Fertilizarea

Ovocitul, insotit de celulele foliculare, este transportat de-a lungul

oviductului datorita orientarii cililor celulelor epiteliale ciliate ale
mucoasei si contractiilor ritmice ale musculaturii netede. Nutritia
ovocitului pe acest parcurs este asigurara de fluidul bogat in glicoproteine secretat de celulele epiteliale peg ale mucoasei.
Spermatozoizii, introdusi in vagin in timpul actului sexual,
avanseaza prin col, lumenul uterin si oviduct pana in zona
ampulara, pentru a intalni ovocitul secundar.aici se produce
fertilizarea.
In acest moment, celulele coronei radiata inconjura inca zona
pellucida a ovocitului secundar. Oligozaharidele specifice atasate
proteinelor din zona pellucida se leaga de receptori proteici (de tip
lectina) localizati la nivelul capului spermatozoidului, declansind
reactia acrozomiala (legatura afina).
Rezultatul acestei reactii este fuzionarea plasmalemelor capului
spermatozoidului si ovocitului secundar, aceasta permitand
nucleului spermatozoidului sa intre in citoplasma ovocitului. Acum
se declanseaza continuarea diviziunii secundare, meiotice, a
ovocitului secundar, cu formarea a doua celule haploide: ovulul si
al doilea globul polar.
Nucleul ovulului (pronucleul feminin) fuzioneaza cu nucleul
spermatozoidului (pronucleul masculin), formand zigotul, cu
numar diploid de cromozomi. Astfel fertilizarea este complrt
realizata.
Contactul spermatozoidului cu ovocitul declanseaza reactia
corticala, care consta in producerea a numeroase granule corticale
localizate in citoplasma ovocitului. Enzimele din aceste granule
distrug receptorii spermatici din zona pellucida, prevenind
patrunderea altor spermatozoizi la nivelul ovocitului.

Timpul scurs intre ovultie si fertilizare este de cca. 24 de ore. Daca

ne se produce fertilizarea in aceasta perioada, ovulul degenereaza
si este fagocitat de macrofage.

Implantarea Formarea placentei

Zigotul migreaza prin oviduct catre cavitatea uterina, suferind
numeroase diviziuni mitotice, capatand o forma sferica denumita
morula. In interiorul morulei patrunde lichid din lumenul tubei, ii
formeaza o cavitate si o transforma in blastocist. Acesta ajunge in
cavitatea uterina la aproximativ 4 zile de la fertilizare, si in ziua a
6-a incepe nidatia, implantarea in peretele anterior, sau mai
frecvent posterior al cavitatii uterine.
Celulele de la periferia blastocistului formeaza trofoblastul, pe
cand cele din interior, formeaza embrioblastul.
La contactul cu endometrul, trofoblastul se diferentiaza in doua
straturi: citotrofoblastul - strat intern, proliferativ si
sincitiotrofoblastul strat extern, masa citoplasmatica in
care nu se vad limitele celulare, ci numai nucleii, dispersati in
interiorul ei. Celulele sincitiotrofoblastului prezinta subnuclear
vezicule de pinocitoza si in citoplasma contin un aparat de sinteza
foarte dezvoltat ( REN, RER, complex Golgi bine dezvoltat,
numeroase mitocondrii).

Sincitiotrofoblastul emite prelungiri digitiforme, si prin enzimele

litice secretate, erodeaza epiteliul endometrial, patrunzand in
stroma endometriala.
In masa sincitiotrofoblastului apar cavitati numite lacune, care vor
conflua si vor forma o retea lacunara. Aceasta retea reprezinta
primordiul spatiilor interviloase.
In ziua a 11-a de gestatie, blastocistul este complet implantat in
peretele uterin si acoperit de epiteliu endometrial.
Celulele endometriale (arteriale si venoase), congestionate si
dilatate prin actiunea unei substante secretata de trofoblast-,
devin sinusoide, sunt rupte de enzimele litice ale trofoblastului, si
sangele matern invadeaza reteaua placentara.
Se stabileste astfel, circulatia utero- placentara.
Prin delaminarea citotrofoblastului se formeaza mezenchimul
extraembrionar.
Mezenchimul extraembrionar, impreuna cu citotrofoblastul si cu
sincitiotrofoblastul formeaza corionul.
Citotrofoblastul prolifereaza si trimite prelungiri in masa
sincitiotrofoblastului.
Cordoanele de citotrofoblast acoperite de sincitiotrofoblast se
numesc vilozitati primare, si apar in S2 de gestatie.
In S3, in vilozitatile primare ramificate patrunde mezenchim
extraembrionar, le formeaza un ax, si devin vilozitati secundare.
In axul mezenchimatos se diferentiaza capilare care forneaza o
retea arterio- venoasa, ce caracterizeaza vilozitatile tertiare.
Acestea se dezvolta pana in S16, cand placenta umana atinge
dezvoltarea maxima.
Cand vilozitatile invadeaza endometrul transformat decidual, ele
respecta anumite portiuni numite septuri placentare. Aceste

septuri separa doi sau mai multi pediculi vilozitari care alcatuiesc
un cotiledon.
In timpul invaziei trofoblastului, spatiile vilozitare din
sincitiotrofoblast se maresc, devin spatii interviloase, separate de
septurile placentare.
In acelasi timp, citotrofoblastul vilozitatilor coriale strabate
sincitiotrofoblastul si fuzioneaza cu cel al vilozitatilor vecine,
formand o teaca sitotrofoblastica. Aceste vilozitati, denumite
vilozitati crampon, impreuna cu teaca citotrofoblastica ancoreaza
placenta fetala la placenta materna.
Endometrul transformat decidual prezinta trei zone:
1. decidua bazala: situata intre embrion si miometru, formeaza
placa bazala, componenta materna a placentei
2. decidua capsulara: imbraca embrionul pe fata dinspre
cavitatea uterina
3. decidua parietala: captuseste uterul in afara zonei de
implantare
In S10, decidua capsulara si cea parietala vor fuziona, ducand la
obliterarea cavitatii uterine.
In zona deciduei bazale, corionul este gros, si poarta denumirea de
corion vilos. In zona deciduei capsulare, corionul este subtire,
putin dezvoltat, fiind denumit corion neted.
Corionul vilos reprezinta portiunea fetala a placentei
Decidua bazala reprezinta componenta materna a placentei.
Aceste doua portiuni sunt separate de spatiile interviloase, pline
cu sange matern si captusite cu sincitiotrofoblast de origine fetala.
Placenta umana faze evolutive:
In S1.- lacunara, cu suprafata neteda

In S2.- cu vilozitati primare

In S3.- cu vilozitati secundare, tertiare
In S16. dezvoltare deplina: placa bazala, placa coriala, spatii
interviloase
Dupa S20. placenta de tip hemo-corial
Forma placentei este discoidala:
- fata convexa este orientata spre uter, fiind separata de septuri
placentare in 10- 38 lobi sau cotiledoane cu aspect spongios.
- Fata concava este orientata spre amnion, este neteda, la acest
nivel inserandu-se cordonul ombilical.
Pana in S20, membrana placentara este formata din:
1. sincitiotrofoblast
2. citotrofoblast
3. axul mezenchimal al vilovitatii
4. endoteliul capilarelor sangvine fetale
Dupa S20, membrana placentara se subtiaza:
- citotrofoblastul este discontinuu
- tesutul conjunctiv mezenchimal se reduce
- creste numarul capilarelor care vin in contact cu
sincitiotrofoblastul
Circulatia materna si fetala sunt separate numai de
sincitiotrofoblast si peretele endotelial al capilarelor fetale;
placenta este de tip hemo-corial.
Sangele arterial matern, adus de 80-100 artere spiralate
endometriale (ce se deschid in centrul placentei in jet pulsatil) are
presiune mai mare decat sangele din spatiile interviloase.
Acest sange circula lent spre marginile placentei, datorita
obstacolului creat de vilozitati. In acest mod este facilitat un
contact prelungit intre sangele matern incarcat cu oxigen si
substante nutritive, si trofoblast.

Trofoblastul absoarbe oxigenul si substantele nutritive, eliberand

dioxidul de carbon si deseurile metabolice ale fatului.
Cand presiunea din spatiile interviloase scade, sangele intra in
venele endometriale care se gasesc pe toata suprafata placii bazale.
Circulatia placentara este facilitata de:
- contractiile miometrului
- pulsatiile vilozitare
- miscarile respiratorii ale mamei
Sangele venos fetal ajunge la placenta prin 2 artera ombilicale,
care dau ramuri terminale din care iau nastere capilarele din
vilozitatile coriale. Prin peretele vilozitar se fac schimburile de
gaze, substante nutritive, produsi reziduali. Sangele oxigenat se
intoarce la fat prin vena ombilicala.
Vasele sangvine materne sunt deschise in timpul gestatiei, pe cand
vasele sangvine fetale raman inchise, izolate in structura
vilozitatilor.
Sangele fetal si matern nu se amesteca decat exceptional, la
sfarsitul sarcinii cand placenta este de tip hemo-corial.
Dupa expulzia fetusului, placenta si membranele fetale sunt
eliminate din cavitatea uterina in cca. 30 minute.

Rolurile placentei
1) schimburile materno-fetale
-bariera fetala (denumire improprie)este permeabila pentru:
apa, oxigen, electroliti, molecule mici: proteine, lipide,
hormoni, medicamente, unii anticorpi, virusuri (rubeolic,
varicelic, gripal, poliomielitic)
dioxid de carbon, hormoni, produsi reziduali

2) organ endocrin prin functia sincitiotrofoblastului de a

secreta hormoni: 1. gonadotropine corionice (maxim S3- S8)
2. tireotropina corionica
3. corticotropina corionica
4. estrogen
5. progesteron
6. h. proteici: h. lactogen placentar
Celulele deciduale sintetizeaza si secreta prolactina si
prostaglandine.
3) rol metabolic
In primele stadii de sarcina, celulele sincitiotrofoblastului
sintetizeaza: glicogen, colesterol, acizi grasi si alte substante
nutritive necesare supravietuirii embrionului.