Sunteți pe pagina 1din 4

Baltagul roman traditional

Definitie roman:
Romanul este o specie a genului epic in proza de mari dimensiuni,
cu un conflict complex ce evolueaza pe mai multe planuri,
implicand un numar mare de personaje.
Contextul perioadei interbelice:
In perioada interbelica, romanul romanesc isi largeste tematica, el
cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai
complexe.
---> Romanul isi pastreaza inspiratia rurala in creatiile lui
Rebreanu si Sadoveanu, insa pe trepte valorice superioare si cu
modalitati specifice.
--->Acum apare romanul citadin, in care actiunea se desfasoara in
cadrul orasului modern. Acesta se intalneste in romanele lui C.
Petrescu si G.Calinescu. Legat de mediul citadin se dezvolta si
problematica intelectualului lucid in operele lui C. Petrescu.
--->Se evidentiaza 2 tipuri principale de roman: de creatie, in care
personajele sunt prezentate prin comportamentul lor, si de
analiza, in care este vizata viata interioara.
Introducere text:
Romanul de creatie, Baltagul este un roman monografic,
reconstituind viata munteneasca din Moldova inceputului de secol
XX, ca un roman iniiatic prin formarea i maturizarea lui
Gheorghi, ca un roman mitic, prin prelucrarea motivelor
mioritice i a miturilor universale, ca un roman poliist prin
ntreaga aciune de urmrire i pedepsire a criminalilor si ca un
roman de dragoste, al familiei.
Tema:
Roman realist traditional prin tema, Baltagul surprinde
monografia satului moldovenesc de munte, lumea arhaica a
pastorilor de la inceputul secolului al XX-lea, avand in prim plan
cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Victor Lipan. Roman
al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc
aici: viata pastorala, natura miturile, iubirea, arta povestirii.
Titlul:

Page 1 of 4

Baltagul roman traditional


Titlul este simbolic, asezand intregul univers al cartii sub simbolul
dualitatii, intrucat forma pe care o are unealta desemnata (topor
cu doua taisuri) figureaza viata si moartea. Obiectul denumit in
titlu are mai multe conotatii in functie de ipostazele in care se
regaseste: arma a crimei, unealta a initierii si instrument al
actului justitiar.
--->Baltagul se poate asocia si cu grecescul labrys, securea
dubla cu care a fost ucis minotaurul, monstrul mitic, dar si cu
labirintul. In roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de
drumul serpuit pe care il parcurge Vitoria Lipan in cautarea
sotului, atat un labirint interior, al framantarilor sale de la
neliniste la banuiala si apoi certitudine, cat si un labirint exterior,
al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si
Nechifor Lipan. Acest labirint, cu drumurile sale serpuite,
aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre
viata: Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din
intuneric pentru a putea ajunge la exterior, la lumina.
Perspectiva narativa:
Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniscient si
omniprezent reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si
observatiei, lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei.
+ Desi naratorul este unic, Vitoria preia rolul acestuia la
parastasul sotului ei.
+ Focalizarea este zero, dar se nuanteaza pe tot parcursul
romanului, alternand cu focalizarea interna si cu notatia in stil
indirect liber.
Timp si spatiu:
Actiunea se desfasoara in spatii reale, obiective, de la Magura
Tarcaului si pana in tinutul Dornelor, si urmareste evolutia
personajelor care acopera aproximativ o jumatate de an
(aproape de Sf. Andrei, In Postul Mare, Boboteaza),
veridicitatea conferita de aceste repere surprinzand caracterul
realist-traditional, intrucat spatiul apartine satului, iar
coordonatele temporale sunt preluate din calendarul religios.
Incipit:

Page 2 of 4

Baltagul roman traditional


Incipitul este reprezentat de legenda pe care Nechifor Lipan o
spunea la nunti si cumatrii, despre modalitatea in care Dumnezeu
a impartit lumea. Astfel, se integreaza cosmic existenta
muntenilor, carora Dumnezeu le-a oferit o inima usoara [...] si
muieri frumoase si iubete, este portretizat portretul
protagonistei, ai carei ochi tradeaza durerea femeii ramasa
singura si este introdus personajul absent, Nechifor Lipan, a carui
personalitate domina intregul peisaj narativ.
Compozitie si structura (actiunea) + scene:
Actiunea se desfasoara cronologic pe parcursul a 16 capitole,
urmarind drumul Vitoriei Lipan in cautarea adevarului, fiind
totodata un drum initiatic pentru Gheorghita. Aceasta tine un post
de 12 vineri, merge la preot si la vrajitoarea satului, se inchina la
icoana Sfintei Ana, plecand propriu-zis la drum in ziua de 10
Martie.-->Calatoria reface in sens invers traseul strabatut in
toamna de Lipan, traseu labirintic, pe care Vitoria si Gheorghita il
parcurg, cautand, umbland cotit pentru a afla adevarul.<--Ajungang la Farcasa, mos Pricop ii marturiseste femeii ca a trecut
pe acolo un barbat cu caciula brumarie, acesta fiind primul
semn concret pe care il are. La Borca intalneste un botez si o
nunta la Cruci, femeia considerand ca ordinea acestor
evenimente sunt semne rele. Atunci cand soseste la Suha,
semnele dispar, ceea ce o determina sa faca drumul inapoi catre
Sabasa, undeva intre cele doua localitati trebuind sa se afle
ramasitele sotului.
Vitoria gaseste cainele sotului ei care o calauzeste intr-o rapa
unde gasira oasele risipiteale lui Nechifor. Aceasta scena este
semnificativa pentru ilustrarea temei dragostei si a familiei,
intrucat, la vederea ramasitelor sotului sau, Vitora racni aprig,
Gheorghita!, strigandu-l pe numele adevarat si tainic al lui
Nechifor Lipan, acest strigat tradand disperarea si tristetea ce a
pus stapanire pe femeie, iar fiul sau plangea ca un copil mic.
De asemenea, aceasta scena este semnificativa pentru ilustrarea
trasaturilor Vitoriei, intrucat, desi este afectata, aceasta gaseste
puterea de a analiza situatia cu luciditate si stapanire de sine.
Aceasta observa ca Lipan avea capatana (...) sparta de baltag,
ca ramasitele se aflau intr-un loc stramt, singuratic si dosit, la
care nu cobora nicio poteca, de unde presupune ca barbatul
Page 3 of 4

Baltagul roman traditional


fusese lovit si apoi imbrancit de ucigasi. O scena semnificativa
pentru ilustrarea temei initierii este scena coborarii in rapa care
echivaleaza cu o moarte si o inviere, asada initierea lui
Gheorghita. Momentul initierii este marca de pazirea osemintelor
tatalui sau in rapa in care fusese pravalit, acest episod
reprezentand o adevarata coborare in infern, ce se finalizeaza cu
desavarsirea spirituala a adolescentului, care preia locul tatalui.
Praznicul este o alta scena semnificativa, intrucat

Page 4 of 4