorespunzétor, infundari ale circuitului, hidrotehnic cu: plutitori, "mil nisip, lips partial de combustibil pentru a produce puterea progra~ mata ete. Este de precizat faptul cX reducerile de putere presupun cA un agre- gast este in functiume. Nu se inregistreazd in balante eventualele reduceri ale agregatelor in rezerva sau ale color in reparatii La aceste agregate se evalueazt reducerile numai in ipotera repor= nirii, sub forma puterii efectiv disponibile care ar putca fi produst. sau fin cazul evacuarii totale a puterli efectiv disponibile a agregatclor din intreg sistemul energetic national, r In coea ce priveste reducerile de putere din cauza ealititit inferinare a combustibilului fat de prevederile de project. acestea se fa in consi derare numat dupa ce se inregistreazi reducerile de putere cauzate de toate celelalte cauze aratate maj sus. Nu este corect si inregistrezi 0 ro- Gucere de putere din cauza calititii céxbunilor, spre exemplu cind oprit accidental un ventilator de gaze si sint disponibile 4 carbune. De obicel, dupa ce se evalueazi restul reducerilor de putere se dee termina, prin inchiderea balanfei de puteri, reducerea de putere din e: calititit combustibilului (dack rimine o snumiti putere care sA justifice acest fapt). Ia sarcini reduse ale blocurilor de 390 MW, impuse de defectarea unor instaletii auxitiare, creste consumul de hidrocarburi pentra mentenerea stabilitifii arderii, compensindu-se in mare parte, prin consum su- plimentar de hidrocarburi, calitatea inferioard, fat de proiect, a combus- tibilului, Este cunoscut faptul c& necesitatea adaosului de hidrocarburi la ca zone apare in special in situatille cind incircarea termica a focarulul scade sub 600/,, fapt ce atrage o temperatura scizuta a nucloului de ardere a combustibilului in focar, existind pericolul ruperii flicdrii si producerii de ribufniri periculoase, 'Un carbune, de exemplu, cu putere eoloritica foarte redusa, umed, accentueaz fenomenul de scadere a temperaturii in focar, iar reducerea de putere la sarcini mici este compensata prin creste- rea obligetorie (pentru siguranta ardorii) a adaosulai de hidrocarburi, Din aceasti cauiza nu este corect ca si se inregistreze aceasté redu- cere de putere (acest fapt constituind fundamenarea \ adaosului supli- mentar de hidrocarburi). Tinind seama c& reducerile de putere 1a nivelul termocentralelor din cadrul SEN imobilizeaz& in medic, anual, eapacititi de productie cuprinse intre 12—1407, din care Ta termocentralele pe ciirbune reducerile de pus tere imobilizeazA 18—20%/ din capacitatea instalati, sa intocmit urmic toarea metodologie care permite 0 evaluare operativa a acestor reduceri de putere. In cost scop metodologia se prezinti aplicat pentru blocurile de 330 MW, blocuri 1a care reducerile de putere reprezinti in general intre 80401 din puterea instalatii in functitme Astfel, Ia un bloc in functiune se dispune de urmitoarete date certe de exploataro: — Puterea instalats, — Puteres produst, — Debitul de abur produs de cazan, — Numirul de mori fa functiune. = Agregatele ‘auxiliare oprito planificat sau accidental th repae ratit. Personalttl de exploatare mai are, cu caracter informativ, urmatoa- rele date: — gradul dé incircare a morilor (tn fimétio do clirentul absorbit do motorul electric al morii de c&rbune si confirmat partial prin temperatura amesteculuy de gaze arse-aer-praf de eirbune misurata dupa moira la se- aratorul de particule); — debitul de picuré' st de gaze de ‘adaos in functie de numarul de arzitoare, in cazul in care nu exista debitmetre. Blocul de 330 MW functionind pe: citbune are instalate 6 mori de carbune cu un debit'nominal de miicinare: de 97. th Cazamul ste proiéetat s& ‘asigure dcbitul nominal’ de 1030 th prin fanetionarea » 5 mori inckreate fiecare Ia tun debit de 90 t/h (cu o wizurd medie morii de 7/ st cu un adaos de hidrocarburi de 7.5% sf cu in lignit cu puterea calorifica inferioara de 1600 Keai/Ic# Modul de evaluate operativi a reducerilor de putere se prezinta in continuare: 1. Debitul nominal al morilor de c&rbune: 97 t/h, 2. Debitul mediu micinat, cu o zur a. morilor de circa 79%, cind blocul poate asigura puterea de 390 MV, cu adaos de hidrocarburi de circa 7.5% $i cu e&rbuine cu puterea calorific’ inferioard de 1600 kcal/kg: 90 t/h. 282