Sunteți pe pagina 1din 99

CERTIFICAREA FIRMELOR

CONFORM STANDARDELOR ISO

CUPRINS
GENERALITATI
1. MANAGEMENTUL CALITATII
1.1.Definitie
1.2.Scop
2. STRATEGII IN DOMENIUL MANGEMENTULUI CALITATII
2.1. Inspectia si controlul calitatii
2.2. Asigurarea calitatii
2.3. Managementul calitatii totale TQM
2.4. Premiul Juran pentru Calitate
3. SISTEMELE DE MANAGEMENT AL CALITATII
3.1. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITII ISO 9000:2006
3.2. Abordare bazat pe proces
3.3. Politica referitoare la calitate i obiectivele calitii
3.4. Documentaie
3.6. mbuntire continu
3.7. Perechea unitara de standarde SR EN ISO 9001 si SR EN ISO 9004
3.8 Compatibilitate cu alte sisteme de management
4. Cerine referitoare la SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII
4.1 Documente de referin pentru implementarea SMC
4.2.Definiii i Prescurtri
4.3.Ciclul lui Deming

5.SR EN ISO 9001-2008


5.1 Generalitati
5.3. Privire de ansamblu asupra standardului
5.4.Conditiile standardului ISO 9001-2008 - cerine
6.PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA SI DOCUMENTAREA SISTEMULUI DE
MANAGEMENT AL CALITATII
6.1. Proiectarea si implemetare a sistemului de management al calitatii
6.2. Documentarea
6.3. Structura unei proceduri documentate
6.4. Scurta descriere a procedurilor documentate cerute expres de ISO 9001-2008

7. AUDITAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATII


7.1.Auditul
7.2.Managementul programului de audit

7.3. Activitatile auditului


7.4. Competenta auditorilor
7.5.Evaluarea auditorilor
8.BIBLIOGRAFIE
9. ANEXE
Principalele standarde din familia ISO 9000
Legislatie referitoare la standarde de calitate ISO
Noi standarde ISO
Directive UE privind calitatea si securitatea produselor
Directive UE de Mediu
Directive UE din domeniul sanatatii si securitatii in munca

GENERALITATI

Certificarea in conformitate cu standardul ISO 9001 prezinta un inalt interes


pentru organizatiile insesi, pentru furnizorii lor, pentru clienti si pentru autoritatile
statului, organisme legislative in ansamblu. Tot mai multe firme sunt interesate de
"Certificarea ISO 9001", este o consecinta naturala, normala a nivelului de competenta
manageriala existent in organizatie, este expresia competentei organizatiei de a oferi
produse/ servicii de inalta calitate, de a oferi satisfactii tuturor celor interesati de
rezultatele ei.
O problema majora o reprezinta lipsa instruirii in domeniul calitatii, Problema
instruirii trebuie privita ca fiind o problema prioritara, atat la nivelul conducerii, la
nivel de compartimente, la restul angajatilor, cat si la nivelul viitorilor antreprenori.
O preocupare constanta a firmelor din orice domeniu este aceea de a fi competitive,
de a ramane pe piata, de a castiga o pozitie favorabila pe piata. Conditia de a atinge aceste
tinte este acea de a oferi produse / servicii de calitate la un pret accesibil. Una din
modalitatile de a obtine si de a garanta calitatea produselor / serviciilor este aceea de a
implementa in cadrul firmei un sistem de management al calitatii (SMC). Prin acest
sistem se controleaz toate procesele din cadrul unei firme incepand de la procesul de
conducere pana la cel de livrare a produselor / serviciilor.
Sistemele de management al calitatii sunt mijloace prin care firmele produc si livreaza
produsele si serviciile realizate la o calitate stabilita, adica aceea care satisface cerintele
clientilor.
Avantajele implementarii sistemului calitatii intr-o firma sunt:

cresterea satisfactiei clientilor: cu cat afacerile firmei se bazeaza mai mult pe


satisfacerea clientilor, cu atat mai mult va rezulta o atragere sporita a acestora;

sporirea eficientei: un sistem eficient al calitatii permite unei firme sa satisfaca


cerintele clientilor sai si sa produca ceea ce se cere, nici mai mult, nici mai putin. De
asemenea, sistemul pune accentul pe masurile de prevenire a defectelor, ceea ce
conduce la diminuarea volumului rebuturilor si a pierderilor de orice fel;

moralul angajatilor: implicarea necesara a angajatilor si faptul ca ei contribuie in


mod pozitiv la realizarea produsului final este un element de ridicare a moralului; ei
stiu ce au de facut si astfel problema resposabilitatilor este clarificata;

organizare mai eficienta si mai prompta: implicarea personalului conduce la


organizarea unei firme foarte motivate deoarece ei se vor obisnui sa puna calitatea pe
primul plan;

pozitie mai buna pe piata: beneficiind de un randament sporit si avand costuri mai
mici, firma este cu un pas inaintea concurentilor sai

Pentru a fi recunoscute sistemele de management al calitatii urmeaza un proces de


certificare ISO 9001:2008 care aduce pentru o firma avantaje suplimentare, printre care:
o firma dovedeste clientilor ca este serioasa in ceea ce priveste calitatea
o firma isi depaseste concurentii care nu sunt certificati
o
protectia sporita impotriva raspunderii juridice privind produsul livrat
(certificarea sistemului calitatii al unei firme este o dovada a angajamentului acesteia de a
produce servicii si produse fara defecte si poate sprijini un furnizor atunci cand siguranta
sau aplicabilitatea au fost puse in discutie)
Certificarea ISO 9001 implica niste costuri suplimentare pentru o firma de aceea multe
firme mici cu putere financiata redusa evita sa se angajeze in astfel de cheltuieli. Pentru a
ramane insa pe o piata concurentiala o firma trebuie sa faca acest efort pentru ca exista
riscul de a fi exclusa de pe piata. Clientii se vor orienta intotdeauna spre acele firme care le
garanteaza un produs / serviciu obtinut in conditiile unui sistem de management al calitatii.
Costurile certificarii ISO 9001 sunt:

taxe de inscriere si evaluare catre organismul de certificare pentru a acoperi procesul


de certificare a firmei si auditarea sistemului pentru a evalua conformitatea lui cu
standardul

taxe anuale de certificare si supraveghere platite catre organismul de certificare


pentru efectuarea de audituri si evaluari si pentru continuarea certificarii

taxele pentru consultanta si alte cheltuieli

echipamente si materiale: sistemul calitatii cere sa se elaboreze manuale, sa se


stabileasca proceduri, sa se defineasca instructiuni de lucru, sa se intocmeasca
formulare.

Orice activitate economic, trebuie sa ofere servicii de calitate care sa fie concepute intr-un
sistem de management al calitatii bazat pe standardele ISO 9000 care au la baza principii,
valori, obiective, strategii.
Implementarea propriu-zis a sistemului de management al calitii n companie nseamn:

realizarea instrumentelor de lucru

stabilirea referenialelor (reglementri i acte normative, standarde, modele),

elaborarea documentaiei (manualul calitii, proceduri i instruciuni, chestionare,


formulare, fie, registre sau aplicaii informatice),

informarea ntregului personal i instruirea personalului implicat n lucrul cu aceste


instrumente

examinarea final, printr-un audit intern, a funcionrii sistemului i luarea


eventualelor msuri corective i a celor preventive care se impun.

certificarea conformitii sistemului cu referenialul adoptat de companie ca model


de bun practic, de regul cu un standard; aceast aciune se deruleaz printr-un
audit extern, ter parte, efectuat de ctre un organism de certificare acreditat i este
finalizat prin emiterea unui certificat de conformitate, nsoit de o marc de
certificare a conformitii.

Certificarea sistemelor de management


Organizatiile ce doresc certificarea sistemelor de managemnet pot opta pentru :
1. Certificarea sistemului de management al calitii n conformitate cu cerinele
standardului ISO 9001:2008
2. Implementarea unui sistem INTEGRAT de management conform unor standarde
distincte:

ISO 9001:2008 managementul calitii


ISO 14001:2005 managementul de mediu
ISO 17799:2002 managementul securitii informaiilor
OHSAS 18001:1999 managementul sntii i securitii
ocupaionale
SA 8000:2001 managementul responsabilitii sociale

Se certific individual sistemele distincte de management, ns se accept


realizarea (parial) a unei documentaii comune
O certificarea a sistemelor integrate de management reprezinta cea mai buna solutie pentru o
organizatie.
Managerii, responsabilii cu calitatea pot opta pentru abordarea simpla a avantajelor
sistemelor integrate de management respectiv managementul integrat calitate-mediusanatate si securitate ocupationala reprezinta domeniile managementului care sunt
intercorelate pe principii si structuri asemanatoare.
Integrarea a doua sau mai multe sisteme de management intr-un sistem de management
integrat poate avea urmatoarele avantaje:

simplificarea sistemelor de management deja existente;


cresterea beneficiilor aduse de fiecare sistem in parte;
optimizarea consumului de resurselor utilizate;
micsorarea costurilor de mentinere a mai multor sisteme de management;

Prin urmare, un Sistem de Management Integrat (SMI) ar trebui sa contina in mod curent,
toate sistemele necesare, concentrandu-se cu precadere pe Sistemele de Management al
Calitatii, Mediului si Sanatatii si Securitatii Ocupationale. Aceasta inseamna ca toate
procesele si documentele care le descriu ar trebui sa fie integrate.
SMI este o combinatie, in functie de necesitatile interne ale organizatiei :
1. Sistem de Management Integrat Calitate Mediu (ISO 9001 ISO 14001)

2. Sistem de Management Integrat Calitate - Sanatate si Securitate Ocupationala


(ISO 9001 OHSAS 18001)
3. Sistem de Management Integrat Mediu - Sanatate si Securitate Ocupationala
(ISO 14001 OHSAS 18001)
4. Sistem de Management Integrat Calitate - Mediu - Sanatate si Securitate
Ocupationala (ISO 9001 ISO 14001 OHSAS 18001)
Sistem de Management al Calitatii conform cu SR EN ISO 9001: 2008
Familia de standarde ISO 9000 reprezinta o serie de standarde referitoare la sistemul de
management al calitatii, care urmaresc asigurarea satisfactiei clientilor si obtinerea de
produse si servicii conforme.
ISO 9001:2008 specifica cerintele unui sistem de management al calitatii pentru orice
tip de societate indiferent de marimea si domeniul de activitate care isi propune sa
creasca permanent satisfactia clientilor.
Responsabilitatea managementului are in vedere:
- definirea politicii conducerii privind calitatea, obiectivele si tintele de atins;
- orientarea politicii organizatiei catre client, in scopul satisfacerii cerintelor
acestuia;
- organizarea functionala cu responsabilitati pe nivele ierarhice bine definite;
- definirea functiilor specifice de supraveghere a Sistemului de Management al
Calitatii;
- definirea proceselor de comunicare in interiorul organizatiei si analiza periodica a
functionarii Sistemului de Management al Calitatii.
Standardul SR EN ISO 9001:2001 promoveaza adoptarea unei abordari a managementului
calitatii bazata pe proces in elaborarea, implementarea si imbunatatirea eficacitatii
sistemului de management al calitatii, in vederea cresterii satisfactiei clientului prin
indeplinirea cerintelor acestuia.
Sistem de Management de Mediu conform cu SR EN ISO 14001: 2005
Familia de standarde ISO 14000 reprezinta o serie standarde internationale referitoare la
mediu. Acestea constituie cadrul de dezvoltare al unui sistem de management de mediu, n
vederea gestionarii aspectelor de mediu semnificative asociate activitatilor unei organizatii,
precum si baza (cerintele) pentru efectuarea verificarii gradului de conformare prin audituri.
ISO 14001 reprezinta standardul de baza (de cerinte) din familia de standarde ISO 14000.
Standardul se aplica tuturor organizatiilor care doresc sa imbunatateasca o serie de aspecte
referitoare la protectia mediului si prevenirea poluarii intr-un context social economic.
Standardul SR EN ISO 14001: 2005 acopera o paleta de 5 directii de actiune:
1. Sisteme de management de mediu
2. Audit de mediu
3. Evaluarea protectiei comunitatilor umane fata de activitatile industriale cu impact negativ

4. Clasificarea din punctul de vedere al politicii de mediu


5. Evaluarea ciclurilor de viata ale produselor si serviciilor
Avantajele implementarii ISO 14001

Imbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiei


Reducerea mai multor tipuri de costuri ( de mediu , de operare, de asigurare)
Reducerea riscurilor de accidente si incidente de mediu
Reducerea poluarii mediului inconjurator si a riscului de poluare
Crearea unor atuuri competitive si imbunatatirea pozitiei pe piata
Facilitatea conformarii legislative
Sporirea credibilitatii fata de clienti si mediul asociativ
Micsorarea consumului de materii prime si energie
Identificarea oportunitatilor create de piata ecologica
Asigurarea planificarii in timp , graduala si suportabila , a costurilor pentru actiuni
de mediu
Imbunatatirea managementului global si a performantei organizatiei

Scopul implementarii
Implementarea integrala a cerintelor standardului ISO 14001 si aducerea sistemului de
management de mediu la nivel certificabil.
Respectarea normelor privind mediul inconjurator impuse de Comunitatea Europeana
tuturor organizatiilor .
Sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale conform cu
SR EN OHSAS 18001:2008
OHSAS este abrevierea din engleza a Ocupational Healt and Safety Management
Systems
OHSAS 18001:2008 este un standard international privind Sistemul de Management al
Sanatatii si Securitatii Ocupationale, ce ofera acele masuri necesare pentru controlul
riscurilor in domeniul sanatatii si securitatii muncii si pentru imbunatatirea
performantelor in acest domeniu.
Beneficiile implementarii unui sistem OHSAS:

reducerea numarului de angajati accidentati prin prevenirea si controlul pericolelor


reducerea majora a riscurilor de accidente in munca
asigura o forta de munca inalt calificata prin motivarea angajatilor
reducerea pierderilor de material cauzate de accidente si caderi ale fluxului de
productie
reducerea costurilor timpului nelucrat datorat accidentelor de munca
asigura pe acte repectarea normelor specifice de protectie a muncii
cresterea eficientii si productivitatii in cadrul societatii

1. MANAGEMENTUL CALITATII
1.1.Definitie
Managementul calitii: Activiti coordonate pentru conducerea i controlul unei
organizaii din punct de vedere al calitii.
Sistemul de management al calitii: Sistem de management pentru conducerea i
controlul unei organizaii din punct de vedere al calitii.
Practic sistemul de management al calitatii este un mod de conducere a organizatiei orientat
catre client sau mai bine zis orientat spre respectarea, de catre produsul/serviciul furnizat, a
tuturor cerintelor clientului.
Calitatea
Din punct de vedere al marketingului:
Satisfacerea nevoilor clienilor
Din punct de vedere al productorilor:
Conformitate cu specificaiile (cerinele)
Din punct de vedere al clientului (utilizatorului):
adecvat scopului i utilizrii

1.2.Scop
Atitudinea organizaiei fa de client ( calitatea pentru client ) i fa de necesitile
i ateptrile acestuia. Atitudinea const n nivelul de contientizare i implicare a
personalului organizaiei n implementarea necesitilor i a ateptrilor clientului i a
obiectivelor organizaiei. Tot prin atitudine se inelege i modul n care personalul este
responsabilizat n vederea implementrii necesitilor i ateptrilor clientului i a
obiectivelor organizaiei.
Sistemul de management al calitii reprezint instrumentul prin intermediul cruia
managementul financiar contabil acioneaz pentru mbuntirea indicatorilor de
performan ai organizaiei.
Pe piata romneasca evolutia conceptului calitate se manifesta mai mult sau mai putin
evoluat, calitatea pentru client :
Cresterea volumului exportului de produse si servicii
Cresterea ponderii sectorului privatizat in cadrul economiei nationale

Instrumentul prin intermediul cruia se poate obine profitul, este Sistemul de


Management al Calitii

2.STRATEGII IN DOMENIUL MANGEMENTULUI CALITATII


2.1. Inspectia si controlul calitatii
Conform ISO 9000-2006 inspectia reprezinta:
" evaluare a conformitatii prin observare si judecare insotite dupa cum este cazul,
de masurare, incercare sau comparare cu un calibru.
Inspectia asigura verificarea conformitatii cu specificatia de referinta.
Conform ISO 9000-2006 controlul calitatii reprezinta: " parte a managementului
calitatii, concentrata pe indeplinirea cerintelor calitatii ". Filozofia controlului calitatii
asigura detectarea produselor, proceselor, echipamentelor si serviciilor neconforme inainte
de a ajunge la client. In ciuda imbunatatirii inspectiei in timpul procesului si a aplicarii
metodelor de control statistic, controlul calitatii are limitele sale. Inspectiile si incercarile
implica cheltuieli suplimentare, nu asigura identificarea tuturor neconformitatilor si nici
rezolvarea cauzelor primare ale acestora.

2.2. Asigurarea calitatii


Conform ISO 9000-2000 asigurarea calitatii reprezinta: "parte a managementului
calitatii, concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele calitatii vor fi indeplinite ".
Cuvintele cheie ale acestei definitii sunt:
"furnizarea increderii corespunzatoare".
Deci cheia realizarii calitatii dorite o constituie planificarea, "construirea" calitatii pas cu
pas in loc de a constata la final daca s-a realizat sau nu calitatea dorita.
Sistemele calitatii bazate pe principiul prevenirii confera incredere in mod egal furnizorului
si clientului ca cerintele vor fi satisfacute cu consecventa "de prima data si de fiecare
data".

2.3. Managementul calitatii totale TQM


Managementul calitatii totale reprezinta: "Mod de management al unei organizatii,
concentrat asupra calitatii, bazat pe participarea tuturor membrilor acestei si care vizeaza
un succes pe termen lung prin satisfacerea clientului precum si avantaje pentru toti
membrii organizatiei si pentru societate".

10

Managementul calitatii totale este o strategie organizationala fundamentata pe ideea


ca performanta in atingerea unei calitati superioare este realizata doar prin implicarea cu
perseverenta a intregii organizatii in procese de imbunatatire permanenta. Obiectivul este
cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor.
Elementele definitorii din Managementul Calitatii Totale sunt: imbunatatire
permanenta si la nivelul intregii organizatii.
Exista atat teoreticieni cat si practicieni care aseamana principiile TQM cu cele ale
standardelor de calitate ISO 9000. Intre ele insa exista o diferenta majora cel putin la nivel
de proces: TQM este orientata catre oameni, care sunt provocati permanent sa gaseasca
solutii pe cand ISO 9000 este orientata spre proceduri detaliate, scrise si verificate frecvent.
TQM are nevoie de oameni inovativi si flexibili, ISO 9000 isi doreste oameni rigurosi si
disciplinati.
Managementul calitatii totale presupune printre altele si o lupta permanenta pentru a
se obtine 0 defecte.
PRINCIPII:

Cultura Calitii
Imbuntirea continu
Orientarea total ctre client ( intern, extern )
Implicarea conducerii si a personalului
Masurarea costurilor ( eficien economic )
Promovarea filozofiei prevenirii
Sistem solid de management.

REZULTATE

Reducerea costurilor
Sistem perfecionat de raportare
Autoritate si responsabilitate pentru angajai
Avantaje concureniale obinute prin Marketing
Depairea concurenei
Eliminarea risipei

2.4. Premiului Roman pentru Calitate Premiul pentru Excelenta J.M.JURAN


Printre precusrsorii calitatii se numara si Joseph Moses Juran cetatean amarican de
origine romana este recunoscut pe plan international ca fiind cel mai important expert
contemporan in managementul calitatii.
Conceptele, principiile, metodele si instrumentele sale unele dezvoltate si publicate inca in
perioada interbelica sunt astazi larg recunoscute si aplicate in organizatii din toata lumea.
M.JURAN a elaborat numeroase lucrari ca: Managerial Breakthrough, Quality Planning
and Analysis, Quality Control Handbook, si altele

11

Contributia exceptionala a dr. J.M.JURAN la dezvoltarea managementului calitatii i-a fost


recunoscuta prin acordarea a peste 40 de medalii si titluri onorifice. Cele mai importante
sunt National Medal of Technology (inmanata in 1992 de presedintele Bush pentru
contributia sa de o viata la stabilirea principiilor si metodelor prin care intreprinderile isa
pot dezvolta propria capabilitate de a fi competitive pe piata mondiala) si Order of the
Sacred Treasure (acordat de Imparatul Japoniei pentru dezvoltarea controlului calitatii in
Japonia si facilitarea relatiilor de prietenie intre SUA si Japonia).
Membru de Onoare al Academiei Romane, de. J.M.JURAN acceptat cu placere ca
Premiul Roman pentru Calitate sa-i poarte numele. Mai multe detalii referitoare la
activitatea si viata sa se pot afla din website-ul Institutului Juran din SUA: www.juran .com
TRILOGIA JURAN
Managementul calitatii se realizeaza cu ajutorul acelorasi trei metode: planificare,
control si imbunatatire. Numele metodelor devin: planificarea calitatii, controlul calitatii
si imbunatatirea calitatii.
Planificarea calitatii
Etape

Se fixeaza obiectivele calitatii

Se identifica clientii

Se determina nevoile clientilor

Se elaboreaza caracteristicile produselor

Se elaboreaza procesele capabile sa produca caracteristicile produselor

Se stabilesc metodele de control al procesului si se transfera planurile rezultate


catre compartimentul de productie

Controlul calitatii
Etape

Se evalueaza calitatea reala

Se compara calitatea reala cu obiectivele calitatii

Se actioneaza asupra diferentelor

Imbunatatirea calitatii
Etape

Se stabileste infrastructura necesara pentru a asigura imbunatatirea anuala a


calitatii

Se identifica ceea ce trebuie efectiv imbunatatit-proiectele de imbunatatire

Se stabileste o echipa cu responsabilitati clare

Se asigura resursele, motivatia si instruirea necesara echipei pentru:

12

-diagnosticarea cauzelor
-stimularea gasirii remediilor
-stabilirea mijloacelor de control pentru a se mentine progresul

3. SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITATII .


FAMILIA ISO 9000
Standardul SR EN ISO 9000:2006 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de
management al calitii i specific terminologia pentru acestea. Pe lng terminologie,
standardul cuprinde i o anex cu diagrame conceptuale care furnizeaz reprezentri grafice
ale relaiilor dintre termenii din diverse domenii referitoare la sistemele de management al
calitii.

3.1. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITII ISO 9000:2006


Un principiu de management al calitii reprezint o regul cuprinztoare i
fundamental de comducere i funcionare a unei organizaii, care are ca scop
mbuntirea continu a performanei pe termen lung orientndu-se pe satisfacerea
clienilor i innd cont n acelai timp i de necesitile acionarilor i angajaii
organizaiei.
ISO 9000:2006 defineste 8 principii de management al calitii pentru mbuntirea
performanei unei organizaii, care pot fi utilizate n acest scop, de managementul de la
cel mai nalt nivel al organizaiei, i anume:
1. Orientarea ctre client , datorat dependenei de clieni, nseamn:

nelegerea necesitilor curente i viitoare ale clienilor,

satisfacerea cerinelor clienilor,

depirea ateptrilor clienilor.


Organizaiile depind de clienii lor i de aceea trebuie s neleag necesitile actuale i
viitoare ale clienilor s ndeplineasc cerinele clienilor i s tind spre depirea
ateptrilor clienilor.
Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:
Determinarea necesitilor i ateptrilor ( problemele ) clientului care pot fi
rezolvate cu produsele sau serviciile furnizate de organizaie
Transformarea necesitilor i ateptrilor clientului n cerine
Exprimarea prin specificaii i obiective a cerinelor
Realizarea produsului sau a serviciului cu respectarea cerinelor
Masurarea satisfaciei clientului i depairea acesteia,
Consecven de la o livrare la alta

13

2. Leadership, nseamn stabilirea de ctre liderii organizaiei a unitii dintre scopul


i orientarea organizaiei prin crearea i meninerea implicrii personalului n
realizarea obiectivelor organizaiei.
Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmtoarelor aciuni:
Stabilirea i planificarea obiectivelelor la nivele i funcii relevante management

Stabilirea responsabilitilor privind administrarea proceselor SMC

Promovarea lucrului n echipa multifuncional constituit pe orizontala organigramei

Contientizarea, responsabilizarea, motivarea i implicarea personalului n


dezvoltarea atitudinii fa de calitatea pentru client

3. Implicarea personalului, presupune motivarea i utilizarea


personalului n realizarea obiectivelor organizaiei.

capacitilor

Aplicarea acestui principiu duce la implementarea de ctre personal a


urmtoarelor aciuni:

Stabilirea i implementarea sistemului prin care personalul s se implice voluntar n


implementarea cerinelor clientului i n stabilirea i planificarea obiectivelor modelul
KAIZEN

Implicarea personalului de ctre management

Contientizarea personalului cu privire la importana implicarii n rezolvarea


problemelor organizaiei i n mbuntirea continu

Acceptarea simului de proprietate i a responsabilitii pentru a rezolva problema.

Cautarea de oportuniti pentru mbuntire.

Implicarea activ n cutarea de oportuniti pentru a-i mbunti competena,


cunotinele i experiena.

Imprtirea liber a cunotinelor i experienei personale n cadrul echipei.

Concentrarea pe crearea valorii adugate pentru client.

Aplicarea inovaiei i creativitii n promovarea obiectivelor organizaiei.

Reprezentarea mai bun a organizaiei n faa clienilor, comunitii locale i


societii n general.

Obinerea satisfaciei din propria munc.

Mndria c face parte din organizaie.

4. Abordarea bazat pe proces, nseamn gruparea activitilor pe procese


relevante n obinerea obiectivelor organizaiei, n scopul determinrii eficiente a
rezultatelor
Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:
Definirea proceselor necesare pentru obtinerea rezultatelor dorite.

14

Identificarea si masurarea datelor de intrare si a datelor de iesire a procesului.


Identificarea interfetelor procesului cu celelalte functii ale organizatiei.
Evaluarea riscurilor, consecintelor si efectelor posibile ale procesului asupra
clientului, furnizorului si a altor factori implicati.
Stabilirea clara a responsabilitatii si autoritatii pentru administrarea procesului.
Identificarea clientilor si furnizorilor interni si externi ai procesului.
Considerarea etapelor, activitatilor, fluxului, masurilor de control, necesitatilor
de instruire, echipamentelor, metodelor, informatiilor, materialelor si altor
resurse necesare pentru a obtine rezultatul dorit, inca din faza de proiectare a
procesului.

5. Abordarea managementului ca sistem, presupune identificarea nelegerea i


conducerea organizaiei privit ca un sistem de procese corelate, ceea ce permite
identificarea rapid a eficacitii i eficienei organizaiei n realizarea obiectivelor sale.
Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:
o
Stabilirea i implementrea sistemului de management ca un sistem de
procese conectate i n interaciune
o
Definirea furnizorilor i a clienilor procesului i a relaiei dintre
acetia
o
Stabilirea i implementarea metodelor de operare, control,
monitorizare i msurare a proceselor i a valorii adugate de acestea
o
Stabilirea i implementrarea aciunilor pentru realizarea indicatorilor
planificai i mbuntirea continua a acestora

6. mbuntirea continu a performanei trebuie s devin obiectiv permanent


al organizaiei.
Aplicarea principiului imbunatatirea continua duce la implementarea urmatoarelor
actiuni:

Stabilirea mbuntirii continue ca obiectiv permanent

Utilizarea adecvat a surselor de mbuntire continu

Utilizarea metodologiei PDCA ca un proces structurat de mbuntire continu la


nivelul proceselor cap. 7 din ISO 9001 / 2008

Utilizarea evaluarilor periodice fata de criteriile de excelenta stabilite pentru a


identifica zonele unde exista posibilitatea de imbunatatire.

Imbunatatirea continua a eficientei si eficacitatii tuturor proceselor.

Promovarea actiunilor bazate pe prevenire.\

Stabilirea masurilor si obiectivelor pentru urmarirea imbunatatirilor.

15

Recunoasterea realizarilor.

7. Abordarea pe baz de fapte n luarea deciziilor, presupune decizii luate n


baza analizei datelor i informaiilor.
Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:

Stabilirea si mentinerea unui sistem adecvat de raportare prin:

Stabilirea datelor relevante pentru performana organizaiei i a SMC

Stabilirea i implementarea metodelor de colectare i prelucre

Colectarea, prelucarea i furnizarea datelor relevante

Analiza, documentarea i furnizarea prin rapoarte management a informaiilor


relevante pentru decizia i aciunea managerial

Implementarea mbuntirii continue utiliznd informaiile relevante


Intelegerea importantei tehnicilor statistice.

Luarea de decizii si implementarea de actiuni pe baza rezultatelor


echilibrului dintre analiza logica, experienta si intuitie.

8. Relaii reciproc avantajoase cu furnizorul presupun o relaie reciproc


avantajoas ntre organizaie i furnizorii si.
Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:
Identificarea si selectarea furnizorilor cheie.
Stabilirea relatiilor cu furnizorii care pun in balanta castigurile pe termen
scurt si consideratiile pe termen lung pentru organizatie si societate in
general.
Crearea unui sistem clar si deschis de comunicare.
Initierea dezvoltarii si imbunatatirii comune ale produselor si proceselor.
Stabilirea impreuna a unei intelegeri clare a necesitatilor clientului.
Cunoasterea comuna a informatiilor si planurilor viitoare.
Monitorizarea i msurarea performanei parteneriatului
Recunoasterea imbunatatirilor si realizarilor furnizorului.

Cele 8 principii de management al calitii constituie baza standardelor de


management al calitii din cadrul familiei ISO 9000.

16

Concepte referitoare la management ( ISO 9000 / 2006 )


Definitiile conceptelor specifice sistemelor de management al calitatii si conexiunile dintre
acestea, conform ISO 9000:2005, sunt prezentate in schema de mai jos:

Sistem:
Ansamblu de
elemente corelate
sau n interaciune.

Management:
Activiti
coordonate pentru
a orienta i a
controla o
organizaie

Sistem de
management:
Sistem prin care se
stabilete politica
i obiectivele i
prin care se
ndeplinesc acele
obiective.
Sistem de
management al
calitii:
Sistem prin care se
stabilete politica
i obiectivele
calitii i prin
care se ndeplinesc
acele obiective.

Planificarea
Calitii:
Parte a
managementului
calitii, concentrat
pe stabilirea
obiectivelor calitii
i care specific
procesele
operaionale i
resursele aferente
necesare pentru a
ndeplini obiectivele
calitii.

Management la cel mai nalt


nivel:
Persoan sau grup de persoane
de la cel mai nalt nivel care
orienteaz i controleaz o
organizaie

Politica referitoare la calitate:


Intenii i orientri generale ale
unei organizaii referitoare la
calitate aa cum sunt exprimate
oficial de managementul la cel
mai nalt nivel.
Managementul
Calitii:
Activiti
coordonate pentru
a orienta i a
controla o
organizaie n ceea
ce privete

Obiectiv al Calitii:
Ceea ce se urmrete sau este
avut n vedere referitor la
calitate.

Controlul
Calitii:

Asigurarea
Calitii:

mbuntirea
Calitii:

Parte a
managementului
calitii, concentrat
pe ndeplinirea
cerinelor calitii.

Parte a
managementului
calitii, concentrat
pe furnizarea
ncrederii c
cerinele calitii vor
fi ndeplinite.

Parte a
managementului
calitii, concentrat
pe creterea
abilitii de a
ndeplini cerine ale
calitii.

17

mbuntirea continu:
3.2. Abordare bazat pe proces Activitate repetat pentru a crete abilitatea
de a ndeplini cerine.
PROCES - Set de activitati interdependente sau interactiune care transforma intrarile
in iesiri (conform ISO 9000 3.4.1.)
Alte definitii :
1. Orice activitate sau set de activitati care utilizeaza resurse pentru a transforma
intrarile in iesiri (ISO 9000, 2.4)
2. O activitate utilizand resurse si condusa pentru a transforma intrarile in iesiri.
Standardul ISO 9001-2008 promoveaz ca metod de conducere a unei organizaii
abordarea bazat pe proces, ntruct, din practic, s-a constatat c o organizaie, privit ca
o sum de procese, funcioneaz eficace dac fiecare proces este eficace, iar corelarea ntre
procese este optim i inut sub control.
Eficacitatea este msura n care activitile planificate sunt realizate i sunt obinute
rezultatele planificate.
Abordarea bazat pe proces reprezint identificarea i managementul sistematic al
proceselor utilizate n cadrul unei organizaii i, n special, interaciunile dintre astfel
de procese.
Abordarea ca procese cu legaturile si interactiunile dintre acestea, a tuturor activitatilor din
cadrul organizatiei permite abordarea intregului sistem de managementul calitatii ca un
proces prin care sunt tinute sub control in mod continuu procesele desfasurate si
intercatiunile dintre acestea in scopul evaluarii eficacitatii si eficientei sistemului, a
satisfactiei clientilor si altor parti interesate si in scopul imbunatatirii continue.

18

Familia de standarde ISO 9000:2006 definete un model de sistem de management al


calitii bazat pe proces, ce este ilustrat in figura de mai jos.

Imbunatatire
continua

C
E
R
I
N
T
E

Managementul
resurselor

Intrari

Cl
ie
nt
i,
au
to
rit
ati
,
as
oc
iat
ii
et
c.
.

Procesele
includa:
a)
b)
c)
d)

Documentar
e,
comunicare

Realizarea produsului

Masuri,
analiza,
imbunatatiri

Iesiri

Service
produs

S
A
T
I
S
F
A
C
T
I
E

Cl
ie
nt
i,
au
to
rit
ati
,
as
oc
iat
ii
et
c.

Responsabilitatea
managementului

necesare functionarii unui sistem de managementul calitatii trebuie sa

Procese de management
Procese de alocare si utilizare eficienta a resurselor
Procese de realizare a produsului ( serviciului )
Procese de masurare, analiza si imbunatatire

Avantajele abordarii de proces pentru sisteme de managementul calitatii este ca se


accentueaza importanta :
a) Intelegerii si realizarii cerintelor
b) Necesitatea de a considera procesele in termini de valoare adaugata ( se realizeaza
ceva )

19

c) Obtinerea de rezultate din eficacitatea si performantele proceselor


d) Imbunatatirea continua a proceselor bazata pe masurarea realizarii obiectivelor

3.3. Politica referitoare la calitate i obiectivele calitii


Politica referitoare la calitate i obiectivele calitii confera orientare i inte organizaiei.
Politica referitoare la calitate asigur un cadru pentru stabilirea i analizarea obiectivelor
calitii.
Obiectivele calitii trebuie s fie consecvente n raport cu politica referitoare la calitate i
cu angajamentul de mbuntire continu, s conin i obiective de calitate privind
produsele i s fie msurabile.

3.4. Documentaie
Tipurile de documente utilizate n sistemele de management al calitii sunt:
1. manualul calitii - document care furnizeaz informaii adecvate, att pentru scopuri
interne ct i pentru scopuri externe referitoare la sistemul de management al calitii;
2. planuri ale calitii - documente care descriu cum se aplic sistemul de management al
calitii unui anumit produs, proiect sau contract;
3. specificaii - documente care stabilesc cerine;
4. ghiduri - documente care stabilesc recomandri sau sugestii;
5. proceduri, instruciuni de lucru i desene - documente care furnizeaz informaii
despre modul n care se realizeaz activiti i procese;
6. nregistrri - documente care furnizeaz dovezi obiective ale activitilor efectuate sau
ale rezultatelor obinute;
Fiecare organizaie stabilete volumul documentaiei cerute i suportul care va fi utilizat,
funcie de:
tipul i mrimea organizaiei;
complexitatea i interaciunile proceselor;
complexitatea produselor;
cerinele clientului;
cerinele de reglementare aplicabile;
abilitile demonstrate ale personalului;
msura n care este necesar s se demonstreze ndeplinirea cerinelor sistemului de
management al calitii.

20

3.5. mbuntire continu


Imbuntirea continu a sistemului de management al calitii are ca scop creterea
satisfaciei clienilor i a prilor interesate.

Imbunatatirea continua poate fi realizata prin :


a) activitati de imbunatatire pas cu pas a proceselor existente , de catre personalul
implicat . Prin interfetele si interactiunile definite si imbunatatirile in cadrul unor
procese sunt transmise in alte procese.
b) proiecte de imbunatatire vizand procesele existente sau realizarea de noi procese
modernizate
Elementele care pot fi luate in consideratie pentru realizarea imbunatatirii continue sunt:
-

eficacitatea, adica obtinerea rezultatelor impuse


eficienta , obtinerea rezultatelor cu costuri minime
satisfactia cerintelor reglementate sau ale societatii
inlaturarea unor deficiente sau puncte slabe
utilizarea de metode mai bune, noi etc.
planificarea si controlul modificarilor
cresterea performantelor produsului si a satisfactiei clientului

Modalitatile si actiunile implicate in realizarea imbunatatirii continue sunt :


- planificarea si controlul realizarii obiectivelor planificate
- analiza datelor incercarilor, masurarii, monitorizarii produsului si procesului
- informatii de feed-back din procese si din livrarea si utilizarea produselor
- rezultatele auditurilor interne si analizei efectuate de management
- evaluarea satisfactiei clientilor
- cerintele noi ale clientilor sau societatii
- experienta personalului propriu
- rezultate financiare

3.6. Perechea unitara de standarde SR EN ISO 9001 si SR EN ISO


9004
Cele doua ISO 9001 i ISO 9004 sunt standarde ale SMC, se constituie ntr-o pereche de
instrumente de management complementare, dar pot fi utilizate i independent, astfel:
au domenii de aplicare diferite
au o structur similar cu scopul de a facilita utilizarea lor ca o pereche unitar.
ISO 9001 poate fi utilizat de organizaii pentru:
aplicarea n scopuri interne
pentru certificare
pentru scopuri contractuale
i se concentreaz asupra eficacitii SMC n satisfacerea cerinelor clientului.

21

ISO 9004 furnizeaz ndrumri ntr-un domeniu mai larg de obiective ale unui SMC dect
ISO 9001, ndeosebi pentru mbuntirea continu a performanelor i a eficienei
globale a unei organizaii, ct i a eficacitii acesteia.
ISO 9004 este ghid pentru organizaiile care doresc s depeasc nivelul ISO 9001
urmrind mbuntirea continu a performanei i nu este destinat s fie utilizat
pentru certificare sau n scopuri contractuale.

3.7. Compatibilitate cu alte sisteme de management

ISO 9001 este aliniat cu standardul ISO 14001: 1996 pentru a mri compatibilitatea
celor dou standarde n beneficiul comunitii de utilizatori.

ISO 9001 nu include cerine specifice altor sisteme de management cum ar fi:
managementul mediului
managementul sntii ocupaionale
managementul securitii informaiei
managementul financiar
managementul riscului
i face posibil corelarea cu alte sisteme de management implementate n
organizaie.

22

4. CERINE REFERITOARE LA SISTEMUL DE MANAGEMENT


AL CALITATII
4.1 Documente de referin pentru implementarea SMC
Politica organizaiei, inclusiv Politica referitoare la calitate.
Angajamentul managementului referitor la calitate.
Strategiile i obiectivele organizaiei, inclusiv cele referitoare la calitate.
ISO 9001 / 2008
: Sisteme de management al calitii. Cerine.
ISO 9000 / 2006
: Sisteme de management al calitii. Principii
fundamentale i
Vocabular.
ISO 9004 / 2001
: Sisteme de management al calitii. Ghid pentru
imbuntirea performanei.
SR ISO 10013 / 1997,

: Ghid pentru elaborarea manualelor calitii.

SR ISO 190011 / 2003,


SR EN 30012-1 / 1996

: Ghid pentru auditarea sistemelor calitii.


: Condiii de asigurarea calitii pentru echipamentele de
msurare.
: Modelul european de excelen TQM.

EFQM

Cerine legale i de reglementare referitoare la:

Produs sau serviciu

Procese SMC

Calificare i abiliti personal


Sntatea i sigurana personalului

Protecia mediului
Alte cerine identificate de organizaie ( cerine de piaa )

Familia de standarde ISO 9000 prezentat mai jos a fost elaborat pentru a ajuta
organizaiile, de orice tip sau mrime, s implementeze i s conduc eficace sisteme de
management al calitii.

ISO 9000 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al


calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al calitatii.

23


ISO 9001 specifica cerinte pentru un sistem de management al calitatii atunci cnd
o organizatie are nevoie sa-si demonstreze abilitatea de a furniza produse care indeplinesc
cerintele clientului si de reglementare.

ISO 9004 furnizeaza linii directoare care iau in considerare att eficacitatea, ct si
eficienta sistemului de management al calitatii. Scopul acestui standard este imbunatatirea
performantei organizatiei si satisfactiei clientilor precum si a altor parti interesate

ISO 19011 furnizeaza indrumari referitoare la auditarea sistemelor de management


al calitatii si al mediului.
Seria ISO 9000:2006 formeaza un ansamblu coerent de standarde pentru sistemul de
management al calitatii care faciliteaza intelegerea mutuala in comertul national si
international.

4.2.Definiii i Prescurtri
4.2.1.Definiii
Acreditarea unui laborator: - recunoaterea oficial a competenei unui laborator pentru
executarea unor anumite tipuri de ncercri.
Certificarea unui produs: - Atestarea, de ctre o ter parte, independent i imparial, a
conformitii unui produs cu cerinele specificate.
Certificarea unui sistem al unei organizaii: - atestarea, de ctre o ter parte independent
i imparial, a capabilitii organizaiei de a demonstra conformitatea cu standardul de
referin.
Termeni referitori la calitate:
Calitate: Msura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc cerinele
Cerin: Nevoie sau ateptare care este declarat, n general implicit sau obligatorie
Clas: Categorie sau rang dat diferitelor cerine referitoare la calitate pentru produse,
procese sau sisteme avnd acceai utilitate funcional
Capabilitate: Abilitatea unei organizaii, sistem sau proces de a realiza un produs
care va ndeplini cerinele pentru produs
Satisfacia clientului: Percepia clientului despre msura n care cerinele sale au fost
ndeplinite

Termeni referitori la management:

Caracteristic: Trstur distinctiv

24

Sistem: Ansamblu de elemente corelate sau n interaciune

Sistem de management: Sistem prin care se stabilete politica i obiectvele i


prin care se ndeplinesc acele obiective

Sistem de management al calitii: Sistem de management prin care se


orienteaz i se controleaz o organizaie n ceea ce privete calitatea

Politica referitoare la calitate: Intenii i orientri generale ale unei


organizaii referitoare la calitate aa cum sunt exprimate oficial de
managementul la cel mai nalt nivel

Obiectiv al calitii: Ceea ce se urmarete sau este avut n vedere referitor la


calitate.

Management: Activiti coordonate pentru a orienta i controla o organizaie

Managementul la cel mai nalt nivel: Persoan sau grup de persoane de la


cel mai nalt nivel care orienteaz i controleaz o organizaie

Managementul calitii: Activiti coordonate pentru a orienta i controla o


organizaie n ceea ce privete calitatea.

Planificarea calitii: Parte a managementului calitii concentrat pe


stabilirea obiectivelor calitii i care specific procesele operaionale i
resursele aferente necesare pentru a ndeplinii obiectivele calitii

Controlul calitii: Parte a managementului calitii concentrat pe


ndeplinirea cerinelor calitii

Asigurarea calitii: Parte a managementului calitii concentrat pe


furnizarea ncrederii c cerinele calitii vor fi ndeplinite

Imbuntirea calitii: Parte a managementului calitii concentrat pe


creterea abilitii de a indeplinii cerine ale calitii

Imbuntirea continu: Activitate repetat pentru a crete abilitatea de a


ndeplini cerine

Eficacitate: Msura n care activitile planificate sunt realizate i sunt


obinute rezultatele planificate

Eficient: Relaie ntre rezultatul obinut i resursele utilizate


Termeni referitori la organizaie:

Organizaie: Ansamblu de persoane i faciliti cu responsabiliti, autoriti i


relaii definte

Structur organizatoric: Ansamblu de responsabiliti, autoriti i relaii


dintre persoane

Parte interesat: Persoane sau grup care are un interes legat de performana
sau succesul unei organizaii

Infrastructur: Sistem de facilitai, echipamente sau servicii necesare pentru


funcionarea organizaiei

Mediul de lucru: Ansamblu de condiii n care se desfaoar activitatea

Client: Organizaie sau persoan care primete un produs

25

Furnizor: Persoan sau grup care are un interes legat de performana sau
succesul unei organiza

Termeni referitori la proces sau produs:

Proces: Grup de activiti corelate sau n interaciune care transform intrari n


ieiri

Produs: Rezultatul unui proces

Proiect: Proces unic care const dintr-un ansamblu de activiti coordonate i


controlate, cu data de nceput i finalizare, ntreprins pentru realizarea unui
obiectiv conform cerinelor specifice i care include constrngeri referitoare
la timp, costuri i resurse

Proiectare i dezvoltare: Ansamblu de procese care transform cerine n


caracteristici specificate sau specificaii ale unui produs, proces sau sistem

Procedura: Mod specificat de desfaurare a unei activiti sau a unui proces

Termeni referitori la caracteristici:

Caracteristic: Trasatur distinctiv

Caracteristic a calitii: Caracteristic intrinsec a unui produs, proces, sau


sistem referitoare la o cerin

Trasabilitate: Abilitatea de a regasi istoricul, realizarea sau localizarea a ceea


ce este luat n considerare

Dependabilitate: Termen care cuprinde descrierea disponibilitilor i factorii


care o influeneaz: performana de fiabilitate, performana de mentenablitate
i performana logisticii de mentenan
Termeni referitori la conformitate:

Conformitate: ndeplinirea unei cerine

Neconformitate: Nendeplinirea unei cerine

Defect: Nendeplinirea unei cerine referitoare la o utilizare intenionat sau


specificat

Aciune corectiv: Aciunea de eliminare a cauzei unei neconformiti


detectate sau a unei situaii nedorite

Aciune preventiv: Aciunea de eliminare a cauzei unei neconformiti


poteniale
Corecie: Aciune ntreprins pentru a elimina o neconformitate constatat

Reprelucrare: Aciune intreprins asupra unui produs neconform, pentru a-l


face conform cu cerinele

Reclasare: Modificarea clasei unui produs neconform pentru a-l face


conform cu cerine care difer de cele iniiale

Rebutare: Aciune asupra unui produs neconform pentru a mpiedica


utilizarea acestuia n scopul iniial

26

Derogare nainte de fabricaie: Autorizare de a se abate de la cerinele


specificate iniial pentru un produs nainte de realizare

Derogare dupa fabricaie: Autorizare de utilizare i eliberare a unui produs


care nu este conform cu cerinele specificate

Eliberare: Autorizarea de a trece la urmatoarea etap a unui process

Termeni referitori la documentaie:

Document: Informaia mpreun cu mediul sau suport

Informaie: Date semificative

Specificaie: Document care stabilete cerine

Inregistrare: Document prin care se declar rezultate obinute sau furnizeaz


dovezi ale activitilor realizate

Planul calitii: Document care specific ce proceduri i resurse asociate


trebuie aplicate, de cine i cnd, pentru un anumit proiect, produs, proces sau
contract

Manualul calitii: Document care descrie sistemul de management al calitii


al unei organizaii

Termeni referitori la examinare:

Dovad obiectiv: Date care susin ca ceva exista sau este adevrat

Inspecie: Evaluare a conformitii prin observare i judecare, insoite dupa caz,


de msurare, ncercare sau comparare cu un calibru

Incercare: Determinarea uneia sau a mai multor caracteristici n conformitate


cu o procedur

Verificare: Confirmare, prin furnizare de dovezi obiective c au fost


ndeplinite cerinele specificate

Validare: Confirmare, prin furnizarea de dovezi obiective, c au fost


ndeplinite cerinele pentru o anumit utilizare sau aplicare intenionat

Proces de calificare: Proces prin care se demonstreaz capabilitatea de a


ndeplini cerine specificate

Analiz: Activitatea de determinare a potrivirii, adecvanei i eficienei n


ceea ce privete ndeplinirea obiectivelor stabilite

Termeni referitori la audit:

Audit: Proces sistematic, independent i documentat n scopul obinerii de


dovezi de audit i de evaluare a lor cu obiectivitate pentru a determina msura
n care sunt ndeplinite criteriile de audit

27

Program de audit: Ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate pe un


anumit interval de timp i orientate spre un scop anume

Criterii de audit: Ansamblu de politici, proceduri sau cerine utilizate ca referin

Dovezi de audit: Inregistrri, enunarea faptelor sau alte informaii care sunt
relevante n raport cu criteriile de audit i verificabile

Competen: Aptitudini demonstrate de a aplica cunotine i ndemnri

Termeni referitori la asigurarea calitii proceselor de msurare.

Sistem de control al msurarii: Ansamblu de elemente n corelaie sau care


interacioneaz pentru realizarea confirmrii metrologice i controlului continuu
al procesului de msurare

Proces de msurare: Ansamblu de operaii avnd ca scop determinarea valorii


unei mrimi

Confirmare metrologic: Ansamblu de operaii cerute pentru a se asigura c


echipamentul de msurare este conform cu cerinele de utilizare avute n
vedere

Echipament de msurare: Software, etalon, material de referin sau


aparatura auxiliar sau combinaii ale acestora necesare pentru a realiza un
proces de msurare

Functie metrologic: Funcie cu responsabilitate organizaional pentru


definirea i implementarea sistemului de control al msurrii.

Pentru informatii suplimentare consultati : dictionarul de calitate


http://www.standard-team.com/index.php?keret=szotar&lang=ro
4.2.2. Prescurtri.

SMC
: Sistem management calitate

PM
: Proces management

PA
: Proces afacere

PS
: Proces suport

PF
: Proces feedbakc

Q.F.D.
: Desfurarea funciei calitate

S.P.C.
: Controlul statistic al proceselor

M.D.A.C.L. : Manipulare, depozitare, ambalare, conservare, livrare

D.M.M.
: Dispozitive de monitorizare i msurare

A.M.D.E.
: Analiza modurilor de defectare i a efectelor defectrilor
(analiza riscurilor )

S.M.A.R.T
: Cerine obiectiv

S
: Specific

M
: Msurabil

A
: Realizabil

R
: Relevant

T
: Delimitat n timp

28

4.3.Ciclul lui Deming - PDCA

Tuturor proceselor li se poate aplica metodologia cunoscut sub numele Planific


Efectueaz Verific Acioneaz (Plan -P, Do -D, Check -C, Act -A).

Dezvoltat pentru prima dat de Walter Shewhart n anii 20 i popularizat mai trziu de
W. Edwards Deming de unde i denumirea de Ciclul lui Deming se aplic n toate
domeniile, pentru fiecare proces n parte component al SMC ct i procesului de realizare a
produsului privit ca un ansamblu n cadrul organizaiei.

P.D.C.A. : Metodologie aplicat proceselor, care const n promovarea etapelor:

P ( Plan )

: Planific - Stabilete obiectivele i procesele


necesare obinerii rezultatelor n concordan cu cerinele clientului i
cu politicile organizaiei

D ( Do )

C ( Check ) : Verific - Monitorizeaz i msoar procesele i

A ( Act )

: Efectueaz - Implementeaz procesele

produsul fa de politicile, obiectivele i cerinele pentru produs i


raporteaz rezultatele
: Acioneaz - ntreprinde aciuni pentru
mbuntirea continu a performanei proceselor

ACT

CHECK

PLAN

DO

29

5. SR EN ISO 9001-2008

Generaliti
Sunt stabilite cerinele pentru SMC atunci cnd o organizaie:
vrea s demonstreze capabilitatea sa de a furniza consecvent produse care satisfac:
cerinele clientului
cerinele reglementrilor aplicabile
urmrete s creasc satisfacia clientului prin aplicarea eficace a
SMC
proceselor de mbuntire continu a SMC
urmrete asigurarea conformitii cu:

cerinele clientului

reglementrile aplicabile.
Produs: se refer numai la produsul clientului sau cerut de client nu la produse
aprovizionate sau semiproduse rezultate ale diferitelor faze de producie. Prin produs se
nelege i serviciu.
Aplicare

Toate organizaiile, indiferent de: tipul , mrimea , produsul furnizat.

Dac una sau mai multe cerine nu pot fi aplicate datorit naturii unei organizaii i a
produsului su, acestea pot fi excluse.
Dac excluderile:
sunt limitate la cerine din capitolul Realizarea produsului capitolul 7,
nu afecteaz abilitatea organizaiei sau responsabilitatea sa de a furniza un
produs care s satisfac cerinele clientului i ale reglementrilor aplicabile
atunci se poate da declaraia de conformitate cu SR EN ISO 9001-2008.
Terminologie i prescurtari
Terminologie:
Termenul produs, poate s nsemne, dup caz, i serviciu.

30

5.1. Privire de ansamblu asupra standardului ISO 9001


Standardul ISO 9001 contine cinci sectiuni cu cerinte, acestea sunt:
Sistemul de management al calitatii : Aceasta sectiune detaliaza cerintele
generate si de documentatie care stau la baza sistemului de management. Cerintele generate au
in vedere identiticarea proceselor sistemului de management, interactiunea dintre ele, resursele
necesare pentru derularea proceselor si monitorizarea si masurarea proceselor. In continuare, a
doua parte a sectiunii stabileste cerinte pentru documentatia necesara pentru a rula sistemul in
mod eficace si cum trebuie controlata documentatia.
Responsabilitatea managementutul: Managementul sistemelor este
responsabilitatea .managementului de la cel mai inalt nivel" strategic al organizatie.
Managementul de la cel mai inalt nivel" trebuie sa cunoasca cerintele clientilor la nivel
strategic si sa se angajeze si le satisfaca atat pe acestea, cat si cerintele legate si de
reglementare. De asemenea, managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa" stabileasca
politicile si sa realizeze oblectivete stabilite in cadrul politicilor prin planificarea modului in care
aceste obiective vor fi satisfacute si trebuie si se asigure ca s-a stabillt o comunicare intema
clara si ca sistemul de management este periodic analizat.
Managementul resurselor: Aceasta sectiune acopera personalul si resursele fizice
necesare pentru derularea procesului. Personalul trebuie sa fie competent sa-si desfasoare
activitatile, iar resursele fizice si mediul de lucru trebuie sa poata asigura satisfacerea
cerinfelor clientilor.
Realizarea produsuluii/serviciulul : Aceasta sectiune contine acele procese
necesare pentru a produce produsul sau a furniza serviciul. Acesta este actul de convertire a
elementelor de intrare ale procesului in elemente de iesire. Pentru o organizatie producatoare,
acesta ar putea consta in convertirea minereului de fier in otel prin intermediul unui furnal,
spre exemplu. Pentru o organizatie prestatoare de servicii, acesta ar putea fi procesul de
deplasare a unui produs sau persoana dintr-un loc in altul, spre exemplu, o calatorie cu taxiul.
Masurare, analiza si imbunatatire: Aceasta sectiune se refera la masurarile care
permit monitorizarea sistemelor, pentru a furniza informatii asupra performantelor sistemelor
in report cu clientii, precum si monitorizarea sistemelor de management in sine prin
intermediul auditurilor interne, a proceselor si a produselor. Analizarea acestor aspecte,
inclusiv a defectelor sau insuficientelor in performanta, ofera informatii valoroase ce pot fi
utilizate la imbunatatirea sistemelor si produselor, acolo unde este cazul.
Fiecare dintre aceste cinci blocuri fundamentale este necesar fiecarui proces,
intrucat, daca unul lisopeste, nu poate exista un proces controlat. Acest lucru este recunoscut in
noul standard si reprezinta o reorientare in a vedea sistemul calitatii ca o insiruire de procese.

\
31

5.2. CERINTELE STANDARDULUI ISO 9001-2008, adoptat ca standard roman in


anul 2008, cu indicativul SR EN ISO 9001: 2008 sunt:
Numar cerinta
SR EN ISO
9001-2008
4
4.1
4.2
4.2.1
4.2.2
4.2.3
4.2.4
5
5.1
5.2
5.3
5.4
5.4.1
5.4.2
5.5
5.5.1
5.5.2
5.5.3
5.6
5.6.1
5.6.2
5.6.3
6
6.1
6.2
6.2.1
6.2.2
6.3
6.4
7
7.1
7.2
7.2.1
7.2.2
7.2.3
7.3
7.3.1
7.3.2
7.3.3
7.3.4
7.3.5
7.3.6

Denumire cerinta
Sistem de management al calitatii
Cerinte generale
Cerinte referitoare la documentatie
Generalitati
Manualul calitatii
Controlul documentelor
Controlul inregistrarilor
Responsabilitatea managementului
Angajamentul managementului
Orientare catre client
Politica referitoare la calitate
Planificare
Obiectivele calitatii
Planificarea sistemului de management al calitatii
Responsabilitate, autoritate si comunicare
Responsabilitate si autoritate
Reprezentantul managementului
Comunicare interna
Analiza efectuata de management
Generalitati
Elemente de intrare ale analizei
Elemente de iesire ale analizei
Managementul resurselor
Asigurarea resurselor
Resurse umane
Generalitati
Competenta, constientizare si instruire
Infrastructura
Mediu de lucru
Realizarea produsului
Planificarea realizarii produsului
Procese referitoare la relatia cu clientul
Determinarea cerintelor referitoare la produs
Analiza cerintelor referitoare la produs
Comunicarea cu clientul
Proiectare si dezvoltare
Planificarea proiectarii si dezvoltarii
Elemente de intrare ale proiectarii si dezvoltarii
Elemente de iesire ale proiectarii si dezvoltarii
Analiza proiectarii si dezvoltarii
Verificarea proiectarii si dezvoltarii
Validarea proiectarii si dezvoltarii

32

Numar cerinta
SR EN ISO
9001-2008
7.3.7
7.4
7.4.1
7.4.2
7.4.3
7.5
7.5.1
7.5.2
7.5.3
7.5.4
7.5.5
7.6
8
8.1
8.2
8.2.1
8.2.2
8.2.3
8.2.4
8.3
8.4
8.5
8.5.1
8.5.2
8.5.3

Denumire cerinta
Controlul modificarilor in proiectare si dezvoltare
Aprovizionare
Procesul de aprovizionare
Informatii pentru aprovizionare
Verificarea produsului aprovizionat
Productie si furnizare de servicii
Controlul productiei si al furnizarii serviciului
Validarea proceselor de productie si de furnizare de servicii
Identificare si trasabilitate
Proprietatea clientului
Pastrarea produsului
Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
Masurare, analiza si imbunatatire
Generalitati
Monitorizare si masurare
Satisfactia clientului
Audit intern
Monitorizarea si masurarea proceselor
Monitorizarea si masurarea produsului
Controlul produsului neconform
Analiza datelor
Imbunatatire
Imbunatatire continua
Actiune corectiva
Actiune preventiva

Cerinta 4: SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITII


Conine subcondiiile:
4.1 Cerine generale;
4.2 Cerine referitoare la documentaie:
4.2.1 Generaliti;
4.2.2 Manualul Calitii;
4.2.3 Controlul documentelor;
4.2.4 Controlul nregistrrilor.

4.1 Cerine generale


33

Organizaia trebuie s :
- stabileasc
- documenteze
- implementeze
- menin
un SMC i s mbunteasc continuu eficacitatea lui n conformitate cu cerinele.
Organizaia care i impune conformitatea SMC propriu cu ISO 9001-2008, trebuie s
realizeze urmtoarele:
s identifice procesele relevante SMC i repartizarea acestora n organizaie;
s determine succesiunea i interaciunea acestor procese;
s determine criteriile i metodele necesare pentru ca operarea ct i controlul acestor
procese s fie eficace;
s asigure resursele i informaiile necesare pentru funcionarea i inerea sub control a
acestor procese;
s monitorizeze, s msoare i s analizeze aceste procese;
s implementeze aciuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate i mbuntirea
continu a acestor procese.
Procesele externe/ din afara organizaiei, utilizate n execuia produselor, care
influeneaz conformitatea produsului cu cerinele, trebuie s fie identificate, sub aspectul
modului de inere sub control, n cadrul SMC propriu organizaiei, iar organizaia
trebuie s se asigure de controlul asupra acestor procese.
Procese specifice Sistemului de management al calitii:

4.2

Procese aferente managementului de vrf:


Definirea politicii i a obiectivelor
Procesul de comunicare
Analiza managementului
Procese de Management al Resurselor:
Determinarea i asigurarea resurselor
Resurse umane
Definirea infrastructurii
Procese de realizare a produsului
Planificare
Relaia cu clientul
Aprovizionare
Producie i service
Controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare
Procese de msurare, analiz i mbuntire:
Procese pentru a demonstra conformitatea produsului CTC
Procese pentru a demonstra conformitatea SMC Audit intern
mbuntirea continu.
Cerine referitoare la documentaie

34

4.2.1 Generaliti
Documentaia SMC trebuie s includ:
declaraii documentate ale politicii i ale obiectivelor calitii
manualul calitii
proceduri documentate ( adica : procedura este stabilit, documentat, implementat
i meninut)
documente necesare pentru eficacitatea planificrii, operrii i controlului proceselor
nregistrri cerute de standard
Cantitatea si complexitatea documentaiei SMC difer de la o organizaie la alta n funcie
de:
mrimea organizaiei i tipul activitilor;
complexitatea i interaciunea proceselor;
competena personalului.
Documentaia SMC poate fi n orice form sau pe orice mediu suport.
Pentru ISO 9001-2008 structura de documente obligatorii este: Manualul calitii, 6
proceduri de sistem, documentele: declaraia de politic i obiectivele calitii, planurile
calitii i documentele de proces.

4.2.2 Manualul calitii


Organizaia trebuie s dein un manual al calitii care s includ:
domeniul SMC, inclusiv justificri ale oricror excluderi;
proceduri documentate stabilite pentru SMC sau o referire la acestea;
descrierea interaciunii dintre procesele SMC.
I. Important pentru structura Manualului :
prezentarea domeniului de activitate cu justificarea excluderilor;
prezentarea organigramei proceselor relevante.
II. Excluderile posibile :
Clauza 7.3. Proiectare si dezvoltare nu are responsabilitate asupra proiectarii si
devzltatarii
Clauza 7.5.3. Identificare si trasabilitate atunci cand nu sunt cerinte specifice
referitoare la trasabilitate , ea poate fi aplicata partial
Clauza 7.5.4 Proprietatea clientului- nu utiliz. astfel de elemente, termen de
proprietate acopera si cazul proprietatii intelectuale
Clauza 7.6. Controlul dispozitivelor de monitorizare si masura nu are nevoie sa
foloseasca astfel de dispozitive pt. a dovedi conformitatea produselor sale.

4.2.3 .Controlul documentelor


35

Procedura documentat defineste metodele de control pentru :


difuzarea controlat a documentelor;
aprobarea documentelor nainte de emitere;
analiza, actualizarea si re-aprobarea documentelor;
identificarea stadiului reviziei curente a documentelor;
asigurarea c versiunile relevante ale documentelor aplicabile
sunt disponibile la punctele de utilizare;
asigurarea c documentele rmn lizibile, usor identificabile si
usor de retras;
identificarea difuzarea si controlul documentelor de provenien
extern;
controlul documentelor perimate.
Ciclul de via al documentelor
ntocmire, Verificare, Aprobare, Distribuire, Intrare n vigoare
Aplicare, Modificare, Retragere, Arhivare, Distrugere.
.Controlul nregistrrilor
Procedura documentat are drept scop stabilirea si mentinerea unui sistem unitar pentru
identificarea, colectarea, indexarea, accesul, ndosarierea, arhivarea, pstrarea si eliminarea
nregistrrilor, asigurndu-se:
controlul;
meninerea;
identificarea;
depozitarea;
retragerea;
protecia;
termenul de pstrare;
difuzarea tuturor nregistrrilor calitii.
4.2.4

nregistrrile furnizeaz dovezi ale conformitii cu cerinele i a funcionrii eficace a


SMC i, de aceea, trebuie s rmnL: lizibile, identificabile i regsibile cu uurin.

36

Cerinta 5: RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI


Conine subcondiiile:
5.1 Angajamentul managementului;
5.2 Orientare ctre client;
5.3 Politica n domeniul calitii;
5.4 Planificare:
5.4.1 Obiectivele calitii;
5.4.2 Planificarea SMC;
5.5 Responsabilitate, autoritate i comunicare;
5.5.1 Responsabilitate i autoritate;
5.5.2 Reprezentantul managementului;
5.5.3 Comunicare intern;
5.6 Analiza efectuat de management;
5.6.1 Generaliti;
5.6.2 Datele de intrare ale analizei;
5.6.3 Datele de ieire ale analizei.
5.1 Angajamentul managementului
Managementul de vrf trebuie s demonstreze angajamentul su:
dezvoltarea SMC (proiectarea SMC)
implementarea SMC
mbuntirea continu a eficacitii SMC
Toate acestea sunt demonstrate prin:
comunicarea n cadrul organizaiei a importanei satisfacerii cerinelor

clientilor

legale

reglementare

stabilirea politicii referitoare la calitate

a se asigura de faptul c sunt stabilite obiectivele calitii,


conducerea analizelor efectuate de management
a se asigura de disponibilitatea resurselor.

37

5.2

Orientare ctre client

Managementul de la cel mai nalt nivel trebuie s se asigure c:


Cerinele clientului sunt identificate
Cerinele clientului sunt satisfcute n scopul creterii satisfaciei acestuia

5.3 Politica n domeniul calitii


Managementul de vrf trebuie s defineasc politica din domeniul calitii, care s fie:
adecvat scopului organizaiei,
include un angajament pentru:
satisfacerea cerinelor
mbuntirea continu a eficacitii SMC,
asigur un cadru pentru stabilirea i analizarea obiectivelor calitii
este comunicat i neleas n cadrul organizaiei
este analizat pentru adecvarea ei continu ( in analiza efectuat de
management)
Pentru ISO 9001-2008, politica i obiectivele de politic n domeniul calitii pot fi
documente separate de Manualul Calitii .
5.4

Planificare

5.4.1 Obiectivele calitii

stabilite pentru funciile relevante i la nivelurile relevante ale


organizaiei.

msurabile

n concordan cu politica calitii.

Standardul precizeaza cerine clare n ceea ce privete obiectivele calitii


pe funcii relevante
msurabile
Managementul analizeaza periodic obiectivele si le revizuieste ori de cate ori este
necesar.
Obiectivele calitatii trebuie sa fie S.M.A.R.T., adica:
Semnificative
Masurabile
De Atins
Cu Responsabilitati
si Termene
Declaraia de politic nu conine obiectivele calitii deoarece
adaptarea la schimbrile de mediu (intern sau extern cerine client/ pia ) poate conduce la
actualizarea permanent a acestor obiective
38
( n special intele obiectivelor ), ceea ce conduce la actualizarea
continu a acesteia.

5.4.2 .Planificarea sistemului de management al calitii


Managementul de vrf trebuie s asigure planificarea SMC, astfel nct:
s fie ndeplinite cerinele de abordare bazat pe proces prevzute la pct. 4.1
din ISO 9001-2008, precum i obiectivele calitii;
s fie meninut integralitatea SMC n cazul oricror schimbri planificate i
implementate.
5.5

Responsabilitate, autoritate i comunicare

5.5.1 Responsabilitate i autoritate


Managementul de vrf trebuie s se asigure c:
responsabilitile i autoritile sunt definite i comunicate/ repartizate n cadrul
organizaiei.
5.5.2 .Reprezentantul managementului
numit de managementul de la nivelul cel mai nalt
dintre membrii managementului
are responsabilitate i autoritate pentru:

a se asigura c procesele necesare SMC sunt stabilite, implementate,


meninute

a raporta managementului de la cel mai nalt nivel despre funcionarea


SMC i necesitatea de mbuntire

a se asigura c este promovat n cadrul organizaiei contientizarea


cerinelor clientului.

legtura cu pri externe n aspecte referitoare la SMC


5 5.3.Comunicarea intern
Managementul de vrf trebuie s se asigure c:
sunt stabilite procese adecvate de comunicare n cadrul organizaiei;
comunicarea se refer la eficacitatea SMC.
5.6

Analiza efectuat de management

5.6.1 Generaliti
Analiza efectuat de management trebuie sa fie la intervale planificate pentru a se
asigura c:
SMC este n continuare corespunztor, adecvat i eficace

39

evaluarea oportunitilor de mbuntire a SMC


necesitatea de schimbare n SMC

actualizarea politicii i a obiectivelor calitii.


Se menin nregistrri ale analizelor efectuate de management.
5.6.2 .Datele de intrare ale analizei
Datele de intrare ale analizei managementului trebuie s includ informaii referitoare
la:
rezultatele auditurilor
feedback-ul de la client
performana proceselor i conformitatea produsului
stadiul aciunilor corective i preventive
aciuni de urmrire de la analizele de management efectuate anterior
schimbri care ar putea s influeneze SMC
recomandri pentru mbuntire.
5.6.3 .Datele de ieire ale analizei
Datele de ieire ale analizei managementului sunt decizii/ aciuni, ce trebuie s includ:
mbuntirea eficacitii SMC i a proceselor sale;
mbuntirea produsului n raport cu cerinele clientului;
necesarul de resurse.

Cerinta 6: MANAGEMENTUL RESURSELOR


6.1

Asigurarea resurselor

6.2

Resurse umane
6.2.1 Generaliti
6.2.2 Competen, contientizare i instruire

6.3

Infrastructura

6.1.Asigurarea resurselor
Managementul trebuie s identifice i s asigure necesarul de resurse pentru:
a implementa i menine SMC i a-i mbuntI continuu eficacitatea;
a crete satisfacia clientului prin ndeplinirea i depirea cerinelor sale.

Resursele SMC sunt formate din:


Resursele umane
Resursele de infrastructur

40

6.2

Resursele informaionale
Resursele de documentare
Resursele financiare

Resurse umane

6.2.1 .Generaliti
Managementul trebuie s asigure disonibilitatea compeentelor necesare pentru funcionarea
eficace i eficient a SMC.
Personalul implicat n activiti cu impact asupra calitii produsului trebuie s fie
competent ca: studii, instruire, abilitate i experien.
6.2.2 .Competen, contientizare i instruire
Managementul organizaiei are obligaia, referitoare la resurse, s:
o
s determine competena necesar pentru personalul ce desfoar activiti care
influeneaz calitatea produsului
o
s furnizeze instruirea sau s ntreprind alte aciuni pentru a satisface aceste necesiti
o
s evalueze eficacitatea aciunilor ntreprinse
o
s se asigure c personalul su este contient de relevana i importana activitilor
sale i de modul n care contribuie la realizarea obiectivelor calitii
o
s menin nregistrri adecvate referitoare la studii, instruire, abiliti i experien.
6.3 Infrastructur
Managementul organizaiei are obligatia s identifice, s asigure i s menin
infrastructura SMC, dup cum este cazul,astfel:
cldiri, spaiul de lucru i utiliti asociate;
echipament pentru procese: hardware sau software;
servicii suport: de transport sau de comunicare.
6.4

Mediu de lucru
Mediul de lucru, necesar pentru a realiza conformitatea cu cerinele produsului,
trebuie determinat i condus de organizaie.
Determinarea necesitilor de resurse privind infrastructura i punerea la dispoziie a
acestor resurse este realizat n cadrul analizelor managementului

41

Condiia 7: REALIZAREA PRODUSULUI


7.1

Planificarea realizrii produsului

7.2

Procese referitoare la relaia cu clientul


7.2.1 Determinarea cerinelor referitoare la produs
7.2.2 Analiza cerinelor referitoare la produs
7.2.3 Comunicarea cu clientul

7.3

Proiectare i dezvoltare
7.3.1 Planificarea proiectrii i dezvoltrii
7.3.2 Date de intrare ale proiectrii i dezvoltrii
7.3.3 Date de ieire ale proiectrii i dezvoltrii
7.3.4 Analiza proiectrii i dezvoltrii
7.3.5 Verificarea proiectrii i dezvoltrii
7.3.6 Validarea proiectrii i dezvoltrii
7.3.7 Controlul modificrilor n proiectare i dezvoltare

7.4

Aprovizionare
7.4.1 Procesul de aprovizionare
7.4.2 Informaii referitoare la aprovizionare
7.4.3 Verificarea produsului aprovizionat

7.5

Producie i furnizare de servicii


7.5.1 Controlul produciei i al furnizrii serviciului
7.5.2 Validarea proceselor de producie i de furnizare de servicii
7.5.3 Identificare i trasabilitate
7.5.4 Proprietatea clientului
7.5.5 Pstrarea produsului

7.6

Controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare

42

7. REALIZAREA PRODUSULUI
7.1 Planificarea
realizarii
produsului

7.2 Procese
legate de
client

7.4
Aprovizionare

7.5 Productie
/ furnizare servicii

7.3 Proiectare si
dezvoltare

7.6 Controlul
mijloacelor de
monitorizare si
masurare

7.1 Planificarea realizrii produsului


Trebuie planificate i dezvoltate procesele necesare pentru realizarea produsului
n cadrul planificrii realizrii produsului trebuie identificate urmtoarele dup caz:
Obiectivele calitii i cerinele pentru produs
Necesitatea de a stabili procesele, documentele i de a aloca resurse specifice
produsului
Activitile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspecia i

ncercarea produsului precum i criteriile de acceptare ale produsului


nregistrrile necesare.

Planificarea poate fi un document, planul calitii produsului, ce specific:

procesele SMC (inclusiv procesele de realizare a produsului);

resursele care se aplic la produs ( la fel pentru un proiect sau contract).


Condiia 7.1 din ISO 9001-2008 impune ca obligatoriu planul calitii n realizarea
produsului i cerine obligatorii pentru planificarea realizrii produsului.
7.2

Procese referitoare la relaia cu clientul

7.2.1 Identificarea cerinelor referitoare la produs


Stabilirea cerinelor specificate de client si a tuturor celorlalte cerinte necesare pentru
functionarea specificat a produsului, dar care nu sunt exprimate de client.
Identificarea

cerintelor legale si reglementare aplicabile produsului.

7.2.2 Analiza cerinelor referitoare la produs


Analiza cerinelor referitoare la produs trebuie fcut nainte de: transmiterea de
oferte, acceptarea unor contracte sau a unor comenzi, acceptarea unor modificri ale
contractelor sau comenzilor) i trebuie s asigure c:
cerinele referitoare la produs sunt definite;

43

divergenele client furnizor sunt rezolvate;


organizaia are capabilitatea s ndeplineasc cerinele definite.

nregistrrile rezultatelor analizei i ale aciunilor aprute n urma analizei trebuie


meninute.
Dac clientul nu furnizeaz nici o declaraie documentat a cerinelor, acestea trebuie
confirmate de organizaie naintea acceptrii lor.
La modificarea cerinelor, organizaia trebuie s se asigure de:
modificarea documentelor relevante;
contientizarea personalului implicat, cu privire la modificarea cerinelor.
Condiia 7.2.2 din ISO 9001-2008 ofer o structur precis i mbuntit de cerine de
analiz precontractual
7.2.3 .Comunicarea cu clientul
Trebuie identificate i implementate modaliti eficace pentru comunicarea cu clienii n
legtur cu:
Informaiile despre produs
Tratarea cererilor de ofert, a contractelor sau comenzilor, inclusiv

amendamentele acestora
Feedback-ul de la client, inclusiv reclamaiile acestuia
7.3

Proiectare i dezvoltare

7.3.1 Planificarea proiectrii i dezvoltrii


Proiectarea i dezvoltarea const n:
I.Proiectarea de produse noi
II. Dezvoltarea produselor existente, privind:
Adaptarea produselor organizaiei la necesitile i ateptrile clienilor
Reducerea costurilor i a timpului de execuie
mbuntirea continu a performanei tehnice a produsului
mbuntirea continu a utilizrii produsului ctre client
Organizaia trebuie s planifice i s controleze proiectarea i dezvoltarea produsului.
Trebuie identificate:
Etapele proiectrii i dezvoltrii
Activiti de analiz, verificare i validare care sunt adecvate fiecrei etape
de proiectare i dezvoltare
Responsabilitile i autoritatea pentru proiectare i dezvoltare
Trebuie asigurat o comunicare eficient nre participani i trebuie actualizate datele
de ieire ale planificrii odat cu evoluia proiectrii i dezvoltrii.

44

7.3.2

.Date de intrare ale proiectrii i dezvoltrii legate de cerinele referitoare la produs


trebuie: determinate i meninute nregistrri.
Ele includ:
o cerine de funcionare i performan
o

cerinele legale i ale reglementrilor aplicabile

informaii derivate din proiecte similare anterioare

alte cerine eseniale pentru proiectare i dezvoltare.

Analizate pentru a stabili dac sunt adecvate.

Cerinele trebuie s fie complete, fr ambiguiti i necontradictorii.

7.3.3 .Date de ieire ale proiectrii i dezvoltrii


Datele de ieire ale proiectrii i dezvoltrii trebuie astfel documentate, nct s permit
compararea cu datele de intrare ale proiectrii i dezvoltrii.
Datele de ieire trebuie:
- S ndeplineasc cerinele cuprinse n datele de intrare ale proiectrii i
dezvoltrii
- S furnizeze informaii corespunztoare referitoare la aprovizionare,
producie i service
- S conin criteriile de acceptare ale produsului
- S defineasc caracteristicile produsului care sunt eseniale pentru
utilizarea sigur i corect a acestuia
Datele de ieire ale proiectrii i dezvoltrii trebuie aprobate nainte de emitere.
7.3.4 .Analiza proiectrii i dezvoltrii
Analize sistematice ale proiectrii i dezvoltrii trebuie efectuate conform planificrii i
trebuie meninute nregistrrile rezultatelor analizelor.
Scopul analizelor, pe etapele planificate:
evaluarea capabilitii rezultatelor etapei de a satisface cerinele;
identificarea problemelor aprute i propunerea de aciuni.
Participanii la astfel de analize trebuie s includ reprezentani ai funciilor implicate n
etapele proiectrii i dezvoltrii care sunt analizate. Rezultatele analizelor i ale oricror
aciuni necesare trebuie nregistrate.
7.3.5 .Verificarea proiectrii i dezvoltrii
Verificarea proiectrii i dezvoltrii trebuie efectuat pentru a se asigura c:
Datele de ieire au satisfcut cerinele cuprinse n datele de intrare
dezvoltrii

ale proiectrii i

45

7.3.6 .Validarea proiectrii i dezvoltrii


Scopul este de a se asigura c produsul este capabil s satisfac cerinele pentru
aplicri specificate sau utilizri intenionate.
Ori de cte ori este practicabil, validarea trebuie finalizat nainte de livrarea sau
implementarea produsului, iar dac nu, atunci trebuie efectuat validare parial pn
la o profunzime ct este posibil.
Trebuie nregistrate rezultatele validrilor i ale aciunilor necesare.
7.3.7. Controlul modificrilor n proiectare i dezvoltare
Modificrile trebuie identificate i trebuie meninute nregistrri
Modificrile trebuie analizate, verificate i validate, dup caz, i aprobate nainte de

implementarea lor.
Analiza modificrilor trebuie s includ evaluarea efectului modificrilor asupra

prilor componente ale produsului deja livrat.


Trebuie documentate rezultatele analizei modificrilor i ale oricror aciuni necesare.

7.4

Aprovizionare

7.4.1 Procesul de aprovizionare


Organizaia

trebuie s controleze procesele sale de aprovizionare, i prin acesta


trebuie s se asigure c produsul aprovizionat este conform cu cerinele de
aprovizionare specificate.

Organizaia

trebuie s evalueze i s selecteze furnizorii pe baza abilitii acestora de


a furniza un produs n cocncordan cu cerinele organizaiei.

Trebuie stabilite criteriile de

selectare, de evaluare i de reevaluare.

Trebuie nregistrate rezultatele

evalurilor i ale oricror aciuni necesare aprute n

urma evalurii.
7.4.2 .Informaii referitoare la aprovizionare
nainte de transmitere, comenzile de aprovizionare trebuie verificate, analizate si aprobate.
Adecvarea informaiilor pentru aprovizionare se poate controla astfel:
o stabilind criterii de autocontrol pentru personal (de exemplu, n cazul comenzilor
fcute prin telefon, caz n care nu exist dovezi documentate referitoare la
tranzacie);
o verificnd activitile personalului responsabil;
o clasificnd comenzile n funcie de risc, analiznd si aprobnd numai acele
comenzi care prezint un factor de risc acceptat
7.4.3 Verificarea produsului aprovizionat
Organizaia trebuie s stabileasc i s implementeze inspecia sau alte activiti
necesare pentru a se asigura c produsul aprovizionat satisface cerinele de aprovizionare
specificate.
Verificarea produsului aprovizionat se poate face prin:
46

inspecie la recepie

verificarea efectuat de organizaie sau client la sediul furnizorului


verificarea de ctre client a produsului subcontractat
Atunci cnd organizaia sau clientul acesteia intenioneaz s desfoare verificarea la
furnizor, organizaia trebuie s specifice, n informaiile pentru aprovizionare, nelegerile
avute n vedere la verificarea i metoda de eliberare a produsului.
7.5

Producie i furnizare de servicii

7.5.1 Controlul produciei i al furnizrii serviciului


Planificarea i realizarea condiiilor controlate:
S fie disponibile informaiile care descriu caracteristicile produsului
S fie disponibile instruciuni de lucru
S se utilizeze echipamente adecvate
S fie disponibile i s se utilizeze dispozitive de msurare i monotorizare
S se implementeze monitorizri i msuri
S se implementeze activiti de eliberare, livrare i post-livrare

7.5.2 .Validarea proceselor de producie i de furnizare de servicii


Trebuie validate acele procese a cror date de ieire rezultate nu pot fi verificate
prin msurare sau monitorizare ulterioare, i pentru care deficienele devin evidente
numai dup ce produsul se afl n exploatare sau dup ce serviciul a fost furnizat
Validarea trebuie s demonstreze capabilitatea proceselor de a obine rezultatele
planificate
Organizaia trebuie s stabileasc msuri preliminare pentru (dup caz):
Definirea criteriilor pentru analiza i aprobarea proceselor
Aprobarea

echipamentului i calificarea personalului

Utilizarea de metode i proceduri specifice


Cerine referitoare la nregistrri
Revalidarea
7.5.3 Identificare i trasabilitate
Atunci

cnd este cazul, organizaia trebuie s identifice produsul folosind mijloace


adecvate pe durata realizrii produsului.

Organizaia

trebuie s identifice stadiul produsului n raport cu cerinele de msurare


i monitorizare.

Atunci

cnd trasabilitatea este o cerin, organizaia rtebuie s in sub control i s


nregistreze identificarea unic a produsului.

47

7.5.4 Proprietatea clientului


Produsul proprietatea clientului, trebuie s fie identificat, verificat, protejat i pus n
siguran pe perioada n care acesta se afl sub controlul organizaiei.
Dac proprietatea clientului este pierdut, deteriorat sau inapt pentru utilizare, acest
lucru trebuie raportat clientului i nregistrrile meninute.
Proprietatea clientului poate fi i proprietatea intelectual.
7.5.5 Pstrarea produsului
Trebuie pstrat conformitatea produsului pe parcursul procesrii interne i a livrrii la
destinaia intenionat, incluznd:
Identificarea
Manipularea
Ambalarea
Conservarea
Depozitatea
Protejarea

7.6. Controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare DMM


Aceast cerin se refer la asigurarea calitii dispozitivelor.
Dispozitivele utilizate pentru verificarea produsului n toate etapele buclei calitii,
inclusiv dispozitivele utilizate n timpul proiectrii si dezvoltrii pentru determinarea
caracteristicilor produsului si pentru verificarea proiectului, trebuie s fie sub control.
Dispozitivele de msurare trebuie s fie:
etalonate/ verificate periodic, sau nainte de ntrebuinare, fa de etaloane de msur
trasabile pn la etaloane internaionale sau naionale; cnd etaloanele nu exist,
referina de etalonare/ verificare trebuie nregistrat;
ajustate sau reajustate dup cum este necesar;
identificate privind stadiului de etalonare;
protejate mpotriva ajustrilor care ar putea invalida rezultatul msurrii;
protejate mpotriva deteriorrilor n manipulare, ntreinere i depozitare.
Alte condiii privind DMM:
trebuie s fie evaluat i nregistrat validitatea rezultatelor msurrilor anterioare
atunci cnd echipamentul este gsit neconform cu cerinele.
trebuie s se acioneze n mod corespunztor asupra DMM neconforme.
trebuie meninute nregistrri referitoare la rezultatele etalonrii i verificrii;
abilitatea software-ului de msurare i monitorizare de a satisface utilizarea
intenionat trebuie s fie confirmat nainte de prima utilizare i reconfirmat, dup
cum este necesar.
Not: ISO 10012-1 i ISO 10012-2 ne ofer ndrumare pentru controlul DMM-urilor

48

Cerinta 8: MSURARE, ANALIZ I MBUNTIRE


8.1

Generaliti

8.2

Monitorizare i msurare
8.2.1 Satisfacia clientului
8.2.2 Audit intern
8.2.3 Monitorizarea i msurarea proceselor
8.2.4 Monitorizarea i msurarea produsului

8.3

Controlul produsului neconform

8.4

Analiza datelor

8.5

mbuntire
8.5.1 mbuntire continu
8.5.2 Aciune corectiv
8.5.3 Aciune preventiv

8.1 Generaliti
Aceast clauz impune ca procesele de monitorizare, msurare, analiz si mbuntire
necesare pentru a demonstra conformitatea produsului, a asigura conformitatea sistemului
de management al calitii si a imbunti continuu eficacitatea acestuia, s fie planificate
si implementate.
Aceasta trebuie s includ determinarea metodelor aplicabile, inclusiv tehnici statistice, si
determinarea gradului de utilizare a acestor metode
8.2

Monitorizare i msurare

8.2.1 Satisfacia clientului

Organizaia trebuie s monitorizeze informaiile referitoare la percepia clientului


asupra satisfacerii de ctre aceasta a cerinelor sale.

Trebuie

determinate metodele de obinere i folosire a acestor informaii.

Monitorizarea satisfaciei clientului este o modalitate de msurare a performanei SMC

Exemple de surse de informaii referitoare la satisfacia clientului includ:

reclamaiile clienilor;

comunicarea direct cu clienii;

chestionare;

activiti subcontractate de colectare si analiz ale datelor;

49

grupuri de orientare pe client;

rapoarte primite de la organizaia clientului;

rapoarte din mass-media;

studii sectoriale si din ramurile industriale.

8.2.2 Audit intern


Trebuie efectuate audituri interne la intervale plnificate pentru a determina dac SMC:

Este conform cu msurile planificate, referitoare la cerinele standardelor


internaionale i la cerinele SMC stabilit de ctre organizaie
Este implementat i meninut eficace
Trebuie s existe o procedur documentat care s cuprind
Responsabilitile i cerinele pentru planificarea i efectuarea auditurilor, pentru
raportarea rezultatelor i meninerea nregistrrilor
Auditul intern trebuie planificat printr-un program de audit , funcie de:
statutul i importana proceselor i zonelor care trebuie auditate;
rezultatele auditurilor precedente.
Auditul intern trebuie definit prin:
criteriile auditului;
domeniul de aplicare;
frecvena;
metode de desfurare.
Echipa de audit trebuie s fie:
obiectiv i imparial;
independent de activitatea auditat.
.
Ulterior efecturii auditului intern, trebuie satisfcute condiiile:
managementul responsabil pentru zona auditat trebuie s se asigure c sunt ntreprinse
aciunile pentru eliminarea neconformitilor detectate i a cauzelor acestora.
echipa de audit trebuie s desfoare auditul de urmrire pentru verificarea aciunilor
ntreprinse i raportarea rezultatelor acestora.
Not: ISO 19011 ne ofer ndrumare pentru aceasta
8.2.3 .Monitorizarea i msurarea proceselor
Organizaia

trebuie s aplice metode adecvate pentru monitorizarea i (dac este


posibil) msurarea proceselor sistemului de management al calitii

Aceste

metode trebuie s demonstreze abilitatea proceselor de a obine rezultatele


planificate

50

Atunci

cnd nu s-au obinut rezultatele planificate, trebuie ntreprinse aciuni


corective, aciuni preventive

8.2.4 .Monitorizarea i msurarea produsului


Produsul furnizat de organizaie trebuie monitorizat i msurat prin monitorizarea i
msurarea caracteristicilor produsului n scopul verificrii satisfacerii cerinelor
referitoare la produs.
Monitorizarea i msurarea caracteristicilor produsului se face n etapele procesului de
realizare a produsului conform cu msurile planificate planul calitii produsului.
Trebuie meninute:
criteriile de acceptabilitate;
nregistrrile care sunt dovezi ale conformitii (inregistrrile inspeciilor i ncercrilor);
ele trebuie s indice persoana (persoanele) care autorizeaz eliberarea produsului.
Eliberarea produsului i livrarea serviciului se face numai dup ce planul calitii
produsului/ serviciului a fost finalizat corespunztor; excepii sunt numai cazurile n
care s-a aprobat altfel de ctre o autoritate relevant sau, acolo unde este aplicabil, de
ctre client.
8.3

Controlul produsului neconform


ntr-o procedur documentat trebuie definit identificarea i inerea sub control a
produsului care nu este conform cu cerinele produsului, pentru a preveni utilizarea sau
livrarea neintenionat a acestuia
Se pot alege urmtoarele aciuni:
ntreprinderea unor aciuni de eliminare a neconformitii detectate.
Autorizarea utilizrii produsului, a eliberrii sau acceptrii cu derogare dup fabrictie
dat de o autoritate relevant, sau de ctre client.
ntreprinderea de aciuni care s mpiedice destinarea sau utilizarea neintenionat a
produsului.
Trebuie meninute nregistrri despre aciunile ntreprinse.
Dup ce produsul neconform este corectat trebuie s fie supus unei reverificri pentru a se
demonstra conformitatea cu cerinele.
Cnd produsul neconform, este detectat dup livrare, trebuie
corespunztoare consecinelor.

ntreprinse aciuni

51

Diagrama flux a tratrii produsului neconform este prezentat n figura urmtoare:

IDENTIFICARE,
NREGISTRARE,
DOCUMENTARE,
NENECONECONFORMITATE

ANALIZ NECONFORMITATE

STABILIREA ACIUNILOR
( PREVENIRE REAPARIIE )

ACIUNI TRATARE
PRODUS NECONFORM

ACIUNE CORECTIV
OBIECTIV ACIUNE

REANALIZA,

CAUZA ELIMINAT,
DIMINUAT sau INUT
SUB CONTROL

REVERIFICAREA

DATE I INFORMAII PENTRU


ANALIZA MANAGEMENTULUI

8.4 Analiza datelor


Prin proces se realizeaz:
-Determinarea datelor necesare demonstrrii adecvrii, eficacitii i eficienei SMC,
- Colectarea i analiza datelor determinate,
- Obinerea informaiilor relevante pentru mbuntirea continu a eficacitii SMC.
Datele se obin din:
o
o

Monitorizarea i msurarea proceselor SMC i a produselor realizate de organizaie


Monitorizarea i msurarea satisfaciei clientului
52

o
o
o
o
o

Msurarea competenei personalului


Auditul intern
Monitorizarea i msurarea performanelor furnizorilor i a parteneriatelor cu acetia
Monitorizarea i msurarea indicatorilor de performan
Alte surse relevant
Fluxul de derulare al procesului este prezentat n urmtoarea figur:

POLITICA,
Obiectivele,
Cerinele
clientului si a
celorlalte pri
interesate
Date relevante,
Metode de colectare i
nregistrare,
nregistrarile SMC

MONITORIZARE I
MSURARE,
AUDIT INTERN,

OPORTUNIT
PRELUCRAR
INFORMAII
I
E DATE RELEVANTE
MBUNT
IRE

8.5

mbuntire

8.5.1 mbuntire continu


Organizaia trebuie s-i mbunteasc continuu eficacitatea SMC prin:
Politica

n domeniul calitii, obiectivele calitii.

Rezultatele auditurilor.
Analiza

datelor.

53

Aciuni corective
Analiza

i preventive.

efectuat de management.

8.5.2 Aciune corectiv


Trebuie stabilit o procedur documentat referitoare la aciune corectiv, pentru
eliminarea cauzelor neconformitilor, n scopul de a preveni reapariia acestora.
Procedura trebuie s conin cerine referitoare la:

Analiza neconformitilor.

Determinarea cauzelor neconformitilor.

Necesitatea mpiedicrii reapariiei neconformitilor.

Determinarea i implementarea aciunilor necesare.

nregistrrile rezultatelor aciunilor ntreprinse.

Analiza aciunilor corective ntreprinse.

Inspecia detecteaz nonconformitatea, controlul neconformitii identific, izoleaz si


rezolv produsul neconform, aciunea corectiv serveste la prevenirea reapariiei
neconformitii
8.5.3.Aciune preventiv
Aciunile preventive trebuie s fie adecvate consecinelor problemelor poteniale.
Trebuie stabilit o procedur documentat pentru aciuni preventive, cu coninutul:
determinarea neconformitilor poteniale i a cauzelor acestora;
evaluarea necesitii de aciuni pentru a preveni apariia neconformitilor;
determinarea i implementarea aciunii necesare;
nregistrrile rezultatelor aciunii ntreprinse;
analiza aciunii preventive ntreprinse.

54

6. PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA SI DOCUMENTAREA SISTEMULUI DE


MANAGEMENT AL CALITATII

Beneficiile proiectarii si implementarii unui sistem de managementul calitatii

Creste gradul de responsabilizare si incredere a personalului, existand un cadru clar


de desfasurare a atributiilor.

Existenta procedurilor accelereaza integrarea noilor angajati.

Procedurile faciliteaza implementarea unor aplicatii informatice de Managementul


Documentelor si Fluxurilor de Lucru sau Management Integrat al Resurselor (ERP).
Certificarea ISO 9001 este de multe ori o cerinta expresa a partenerilor externi,
demonstrand inscrierea organizatiei in tendinta mondiala din domeniul calitatii si
mediului.

Certificatul ISO 9001 reprezinta cartea de vizita a organizatiei, marind increderea


partenerilor in calitatea produselor sau serviciilor oferite.

Certificatul ISO 9001 este un argument puternic in cazul participarii la licitatii sau
concursuri de oferte, in cele mai multe cazuri fiind cerinta obligatorie exprimata in
caietele de sarcini.

Certificarea ISO 9001 reprezinta o cerinta obligatorie pentru licntierea operatorilor


de utilitati.

Certificatul ISO 9001 reprezinta un argument in efortul organizatiei de a accesa


programe de finantare.
Conditii de baza pentru implementarea unui sistem de management al calitatii

Intelegerea propriei afaceri

Intelegerea cerintelor clientilor

Coordonareea de catre coinducere

Implicawrea tuturor salariatilor

Focalizare pe principiul de prevenire in loc de detectare

Maleabilitate pentru a tine pasul cu dezvoltarea / modificarea afacerii

Cauze potentiale ale esecului in implementarea unui sistem de management al calitatii


o Lipsa de angajare din partea conducerii
o Necunoasterea si/sau
calitatii

neintelegetrea conceptelor si a standardelor

o Lipsa de instruire in domeniul calitatii


o Asteptari mai mari decat beneficiile posibile
o Asteptarea unor baneficii pe termen scurt
55

o Elaborarea unui sistem


organizatiei

de management al calitatii inadecvat

o Lipsa unui plan / program de elaborare si implementare


o Rezistenta puternica la schimbare din partea salariatilor
o Documentatie prea stufoasa din dorinat de a descrie totul
o Elaborarea documentelor din birou fara participarea celor direct
implicati

Proiectarea si implemetarea sistemului de management al calitatii


Pentru realizarea unui program de elaborare si implementare a unui sistem sunt citeva
elemente obligatorii:
Numirea unui responsabil coordonator al proiectului care trebuie sa aiba:

responsabilitate si autoritate suficiente (putere de decizie);

acces direct la conducerea de varf;

control asupra bugetului alocat.


Stabilirea echipei de lucru. Trebuie astfel aleasa incat sa asigure participarea
tuturor functiilor si compartimentelor implicate.
Instruirea nivelelor de conducere in domeniul calitatii.
Instruirea personalului de executie in domeniul calitatii.
Stabilirea unui colectiv cu atributii in domeniul asigurarii calitatii.
Instruirea membrilor acestui colectiv.
Pregatirea viitorilor auditori.
Etape :
1. Analiza de diagnoza initiaza a organizatiei

2 zile

Obiectivele urmarite in timpul analizei de diagnoza sunt:

Identificarea sistemului real de lucru si compararea acestuia cu cerintele standardului


de referinta Identificarea elementelor tehnico-organizatorice si a practicilor curente
care pot constitui germenii viitorului sistem al calitatii.

Identificarea situatiilor neconforme fata de cerintele standardului de referinta.

Identificarea punctelor critice ale fluxului de activitati, care pot provoca intirzieri,
deficiente, etc. si deci implicit costuri suplimentare.

Resursele umane si materiale existente.

Sistemele de inregistrari si evidenta existente

2. Proiectarea sistemului
Proiectarea sistemului de management se efectueaza in baza Raportului de Evaluare elaborat
in urma auditului diagnoza. In aceasta etapa sunt identificate metodele si mijloacele

56

necesare pentru satisfacerea cerintelor de managementul definite in standardul de referinta,


este stabilita structura documentatiei sistemului ce urmeaza a fi implementat si este stabilit
un plan de actiune pentru desfasurarea etapelor viitoare .
2. Instruirea echipei manageriale
Pentru a asigura succesul actiunilor viitoare o foarte mare importanta o are
constientizarea intregului personal, dar mai ales a personalului de management (low&midle
management) al clientului. In acest scop se vor organiza participari la cursuri seminarii de
constientizare pentru echipa manageriala, cu urmatoarea tematica:

Calitate: concept si evolutie

Standarde in domeniul calitatii ISO seria 9000, seria 10000

Acreditare si certificare

Organizarea sistemului calitatii

Documentatia sistemului de management al calitatii

Costurile calitatii

Este de dorit nominalizarea echipei de proiect care ar trebui sa aiba urmatoarea structura:
Reprezentantul Managementului pentru Asigurarea Calitatii in calitate de
Coordonator de proiect - Comitet de coordonare format din sefii principalelor
compartimente
Propuneri pentru echipele de lucru pentru fiecare procedura de sistem si pentru fiecare
proces.
3. Elaborarea proiectelor de documente, instructiuni de lucru / proceduri
operationale (editia 1)
Prin procedura sunt stabilite clar si precis:
o obiectul;
o

domeniul de aplicare;

documentele de referinta;

responsabilitatile functiilor implicate in procesul respectiv;

descrierea procesului (dupa caz insotita de o schema flux);

o inregistrarile generate in cursul procesului;


In anexele procedurii este prezenta formularistica specifica activitatii descriese

4. Realizare Manualul Calitatii conform standardului SR EN ISO 9001-2008;

Unitatea trebuie sa detina :

57

documentatie tehnologica; standarde tehnologice;

standarde (conditii de protectia muncii, protectia mediului);

Manualul Calitatii cuprinde:


o declaratia de politica a Managementului organizatiei in domeniul calitatii /
mediului si obiectivele strtegice;
o

profilul organizatiei;

prezentarea structurii functionale a organizatiei;

sinteza proceselor desfasurate in SMC si interdependenta acestora

prezentarea succinta a modului in care sunt indeplinite cerintele SR EN ISO


9001-2008, cu trimiteri la proceduri; excluderi fata de standard.

5.
6. 5. Implementarea sistemului proiectat , conform standardului SR EN ISO 9001-2008;

Adaptarea regulamentului de organizare si functionare a unitatii si a fisei

postului pentru fiecare functie in parte la standardul de asigurare a calitatii SR EN


ISO 9001-2008;

Implementarea conditiilor de standard privind sistemul de management al

calitatii;
7. Efectuarea de audituri interne si efectuarea corectiilor care se impun
Aceasta etapa presupune efectuarea a unui audit al sistemului calitatii implementat, audit
limitat strict la cerintele standardului de referinta. Acest audit se va finaliza cu un numar de
Rapoarte de neconformitate si cu un raport de recomandari finale. In acelasi timp se pot
contacta mai multe organisme de certificare cu care intretine relatii de colaborare si poate
asigura asistenta necesara pe toata durata certificarii.

1sap

8. Analizarea rezultatelor auditului final si efectuarea ultimelor corectii


9.

Solicitarea certificarii sistemului de catre un organism acreditat

Contactarea organismului de certificare, negocierea contractului de certificare


10. Certificarea organizatiei

2 zile

58

6.3.Documentarea

Declaraia - angajament i Politica


Manualul de Management
de Calitate
Proceduri de sistem
Proceduri conexe/
Operaionale/IL etc.
nregistrri
i documente
externe

Toate documentele, de la nivelul A la nivelul D, nainte de aplicare, sunt analizate i


aprobate. Dac este cazul, acestea sunt actualizate.
Nivelul A
Acest nivel este reprezentat de "Declaraia-Angajament a Conducatorului Organizatiei
privind Politica n domeniul Sistemului de Management de Calitate".
Nivelul B
Acest nivel cuprinde ca document "Manualul de Management de Calitate", n care se
prezint :
- scopul i domeniul de aplicare al Sistemului de Management de Calitate;
- politica privind calitatea ;
- responsabilitile i autoritile personalului care conduce, efectueaz, verific sau
analizeaz procesele care influeneaz calitatea serviciilor ;
- SMC din cadrul organizatiei
Nivelul C
Acest nivel cuprinde ca documente "Procedurile de sistem". Pentru capitolele "Sistemul
de Management de Calitate" i "Msurare, analiz i mbuntire" sunt elaborate
proceduri de sistem.
Procedurile de sistem sunt documente si descriu (cu gradul de detaliere necesar pentru
controlul adecvat al activitilor implicate), responsabilitile, autoritile i
interdependenele personalului care conduce, efectueaz, verific sau analizeaz lucrri care

59

influeneaz calitatea, modul n care diferitele activiti vor fi efectuate, documentaia care
este folosit i modalitile de control care sunt aplicate.
Nivelul D
Acest nivel cuprinde ca documente: proceduri conexe/operaionale, instruciuni de lucru,
planuri, etc.
Documentele de la acest nivel descriu modul cum se desfoar activitile care influeneaz
calitatea serviciilor .
Se prezint pas cu pas aciunile sau operaiile necesare a fi executate, metodele,
echipamentele i materialele care trebuie utilizate pentru obinerea de servicii conforme si
sigure, care sa satisfac cerinele explicite i implicite ale clienilor.
Nivelul E
Acest nivel cuprinde nregistrrile necesare furnizrii de dovezi obiective cu privire la
gradul de satisfacere a cerinelor referitoare la calitatea unui serviciu/produs, sau la
eficacitatea i eficiena de funcionare a SMC.
MANUALUL CALITII CONINE:

Formularea politicii privind calitatea

Obiectivelor privid calitatea

Declaraie angajament

Descrierea Sistemului de Management al Calitii

RECOMANDRI:
elaborarea pe capitolele standardului de referin ales ( ISO 9001)
folosirea altor standarde ajuttoare (ISO 9004).

MANUALUL CALITII
0

Cuprins

Scop i domeniu de aplicare

Documente de referin

Definiii i abrevieri

Cerine

Anexe i nregistrri

60

PROCEDURILE
Proceduri generale(de sistem) i specifice (operaionale).
Procedurile generale - abordeaz cerinele din standardul de referin i pot face referire la
proceduri specifice sau instruciuni de lucru.
INSTRUCIUNI DE LUCRU
Se refer la o activitate concret, efectuat de un operator.
Se ntocmesc atunci cnd activitatea specific trebuie executat obligatoriu controlata.

6.4. Structura unei proceduri documentate


O procedura documentata este un document care specifica (prezinta) modul
de efectuare (operare) si de control a unei activitati/proces.
O procedura documentata poate fi alcatuita din trei parti: text, scheme si
formulare.
Partea "text" a procedurilor este reprezentata de textul documentului in cauza. Aceasta
parte prezinta criteriile (si uneori metodele) de operare si control a procesului/ activitatii
care face subiectul procedurii documentate;
Partea "scheme" a procedurilor documentate este reprezentata de scheme. Acestea au ca
principal scop lamurirea concentrata si simplificata a unei probleme, avand doar rol
informativ, de intelegere a unui subiect legat de sistemul de management;
Partea "formulare" a procedurilor documentate este reprezentata prin diverse tipizate
(tabele). Prin completarea acestora apar asa numitele "inregistrari" prin care se confirma
operarea si/sau cotrolul procesului descris in procedura documentata.
Partea text a unei proceduri documentate poate avea urmatoarele sectiuni:

1. Scop si domeniu de aplicare;


2. Definitii, prescurtari, simboluri;
3. Documente de referinta;
4. Procedura (sau "Operarea si controlul procesului");
5. Responsabilitati;
6. Inregistrari;

61

7. Anexe.
1.In Scop si domeniu de aplicare:

se prezinta scopul pentru care a fost alcatuita procedura (de ce s-a intocmit acea
procedura documentata) si domeniul pentru care aceasta este valabila.

2.In Definitii, prescurtari, simboluri

sunt prezentate concret acele elemente care concura la intelegerea procedurii.

3.In Documente de referinta

sunt enumerate documentele in raport cu care s-a alcatuit procedura documentata sau
acele documente la care se face referire in textul acesteia.

4.In Procedura (sau "Operarea si controlul procesului")

se prezinta concret modul in care se desfasoara si se controleaza activitatea/ procesul


descris in procedura documentata.

5.In Responsabilitati
se prezinta cine este responsabil pentru planificarea, organizarea, coordonarea,
efectuarea, controlarea si evaluarea activitatilor prezentate in procedura.
6.In Inregistrari

se prezinta tipizatele (tabelele) care stau la baza inregistrarilor, modul cum se


realizeaza inregistrarile care confirma desfasurarea activitatii/ procesului conform cu
cerintele stabilite, precum si modul cum sunt tinute inregistrarile sub control.

7.In Anexe

sunt enumerate schemele si formularele procedurii documentate.

62

6.5. Descriere a procedurilor documentate cerute expres de ISO


9001-2008
Procedurile documentate cerute expres de ISO 9001-2008 pot purta, generic, diverse
denumiri ca: proceduri generale, proceduri de sistem, proceduri calitate etc..
Titlul procedurilor documentate de cele mai multe ori sunt similare cu denumirea
procesului pe care il prezinta. Astfel, frecvent, vom gasi in organizatie procedurile
documentate: Controlul documentelor; Controlul inregistrarilor; Auditul intern al calitatii;
Control produsului neconform; Actiuni corective; Actiuni preventive.
Procedura documentata "Controlul documentelor" prezinta modul cum se tine sub control
documentatia care "contine cerinte" (a se vedea articolul "Care sunt tipurile de documente
necesare diverselor sisteme de management ?").
Procedura documentata "Controlul inregistrarilor" prezinta modul cum se tine sub
control documentatia (documente doveditoare) prin intermediul careia se confirma ca
procesele se desfasoara si se controleaza in mod eficace.
Procedura documentata "Auditul intern al calitatii" prezinta modul cum se desfasoara si
controleaza procesul prin care se examineaza masura in care normele stabilite in
organizatie sunt conforme cu cerintele ISO 9001-2008 si, de asemenea, se examineaza
masura in care aceste norme sunt respectate.
Procedura documentata "Controlul produsului neconform" prezinta modul cum se
desfasoara si controleaza procesul prin care se transforma un produs neconform in produs
conform (se prezinta modul cum se identifica/ izoleaza un produs neconform, modul cum se
identifica si planifica corectiile necesare, modul cum se apreciaza eficacitatea actiunilor
intreprinse).
Procedura documentata "Actiuni corective" prezinta modul cum se desfasoara si
controleaza procesul prin care identifica cauzele care au determinat produse neconforme,
precum si totalitatea actiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate.
Procedura documentata "Actiuni preventive" prezinta modul cum se desfasoara si
controleaza procesul prin care identifica cauzele care ar putea determina produse
neconforme, precum si totalitatea actiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate.

63

7. AUDITAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATII

7.1.Auditul

Proces sistematic,independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si


evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de
audit
Nota 1 - Auditurile interne,uneori denumite si audituri de prima parte,sunt conduse
de,sau in numele organizatiei insasi, pentru analiza efectuata de management sau pentru alte
interese interne si pot alcatui baza pentru o organizatie pentru declaratia pe prorie
raspundere a conformitatii. In multe cazuri, in mod special in cazul organizatiilor mici
independenta poate fi demonstrata prin lipsa responsabilitatilor in activitatea care este in
curs de auditare.
Nota 2-Auditurile externe includ in general acele audituri numite de secunda si de
terta parte.
Auditurile de secunda parte sunt conduse de parti care au un interes in organizatie,cum ar fi
clientii,sau alte persoane in numele acestora. Auditurile de terta parte sunt conduse de
organizatii de auditare externe independente,cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau
certificarea conformitatii cu cerintele ISO 9001 sau ISO 14001.
Nota 3-Atunci cand un sistem de management al calitatii si un sistem de
management de mediu sunt auditate impreuna, acesta este numit "audit combinat".
Nota 4-Atunci cind doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru pentru a audita
un singur auditat acesta se numeste "audit comun ".
CLIENTUL AUDITULUI- Organizatie sau persoana care solicita un audit
PRINCIPII DE AUDITARE
Referitoare la auditori
l.Comportament etic: baza profesionalismului
-incredere
-integritate

64

-confidentialitate
-discrete
2.Prezentare corecta
-Obligatla de a raporta cu sinceritate si cu acuratete
-Obstacolele semnificative si opiniile divergente nerezolvate
dintre echipa de audit si auditat sunt raportate
3.Responsabilitatea profesionala
-Aplicarea perseverentei si a judecatii in auditare
Referitoare la audit
4. Independenta
Baza pentru impartialitatea auditului si obiectivitatea concluziilor auditului.
-independenta fata de activitatea auditata
-auditorii nu sunt supusi nici unor influente si conflicte de interese
-Constatarile si concluziile bazate numai pe dovezi
5.Abordarea bazata pe dovezi
-metoda rationala prin care intr-un proces sistematic de audit se ajunge la concluzii credibile
si reproductibile
-dovada auditului este verificabila -utilizarea eantionarii este strins legata de increderea
care poate fi acordata concluziilor auditului

7.2 .MANAGEMENTUL PROGRAMULUI DE AUDIT SR EN ISO 19011


UNITATl VIZATE
Organizatiile care efectueaza audituri interne sau externe ale sistemelor de management al
calitatii si/sau de mediu sau efectueaza managementul unui program de audit.
PROGRAM DE AUDIT
Ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp si
orientate spre un anumit scop.
Programul de audit cuprinde:
-Tipul si numarul auditurilor
-Activitatile necesare planificarii si organizarii auditurilor
-Resursele necesare
ETAPE
1.STABILIREA PROGRAMULUI DE AUDIT
-Obiective si amploare
-Responsabilitati

65

-Resurse
-Proceduri
2. IMPLEMENTAREA
-Programarea auditurilor
-Evaluarea auditorilor
-Selectarea echipei de audit
-Conducerea activitatilor de audit
-Mentinerea inregistrarilor
3.MONITORIZAREA S1 ANALIZAREA PROGRAMULUI
DE AUDIT
-Monitorizare si analiza
-Deterrninarea nevoilor de actiuni corective si preventive
-Identificarea oportunitatilor de imbunatatire
4. IMBUNATATIREA PROGRAMULUI DE AUDIT

7.3. ACTIVITATILE AUDITULUI


1. INITIEREA AUDITULUI
-Desemnarea auditorului sef
-Definireaobiectivelor,domeniului auditului si a criteriilor auditului
-Determinarea fezabilitatii
-Selectarea echipei de audit
-Contactul initial cu auditatul
2.DESFASURAREA ANALIZEI DOCUMENTELOR
-Documente relevante ale SM inclusiv inregistrari sau rapoarte de audit anterioare
-Scop:determinarea adecvarii
3.PREGATIREA ACTIVITATILOR DE AUDIT LA FAJA LOCULUI
-Pregatirea planului de audit
-Alocarea activitatilor
-Pregatirea documentelor de lucru
4.DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE AUDIT LA FATA LOCULUI
-Sedinta de deschidere
-Comunicare pe parcursul auditului
-Rolurile si responsabilitatile ghizilor si observatorilor
-Colectarea si verificarea inform.
-Generarea constatarilor de audit
-Pregatirea concluziilor auditului
-Sedinta de inchidere

66

5. PREGATIREA, APROBAREA SI DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT


-Pregatirea raportului de audit
-Aprobarea si difuzarea RA
6.INCHEIEREA AUDITULUI
-Dupa ce raportul de audit aprobat a fost difuzat
7.DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE URMARiRE
-Pot face parte dintr-un audit ulterior
OBIECTIVELE AUDITULUI
l)Determinarea gradului de conformitate a SM al auditatului sau a partilor acestuia, cu
criteriile de audit
2)Evaluarea capabilitatii SM de a se asigura de conformitatea cu
cerintele legale,reglementate sicontractuale
3)Evaluarea eficacitatii SM in atingerea obiectivelor specificate
4)Identificarea zonelor de imbunatatire potentiala a SM

DOMENIUL AUDITULUI
-Locatii fizice
-unitatile organizationale
-activitati
-procese
-Perioada de timp alocata
CRITERII DE AUDIT
Ansamblu de politici, proceduri sau cerinte utilizate ca o referinta. (in raport cu care se
determina conformitatea)
ECHIPA DE AUDIT
Unul sail mai multi auditori care efectueaza un audit sustinuti daca este nevoie de experti
tehnici.
Nota 1-Un auditor din echipa de audit este desemnat ca sef al echipei de audit.
Nota 2-Echipa de audit poate include auditori in curs de foraiare.
AUDITOR
Persoana care are competenta de a efectua un audit
EXPERT TEHNIC

67

Persoana care furnizeaza echipei de audit cunostinte specifice sau experienta profesionala
specifica
Nota 1-Cunostintele specifice sau experienta profesionala specifica se refera la
organizatie,procesele sau activitatile care urmeaza sa fie auditate,indrumari referitoare la
limba sau cultura -Un expert tehnic nu actioneaza ca un auditor in echipa de audit
PLANUL DE AUDIT
l. Obiectivele auditului
2. Criteriile de audit si orice documente de referinta
3. Domeniul auditului, inclusiv determiinarea unitatilor organizationale si functionale si
a proceselor care urmeaza sa fie auditate
4. Datele si locatiile se vor desfasura activitatile de audit la fata locului
5. Perioada si durata apreciate pentru desfasurarea activitatilor de audit la fata
locului,inclusiv intilnirile cu managementul auditatului si cele ale echipei de audit
6. Rolurile si responsabilitatile membriior echipei de audit si a persoanelor care ii insotesc
7. Alocarea resurselor coresponza-toare pentru zonele critice ale
Planul de audit include, dupa cum este cazul, urmatoarele:
1. Identitatea reprezentantului pentru audit din partea auditatului
2. Limba in care se lucreaza si cea in care se redacteaza raportul de audit atunci cind
este diferita de limba auditorului si/sau a auditatului
3. Elementele raportului de audit
4. Acordurile de natura logistica (transport, facilitate la fata locului)
5. Aspecte referitoare la confidentialitate
6. Orice actiuni de urmarire a auditului

SEDINTA DE DESCHIDERE
Participanti
-Echipa de audit
-Personal de management
-Responsabili de compartimente
sau procese ce vor fi auditate
Scop:
l.Confirmarea planului de audit
2.Furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfasurare a
activitatilor de audit
3.Confirmarea canalelor de comunicare
4.Furnizarea unei oportunitati pentru auditat sa puna intrebari

SEDINTA DE DESCHIDERE
(AGENDA)
1 .Prezentarea participantilor inclusiv o scurta descriere a rolurilor acestora
2.Confirmarea obiectivelor, a domeniului si a criteriilor auditului 3.Confirmarea
programului auditului si a altor acorduri relevante cu auditatul,cum ar fi data si ora pentru

68

sedinta de inchidere,orice sedinte intermediare dintre echipa de audit si managementul


auditatului si orice schimbari de ultima ora 4.Metodele si procedurile care vor fi utilizate
pentru efectuarea auditului,inclusiv instiintarea auditatului ca doveziie de audit se vor baza
numai pe esantioane din informatlile disponibile si de aceea exista un element de
incertitudine in audit are
5.Confirmarea canalelor oficiale de comunicare (echipa-auditat)
6.Confirmarea limbii utilizate
7.Confirmarea faptului ca pe parcursul auditului auditatul va fi informat
despre
desfasurarea auditului
8.Confirmarea ca resursele i faci-litatile necesare echipei de audit sunt disponibile
9.Confirmarea aspectelor referi-toare la confidentialitate 10.Confirmarea procedurilor de
siguranta si securitatea muncii si situatii de urgenta relevante pentru echipa de audit
11 .Confirmarea disponibilitatii,rolurilor si identitatii ghizilor 12.Metoda de
raportare,inclusivorice clasificare a neconformitatilor
13.1nformarea despre conditiile in care auditul poate fi intrerupt
14.1nformatii despre sistemul de apeluri fata de modul de desfasurare a auditului sau
fata de concluziile auditului
DOVEZI DE AUDIT
Inregistrari,declaratii despre fapte sau alte informatii care sunt relevante in raport cu
criteriile de audit si verificabile.
Nota-Dovezile de audit pot fi cantitative sau calitative
CONSTATARI DE AUDIT
Rezultatele evaluarii dovezilor de audit colectate in raport cu criteriile de audit.
CONCLUZIILE AUDITULUI
Rezultat al unui audit furnizat de echipa de audit dupa luarea in considerare a obiectivelor
de audit si a tuturor constatarilor de audit
RAPORTUL DE AUDIT
1. Obiectivele auditului
2.Domeniul auditului in special identificarea unitatilor func^ionale
si organizationale sau a proceselor auditate si a perioadei de timp in care s-a desfasurat
auditul
3. Identificarea clientului auditului
4.Identificarea auditorului sef si a membrilor echipei de audit
5.Datele si locurile in care s-au desfasurat activitatile de audit la
fata locului
6.Criteriile de audit
7.Constatarile auditului
8.Concluziile auditului

69

Raportul de audit poate sa includa sau sa faca referire la:


l. Planul de audit
2. Lista reprezentantilor auditatului
3. Un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii si/ sau obstacolelor intilnite
care pot diminua increderea in concluziile auditului
4. Confirmarea ca obiectivele auditului au fost realizate in cadrul
domeniului
auditului
in concordanta cu planul de audit
5. Zonele neacoperite, desi incluse in domeniul auditului
6. Orice
opinii
divergente nerezolvate intre echipa de audit
si auditat
7. Recomandarile pentru imbunatatire, daca este specificat in
obiectivele auditului
8. Planurile actiunilor de urmarireconvenite, daca exista
9. O declaratie referitoare la confidentialitatea continutului
raportului
10. Lista de difuzare a raportului de audit

7.4. COMPETENTA AUDITORILOR


1.Aptitudini personale
2.Capabilitatea de a aplica cunostintele
-Studii
-Experienta profesionala
-Instruire ca auditor
-Experienta de audit

si

abilitatile acumulate prin:

APTITUDINI PERSONALE
l.Sa se comporte etic
2.Sa fie receptiv
3.Sa fie diplomat
4.Sa aiba spirit de observatie
5.Sa fie perceptiv
6.Sa fie flexibil
7.Sa fie tenace
8.Sa fie hotarit
9.Sa aiba siguranta de sine
CUNOSTINTE SI ABILITATI
1. Cunoatinte si abilitati generice pentru auditorii SMC si SMM
l.l.Principii,proceduri si tehnici de audit
1.2.Sisteme de management si documente de referinta
1.3.Situatii organizational (structura;procese;obiceiuri soci-ale si culturale ale auditatului)
1.4.Legi,reglementari si alte cerinte relevante aplicabile disciplinei

70

2. Cunostinte si abilitati specifice ale auditorilor SMC


2.1.Tehnici si metode din domeniul calitatii (terminologie, principii, instrumente)
2.2.Procese si produse,inclusiv servicii (terminologie, caracteristici tehnice ale produselor si
procese-lor,procesele si practicile specifice sectorului)
3.Cunostinte si abilitati specifice pentru auditorii SMM
3.1.Tehnici si metode din domeniul managementului mediului (terminologie, principii,
instrumente)
3.2.Stiinte si tehnologii de mediu
3.3.Aspecte tehnice si de mediu referitoare la operare
4.Cunostinte si abilitati generale ale auditorului sef
4.1 .Planificarea auditului
4.2. Reprezentarea echipei de audit in comunicarea cu clientul auditului si auditatul
4.3.Organizarea si orientarea membrilor echipei de audit 4.4.Orientarea si indrumarea
auditorilor in curs de formare 4.5.Conducerea echipei de audit pentru obtinerea concluziilor
4.6.Prevenirea si rezolvarea conflictelor
4.7.Pregatirea si finalizarea raportului de audit
STUDII, EXPERIENTA PROFESIONALA, INSTRUIRE CA AUDITOR,
EXPERIENTA DE AUDIT
Parametru

Auditor

Auditor in ambele
discipline

Auditor sef

Studii

Studii
secundare

Idem
auditor

Idem
auditor

Experienta
profesionala
totala

5 ani

Idem
auditor

Idem
auditor

Experienta
profesionala
in in domeniul
managementului
calitatii sau de mediu

Cel putin 2 ani


din cei 5 ani
de experienta

2 ani in cea de-a


doua disciplina

Idem
auditor

Instruire ca
auditor

40 ore de instruire in domeniul


auditului

24 ore de instrnire
in cea de-a doua
disciplina

Idem
auditor

71

Experienta
de audit

4 audituri
complete pentru
un total de cel
putin de 20 de
zile de experienta de
audit ca auditor in curs
de formare sub
orientarea si indrumarea unui
auditor competent in
calitate de auditor sef
Auditurile ar
trebui efectuate
in ultimii 3 ani
consecutivi

3 audituri complete
pentru un total de cel
pntin 15 zile de experienta de audit in cea
de-a a doua disciplina sub
orientarea si indrumarea
unui auditor competent in calitate de auditor sef in
cea de a doua disciplina
Auditurile ar
trebui efectuate
in ultimii 2 ani
consecutivi

3. audituri complete
pentru un total de cel
putin 15 zile de
experienta de
audit in rolul de
auditor sef sub
orientarea si indrumarea unui
auditor competent in calitate de
audiditor sef
Auditurile ar
trebui efectuate
in ultimii 2 ani
consecutivi

7.5.EVALUAREA AUDITORILOR

ETAPE
1 .Identificarea competentei auditorilor necesara programului de audit (aptitudini personale,
cuno stint e si abilitati)
2.Stabilirea criteriilor de evaluare(-cantitative - ani de experien^a
de studii,numar de audituri efectuate,ore de instruire
-calitative-demonstrarea competent, ei in timpul instruirii sau la
locul de munca)
3.Selectarea metodei adecvate de evaluare
-Analiza inregistrarilor
-Feedback pozitiv i negativ
-Interviu
-Observare
4.Desfasurarea evaluarii
-Daca nu sunt indeplinite criteriile dupa indeplinire urmeaza o
reevaluare

72

8. BIBLIOGRAFIE
1. SR EN ISO 9001 : 2008 - Sisteme de management al calitii:

Cerine
2. SR EN ISO 9000 :2006 - Sisteme de management al calitii:

Principii fundamentale i vocabulary


3. SR EN ISO 9004 : 2001 - Sisteme de management al calitii:

Linii directoare pentru mbuntirea performanelor


4. ISO 19011: 2003 - Ghid pentu auditarea sistemelor de

management al calitatii si/sau de mediu


5. JOSEPH M. JURAN: Managementul calitii totale

6. CALITATEA, ACCES LA SUCCES


7. VERONEL ANTONESCU; DOINA CONSTANTINESCU:

Managementul calitii totale


8. FIRICA POPA ; Ghid pentru imbunatatirea performantei
9. JOSEPH M. JURAN ; Managementul calitii totale
10.TRIBUNA CALITII
11.Sisteme de managementul calitatii. ISO 9001:2000- Suport de
curs RADIX
12. Sisteme de management al calitii; Ghid pentru adoptarea

standardului ISO 9001: 2000

73

13.HENRI MITONNEAU: O nou orietare n MANAGEMENTUL


CALITII: apte instrumente noi
14. http://www.consultanta-certificare.ro/iso/
15. http://www.clubafaceri.ro/info_articole/122_calitate_iso_9001/

16.PIMM: Proces Integrat de Metode Manageriale pentru


Intreprinderi Mici si Mijlocii ; Obiective, metode si rezultate ale
proiectului pilot Leonardo
17.NORMAN HART: Marketing industrial

9. ANEXE
Principalele standarde din familia ISO 9000
Principlale standarde din familia ISO 9001 prin intermediul carora se poate
configura un sistem de management al calitatii competitiv (care poate fi,
ulterior, "Certificat ISO 9001"). Lista contine principalele standarde care
daca sunt respectate duc la configurarea in organizatie a unui sistem de
management al calitatii.
Daca un standard are in fata numarului sau unul din simbolurile
urmatoare, se intelege: SR - standard recunoscut la nivel national, EN standard recunoscut la nivel european, ISO - standard recunoscut la nivel
international.

SR EN ISO 9001 : 2008 "Sisteme de management al calitatii. Cerinte"

stabileste cerintele pentru un sistem de management al calitatii

SR EN ISO 9000 : 2006 "Sisteme de management al calitatii. Principii


fundamentale si vocabular"

descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al


calitatii si defineste terminologia pentru sistemele de management al
calitatii.

74

SR EN ISO 9004 : 2001 "Sisteme de management al calitatii. Liniii


directoare pentru imbunatatirea performantelor"

furnizeaza linii directoare care depasesc cerintele prezentate in ISO


9001:2000 in scopul de a lua in considerare atat eficacitatea cat si
eficienta unui sistem si management al calitatii si in consecinta
potentialul de imbunatatire a performantelor unei organizatii.

ISO 19011: 2003 "Ghid pentu auditarea sistemelor de management al


calitatii si/sau de mediu"

furnizeaza indrumari referitoare la principiile de auditare,


conducerea programelor de audit, desfasurarea auditurilor sistemului
de management al calitatii si auditurilor sistemului de management
de mediu.

SR ISO 9004-4 + A1 : 1996 "Managementul calitatii si elemente ale


sistemului calitatii. Partea 4: Ghid pentru imbunatatirea calitatii"

furnizeaza liniile directoare pentru implementarea in cadrul unei


organizatii a imbunatatirii continue a calitatii

SR ISO 10012-2 : 2000 "Asigurarea calitatii pentru echipamente de


masurare. Partea 2: Ghid pentru controlul proceselor de masurare"

cuprinde recomandari (si indrumari de implementare a acestora)


referitoare la asigurarea calitatii proceselor de masurare efectuare
de organizatie

SR EN 30012-1 : 1995/ SR EN 30012-1/C1 : 1996 "Conditii de asigurare


a calitatii pentru echipamente de masurare. Partea 1: Sistemul de
configurare metrologica a echipamentului de masurare"

cuprinde conditiile de asigurare a calitatii aplicabile de organizatie


pentru a se asigura ca masurarile sunt efectuate cu exactitatea
dorita.

SR ISO 10013 : 1997 "Ghid pentru elaborarea manualelor calitatii"

furnizeaza linile directoare pentru pregatirea, elaborarea si controlul


manualelor calitatii

SR ISO 10005 : 1995 "Managementul calitatii. Ghid pentru planurile


calitatii"

75

furnizeaza linii directoare pentru a ajuta organizatiile in elaborarea,


analizarea, acceptarea si revizuirea planurilor calitatii (a
documentelor care prezinta resursele, practicile si succesiunea
activitatilor referitoare la calitate si relevante pentru un anumit
produs, proiect sau contract)

SR 13405 : 1998 "Formare profesionala. Terminologie"

defineste termenii frecvent utilizati in domeniul formarii


profesionale, in relatiile dintre serviciilor de formare si beneficiarii
acestor servicii

SR ISO 10015 : 2000 "Managementul calitatii. Linii directoare pentru


instruire"

furnizeaza liniile directoare pentru elaborarea, implementarea,


mentinerea si imbunatatirea strategiilor si sistemelor de instruire
care influenteaza calitatea produselor furnizate de o organizatie

SR EN 45014 : 1993 "Criteri generale pentru declaratia de conformitate


data de furnizori"

Specifica criteriile generale pentru declaratia de conformitate data


de organizatie clientilor sai

Legislatie referitoare la standarde de calitate ISO


Legea nr. 245 din 09/06/2004
privind securitatea generala a produselor Adopta Directiva nr. 2001/95/CE
prevede:"producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure"
- are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure;
- un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor
reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, in absenta
prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza,
el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului
membru pe teritoriul caruia este comercializat;
- un produs este considerat de calitate si sigur din punct de vedere al riscurilor
si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii
relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care
transpun standarde europene, a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial
al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate
76

sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO)


- conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei
generale de securitate, nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile
corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa
ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca produsul se
dovedeste periculos.
- prezinta sanctiuni pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi; incalcarea
atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala a
celor vinovati.
Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001
privind evaluarea conformitatii produselor - stabileste cadrul legal unitar
pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformitatii si
supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata si/sau utilizate in
Romania, din domeniile reglementate
- autoritatile competente elaboreaza reglementari tehnice, cu respectarea
principiilor internationale privind libera circulatie a bunurilor in comertul
intern si international
- principiile pe care se bazeaza procesul de evaluare a conformitatii sunt: a)
competenta si impartialitate; b) transparenta si credibilitate; c) independenta
fata de posibila predominare a oricaror interese specifice; d) asigurarea
confidentialitatii si pastrarea secretului profesional; e) reprezentarea intereselor
publice; f) contributia la promovarea principiului liberei circulatii a produselor
- Producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, inainte de introducerea
pe piata si/sau de utilizarea produselor din domeniul reglementat, are obligatia
sa asigure: a) proiectarea si realizarea produselor, respectand cerintele
esentiale; b) intocmirea si detinerea dosarului tehnic, in forma, scopul si pe
perioada prevazute de reglementarile de calitate tehnice; c) aplicarea
procedurilor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele esentiale,
prevazute de reglementarile tehnice; d) intocmirea declaratiei de conformitate,
detinerea rapoartelor de incercare, a certificatelor sau a altor documente ce
atesta conformitatea, dupa caz; e) aplicarea marcajului de conformitate, dupa
caz.
- conformitatea produselor cu cerintele esentiale este atestata prin declaratia de
conformitate intocmita de producator sau de reprezentantul autorizat al
acestuia, prin rapoartele de incercare sau prin certificatele de conformitate
emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspectie, alese de
producator, conform procedurilor de evaluare, si prin marcajul de
conformitate, potrivit reglementarilor tehnice aplicabile
- incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila,
contraventionala sau penala, dupa caz, a celor vinovati.

77

HOTARARE DE GUVERN nr.71/2001


pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se
utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile
reglementate prevazute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii
produselor si a regulilor de aplicare si utilizare a marcajului national de
conformitate CS
HOTARARE DE GUVERN nr.487/2002
pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea
nationala a laboratoarelor de incercari precum si a organismelor de certificare
si de inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din domeniile
reglementate prevazute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii
produselor.
HOTARARE DE GUVERN nr.1587/2002
privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in
domeniul standardelor si reglementarilor tehnice precum si al regulilor
referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania, statele membre
ale Uniunii Europene si Comisia Europeana OG nr. 39/1998 privind activitatea
de standardizare nationala
OG nr. 38/1998
privind activitatea de acreditare si infrastructura pentru evaluarea conformitatii
HOTARARE DE GUVERN nr. 1198 din 24 octombrie 2002
privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare (publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 866 din 2 decembrie 2002).
Legea nr.150 din 2004
privind siguranta alimentelor
- reprezinta baza pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii
oamenilor si a intereselor consumatorilor in ceea ce priveste alimentele, tinand
cont de diversitatea ofertei alimentare, incluzand si produsele traditionale,
precum si functionarea eficienta a pietei interne.
- stabileste principii si responsabilitati comune, mijloacele de a asigura o baza
stiintifica solida, cerinte si proceduri organizatorice eficiente pentru a sustine
luarea celor mai potrivite decizii in domeniul sigurantei si calitatii alimentelor
si a hranei pentru animale
- stabileste principiile generale care se aplica alimentelor si hranei pentru
animale, in general, si sigurantei acestora, in special.
- stabileste proceduri cu privire la problemele care au un impact direct sau
indirect asupra sigurantei alimentelor si a hraneipe ntru animale.

78

- prevederile legislatiei in domeniul alimentelor se aplica in toate etapele


productiei, procesarii si distributiei alimentelor sau hranei pentru animale
destinata sau administrata animalelor pentru productia de alimente
- alimentele si hrana pentru animale importate trebuie sa fie in conformitate cu
cerintele legislatiei in domeniul alimentelor sau cucele prevazute in acordurile
incheiate intre Romania si tara exportatoare
LEGEA nr.412 din 18-10-2004
pentru modificarea si completarea Legii nr. 150/2004 privind siguranta
alimentelor (publicat in MO nr.990 din 27-10-2004)
LEGE nr.10 din 18 ianuarie 1995
privind calitatea in constructii
- Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de
comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata
de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. Exigentele privind
calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc
si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate
- se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora indiferent de forma de proprietate sau destinatie - denumite in continuare
constructii, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare,
consolidare si de reparatii ale acestora
- se instituie sistemul calitatii in constructii, care sa conduca la realizarea si
exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii
vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator
- Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii
realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a
urmatoarelor cerinte: a) rezistenta si stabilitate; b) siguranta in exploatare; c)
siguranta la foc; d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; f) protectie impotriva
zgomotului
- Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri
organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care
concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere,
realizare, exploatare si postutilizare a acestora.
- Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija
producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza
legii
LEGE nr.50 din 29 iulie 1991
privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor

79

HOTARARE DE GUVERN nr.272


pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in
constructii
LEGE nr.571 din 22 decembrie 2003
privind Codul Fiscal
- stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art.2, care
constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza
contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si
modul de calcul si de plata al acestora.
- cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe.
- autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice,
instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a
dublei impuneri.
PROGRAMUL DE CRESTERE A COMPETITIVITATII
PRODUSELOR INDUSTRIALE
HOTARRE nr.357 din 18 martie 2004
privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la
bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor
industriale
- mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin
Program consta in stabilirea categoriilor de activitati, a conditiilor de
eligibilitate a beneficiarilor, a criteriilor de eligibilitate a proiectelor, precum si
a procedurii de acordare a sprijinului financiar.
- categoriile de activitati finantate de la bugetul de stat in cadrul Programului
sunt:
a) implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si/sau a
sistemelor de management de mediu; b) implementarea si certificarea
sistemelor de management al sanatatii si sigurantei ocupationale, sistemelor de
management pentru responsabilitate sociala si de igiena alimentara si/sau
sistemelor de management al securitatii informatiei; c) dotarea si/sau
amenajarea laboratoarelor de testare si etalonare, precum si acreditarea
acestora, dupa caz; d) certificarea produselor; e) executarea de modele
experimentale, prototipuri, asimilari de noi tehnologii care se realizeaza de
agentii economici pe baza rezultatelor unitatilor de cercetare-dezvoltare
romanesti; f) efectuarea de analize de evaluare comparativa pentru activit ati
din industria prelucratoare in vederea realizarii planurilor de restructuraredezvoltare-viabilizare, a caror implementare va fi monitorizata; g) organizarea
si amenajarea in incinta agentilor economici de expozitii si/sau standuri de

80

prezentare si promovare a produselor industriale; h) inregistrarea si protejarea


pe piata externa a marcilor, desenelor si modelelor industriale romanesti.
- Beneficiarii Programului sunt agenti economici cu activitatea principala
industrie prelucratoare, conform sectiunii D din Clasificarea activitatilor din
economia nationala - CAEN, aprobata prin Hotararea Guvernului nr.656/1997,
actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr.
601/2002
LEGE nr. 245 din 18 iulie 2005
pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 120/2002 privind
aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la
bugetul de stat
HOTARARE DE GUVERN nr. 1247 din 13 octombrie 2005
privind aprobarea Mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la
bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor
industriale
- prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.120/2002 privind aprobarea
Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de
stat, s-a initiat cadrul legal pentru sprijinirea operatorilor economici in vederea
cresterii competitivitatii acestora.
- cadrul legal de desfasurare a activitatilor concrete in cadrul acestui Program,
prevazut initial prin Hotararea Guvernului nr.1570/2002, a fost modificat si
imbunatatit continuu functie de necesitatile rezultate in urma experientei
acumulate in cei cca. 2,5 ani de derulare a sa, prin aprobarea unei noi hotarari,
respectiv Hotararea Guvernului nr.357/2004 privind aprobarea mecanismului
de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de
crestere a competitivitatii produselor industriale, cu modificarile ulterioare.
- se propune finantarea de la buget in proportie de 75% numai pentru
implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si/sau a
sistemelor de management de mediu, a caror implementare este imperios
necesara avand in vedere integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
- au acces la program operatorii economici care nu inregistreaza datorii
restante la bugetul de stat, precum si cei care respecta termenele acordate prin
graficele de esalonare a datoriilor restante pe baza conventiilor incheiate cu
organele fiscale.
ORDIN MEC nr. 137 din 1 aprilie 2005
privind organizarea si functionarea Comisiei pentru derularea mecanismului de
acordare a sprijinului financiar, precum si a modului de gestionare a activitatii
Nota de fundamentare - H.G. nr. 1247/13-10-2005

81

H.G. nr.1247/2005 privind aprobarea Mecanismului de acordare a sprijinului


financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii
produselor industriale Publicata in M.Of. nr. 952/26-10-2005

NOI STANDARDE ISO


Noul standard ISO 4354 pentru proiectarea rezistentei structurilor in fata vantului va
ajuta la asigurarea fiabilitatii structurilor din zonele expuse vantului puternic si
cicloanelor
ISO 4354 Actiunea vantului asupra structurilor
august 2009
Standardul ISO 15928 specifica limbajul international folosit pentru descrierea
performantei durabilitatii structurale a locuintelor de familie
ISO 15928 pentru Case - Descrierea performantelor - Durabilitate structurala
iulie 2009
Noul standard ISO ISO 23601 pentru proiectarea planurilor de evacuare si
identificarea masurilor de siguranta
ISO 23601 2009 Semnalizarea planurilor de evacuare
iulie 2009
Sprijinul standardelor ISO pentru Mass Media
Sprijinul standardelor ISO pentru Mass Media
iulie 2009

82

Standardele ISO sprijina obiectivele Zilei Mondiale pentru Securitate si Sanatate la


Locul de Munca
Ziua Mondiala pentru Securitate si Sanatate la Locul de Munca
iunie 2009
ISO 7176-10 : 2008, Scaune cu rotile sectiunea 10 - Determinarea capacitatii de
depasire a obstacolelor pentru scaunele cu rotile alimentate electric
ISO 7176 - 10 : 2008 pentru Scaune cu rotile
aprilie 2009
ISO pentru Activitati legate de apa potabila si servicii de canalizare
ISO 24510, ISO 24511 si ISO 24511
oct. 2008
Formatul PDF accesibil ca si standard international ISO - ISO 32000-1
ISO 32000
sept. 2008
ISO / IEC 76:2008 Ghid de dezvoltare a standardelor pentru servicii - Recomandari
pentru abordarea problemelor de consum
Ghid ISO / IEC 76:2008
sept. 2008
ISO 20712 - Standard ISO despre steagurile de siguranta de pe plaja si
indicatoarele din apa pentru evitatarea accidentelor din timpul verii
ISO 20712
august 2008
ISO 21809 - standard ISO pentru conducte care va reduce costurile si complicatiile
din industria de gaze si petrol
ISO 21809
august 2008
ISO 21930 va sustine ceea ce procesul de urbanizare, care inregistreza un trend
global, dezvolta intr-o maniera favorabila
ISO 21930 Sustenabilitatea constructiilor
iulie 2008

83

ISO 29001 - noua editie a specificatiilor managementului calitatii ISO pentru


industriile internationale de petrol si gaze
ISO 29001 Industria de petrol si gaze
martie 2008
ISO 18192 va fi un nou standard dedicat implantului de discuri intervertebrale
eficient in combaterea durerilor lombare
ISO 18192 pentru Proteze de discuri intervertebrale
februarie 2008

ISO 19078, Inspectia instalatiei de cilindri si adaptarea clilindrilor de presiuni mari


pentru stocarea la bordul vehiculelor a gazului, ca si combustibil
ISO 19078 2006 pentru Cilindri cu gaz
septembrie 2007
ISO intregeste familia de standarde ISO prin ISO 26000, in acest moment furnizand
un ghid despre responsibilitatea sociala.
ISO 26000 Responsabilitatea sociala
aprilie 2007
ISO PACKS, primul pachet de standarde ISO care se adreseaza industriei
vopselurilor.
ISO PACKS pentru Industria vopselurilor
aprilie 2007
Ghid de implementare ISO pentru IMM-uri - ajutor pentru firmele mici si mijlocii
(IMM-uri) in implementarea standardelor ISO.
Ghid de implementare ISO pentru IMM-uri
ianuarie 2007
ISO 15378:2006 pentru Industria farmaceutica - Materiale primare de ambalare
pentru produsele medicinale, este de o importanta vitala pentru industria
farmaceutica si furnizorii acesteia de materiale de ambalat primare.
ISO 15378:2006 pentru Industria farmaceutica
ianuarie 2007

84

ISO/IEC 18043:2006, Tehnologia Informatiei - Tehnici de Securitate - Selectie,


dezvoltare si operatii ale sistemului de detectare a intrusilor IT.
Standardul se concentreaza asupra principiilor de securitate aflate in spatele
accesarii neautorizare a sistemelor de operare.
ISO/IEC 18043:2006 Tehnologia Informatiei Tehnici de Securitate

ISO/IEC 23026:2006: Software Engineering Practici recomandate pentru Internet


Web Site Engineering, Web Site Management si Web Site Life Cycle.
Standardul vine in ajutorul web developer-ilor in a creea pagini web care sa
mareasca productivitatea in operarea pe internet.
ISO/IEC 23026:2006 - Web Site Management

ISO a publicat WorldSID: cel mai avansat si probabil cel mai "inteligent" manechin
pentru teste de coliziune pentru imbunatatirea design-ului autovehiculelor si
cresterea sigurantei pasagerilor
ISO 15830:2005 WorldSID - Testare siguranta pasageri

ISO inregistreaza noi succese in lupta sa de prevenire a folosirii abuzive a denumirii


sale pe internet, in scopul de a influenta eronat clientii in cumpararea produselor
care ar crede ca sunt sustinute de ISO.
ISO previne folosirea abuziva a numelui sau pe internet

ISO a publicat o noua editie pentru standardul familiei ISO 9000, care defineste
vocabularul si descrie elemente de baza ale sistemelor prevazute de
managementul calitatii.
ISO 9000:2005 - Managementul calitatii, actualizari ale sistemelor
ISO/PAS 28000:2005 - reliefeaza cerintele necesare organizatiilor pentru a-si
stabili, implementa si imbunatati un SMC, incluzand ecte critice in asigurarea
securitatii canalelor de distributie
ISO PAS 28000:2005 - Securitatea canalelor de distributie
ISO 20252 standardizeaza cerintele pentru cercetarea de piata globala, incurajeaza
consistenta si transparenta felului in care sunt facute inregistrarile, cresterea in
rezultatele lor si a celor care furnizeaza aceste rezultate ale cercetarii.

85

ISO 20252:2006 - Standard pentru cercetare de piata

Directive UE privind calitatea si securitatea produselor


Directiva 85/374/EEC a Consiliului din data de 25 iulie 1985

privind aproximarea legilor, reglementrilor i prevederilor


administrative ale Statelor Membre referitor la rspunderea
pentru produsele cu defecte.
Directiva stabilete principiul rspunderii obiective sau rspunderii
fr vin a productorului n cazul unei deteriorri determinat de un
produs cu defecte. Deoarece Directiva specific rspunderea fr vin,
nu este necesar s se demonstreze neglijena sau vina productorului
sau importatorului. Lipsa condiiilor de siguran la care publicul larg
are dreptul s se atepte determin condiia de defect al unui produs.
Directiva 2001/95/EC a Parlamentului European i a

Consiliului din data de 3 decembrie 2001 asupra siguranei


generale privind produsele.
Directiva impune o cerin privind sigurana general pentru orice
produs pus pe pia pentru consumatori sau produs care este posibil s
fie consumat de acetia, inclusiv toate produsele care asigur un
serviciu i excluznd produsele la mna a doua care au o valoare de
obiecte vechi sau care trebuie s fie reparate.
Directiva 2005/32/EC a Parlamentului European i a

Consiliului din data de 6 iulie 2005 stabilete cadrul pentru


punerea bazelor privind cerinele de ecodesing pentru
produsele care folosesc energie i modific Directiva

86

Consiliului 92/42/EEC i Directivele 96/57/EC i 2000/55/EC


ale Parlamentului European i ale Consiliului.
Directiva definete principiile, condiiile i criteriile pentru stabilirea
cerinelor de mediu pentru dispozitivele care folosesc energie
(ecodesign). Aceasta se aplic pentru toate produsele plasate pe piaa
UE i pentru produsele importate.
Directiva 2006/95/EC a Parlamentului European i a

Consiliului din data de of 12 decembrie 2006 privind


armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la
echipamentul electric proiectat spre a fi folosit n cadrul
anumitor limite de tensiune.
Prin aceast directiv ne vom asigura c echipamentul electric care
este folosit n cadrul anumitor limite de tensiune asigur un nivel nalt
de protecie pentru cetenii europeni i se bucur de avantajele
Pieei Unice n Uniunea European.
Directiva 2006/95/EC a Parlamentului European i a

Consiliului din data de of 12 decembrie 2006 privind


armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la
echipamentul electric proiectat spre a fi folosit n cadrul
anumitor limite de tensiune.
Prin aceast directiv ne vom asigura c echipamentul electric care
este folosit n cadrul anumitor limite de tensiune asigur un nivel nalt
de protecie pentru cetenii europeni i se bucur de avantajele
Pieei Unice n Uniunea European.
Directiva 92/75/EEC a Consiliului din data de 22 septembrie

1992 privind indicaiile de etichetare i informaiile standard


pe care le ofer produsul privind consumul de energie i alte
resurse de produsele electrocasnice.
Directiva se aplic pentru urmtoarele tipuri de produse electrocasnice,
chiar acolo unde sunt comercializate pentru utilizatorii non-casnici: frigidere, congelatoare i combinaiile acestora; - maini de splat,
usctoare i combinaiile acestora; - maini de splat vase; - cuptoare;
nclzitoare de ap i produsele elecrocasnice de pstrare a apei calde; sursele de iluminat; - aparatele de aer condiionat.
Directiva 92/75/EEC a Consiliului din data de 22 septembrie

1992 privind indicaiile de etichetare i informaiile standard


87

pe care le ofer produsul privind consumul de energie i alte


resurse de produsele electrocasnice.
Directiva se aplic pentru urmtoarele tipuri de produse
electrocasnice, chiar acolo unde sunt comercializate pentru utilizatorii
non-casnici: - frigidere, congelatoare i combinaiile acestora; - maini
de splat, usctoare i combinaiile acestora; - maini de splat vase; cuptoare; nclzitoare de ap i produsele elecrocasnice de pstrare a
apei calde; - sursele de iluminat; - aparatele de aer condiionat.
Directiva 89/106/CEE a Consiliului din data de 21 decembrie

1988 privind aproximarea legilor, reglementrilor i


prevederilor administrative ale Statelor Membre n legtur
cu produsele de construcie.
Produsele de construcie pot fi puse pe pia doar dac acestea sunt
corespunztoare pentru utilizarea avut n vedere. n aceast privin,
acestea trebuie s fie funcionale sub toate aspectele, pentru toat
durata de via rezonabil din punct de vedere economic, s
ndeplineasc cerinele eseniale n ceea ce privete duritatea mecanic
i stabilitatea, sigurana n cazul unui incendiu, sigurana n utilizare,
protecia mpotriva zgomotului i economiei de energie i reinerea de
cldur.
Decizia 2006/1005/EC a Consiliului din data de 18 decembrie

2006 privind ncheierea de Contracte ntre Guvernul Statelor


Unite ale Americii i Comunitatea European referitor la
coordonarea programelor de etichetare de eficientizare a
energiei pentru echipamentele de birou.
Productorii, detailitii i dealerii de echipamente de birou se pot
nscrie n programul Energy Star i s foloseasc eticheta "Energy
Star * ". Echipamentele astfel etichetate trebuie s ndeplineasc
specificaiile convenite i pot fi testate de productor sau de
laboratoarele de testare independente.
Reglementarea 1980/2000 (EC) a Parlamentului European i

a Consiliului din data de 17 iulie 2000 privind schema de


atribuire a eco-etichetelor n cadrul Comunitii.
Eco-eticheta poate fi atribuit produselor disponibile n cadrul
Comunitii care ntrunesc anumite cerine de mediu i criterii de ecoetichetare specifice. Eticheta poate fi atribuit produselor care
contribuie semnificativ la mbuntirea relaiilor ntre aspectele
eseniale de mediu.

88

Directivele UE de Mediu
Directiva 2004/35/EC a Parlamentului European i a Consiliului

din data de 24 aprilie 2004 asupra rspunderii privind mediul


nconjurtor referitor la msurile de prevenire n cadrul distrugerii
mediului nconjurtor.
Directiva stabilete cadrul privind rspunderea pentru mediul nconjurtor
bazat pe principiul cel care polueaz pltete cu privire la prevenirea i
rezolvarea distrugerii mediului nconjurtor.
Principiul rspunderii se aplic n ceea ce privete distrugerea mediului
nconjurtor i ameninarea permanent de distrugere care rezult din
activitile ocupaionale, acolo unde este posibil s se stabileasc o legtur
cauzal ntre distrugere i activitatea n cauz.
Directiva 85/337/CEE a Consiliului din data de 27 iunie 1985

asupra evalurii efectelor anumitor proiecte publice i private


asupra mediului nconjurtor.
Directiva, cunoscut sub numele de Directiva "EIA" (evaluarea impactului
asupra mediului), necesit o evaluare care trebuie desfurat de autoritatea
naional competent pentru anumite proiecte care au un efect fizic asupra
mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului nconjurtor trebuie s identifice
efectele directe i indirecte ale unui proiect asupra urmtorilor factori: om,
faun, flor, sol, ap, climat, peisaj, valorile materiale i motenirea cultural
i interaciunea ntre aceste elemente diferite.
Directiva 2008/1/EC a Parlamentului European i a Consiliului

din data de 15 ianuarie 2008 privind prevenirea i controlul


integrat al polurii.
Directiva (Directiva IPPC) stabilete c este nevoie de un permis pentru
activitile industriale i n agricultur cu un potenial mare de poluare. Acest

89

permis poate fi emis doar dac se ntrunesc anumite condiii de mediu, astfel
nct companiile s poarte responsabilitatea pentru prevenirea i reducerea
polurii pe care tot acestea o pot produce.
Directiva 2008/1/EC a Parlamentului European i a Consiliului

din data de 15 ianuarie 2008 privind prevenirea i controlul


integrat al polurii.
Directiva (Directiva IPPC) stabilete c este nevoie de un permis pentru
activitile industriale i n agricultur cu un potenial mare de poluare.
Acest permis poate fi emis doar dac se ntrunesc anumite condiii de
mediu, astfel nct companiile s poarte responsabilitatea pentru prevenirea
i reducerea polurii pe care tot acestea o pot produce.
Directiva 1999/13/EC a Consiliului din data de 11 martie 1999

asupra limitrii emisiilor de compui volatili datorit folosirii


solvenilor organici n anumite activiti i instalaii
Directiva acoper emisiile de solveni organici din surse comerciale i
industriale fixe. Statele membre trebuie s ia msurile necesare pentru a se
asigura c noile instalaii sunt n conformitate cu prevederile Directivei. n
plus, toate instalaiile noi care nu sunt acoperite deja de Directiva 96/61/EC
privind prevenirea i controlul integrat al polurii trebuie s fie nregistrate sau
autorizate nainte de a fi puse n funciune.
Directiva 2006/11/EC a Parlamentului European i a Consiliului

din data de 15 februarie 2006 asupra polurii determinate de


anumite substane periculoase descrcate n mediul acvatic al
Comunitii.
Aceast Directiv stabilete regulile privind protecia i prevenirea polurii
care rezult din descrcarea anumitor substane periculoase n mediul acvatic.
Aceasta se aplic apelor de pe suprafaa intercontinental, apele teritoriale i
apele de pe zonele intercostale.
Directiva 2006/12/EC a Parlamentului European i a Consiliului

din data de 5 aprilie 2006 asupra deeurilor.


Aceste msuri se aplic pentru toate substanele sau obiectele pe care
deintorul le deverseaz sau are obligaia de a le deversa n baza prevederilor
naionale n Statele Membre. Statele Membre trebuie s interzic abandonarea,
aruncarea i deversarea necontrolat a deeurilor i trebuie s promoveze
prevenirea, reciclarea i procesarea acestora n vederea reutilizrii.

90

Directiva 91/689/EEC a Consiliului din data de 12 decembrie

1991 privind deeurile periculoase.


Statele Membre trebuie s se asigure c deeurile periculoase sunt nregistrate
i identificate. De asemenea, acestea trebuie s se asigure c diferitele
categorii de deeuri periculoase nu sunt amestecate cu deeurile nepericuloase,
cu excepia situaiilor cnd sunt luate msurile necesare pentru a proteja
sntatea oamenilor i sigurana mediului nconjurtor.
Directiva 94/62/EC a Parlamentului European i a Consiliului

din data de 20 decembrie 1994 asupra ambalrii i ambalrii


deeurilor.
Aceast Directiv acoper toate ambalajele amplasate pe pia n cadrul
Comunitii i toate ambalajele de deeuri, depinznd dac sunt folosite sau
deversate la nivel industrial, comercial, de birou, atelier, gospodrie sau la un
alt nivel, indiferent de materialul folosit.
Directiva 2002/96/EC a Parlamentului European i a Consiliului

din data de 27 ianuarie 2003 asupra deeurilor provenind din


echipamente electrice i electronice.
Statele Membre trebuie s ncurajeze proiectarea i producerea de echipamente
electrice i electronice care s ia n calcul i s faciliteze dezasamblarea i
recuperarea, n special reutilizarea i reciclarea deeurilor provenind din
echipamentele electrice i electronice
Directiva 2002/95/EC a Parlamentului European i a Consiliului

din data de 27 ianuarie 2003 asupra restriciei de a folosi anumite


substane periculoase n echipamentele electrice i electronice.
Aceast Directiv acoper aceeai arie de competen ca i Directiva asupra
deeurilor provenind din echipamentele electrice i electronice (cu excepia
echipamentelor medicale i a instrumentelor de monitorizare i control).
Acesta se aplic becurilor de iluminat electric i altor aparate de iluminat din
cadrul gospodriilor.
Reglementarea 1907/2006/EC privind nregistrarea, Evaluarea,

Autorizarea i Restricionarea Substanelor Chimice (REACHS)


i nfiinarea Ageniei Europene pentru Substane Chimice.
Scopul REACH este de a mbunti protecia sntii oamenilor i a
mediului printr-o mai bun identificare, efectuat la timp a proprietilor
intrinsece ale substanelor chimice. Reglementarea REACH confer o mare
responsabilitate industriei de a administra riscurile care apar datorit
substanelor chimice i de a asigura informaii privind sigurana fa de aceste
91

substane. Va trebui ca productorii i importatorii s culeag informaii


asupra proprietilor substanelor lor chimice, ceea ce va permite o manipulare
a acestora n condiii de siguran i s nregistreze informaiile ntr-o baz de
date central condus de Agenia European pentru Substane Chimice
(ECHA) din Helsinki.

Directive UE privind
Sntatea si Siguranta la locul de munc
Directiva 1999/92/EC a Parlamentului European i a Consiliului din

data de 16 decembrie 1999 privind cerinele minime pentru


mbuntirea proteciei sntii i siguranei muncitorilor expui unui
risc datorit atmosferei cu potenial exploziv.
Angajatorul trebuie s ia msurile tehnice i/sau organizatoriale pentru a
preveni formarea de atmosfere explozive, pentru a preveni aprinderea
atmosferelor explozive i pentru a reduce efectele unei explozii astfel nct
muncitorii s nu fie expui pericolului. Angajatorul trebuie s se asigure c a
elaborat i actualizat un document de protecie a sntii i siguranei.
Directiva 83/477(EEC) a Consiliului din data de 19 septembrie 1983

privind protecia muncitorilor fa de riscurile prezentate de explozia


azbestului la locul de munc.
Orice activitate care este posibil s determine riscul de explozie a prafului care
se ridic de la azbest sau de la materialele care conin azbest trebuie s fie
evaluat astfel nct s se determine gradul i natura expunerii muncitorilor.
Angajatorul trebuie s informeze n legtur cu aceste activiti autoritatea
responsabil a Statului Membru. Notificarea trebuie s includ cel puin o
descriere a tipurillor i cantitilor de azbest folosite, activitile i procesele
implicate i produsele fabricate. Muncitorii i reprezentanii acestora au
dreptul de a vedea documentele n discuie.
Directiva 2003/88/EC a Parlamentului European i a Consiliului din
data de of 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte referitor la
organizarea timpului de lucru.
Timpul de lucru este perioada n care muncitorul lucreaz, la dispoziia
angajatorului i i desfoar activitatea sau ndatoririle, n conformitate cu
legile naionale i/sau practica. Statele Membre iau msurile necesare pentru a
se asigura c fiecare muncitor are dreptul la:

92

O perioad minim de odihn de 11 ore consecutive la o perioad de 24

ore;
O pauz de odihn, acolo unde ziua de lucru este mai lung de ase ore;
O perioad minim nentrerupt de odihn de 24 ore pentru fiecare
perioad de apte zile, care se adaug odihnei zilnice de 11 ore;
O perioad maxim de lucru de 48 ore sptmnal, inclusiv lucrul peste
program;
Concediul anual pltit de cel puin patru sptmni.

Directiva 89/655/EEC a Consiliului din data de 30 noiembrie 1989 asupra


cerinelor minime de siguran i sntate pentru folosirea echipamentului de
lucru de ctre muncitori la locul de munc.
Obligaiile angajatorilor: s se bazeze n alegerea echipamentului de
lucru pe condiiile de lucru specifice i innd cont de pericolele
existente pentru muncitori pentru a elimina sau cel puin pentru a
minimaliza aceste pericole. Folosirea, ntreinerea sau repararea
echipamentului de lucru care implic un risc specific se pot desfura
doar de ctre muncitorii care au fost desemnai expres pentru aceast
sarcin; s asigure muncitorilor informaii adecvate i instruciuni scrise
asupra echipamentului de lucru, cuprinznd cel puin informaii
adecvate privind sntatea i sigurana; s asigure muncitorilor care
folosesc echipamentul o pregtire adecvat, inclusiv o pregtire asupra
riscurilor pe care utilizarea acestora o poate implica; etc.
Directiva 89/656/EEC a Consiliului din data de 30 noiembrie 1989 privind
cerinele minime de sntate i siguran referitor la folosirea de ctre
muncitori a echipamentului profesional de protecie la locul de munc.
Echipamentul de protecie personal trebuie s fie n conformitate cu
prevederile Comunitii relevante n ceea ce privete proiectarea i
producerea acestuia referitor la siguran i sntate i cu condiiile
stabilite n cadrul Directivei. Angajatorul trebuie s asigure
echipamentul corespunztor gratuit i s se asigure c acesta este n
bune condiii de funcionare i igien.
Directiva 90/270/EEC a Consiliului din data de 29 mai 1990 privind

cerinele minime referitor la sntate i siguran pentru lucrul cu


echipament cu afiaj pe monitor.
Angajatorii au obligaia de a analiza staiile de lucru, s evalueze condiiile de
siguran i sntate i s remedieze orice fel de risc pentru vedere, probleme
fizice i cele de stres mental.
93

Directiva 92/58/EEC a Consiliului din data de 24 iunie 1992 privind

cerinele minime asupra prevederilor referitoare la semnele de sntate


i/sau siguran la locul de munc.
Semnele trebuie s fie amplasate acolo unde pericolele nu pot fi evitate sau
reduse n mod corespunztor prin msurile de prevenire. Acolo unde este
aplicabil, semnele folosite transportul drumuri, pe calea ferat, apele
intercontinentale, mare i aer trebuie s fie amplasate n interiorul locurilor de
desfurare a activitii.
Directiva 90/269/EEC a Consiliului din data de 29 mai 1990 privind

cerinele minime de sntate i siguran pentru manipularea manual a


ncrcturilor acolo unde exist riscul ca muncitorii s fie rnii n
special la coloana vertebral.
Angajatorii trebuie s foloseasc mijloacele corespunztoare pentru a evita
necesitatea de manipulare manual a ncrcturilor de ctre muncitori, sau,
acolo unde acest lucru nu poate fi evitat, s ia msurile necesare de organizare
pentru a reduce riscul implicat, s se asigure c muncitorii primesc informaiile
adecvate privind greutatea ncrcturii i despre centrul de greutate sau despre
partea cea mai grea cnd pachetul este ncrcat excentric, i s asigure o
pregtire corespunztoare i informaii precise asupra modului n care
ncrctura trebuie manevrat corect i riscul implicat de o manevrare
incorect, etc.
Directiva 91/383/EEC a Consiliului din data de 25 iunie 1991

suplimentnd msurile pentru a ncuraja mbuntirile n ceea ce


privete sigurana i sntatea la locul de munc a muncitorilor cu o
durat de lucru contractual determinat i pentru cei cu o durat de
lucru contractual nedeterminat .
Muncitorilor implicai li se permite acelai nivel de protecie n ceea ce
privete sntatea i sigurana la locul de munc ca i celorlali muncitori din
cadrul ntreprinderii. Nu exist niciun fel de justificare pentru orice fel de
difereniere de tratament n baza tipului contractual de relaie de munc
referitor la protecia sntii i siguranei la locul de munc, n special n
ceea ce privete accesul la echipamentul de protecie personal.
Directiva 94/33/EC a Consiliului din data de 22 iunie 1994 privind

protecia tinerilor.
Directiva prevede ca toate Statele Membre trebuie s ia msurile necesare care
s interzic angajarea copiilor i s se asigure c toate contractele de munc
ale adolescenilor sunt controlate strict i protejate n conformitate cu
condiiile stabilite prin Directiv la locul de munc.
94

Directiva 92/85/EEC a Consiliului din data de 19 octombrie 1992

privind implementarea msurilor pentru ncurajarea msurilor de


mbuntire n ceea ce privete sntatea i sigurana muncitoarelor
nsrcinate, muncitoarelor care au nscut recent i femeilor care
alpteaz.
Sub nicio form, angajatele nsrcinate nu vor fi obligate s presteze activiti
pentru care evaluarea a dovedit un risc de expunere la ageni i condiii de
lucru i, in cazul muncitoarelor care alpteaz, la ageni i condiii de lucru
Directiva 89/654/EEC a Consiliului din data de 30 noiembrie 1989

privind cerinele minime de siguran i sntate privind locul de lucru.


Definiia termenului loc de lucru", nsemnnd locul care gzduiete staiile
de lucru i oricare alt loc n cadrul zonei de desfurare a activitii lucrative
la care are acces muncitorul de-a lungul relaiei sale contractuale de munc.
Directiva 2004/40/EC a Parlamentului European i a Consiliului din

data de 29 April 2004 privind cerinele minime de sntate i siguran


referitor la expunerea muncitorilor la riscurile datorate agenilor fizici
(cmpurile electromagnetice)
Directiva prevede msuri pentru protejarea muncitorilor fa de riscurile legate
de cmpurile electromagnetice. Totui, aceasta nu se refer la efectele pe
termen lung, inclusiv efectele carcinogenice, care ar putea rezulta datorit
expunerii la cmpurile electrice, magnetice i electromagnetice, pentru care nu
exist date tiinifice concludente care s stabileasc o legtur cauzal.
Directivele 2003/10/EC ale Parlamentului European i ale Consiliului

din data de 6 Februarie 2003 privind cerinele minime de sntate i


siguran referitor la expunerea muncitorilor la riscurile datorate
agenilor fizici (zgomot).
In ducerea la bun sfrit a obligaiilor stabilite prin Directiva cadru privind
mbuntirea sntii muncitorilor la locul de munc, angajatorul, prin
intermediul serviciilor competente, trebuie s evalueze i, dac este necesar, s
msoare nivelurile de zgomot la care sunt expui muncitorii. Rezultatele
acestei evaluri trebuie s fie nregistrate pe un mediu corespunztor i
actualizate regulat.

95

Directiva 2002/44/EC a Parlamentului European i a Consiliului din

data de 25 iunie 2002 asupra cerinelor minime de sntate i siguran


n ceea ce privete expunerea muncitorilor la riscurile care apar datorit
agenilor fizici (vibraii).
Angajatorul trebuie s evalueze, i, dac este necesar, s msoare nivelurile de
vibraie mecanic la care sunt expui muncitorii. Nivelul de expunere la
vibraia mecanic trebuie s fie evaluat prin observaii asupra practicilor de
lucru specifice i cu referire la informaiile relevante asigurate de productorul
echipamentului.
Directiva 98/24/EC of Council of 7 aprilie 1998 privind protecia

sntii i siguranei muncitorilor fa de riscurile legalte de agenii


chimici la locul de munc.
Angajatorul trebuie s determine dac orice fel de ageni chimici periculoi
sunt prezeni la locul de munc i s evalueze riscul n ceea ce privete
sntatea i sigurana datorit prezenei acestor ageni chimici.
Directiva 2004/37/EC a Parlamentului European i a Consiliului din

data de 16 decembrie 1999 privind cerinele minime pentru


mbuntirea proteciei sntii i siguranei muncitorilor expui unui
risc datorit atmosferei cu potenial exploziv.
Angajatorii trebuie s reduc folosirea carcinogenului sau a mutagenului, n
special s le nlocuiasc, n msura n care acest lucru este posibil din punct de
vedere tehnic, cu o substan, preparat sau proces care nu este periculoas sau
care este mai puin periculoas. Angajatorii trebuie s se asigure de asemenea
c mutagenul sau carcinogenul sunt fabricate i folosite ntr-un sistem nchis.

96

TEST DE VERIFICARE
Curs CERTIFICAREA FIRMELOR CONFORM STANDARDELOR ISO

1.Ce este certificarea Sistemului de Management al Calitatii al unei


organizatii:
( 1p)
Auditarea si acceptarea Sistemului de catre clienti;
b) Atestarea de catre o terta parte independenta, a credibilitatii organizatiei
in a livra produse / servicii dfe calitate;
Evaluarea si acceptarea din partea organismelor de inspectie ale statului;
2.Care din conceptele de mai jos fac parte din principiile managementului
calitatii?
a) reducerea costurilor;
(1 p)
b) principiul leadership-ului;
c) implicarea personalului;
3. Stabilirea obiectivelor specifice este realizata de:

(0,5 p)

a) Directorul General;
b) Client;

c) Organismul de certificare SMC;


4 Cine elaboreaza politica in domeniul calitatii ?
a) Compatimenul Managementul Calitatii
b) Directorul calitate
c) Directorul general

(0,5 p)

5. Prin monitorizarea procesului sunt analizate:


a) Modul de intocmire a facturilor;
b) Stadiul obiectivelor calitatii;
c) Planificarea auditului intern SMC

( 0,5 p)

6. Ce este Sistemul de Management al calitatii?


( 1 p)
a) Manualul si procedurile
b) Sistemul de Management prin care se orienteaza si controleaza o
organizatie in ceea ce priveste calitatea
c) Organizarea si conducerea activitatilor care afecteaza calitatea
7. In ce categorie se incadreza acvtivitatea:Elaborare unui Plan de Instruire
(0,5p)

97

a) Tratare produs neconform


b) Actiune Corectiva
c) Actiune Preventiva
8. La aprovizionare se face verificarea produsului aprovizionat:
a) De ctre o persoan autorizat in acest sens;
b) De ctre o comisie de aprovizionare;
c) De ctre orice angajat al organizaiei desemnat in acest sens

(0,5p)

9. Fiecare contract este analizat daca:


(0,5 p)
a) Cerintele clientului sunt definite, intelese si documentate corespunzator?
b) Au fost rezolvate diferentele intre cerere si oferta?
c) Modificarile convenite cu clientul sunt aduse la cunostinta tuturor
compartimentelor implicate
10. Documentele Sistemului de Management al Calitatii (manualul
calitatii , procedurile scrise, instructiunile, etc) sunt revizuite:
a) sistematic
b) ocazional
c) nu este necesar dupa ce au fost aprobate

(0,7p)

11. Auditul calitati reprezinta:


(1,5 p)
a) O actiune de supraveghere
b) O evaluare a Sistemului de Management al Calitatii
c) Proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de
dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina
masura in care sunt indeplinite criteriile de audit
12. Echipamentele de care dispune laboratorul trebuie:
(0,5 p)
a) Sa fie de nivel tehnologic inalt si la clasa de precizie maxima
b) Sa fie corespunzatoare executarii corecte a incercarilor pentru care
se declara competent
c) Sa fie nou si in buna stare de functionare
13. Ce este calitatea:
(0,3 p)
a) Clasa inalta a unui produs
b) Masura in care un ansamblu de caracteristici intriseci indeplinesc
cerintele
c) Conformitatea cu proiectul.
14. Cauzele potentiale fac obiectul:
a) Actiunii Corective;
b) Tratarii produsului neconform;
c) Actiunii Preventive;
15..Personalul care efectueaza auditul trebuie :
a) Sa fie competent de a efectua un audit?

(0,5 p)

(0,5 p)

98

b) Sa aiba responsabilitati directe in sectoatele audiate?


c) Sa aiba relatii de colaborare cu personalul sediilor auditate?

99