Sunteți pe pagina 1din 3

Povestea lui Harap Alb

-basmIntroducere:
Definitia basmului:
Basmul este o specie epica ampla in care personajele, cele mai multe fabuloase, sunt purtatoare ale
unor valori simbolice. Acesta sustine ordinea valorica a binelui, de aceea deznodamantul este unul fericit,
fortele binelui triumfand impotriva raului. Actiunea implica supranaturalul, fiind urmarit drumul initierii
eroului de la varsta copilariei pana la maturitate.
Introducerea textului:
Povestea lui Harap Alb este un basm cult crengian cu subiect complex, ce urmareste initierea
protagonistului. Prezinta atat caracteristici ale basmului cult, precum umanizarea fantasticului, viziunea
despre lume a scriitorului, individualizarea personajelor, cat si caracteristici ale basmului popular, fiind
pastrat tiparul narativ al acestuia, de asemenea fiind prezente cifrele si obiectele magice, formule specifice
si procedeul triplicarii.
Cuprins:
Tema:
Tema operei este lupta binelui contra raului, incheiata prin triumful binelui. Concret, eroul parcurge un
drum al initierii spiritual pentru dobandirea unor valori morale si etice, evidentiindu-se, astfel, o larga
varietate de motive precum: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile,
demascarea raufacatorului, pedeapsa, casatoria.
Perspectiva narativa:
In ceea ce priveste perspectiva narativa, naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator
omniscient, adesea subiectiv, implicandu-se in ceea ce povesteste prin comentarii sau reflectii. Acesta
traieste in alt timp decat cel al diegezei, nu-si asuma cele povestite, considerandu-se responsabil doar cu
discursul (Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator doar sa spun povestea).
Formule tipice:
In basm, sunt prezente formule tipice, plasate in incipit si final. Formula initiala, Amu cica era odata
intr-o tara un crai, care evidentiaza atemporalitatea si aspatialitatea conventiei, si formula finala,
marcheaza simetric intrarea si iesirea din fabulous. Formulele mediane Si merg ei o zi, si merg doua
realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin interesul cititorului.
Actiunea:
Actiunea operei se desfasoara liniar, secventele narrative inlantuindu-se cronologic. Povestea lui
Harap Alb urmeaza un tipar narativ al basmului popular, astfel evidentiindu-se starea de echilibru initial,
dereglarea echilibrului, actiunea reparatorie (trecerea probelor), refacerea echilibrului si rasplata eroului in
final.
Situatia initiala presupune o stare de echilibru: un crai avea trei feciori, iar in alt capat de lume, un
frate mai mare, Verde-imparat, avea doar fete.
Dereglarea echilibrului este cauzata de lipsa unui mostenitor de linie masculina la tronul lui Verdeimparat, care il roaga pe fratele sau, printr-o scrisoare, sa i-l trimita pe cel mai vrednic dintre nepoti, ca sa
il urmeze la tron.
Din acest moment, incepe actiunea reparatorie. Cautarea eroului se concretizeaza prin incercarea la
care isi supune craiul baietii: se imbraca in piele de urs si iese in fata lod de sub un pod. Tipic basmului,
reuseste sa treaca aceasta proba a curajului fiul cel mic, evidentiindu-se motivul superioritatii mezinului,
conditie initiala obligatorie pentru cel care aspira la tronul imparatiei. El trece podul dupa o parte
pregatitoare a initierii, in care este ajutat de Sfanta Duminica.
Drept rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici (deghizata in cersetoare), cand ii daruieste
un ban, mezinul este sfatuit de aceasta sa ia calul, arma si hainele cu care tatal sau a fost mire. Astfel,
este sugerata repetarea, de catre mezin, a procesului prin care si tatal lui a fost initiat la randul sau. Calul,
care este decoperit cu tava de jaratesc dupa trei incercari si are puteri supranaturale, va deveni sfatuitorul
tanarului.
Trecerea podului (simbol pentru trecerea la o alta etapa a vietii) este urmata de ratacirea n padurea
labirint, simbol ambivalent, loc al mortii si al regenerarii, caci pentru tnar se va ncheia o etapa si alta va
ncepe: "de la un loc i se nchide calea si ncep a i se ncurca cararile". Pentru tnarul fiu de mparat,
ratacirea n padure si ntlnirea spnului e totodata un drum catre centrul propriei fiinte: el cunoaste raul,
dar si propriile limite n fata raului. Imaginea fntnii completeaza simbolistica padurii, putnd avea
semnificatie de coborre n Infern, adica de moarte si nviere. Fiul de crai dispare sub puterea spnului,
renascnd n postura de sluga. Schimbarea numelui reprezinta nceputul initierii spirituale, unde va fi
condus de Spn. Numele de Harap- Alb, bazat pe oximoron, exprima pe de-o parte statutul de slujitor, iar
pe de-alta parte, faptul ca esenta morala a tnarului ramne intacta, fapt dovedit de-a lungul calatoriei
cnd el respecta juramntul facut Spnului de a-l sluji.

Ajuni la curtea mpratului Verde, Spnul l supune la trei probe: aducerea slilor din Grdina
ursului, aducerea pielii cerbului i a fetei mpratului Ro pentru cstoria Spnului. Primele dou probe le
trece cu ajutorul Sf Duminici care-l sftuiete cum s procedeze. A treia prob este mai complex i
necesit mai multe ajutoare care au puteri supranaturale. Drumul spre mpratul Ro ncepe cu trecerea
altui pod. Astfel, dnd peste un alai de furnici, cru viaa acestora, alegnd s treac not o ap mare.
Drept rsplat , criasa furnicilor i d o arip. Aceeai rsplat primete de la criasa albinelor. Cel care
va deveni cndva mprat dovedete pricepere, curaj i nelepciunea de a ajuta popoarele gzelor.Pentru
a-i da fata, mpratul Ro l supune la o serie de probe, trecute datorit puterilor supranaturale ale
ajutoarelor: casa de aram cu ajutorul lui Geril, ospul pantagruelic cu ajutorul lui Flmnzil i Setil,
alegerea macului de nisip cu ajutorul furnicilor, straja nocturn la odaia fetei i prinderea fetei,
transformat n pasre cu ajutorul lui Ochil i Psri-Li-Lungil, ghicitul fetei cu ajutorul albinei.Fata
mpratului Ro, o farmazoan cumplit, impune o nou prob: calul lui Harap-Alb i turturica ei s
aductrei smicele de mr dulce, ap vie i ap moart de unde se bat munii n capete. Proba e trecut
de cal i fata l nsoete la curtea mpratului Verde. Pe drum, eroul se ndrgostete de fat, dar,
credincios jurmntului fcut, nu-i mrturisete adevrata identitate. Fata l demasc pe Spn care-l acuz
pe Harap-Alb c a dezvluit secretul i i taie capul. n felul acesta l dezleag de jurmnt, semn c
iniierea s-a ncheiat. Calul este acela care distruge ntruchiparea rului: zboar cu dnsul n naltul
ceriului, i apoi, dndu-i drumul de acolo, se face Spnul pn jos praf i pulbere.Decapitarea eroului este
ultima treapt i finalul iniierii, avnd semnificaia coborrii n infern, a morii iniiatice. nvierea e
realizat de fat, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintr n posesia paloului i se
cstorete cu fata de mprat, primind i mpria drept recompens. Nunta i schimbarea statutului
social confirm maturizarea eroului. Deznodmntul const n refacerea echilibrului iniial i rsplata
eroului.
Personajele:
Personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice corespunzatoare conflictului dintre bine si rau in
diferitele lor ipostaze.
Harap-Alb nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale (vitejie, istetime), dar dobandeste,
prin trecerea probelor, o serie de calitati (mila, bunatatea, generozitatea, prietenia, curajul) necesare unui
imparat, in viziunea autorului. Numele personajului reflecta conditia duala: rob, sluga (Harap) de origine
nobila (alb), iar sugestia cromatica alb-negru sugereaza traversarea unei stari intermediare (initierea),
intre starea de inocenta/naivitate (negrul) si invierea spirituala a celui ce va deveni imparat. Raul nu este
intruchipat de fiinte himerice, antagonistul fiind personajul perfid, de o inteligenta vicleana : Spanul si
imparatul Rosu.
Spanul nu este doar o intruchipare a raului, ci are si rolul initiatorului, este un rau necesar. De
aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa se fi incheiat.
Eroul este sprijinit de ajutoare i donatori: fiine cu nsuiri supranaturale (Sfnta Duminic), animale
fabuloase (calul nzdrvan, craiasa furnicilor i cea a albinelor), fpturi himerice (cei cinci tovari) sau
obiecte miraculoase (aripile crieselor, smicelele de mr, apa vie, apa moart).
Specific basmului cult este modul n care se individualizeaz personajele. Prin portretele fizice ale
celor cinci tovari ai eroului se ironizeaz defecte umane, dar aspectul lor ascunde i caliti sufleteti
precum buntatea i prietenia. mpratul Ro i Spnul sunt ri i vicleni. Sfnta Duminic este
neleapt.
Registrele stilistice:
Registrele stilistice popular, oral, regional confer originalitate stilului. Limbajul cuprinde termeni i
expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale, frecvena proverbelor, a zictorilor introduse n text
prin expresia vorba aceea.
Umorul
Umorul este realizat cu ajutorul ironiei, poreclelor (Psril, Buzil), diminutivelor cu valoare
augmentativ (buzioare, buturic, ect.), caracterizrilor pitoreti (portretul lui Geril, Ochil, etc.),
expresii populare (Da-i cu cinstea, s pear ruinea).
Oralitatea stilului
Oralitatea stilului se realizeaz prin expresii narative tipice (i atunci, i apoi, n sfrit), i
narativ; implicarea subiectiv a naratorului (Ce alta, pot s zic?), dativul epic (i odat mi i-l nfac
cu dinii de cap) i versuri populare (De-ar ti omul ce-ar pi, /Dinainte s-ar pzi!).
Incheiere:
Opinie:
In opinia mea, conturarea protagonistului drept un tanar obisnuit si trecerea acestuia prin incercari
dificile pentru a dobandi calitatile de care are nevoie pentru a fi realizat, au rol didactic, astfel
demonstrand cititorului ca viata poate fi o calatorie dificila, iar un mod de a depasi obstacolele ce intervin
in implinirea noastra este prin bunatate, milostenie si prietenie pentru inceput, restul calitatilor necesare
fiind dobandite odata cu experienta castigata de-a alungul timpului.

Concluzie:
In concluzie, opera Povestea lui Harap Alb este un basm cult, avand drept caracteristici
umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului, insa prezinta si
trasaturi specifice ale basmului popular: tiparul narativ, cifre si obiecte magice, procesul triplicarii, formule
specifice.