PRAI Sud Muntenia

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA
PLANUL
REGIONAL
DE
ACIUNE
PENTRU
NVMNTULUI PROFESIONAL I TEHNIC
DEZVOLTAREA
SECIUNEA 1
1.
1.1.
CONTEXTUL DE POLITICI
CONTEXTUL INTERNAIONAL
Procesul de extindere a Uniunii Europene va schimba modalitile Romniei de

funcionare i, din momentul n care i va aprofunda dimensiunea politic, poate chiar i
natura sa. Pe msura ce domeniile de intervenie ale Uniunii Europene se extind, cetenii cer,
pe buna dreptate, ca structurile de decizie s fie mai democratice, mai transparente, mai
eficace i s respecte principiul subsidiaritii. Statele Europei au nevoie acum nu doar de
prosperitate economic, ci si de stabilitate politic i securitate.
Integrarea n Uniunea European este o opiune strategic pentru Romnia. Ea ar oferi
cadrul n care s suportam impactul globalizrii cu riscuri mai reduse si cu beneficii
amplificate. Prin dimensiunea si puterea sa economic, Uniunea European reprezint un
vehicul mult mai adecvat globalizrii decat existena de sine stttoare ca sistem economic de
nivel naional. Din punct de vedere politic, integrarea european ar asigura o valorizare
pozitiv a cadrului democratic existent i ar permite meninerea, fr obiecii pertinente, a
acelor elemente de identitate naional care i-au dovedit viabilitatea i n cazul celorlalte state
membre ale UE.
In contextul procesului continuu de globalizare manifestat ndeosebi n activitatea
economic, este antrenat implicit i activitatea de educaie i formare profesional.
Platforma tehnic a procesului de globalizare const n consolidarea i dezvoltarea
tehnologiilor de vrf, ndeosebi din domeniul comunicaiilor i informaticii.
Pentru Romnia integrarea n Uniunea European (UE), aciune asumat politic, are
efecte semnificative asupra ocuprii forei de munc i implicit asupra educaiei i formrii
profesionale, ca parte a educaiei. Educaia i formarea profesional a forei de munc din
Romnia vor contribui la definirea locului i rolului Romniei n structura Uniunii Europene.
Prioriti ale Uniunii Europene pentru perioada 2000 2010:
Uniunea Europeana are stabilite urmtoarele prioriti pentru orizontul anului 2010:
1. Ocuparea deplin (2010);
2. Provocarea tehnologic: economia digital;
3. Societatea bazat pe cunoatere: raportul invers proporional nivel educaie
rat omaj devine tot mai pronunat;
4. Europa mai competitiv;
5. Integrarea pieelor financiare i coordonarea politicilor macroeconomice;
6. Modernizarea i ntrirea unui model social european.
1
Uniunea European i contextul naional n educaie

n conformitate cu prevederile tratatului UE, politica educaional a Uniunii este n
principal definit n context naional, cu respectarea diversitii culturale i lingvistice. Condiii
fireti legate de asigurarea egalitii anselor cetenilor statelor membre UE i candidate, la
piaa muncii impun norme i recomandri acceptate de statele UE. Se are n vedere ca
finalitile n formare i educaie s rspund cerinelor subsistemelor dezvoltate armonizat n
cadrul UE. Fcnd referire la subsistemul economic, spre exemplu, este evident c angajatorii
ateapt ca formarea profesional s se fac ntr-un cadru armonizat din punct de vedere al
calificrilor, competenelor dobndite prin formare, al abilitilor de inovare i comunicare.
Noul sistem de invatamant profesional si tehnic din Romania trebuie sa raspunda
urmatoarelor influente si oportunitati externe:
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007.
Intentia Romaniei ca pana in 2007 sa creeze un sistem de invatamant profesional si
tehnic, bazat pe transparenta si competenta.
Impactul internationalizarii Romania face parte din economia globala, unde
competitivitatea diferitelor domenii industriale si economice se bazeaza pe o forta de
munca ce dispune de o gama larga de abilitati si cunostinte permanent actualizate. Multe
activitati repetitive si slab remunerate vor disparea in viitor pentru a fi inlocuite de ocupatii
ce necesita abilitati mult mai dezvoltate.
Aparitia erei informationale noul sistem trebuie sa raspunda cerintelor erei
informationale si celor ale societatii cunoasterii. Pentru a deveni membrii activi si utili ai
unei societati, oamenii trebuie sa dispuna de cunostinte de utilizare a calculatorului, iar
unitatile de invatamant profesional si tehnic trebuie sa utilizeze tehnologia informatiei in
oferirea unui curriculum specializat pentru invatamantul profesional.
Cresterea varstei de absolvire a invatamantului obligatoriu ciclul de invatamant
obligatoriu a fost extins cu doi ani. Acest lucru permite sistemului sa se foloseasca de
aceasta oportunitate pentru a elabora un curriculum nou de invatamant profesional si
tehnic, certificat la nivel national, pentru elevii de nivel 1 din Scolile de arte si meserii.
Schimbari demografice numarul absolventilor va scadea substantial in urmatorii
ani scolile vor trebui sa fie rationalizate, iar toti tinerii vor trebui sa absolve ciclul de
invatamant cu califaicari ce le permit sa contribuie la economia Romaniei.
Cunoasterea celor mai recente teorii educationale referitoare la invatare noul
curriculum de invatamant profesional si tehnic trebuie sa ia in considerare noile teorii
educationale referitoare la invatare, si, pe baza acestora, sa se elaboreze un curriculum
care:
Implica activ pe cel care invata;
Beneficiaza de avantajele interactiunii sociale;
Motiveaza pe cel care invata.
Acest lucru poate fi posibil cu ajutorul unor tehnici creative de evaluare, asigurand
astfel un proces eficient de invatare.

1.2.
CONTEXTUL NATIONAL
Reforma ce a urmat anului 1989 s-a realizat cu un ritm mai susinut n sfera economic.
Odat cu dezvoltarea economiei concureniale, s-au construit structuri parteneriale i
sindicale. Deosebit de semnificativ n acest context este implicarea Comitetelor Locale de
Dezvoltare a parteneriatului social n decizii privind VET la nivel judeean.
n organizarea administrativ au loc reforme structurale. Are loc un proces de
descentralizare a responsabilitilor i deciziilor legate de viaa comunitii. Unitile colare
sunt din ce n ce mai mult antrenate n viaa comunitii.
n perioada 1997 1999 a fost nfiinat un organism care s realizeze i s actualizeze
continuu standardele ocupaionale (COSA), a fost definit i structurat nomenclatorul
calificrilor. Se fac eforturi pentru punerea n coresponden a nomenclatorului calificrilor, cu
Codificarea Ocupaiilor din Romnia (COR) i cu Codul activitilor din economia naional
(CAEN).
A fost realizat asocierea judeelor n Regiuni, avnd ca prim obiectiv facilitarea realizrii
i urmririi proiectelor cu contribuie financiar din fonduri publice. Acestor regiuni urmeaz s
li se acorde competene decizionale sporite i n alte domenii de interes regional.
Este n curs de implementare un program de reform n administraia public ce
urmrete transferul competenelor decizionale i a colectrii i gestionrii resurselor
financiare proprii, de ctre autoritatea public local (consilii locale, judeene, municipale,
comunale).
Ministerul Educaiei a susinut prin activitatea proprie, cristalizarea procedurilor de dialog
tripartit, i antrenarea lor n decizii ce se referea cu precdere la forma VET.
Reprezentanii MECT prin reprezentanii din teritoriu colaboreaz la realizarea Planurilor
de Dezvoltare Regional i a Planului Naional de Dezvoltare.
intind obiectivul politic prioritar integrarea n UE Ministerul Educaiei Naionale (MEN
actual MECT) a dezvoltat strategii proprii ce s conduc la integrarea educaiei i formrii
iniiale i armonizarea sistemului educaional preuniversitar cu sistemele de educaie/formare
a rilor membre n UE.
Dezvoltrile din nvmntul profesional i tehnic se vor realiza cu asistena multianual
a Uniunii Europene prin proiecte Phare (componenta TVET din Phare RO 0108.01, Phare RO
0108.03, Phare RO 0104.02, precum i componenta certificare TVET din Phare RO 0006.03),
att pentru infrastructura colar, ct i pentru dezvoltarea instituional, prin proiecte care
susin coeziunea economic i social. Centrul Naional pentru Dezvoltarea nvmntului
Profesional i Tehnic, ca agenie specializat a Ministerului Educaiei i Cercetrii, este
Unitatea de Implementare pentru derularea proiectelor de dezvoltare instituional.
Activitatea se va realiza n colaborare cu structurile administrative specializate din cadrul
Ministerului Educaiei i Cercetrii, precum i cu ceilali parteneri guvernamentali i
neguvernamentali care fac parte din structurile manageriale ale proiectelor.
Consolidarea realizrilor reformei, susinerea raionalizrii i modernizrii sistemului de
nvmnt Tehnic i Profesional prin crearea unui cadru naional romnesc de calificri
profesionale bazat pe competena i transparen, care s aib urmtoarele caracteristici:
- flexibilitatea fa de noile cerine ale economiei;
- calificri naionale pe cinci niveluri;
- structura modular a calificrilor;
- orice metod, ritm sau durat a studiilor i a formrii profesionale s fie acceptate
drept pregtire n vederea evalurii;
- utilizarea locului de munc n scopuri de instruire, acumulare de experien i
evaluare;
- evaluare continu n vederea certificrii i feedback constructiv pentru toi cei care
nva;
3

-
oportuniti egale i politici de includere;

acces liber;
oportuniti deschise la angajare;
control unitar al sistemului de calificri profesionale naionale, la nivel naional.
OBIECTIVE NAIONALE
nvmnt preuniversitar- obiective strategice i msuri
Dezvoltarea coeziunii sociale i a participrii cetenilor la programele de

dezvoltare economic i social a comunitilor locale
Asigurarea anselor egale n educaie ca premis a dezvoltrii coeziunii

sociale
Dezvoltarea nvmntului n mediul rural i n zonele prioritare de
dezvoltare economic i social
ntrirea capacitii de autoreglare i autoperfecionare a sistemului de
nvmnt n funcie de cerinele prezente i de perspectiv ale societii
Facilitarea integrrii cetenilor n cmpul muncii dup etapa colarizrii
Dezvoltare ceteniei democratice
Implicarea unitilor de nvmnt n dezvoltarea social i economic a
comunitilor locale i restructurarea reelei colare
Creterea calitii actului educaional ca baz a realizrii societii
cunoaterii n Romnia
Informatizarea procesului de nvmnt
Sprijinirea organizrii de concursuri i examene naionale pentru evaluarea
cunotinelor elevilor i profesorilor
Adaptarea continu a curricumului naional, monitorizarea aplicrii acestuia
i creterea rolului inspectoratelor colare n sporirea eficienei actului didactic
Asigurarea calitii pregtirii resurselor umane prin nvmnt profesional
i tehnic i Formare profesional continu (TVET)
Adaptarea planificrii educaionale, a capacitii de colarizare i a
coninuturilor nvrii la nevoile de dezvoltare economic i social, la nivel
local, judeean, regional i naional
Asigurarea recunoaterii calificrii, transparenei i eficienei sistemului
naional al formrii profesionale
ntrirea mecanismelor de asigurare a calitii procesului de pregtire
profesional prin TVE T

Dezvoltarea i consolidarea culturii organizaionale a unitilor de nvmnt
din TVET din perspectiva parteneriatului social i al spiritului antreprenorial
Dezvoltarea
permanente
intelectual
profesional
din
perspectiva
nvrii
mbuntirea formrii profesionale ca baz a obinerii unor rezultate

eficiente pe termen lung
Includerea i dezvoltarea nvrii nonformale i informale n oferta
educaional a formrii profesionale iniiale i a formelor specifice de educaie
continu
Armonizarea metodologiilor de certificare a formrii continue dobndite prin
educaie formal i nonformal
Diversificarea i extinderea ofertei de educaie prin unitatea de nvmnt
1.3. CONTEXTUL REGIONAL

Structura educaional n Regiunea Sud-Muntenia poate asigura colarizarea la toate
nivelurile, n cadrul acesteia existnd un numr de 1780 grdinie, 1965 coli primare i
gimnaziale, 176 licee, 10 coli profesionale i de ucenici, 9 coli postliceale i 4 instituii de
nvmnt superior.
Dac reeaua colilor primare i gimnaziale acoper ntr-un grad suficient nevoile
educaionale, nu acelai lucru se poate spune i despre nvmntul TVET a crui oferta
educaional nu este corelata cu cererea de calificare i acoper partial nevoile pieei muncii,
ceea ce determina un grad redus de integrare profesionala a absolventilor.
Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la invatamantul TVET este determinat de:
Situatia materiala precara a familiilor din mediul rural;
Numarul mic de unitati scolare TVET din mediul rural;
Lipsa informatiei;
Personal didactic necalificat.
Elevii cu dificultati de invatare si cu handicap nu beneficiaza de oportunitati egale in ceea
ce priveste educatia.
Un mare numar de unitati scolare TVET au infrastructura necorespunzaoare si dotare
didactico-materiala uzata fizic si moral, care nu este in concordanta cu noua structura a
invatamantului TVET.
Parteneriatul social pentru formare profesionala in Regiunea 3 SUD MUNTENIA se
caracterizeaza prin :
Necesitatea de implicare activa a partenerilor sociali in formarea initiala si continua
pentru sistemul TVET;
Procesul de transformare a scolilor in furnizori de servicii pentru comunitatile
locale;
Dezvoltarea parteneriatelor de tip public privat;
Implicarea redusa a partenerilor sociali in identificarea oportunitatilor de integrare
profesionala a absolventilor invatamantului TVET.
In Regiunea 3 SUD MUNTENIA incadrarea scolilor TVET cu personal didactic se
caracterizeaza prin:
5

Necesitatea cresterii mobilitatii profesionale a personalului didactice;
Fluctuatia personalului didactic;
Nevoia de noi competente si abilitati datorate progresului tehnologic;
Procesul de consiliere tehnica trebuie sa asigure cresterea interesului elevilor,
parintilor si profesorilor pentru invatamantul TVET, in conjuctura socio-economia caracterizata
prin:
Schimbarea permanenta a raportului cerere / oferta pe piata muncii;
Cresterea nevoii de educatie pe parcursul intregii vieti;
Nevoia de dezvoltare a unor competente transversale si specifice, in raport cu
evolutiile de pe piata in UE.
Acoperirea parial a nevoilor de formare academic din cadrul Regiunii de ctre cele 4
instituii de nvmnt superior localizate n judeele din nordul Regiunii, a determinat crearea
n ultimii ani a unui numr de 7 colegii universitare n judeele din Sudul acesteia.
Un avantaj major pentru Regiune cu privire la invatamantul superior l constituie existena
n cadrul acestuia, pe lng instituiile menionate, a celui mai mare centru universitar din arBucureti.
Strategia regionala prin structura si orientarea ei urmareste integrarea aspiratiilor de
dezvoltare a regiunii in contextul strategiei de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
Inceputa in anul 2002, dezvoltarea strategiei a continuat procesul de analiza socioeconomica desfasurat pe parcursul anului 2002 si inceputul anului 2003.
Elaborata pe baza unei abordari logice, structura strategiei este bazata pe avantajele
comparative ale regiunii, pe punctele tari si pe oportunitatile identificate.
Scopul ei este de a obtine prin stimularea potentialelor de dezvoltare, efecte eonomice si
sociale pozitive in beneficiul intregii regiuni, prezentand in acest context obiectivele tintite si
instrumentele necesare indeplinirii lor.
SECTIUNEA 2
2.
PROFILUL REGIONAL - ANALIZA MEDIULUI
Caracteristicile geografice ale regiunii

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafa de 34.453 kmp reprezentnd 14,45 % din
suprafaa Romniei, este situat n partea de Sud-Sud Est a acesteia, nvecinndu-se la Nord
cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dat de
grania natural- fluviul Dunrea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.
Prezena n Sudul Regiunii a fluviului Dunrea i confer acesteia posibilitatea de a avea
comunicaii cu cele 8 rii riverane, iar prin intermediul canalului Dunre-Marea Neagr de a
avea ieire la Marea Neagr i deci acces la Portul Constana- principala poart maritim a
rii.
Existena n centrul Regiunii dar nefcnd parte din aceasta a capitalei rii, Bucureti,
parte component a Regiunii Bucureti-Ilfov, constituie prin infrastructura social i
instituional existent i prin aeroportul internaional Otopeni, un real avantaj.
Nefiind o structur administrativ, Regiunea Sud-Muntenia este format din: 7 judee
(Arge, Clrai, Dmbovia, Ialomia, Giurgiu, Prahova i Teleorman), 15 municipii, 28 orae
i 481 comune cu 1552 sate.
Relieful Regiunii caracterizat prin varietate i dispunere n amfiteatru cuprinde trei forme
majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, cmpie i lunc 70,7%.
Dac pentru cele 4 judee din Sud (Ialomia, Clrai, Giurgiu, Teleorman) forma
caracteristic de relief este cmpia, celelalte 3 judee din Nord (Arge, Dmbovia, Prahova)
7

cuprind att cmpia ct si dealurile i munii, n aceast zon gsindu-se cele mai mari
altitudini mutoase ale arii- vrfurile Moldoveanu (2544m) i Negoiu (2535m) din Masivul
Fgra i vrful Omu (2505m) din Masivul Bucegi.
Reeaua hidrografic destul de bogat este dominat de fluviul Dunrea n care se vars
principalele ruri ale Regiunii (Olt, Arges, Dmbovia, Ialomia i Prahova). Aceasta este
completat de o serie de lacuri naturale i antropice cu folosin complex.
Clima luat n ansamblu este temperat-continental moderat, cu temperaturi medii
anuale ntre 10 0-12 0 C n partea de Sud i 2 0-6 0 C n partea de Nord i cu un regim al
precipitaiilor atmosferice caracterizat de urmtoarele cantiti medii anulae: 504 mm-600 mm
n zona de cmpie i 1000 mm-1300 mm n zona montan.
Varietatea formelor de relief i complexitatea geologic a acestora fac ca resursele
naturale ale Regiunii s fie destul de diversificate.
Zona montan i de deal concentreaz resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze
naturale, crbune, minereuri radioactive i metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulri
de gips i izvoare minerale) importante pentru industria energetic, chimic i a materialelor
de construcii.
Alturi de resursele subsolului, de o importan deosebit i cu influene directe n
dezvoltarea anumitor sectoare economice se afl resursele solului.
Astfel, suprafaa agricol concentrat preponderent n judeele din Sud deine 71,1% din
suprafaa total a Regiunii i din care 80,2% reprezint teren arabil.
Regiunea dispune de resurse bogate i importante de ap (3,4% din suprafaa Regiunii),
care prin utilizarea n diferite domenii, au un rol deosebit n dezvoltarea economic a acesteia.
Flora i fauna de o mare diversitate constituie o alt bogaie natural a Regiunii.
Terenurile ocupate cu pduri i vegetaie forestier dein 19,3% din suprafaa Regiunii,
reprezentnd o surs important de mas lemnoas i un mediu propice pentru fauna de
interes cinegetic.
Populaia i fora de munc
n numr de 3,465 mil. locuitori (15,5% din populaia rii) populaia Regiunii, cu o
densitate de 100,6 locuitori/km 2, se caracterizeaz din punct de vedere al repartizrii pe medii
de trai prin faptul c 41,6% triete n mediul urban iar 58,4% n mediul rural.
n comparaie cu judeele din Sud, judeele din Nordul Regiunii concentreaz un numr
mai mare att de populaie ct i de centre urbane.
Evoluia structrii pe vrste a Regiunii relev apariia unui proces lent dar constant de
mbtrnire demogarfic, fenomen caracteristic tuturor judeelor componente ct i rii,
generat de scaderea natalitii.
Cu privire la fora de munc, populaia activ, pe fondul unei tendine de scdere, era la
sfritul anului 2000 de 1,444 mil. persoane reprezentnd 15,0% din populaia activ a
Romniei, populaia ocupat la sfritul aceluiai an inregistrnd un numr de 1,294 mil.
persoane.
Caracteristic forei de munc ocupate este faptul c un procent substanial din aceasta
(48,5%) lucreaz n agricultur, restul de 51,5% fiind mparit aproape egal ntre sectoarele
industrie i construcii (26,1%) i servicii comerciale i sociale (25,4%).
Dezechilibrele economice din perioada de tranziie au influenat substanial fenomenul de
omaj, astfel c n Regiune la sfrsitul anului 2000 s-au nregistrat 150,7 mii omeri
reprezentnd 15,0% din total ar, din care 44,2% erau femei.
Rata omajului de 10,4% nregistrat la sfritul anului 2000 nu difer cu mult de rata
existent la nivel naional (10,5%), ns aceasta nregistreaz n judeele Prahova i Ialomia
valori ridicate de 13,5% respectiv 13,1%.
n rndul femeilor rata omajului de 9,7% este mai mic n comparaie cu cea din rndul
brbailor care este de 11,0%.
8

Generat n mare parte de restructurarea unor ntreprinderi importante, fenomenul de
omaj nu a putut fi echilibrat prin locurile de munc nou create, dinamica realativ cresctoate a
acestora nefiind suficient.
2.1.
PIAA MUNCII OFERTA DE MUNC
2.1.1. PROFILUL DEMOGRAFIC AL REGIUNII

Analiz acestui domeniu pe baza criteriilor stabilite urmrete furnizarea unei imagini
cuprinztoare a caracteristicilor i evoluiilor cu privire la capitalul uman-resursa de baz i
creatoare a fiecrei societi.
Dinamica populaiei, indicator de definire a resurselor de munc necesare procesului de
planificare, arat c populaia Regiunii a crui numr de locuitori este de 3.465,5 mii,
reprezentnd 15,4% din populaia rii, a avut n ultimii ani o tendin de scdere continu, n
acest context aceasta reducndu-se fa de 1992 cu 94,3 mii locuitori, cauza principal a
acestui fenomen fiind sporul natural negativ.
Analizat pe medii de trai i n contextul preponderent agrar al Regiunii, se constat o
pondere ridicat a populaiei din spaiul rural [58,4%], valoare cu mult peste media pe ar de
45,4%, populaia urban fiind de 41,6% .
ntr-o situaie opus acestui aspect se afl judeul Prahova, singurul din cele 7 judee
componente, n care populaia urban este preponderent [51,9%] n comparaie cu populaia
rural [ 48,1%].
Fr a avea variaii semnificative, aceast caracteristic a fost dominant la nivelul
Regiunii din 1992 i pn n prezent, n aceast perioad populaia urban nregistrnd o
cretere de la 41,0% la 41,6%.
Densitatea populaiei, analizat valoric, n timp i din punct de vedere al distribuiei
teritoriale, se caracterizeaz prin:
superioritate fa de valoarea densitii la nivel de ar [100,6 locuitori/km2 Regiune, 94,1 locuitori /km2 ar]
scderea fa de 1992 cu 2,7 locuitori/km 2
diversitate n distribuia real a populaiei, concretizat prin valori mari n judeele din
nordul Regiunii comparativ cu judeele din sud (judeele Prahova cu 181,4 locuitori/km 2
i Dmbovia cu 136,0 locuitori/km 2 aflndu-se pe primele locuri, iar judeele Clrai cu
65,2 locuitori/km2 i Ialomia cu 68,3 locuitori/km2, pe ultimele locuri).
Structura pe sexe a populaiei se caracterizeaz printr-o uoar predominare numeric
a populaiei feminine - 51,1% fa de 48,9% brbai.
Evoluia structurii pe vrste a populaiei Regiunii relev din 1992, att scderea
ponderii populaiei tinere ct i apariia unui proces lent dar constant de mbtrnire
demografic, fenomene caracteristice tuturor judeelor componente ct i rii.
Imaginea detaliat a structurii populaiei pe grupe de vrste este redat n tabelul 1.
Tabel 1
Numr locuitori (mii)
Perioad
ar/
Regiune
Romnia
1992
Regiunea 3
SudMuntenia
Romnia
2000
Regiunea 3
SudMuntenia
n % fa de total
Total
0 14
ani
15 59
ani
60 ani
i peste
0 14
ani
15 59
ani
60 ani
i
peste
22.810,0
5.182,0
13.886,0
3.742,0
22,7
60,8
16,5
3.559,7
765,4
2.151,0
643,3
21,5
60,4
18,1
22.435,2
4.098,1
14.117,1
4.220,0
18,2
62,9
18,9
3.465,4
624,7
2.115,4
725,3
18,03
61,04
20,93
Sursa: Directia Regionala de Statistica

Dezechilibrul n structura pe vrste determinat de fenomenul de migraie al populaiei
tinere, este o consecinta a atractivitatii extrem de reduse a locurilor de munca din anumite
sectoare ale economiei nationale in primul rand din punct de vedere al castigurilor
salariale.Reabilitarea conditiilor de munca si a nivelului salarizarii va conduce la cresterea
interesului tinerilor pentru o gama mai larga de activitati si implicit a gradului de integrare a
acestora in sistemul TVET.
Imbatranirea populatiei constatata la nivelul regiunii reclama implementarea unor politici,
care sa conduca la prelungirea vietii active pentru adulti pe de o parte, iar pe de alta parte va
determina modificarea ponderii tinerilor in structura populatiei ocupate in sensul cresterii
oportunitatilor de integrare profesionala a acestora in toate sectoarele vietii economice.
Imaginea furnizat de analiza demografic, se caracterizeaz prin:
scderea numrului populaiei

densitate superioar mediei pe ar
creterea populaiei urbane pe fondul dominrii populaiei rurale
spor natural negativ
dominarea populaiei de naionalitate romn i de confesiune ortodox
Din analiza efectuat rezult faptul c potenialul populaiei constituie un punct relativ tare
al Regiunii, dar care poate fi i sursa unor viitoare probleme legate de procesul transformrii
economice.
Avand in vedere ca prin Planul de Dezvoltare Regionala se prevede ca prioritate
dezvoltarea serviciilor aceasta va conduce la cresterea ofertei de locuri de munca in primul
rand cu adresabilitate tinerilor care vor detine competentele adecvate acestui domeniu. Oferta
de job-uri pentru tineri influenteaza semnificativ atat numeric cat si ca gama de optiuni
orientarea acestora pe viitor catre invatamantul profesional si tehnic.
10
2.1.2. PARTICIPAREA LA PIATA MUNCII

In perioada de tranzitie care a urmat dupa 1990 in Regiunea Sud Muntenia s-au
inregistrat disponibilizari masive de personal in sectoarele industriale restructurate si anume :
industria extractiva, industria chimica, industria metalurgica, industria constructoare de masini.
Sectoare industriale precum : chimie, mecanica, electrotehnica, electromecanica ,extragerea
si prelucrarea titeiului sunt la ora actuala in declin inregistrand reduceri continuie de personal.
Aceste fenomene au fost determinate de accelerarea restructurarii, urmata de
disponibilizari masive de personal precum si de tendintele demografice negative inregistrate in
Regiunea Muntenia Sud avand ca efect niveluri scazute ale participarii populatiei la activitatile
economice.
In contextul tendintelor identificate pentru mediul de afaceri din regiunea 3 Sud Muntenia,
tinand cont de prioritatile stabilite de Planul Regional de Dezvoltare precum si de perspectiva
integrarii in UE se apreciaza ca pana in anul 2010 se vor inregistra cresteri economice in
domenii precum electronica, automatica si informatica, transporturi, industrie alimentara,
industria materialelor de constructii, constructii si lucrari publice, servicii, protectia mediului.
Pentru aceste domenii de activitate este oportuna extinderea capacitatilor de formare prin
invatamantul profesional si tehnic pentru a raspunde solicitarilor de calificari pe care piata
muncii le va inregistra ca urmare a dezvoltarii acestor sectoare economice.
Domenii
Pondere (%)
1Industrie
43
2Constructii si lucrari publice
7,5
3Servicii
14
4 Agricultura si silvicultura
35
5Protectia mediului
0,5
11
Domenii
Pondere (%)
1Industrie
40
2Constructii si lucrari publice
10
3Servicii
27
4 Agricultura si silvicultura
20
5Protectia mediului
3
In prezent populatia ocupata este majoritar masculina, fiind dominata de populatia

matura(25-50 de ani). Ponderea mare a populatiei mature in totalul populatiei ocupate se
explica prin prelungirea vietii active pana la varste inaintate.
Analizand structura populatiei ocupate din punct de vedere al tipului de angajare se
constata ca la nivelul regiunii cea mai mare pondere (peste 50%) este detinuta de persoanele
care lucreaza cu norma intreaga fiind mai slab reprezentati cei care desfasoara activitati parttime ( de regula suplimentar fata de activitatea de baza) sau pe cont propriu (in special in
domeniul mestesugurilor si agriculturii).
In ceea ce priveste raportul rural urban in structura populatiei ocupate, balanta este
relativ echilibrata inregistrandu-se o diferenta de numai 3,2% mai mult in mediul rural.
Desi populatia ocupata este majoritar masculina, cea mai mare rata a somajului se
inregistreaza in randul barbatilor fenomen datorat in primul rand disponibilizarilor colective
care au vizat ramurile de activitate cu personal preponderent masculin.Totodata dezvoltarea
industriei usoare a creat conditii favorabile pentru angajarea in procent mai mare a fortei de
munca feminine.
Gradul de risc pentru somaj este diferit si in functie de pregatirea profesionala. In acest
sens, in Regiunea Muntenia Sud se observa o reducere a ponderii muncitorilor ( de la 84,1%
la 72,5%), in timp ce ponderea somerilor cu studii medii s-a dublat( de la 12,9% la 24,1%).
12

Categoria cea mai expusa la somaj este reprezentata de absolventii liceelor teoretice care nu
au nici o calificare, inatampinand mari dificultati in ceea ce priveste integrarea in viata activa.
Ponderea mai mare a somerilor cu studii medii se explica prin numarul redus al locurilor de
munca pentru care se solicita o calificare medie.
In Regiunea 3 Sud Muntenia evolutia ocuparii va fi influentata de un complex de factori.
Pe de o parte, fluxul de investitii se apreciaza ca va genera noi locuri de munca. Se asteapta
ca intreprinderile mici si mijlocii sa aiba, de asemenea, o contributie pozitiva asupra cresterii
gradului de ocupare. Pe de alta parte, continuarea procesului de restructurare si privatizare va
induce presiuni asupra ocuparii, generand noi disponibilizari. De asemenea, in ciuda unei
cresteri economice relativ ridicate, piata locurilor de munca ramane tensionata, in principal din
cauza structurii pe varste si profesii a somerilor, care nu este corelata cu cererile din
economie.
Din aceste considerente politicile de ocupare adoptate acorda o atentie deosebita
recalificarii si reconversiei fortei de munca. Ca un rezultat agregat al acestor factori si ca
urmare a politicilor de ocupare implementate la nivel regional, prognoza evidentiaza
posibilitatea reducerii pronuntate a ratei somajului, la 8-9% in 2005.
In Regiunea 3 Sud Muntenia sunt identificate zone de restructurare industriala conform
HG 399 /2001. Zonele de restructurare industriala cu potential de crestere economica, in
sensul hotararii de guvern, reprezinta concentrari geografice de localitati cu intreprinderi aflate
in dificultate, nivel ridicat al somajului, probleme de poluare a mediului si care au totodata
potential de crestere economica. Dintre localitatile apartinand celor XI zone prevazute in
HG399/2001, in Regiunea 3 Sud Muntenia sunt urmatoarele :
Pitesti
jud. Arges
Targoviste
jud. Dambovita
Campulung Muscel jud. Arges
Mioveni
jud. Arges
Curtea de Arges
jud. Arges
Moreni
jud. Dambovita
Gaesti
jud. Dambovita
Pucioasa
jud. Dambovita
Costesti
jud. Arges
Titu
jud. Dambovita
Topoloveni
jud. Arges
Fieni
jud. Dambovita
Mija(I.L.Caragiale) jud. Dambovita
Componenta Investitii pentru Coeziune Economica si Sociala -RO 0108.03, din
cadrul Programului Phare 2001 sprijina Guvernul Romaniei in implementarea politicii integrate
a planurilor multianuale de dezvoltare regionala pentru proiecte de investitii, in sectoarele
prioritare, in vederea cresterii potentialului economic si social in zonele identificate de
restructurare industriala. Vor beneficia atat de investitii cat si de masuri pentru dezvoltarea
institutionala finantate prin Programul Phare 2001, 10 unitati de invatamant TVET din
Regiunea 3 Sud Muntenia, din zonele de restructurare industriala.
2.1.3.
NIVELUL DE PARTICIPARE LA FORMARE SI RETENTIA
La nivelul regiunii 3 SUD MUNTENIA, in anul scolar2001-2002 au fost cuprinsi in

procesul de formare initiala 621.892 copii, elevi si studenti :
Invatamantul prescolar 85.517
Invatamantul primar si gimnazial 353.691
13

Invatamantul liceal 97.529
Invatamantul profesional 35.827
Invatamantul postliceal- 10771
Invatamantul superior-38.547
La 10.000 de locuitori revin 1539,3 elevi(14,3%)
Rata bruta de cuprindere scolara este de 62,9%, sub media pe tara (68,3%) existand
variatii de la un judet la altul. Rata bruta de cuprindere a elevilor in invatamantul primar si
gimnazial este mai mare , (96,7%) decat cea de cuprindere a elevilor in invatamantul
postgimnazial (71,3%) si prescolar (61%), invatamantul primar si gimnazial fiind obligatoriu.
Pe judete situatia statistica se prezinta astfel in tabelul urmator:
Tabel 2
Nivel de invatamant
Total
Invatamant
prescolar
Invatamant
primar
si
gimnazial
Media pe tara 68,3 67,5

97
Media
pe 62,9 61
96,7
regiunea 3Sud
Muntenia
Arges
72,8 71
98,3
Calarasi
57,4 58,5
96,5
Dambovita
65,7 57,2
96
Ialomita
58
57,9
95,2
Giurgiu
53,5 50,8
98
Prahova
64,2 58,1
96,4
Teleorman
58,3 68,1
96,3
Sursa: Inspectoratele Scolare Judetene
Inv TVET
Inv.
profesional
Inv liceal
(TVET)
Ponderea
Lic .tehn.in
Inv.lic
75,1
71,3
62,64
53,5
39.9
42,25
86,1
60,4
70,6
65,3
44,6
76
72
62
63
58,12
61,36
54
71
61
48
48
48,21
54,32
54,27
48
53,7
42
46
36,5
45,68
43,32
46
39,8
43
56,68
33,63
42,04
36
46
38,4
Invatamant
postgimnazial
An de an se indreapta mai multi elevi catre invatamantul TVET, in special pentru nivelele
de calificare 1 si 2 . In anul scolar 2003-2004 ponderea invatamantului TVET in cadrul
invatamantului postgimnazial a crescut de la 62,64% la 73,21% iar in cadrul invatamantului
TVET a crescut ponderea nivelelor de calificare 1 si 2 ( de la 53,5% in anul scolar 2002-2003
la 63,03% in anul scolar 2003-2004). A scazut interesul pentru liceul tehnologic (ponderea
invatamantului liceal tehnologic in cadrul invatamantului TVET a scazut de la 39,99% in anul
scolar 2002-2003 la 31,47%, in anul scolar 2003-2004) dar a crescut in cadrul invatamantului
liceal de la 42,25% la 43,34% Din totalul absolventilor anului scolar 2002-2003 , cu nivelul 3
de calificare , 10% continua studiile in invatamantul postliceal si 48,57% in invatamantul
univeritar
Abandonul in invatamantul TVET la nivelul regiunii 3 SUD MUNTENIA se ridica la 4%
tendinta mai pronuntata fiind la invatamantul profesional.
2.1.4
OFERTA DE CALIFICARE A SCOLILOR TVET
Scolile TVET ofera posibilitatea de formare profesionala pentru 24 domenii de calificare

din 5 sectoare: Industrie, Constructii si lucrari publice, Servicii, Agricultura si sivicultura si
Protectia mediului. Pe nivel de calificare, tinerii pot fi calificati intr-un singur domeniu .
Tabel 3 Niveluri de calificare a populatiei tinere anul scolar 2003-2004
14

DOMENIUL DE CALIFICARE
Ponderea
domeniulu
i
Industria alimentara
3,4
Industria prelucrarii lemnului
3
Chimie indutriala
1,9
Energetic
0,52
Electrotehnic
9,5
Electromecanica
2,8
Electronica
automatica,si 3,9
informatica
tehnologica
industriala
Mecanic
30,3
Transporturi
1,9
Industria textila si pielarie
6,2
Industria
materialelor
de 0,08
constructi
Telecomunicatii
1
Constructii si lucrari publice
6,1
Turism alimentatie publica si 5,7
activitati conexe
Finante
5,8
Administratie
1,9
Comert si servicii
2,5
Tehnici poligrafice
Prestarii
serviciu
pentru 2,4
populatie , industrie si comert
Mica industrie(mestesuguri si 0,3
artizanat)
Ingrijire,infrumusetare si igiena 0,5
corpului omenesc
Posta
Agricultura,agromontan
5.3
Silvicultura
1.4
Veterinar
1.6
Protectia mediului
2
N1
N2
N3
N4
1,2
0,7
0,3
0,02
1,9
1,2
0,1
0,9
1,06
0,6
0,3
2,5
1,02
0,4
1,3
1,2
1
0,2
5,07
0,6
3,3
0,01
9,6
11,2
3,2
0,04
2,08
0,04
9,5
1,9
0,92
2,2
1,6
2
1,6
1
1,9
2,5
0,7
1,9
1,35
5,8
0,3
0,15
2,4
0,3
0,3
0,1
2.3
0.2
0.1
0.9
0.2
0.2
2
0,1
2.1
1
1.3
In anul scolar 2003-2004 s-a constatat diminuarea numarului de clase de nivel 2 si 3 ca

urmare a insertiei profesionale slabe a tinerilor in domeniile:
Nivel 2 Chimie industriala
Nivel 3 Transporturi, Industria textila si pielarie, Mecanic, Lucrari publice Agricultura,
Chimie industriala, Electrotehnica, Silvicultura, Industria prelucrarii lemnului
Totodata din nevoia de a raspunde nevoilor de schimbare s-a constatat cresterea
numarului de clase de nivel 2 si 3 in domeniile :
Nivelul 2 Mecanic, Electrotehnica, Electronica, Agricultura ,Turism, Industria textila si
pielarie Industria materialelor de constructii, Comert
Nivelul 3 Finante, Administratie, Turism si alimentatie publica, Protectia mediului,
Electronica, Telecomunicatii .
In perspectiva anului 2010 in Regiunea 3 SUD MUNTENIA vor trebui incluse calificari
noi:
15

Nivelul 2 Montator tamplarie si mase plastice, Amenajari interioare, Montaj produse
rigips, Lucrator in prelucrare, carne, peste, lapte.
Nivelul 3 Tehnician mecatronist, tehnician proiectant CAD, tehnician desenator pentru
constructii si instalatii, tehnician designer vestimentar, tehnician analize produse alimentare,
asistent social.
In Regiunea 3 SUD MUNTENIA sunt domenii pentru care nu este oferta scolara : Posta,
tehnici poligrafice, sau oferta este mult diminuata :
Mica industrie judetele :Ialomita, Giurgiu, Dambovita, Calarasi
Prestari servicii pentru populatie- judetele:Ialomita, Giurgiu
Industria materialelor de constructii- judetele :Ialomita, Giurgiu, Dambovita, Calarasi,
Arges
2.1.5. NIVELUL ABILITATILOR GENERALE SI DE BAZA
Invatamantul TVET dezvolta elevilor abilitati de baza:
comunicarea la locul de munca
cooperare si lucrul in echipa
capacitate de adaptare la situatii noi ( mai mult la nivelul 3)
cultura si constiinta civica la toate nivelele, dandu-le noi dimensiuni.
Prin completarea curriculum-ului national cu curriculum-ul de dezvoltare locala,
modernizarea procesului instructiv-educativ si a sistemului de evaluare, scolile TVET ofera
posibilitatea formarii de noi competente solicitate pe piata muncii
cultura stiintifica si tehnologica (acceptabil pentru nivelele 1 si 2 si bine pentru
nivelul 3)
antreprenoriat ( acceptabil pentru toate nivelele)
utilizarea calculatorului (slab pentru nivelele 1 si 2 si acceptabil pentru nivelul
3)
comunicarea intr-o limba straina ( slab pentru nivelele 2 si 3 si acceptabil
pentru nivelul 3)
promovarea cetateniei democratice ( slab pentru toate nivelele)
Nivelul redus al unor competente solicitate pe piata muncii, e cauzat de lipsa resurselor.
2.2.
CEREREA DE MUNCA
2.2.1. OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

Transformarea social, economic i politic, componente caracteristice perioadei de
tranziie i trecerii la economia de pia au produs o serie de schimbrin structura pieei forei
de munc, cu consecine majore att n domeniul social ct i n cel economic.
Faptul c piaa forei de munc este o problem controversat, imaginile i situaia de
suprafa ascunznd probleme crora economia i mediul social trebuie s le fac fa n
viitor, impune o analiz atent i identificarea majoritii problemelor din acest domeniu.
Sugestiv, situaia pieei muncii din Regiune este redat n tabelul urmtor:
Tabel 4
Total populaie
3.465.500
Populaie
cu Populaie
vrst de munc ocupat
1.444.4000
1.293.800
16
omeri
150.600

(10,4%)
Tendina perioadei 1995 2000 a fost reducerea numrului persoanelor active [1.444,4
mii persoane n 2000, cu 9,6 mai mic dect n 1995] n favoarea celor inactive, fapt datorat n
special fenomenului de mbtrnire al populaiei, sporului negativ i persoanelor cu alte surse
de existen.
Aceeai tendin de scdere a avut-o i populaia ocupat, care la sfritul anului
2000 era de 1.293,8 mii persoane cu 160,3 mii persoane mai puin dect n 1995, acest
fenomen fiind generat de procesul de restructurare economic.
Pe sectoare de activitate scderile s-au produs cu precdere n industrie, construcii i
servicii comerciale i sociale, n acelai timp nregistrndu-se o cretere a ponderii populaiei
ocupate n agricultur.
Structura pe grupe de vrste a populaiei ocupate indic ponderea ridicat deinut de
persoanele ntre 35-49 ani [30,6%], urmat de cele n vrst de 25-34 ani [25,9%] i 50-64 ani
[20,8%], ponderea populaiei tinere de pn la 24 de ani reprezentd 10,5% din populaia
ocupat.
Dup nivelul de instruire, populaia cu studii superioare deine un procent destul de
sczut de numai 6,3%, cea cu studii postliceale, tehnice i liceale deie 33,2%, iar cea cu studii
profesionale i gimnaziale 41,1%
Numrul salariailor din economia Regiunii a nregistrat pe durata perioadei
analizate o scdere continu, ajungnd n anul 2000 la 620,8 mii persoane, cu 275,4 mii
mai puin fa de 1995.
Comparativ cu acelai an, numrul salariailor din industrie a sczut cu 147,0 mii
persoane, ajungnd n 2000 la 272,3 mii persoane, ceea ce reprezint 44,2% din numrul total
de salariai
2.2.2. PROCENTUL DE AGENTI ECONOMICI IN FUNCTIE DE NUMARUL DE ANGAJATI

Urmarea procesului de privatizare nc nefinalizat i de trecere la economia de pia, s-a
nregistrat un declin fundamental al numrului i mrimii ntreprinderilor de stat concomitent cu
creterea numrului de societi comerciale private.
Sectorul privat caracterizat de o evoluie n timp lent dar constant pozitiv, este
relativ bine reprezentat la nivelul Regiunii, fiind susinut de crearea i dezvoltarea
continu a ntreprinderilor Mici i Mijlocii (IMM).
n cadrul Regiunii, dintr-un total de 37.995 societi active existente la sfritul anului
2000, 27.503 erau IMM-uri, domeniile de activitate ale acestora acoperind majoritatea
ramurilor economiei, fora de munc absorbit fiind de 222.440 salariai.
Tabloul IMM-urilor n contextul celor de mai sus se prezint astfel in tabelul urmator:
Tabel 5
Nr. uniti active
37.995
din care:
IMM
27.503
Cifra de afaceri
- mil. lei Total
din care :
IMM
169.421.547 74.736.472
Nr. mediu de salariai

- pers Total
din care :
IMM
535.852
222.440
4.297
1.190
26.359
3.761
3.373
899
18.484
2.700
87.023.836
7.632.637
55.516.046
11.802.325
297.824
39.544
87.457
62.633
Total
Total Regiune
Sud
din care:
1. Industrie
2. Construcii
3. Comer
4. Servicii
17
17.208.095
5.651.920
42.082.80
4.576.273
74.091
28.289
66.372
25.568

5. Alte ramuri
nenominalizate
2.388
2.047
7.446.703
5.218.004
48.394
28.120
Sursa: Ancheta Structural Anual n ntreprinderi - 2000.

Procentul de agenti economici in functie de angajati poate fi apreciat prin urmatoarele
caracteristici:
Numarul de IMM-uri din regiune este in crestere si cunoaste o diversitate tot
mai mare;
Exista variatii de la un judet la altul;
Numarul de persoane angajate de angajatorii mari este in scadere ;
Marimea medie a companiilor este in scadere, aceasta caracteristica este
comuna tuturor sectoarelor.
Toate aceste modificari conduc la concluzia ca, sunt necesare crearea de conditii, care
sa permita pentru tineri, o reconversie cat mai rapida, astfel incat fiecare tanar sa aiba mai
multe abilitati.
2.2.3. TIPURI DE OCUPATII

ESTIMAREA EVOLUTIEI OCUPARII FORTEI DE MUNCA PE RAMURI
Tabel 6
DOMENIUL
Agricultura
Silvicultura,
expl.forestiera
INDUSTRIE
extractiva
prelucratoar
e
Mii persoane
POPULATIE PERSPECTIVE
PERSPECTIVELE
OCUPATA
DE SCHIMBARE PRIVIND
(2001)
A SECTORULUI EVOLUTIA
POPULATIEI
OCUPATE
610,4
Crestere
6,1
28,8
240,6
descrestere
descrestere
energie
electrica si
termica,
gaze si apa
22,0
CONSTRUCTII
constructii
de cladiri si
lucrari
de
geniu civil
42,5
constructii
de
autostrazi,dr
umuri,aerod
CALIFICARI SOLICITATE
Legumicultor, crescator , ingrijitor

animale domestice, pedolog , inginer
agronom,
consilier
economist
in
economia mediului, inginer ecolog,
tehnician veterinar
Arboricultori, ingrijitor spatii verzi,
economia mediului, ecologist, tehnician
silvic
gaterist
tehnician la industrializarea lemnului
crestere
descrestere
Descrestere
(mai
putin
prelucrarea
lemnului)
crestere
crestere
crestere
crestere
crestere
zidari
dulgheri
fierar betonist
asfaltator
asamblator, mintator profil aluminiu si
geam termopan
fierar betonist
asfaltator
montator elemente prefabricate din beton
armat
18
instalator incalzire centrala si gaze

instalator apa canal
instalator instalatii tehnico-sanitare si
gaze
instalator retele exterioare apa
inginer constructii hidrotehnice

roame
si
baze
sportive
constructii
hidrotehnice
COMERT
HOTELURI
SI
RESTAURANTE
electrician in constructii
crestere
stagnare
82
crestere
crestere
specialisti in comert exterior

vinzator
agent comercial
merceolog
reprezentant tehnic si comercial
8,2
crestere
crestere
hoteluri
crestere
crestere
agroturism
restaurante
crestere
crestere
crestere
crestere
crestere
crestere
sofer
crestere
Crestere
sofer autocamion sau masina de mare

tonaj
crestere
crestere
inginer de sistem
ingineri electronisti in transporturi, posta
si telecomunicatii
inginer de sistem in informatica
administrator retea calculatoare
administrator baze de date
manager proiect informatica
crestere
crestere
crestere
Crestere
broker valori
agent de schimb
broker marfuri
evaluator
referent comert exterior
inspector de pensii,asigurari soaciale si
asistenta sociala
crestere
crestere
economist
33,4
crestere
crestere
20,1
crestere
Stagnare
(perfectionare)
evaluator
agent imobiliar
master in administratia publica
perfectionari legate de administatia in
UE
51,0
Crestere
diversificare
TRANSPORT
SI
DEPOZITARE
Transporturi terestre
de calatori, pe baza
de
grafic
si
ocazionale
(inchiriere)
Transporturi rutiere
de marfuri
Transporturi pe apa
35,8
POSTA
SI
TELECOMUNICATII
10,7
telecomunicatii
(inclusiv
INTERNET)
ACTIVITATI
FINANCIARE,
BANCARE SI DE
ASIGURARI
administrarea
pietelor
financiare
(bursa, schimb de
marfuri)
activitati
lae
caselor de pensii
private
activitati
de
creditare pe baza de
contract
(leasing
financiar)
TRANZACTII
IMOBILIARE
ADMINISTRATIE
PUBLICA
INVATAMANT
receptioner
manager in turism
administrator pensiune turistica
bucatar
ospatar
7,1
si
Stagnare
(specializare,
perfectionare)
19
specializari legate de materii privind UE

SANATATE
ASISTENTA
SOCIALA
SI
43,0
Crestere
diversificare
ALTE ACTIVITATI
DE
SERVICII
COLECTIVE
SOCIALE
SI
PERSONALE
crestere
si
Stagnare
(specializare,
perfectionare)
crestere
medici specialisti (inclusiv specializari

privind utilizarea thenologiei de virf in
domeniu)
asistenti medicali (specializari privind
utilizarea thenologiei de virf in domeniu)
ingrijitori la domiciliu
baby siter
asistent social
specialisti in drept comunitar
specialisti in economie comunitara
consilieri, consultanti pe domenii
specifice pietei comunitare
agenti publicitari
2.2.4. TIPURI DE ABILITI - OCUPAIONALE

ABILITI NECESARE
GENERALE
PREZENT, PROGNOZA PENTRU
VIITOR
,,ABILITI
n conformitate cu studiile realizate de Casele Corpului Didactic din judeele arondate

Regiunii, de rezultatele inspeciilor colare de specialitate realizate de ISJ-uri, se poate
constata necesitatea implementrii unor noi abiliti care s fie n concordan cu dezvoltarea
pe termen scurt si mediu a nvmntului TVET, odat cu alinierea acestuia la sistemul i
finalitile impuse de UE.
Tipurile de abiliti cerute pn n momentul de fa urmreau n general formarea la
viitorii absolveni ai procesului de nvmnt tehnic i profesional unor atitudini pozitive fa
de activitatea de producie n contextul lucrului n colectiviti de producie . Astfel se disting :
Abiliti generale :
a) comunicarea la locul de munc
b ) cooperare i lucru n echip
c ) capacitare de adaptare la situaii noi
d ) cultura i contiina civic
Abiliti noi formate de noua piaa a muncii :
A) cultura tiinific i tehnologic
B ) antreprenoriat
C ) utilizarea calculatorului
D ) comunicare n limba strin
E ) promovarea ceteniei democratice
Dezvoltarea socio-economic major din ultimul timp (tehnologizarea i modernizarea
infrastructurii informatice) i politicile sociale actuale (acceptarea Romaniei in NATO si
integrarea in structurile europene, schimbarile legislative si administrative) au dus la aparitia
unor meserii noi pe piata muncii (reactualizarea COR: manager marketing, asistent maternal,
broker, sef reintegrare sociala si supraveghere, designer, administrator credite, agent capital
de risc, specialist resurse umane, formator, organizator / conceptor, director programe,
designer pagini WEB, agent bursa, expeditor international, sef formatie paza si protectie,
alpinist utilitar, modelor prototipuri auto, operator la masini unelte cu comanda numerica,
operator la pregatirea, conservarea si ambalarea munitiei, montator aparate aer conditionat,
supervizor geolog si foraj, inspector aeronautic, medic medicina de familie, kinetoterapeut,
20

bioinginer medical, etc) si la o crestere a standardului in ceea ce priveste abilitatile necesare
fiecarei ocupatii ( se pune accentul pe dezvoltarea Know-how-ului uman) .
Abilitati specifice viitorului :
1 ) aptitudine spatiala
2 ) aptitudine de percepere a formei
3 ) rapiditate in reactii
4 ) abilitati functionaresti
5 ) competitivitate
6 ) diplomatia
7 ) asertivitatea
8 ) adaptabilitatea
9 ) sociabilitatea
10 ) dinamism
Ca perspectiva de satisfacere a nevoilor de abilitati la nivel regional si judetean, in
contextul nivelurilor de formare, se are in vedere urmatoarea structurare a abilitatilor:
Tabel 7
Domeniu
Industrie
Constructii
Servicii
Agricultura
Protectia Mediu
2.3.
Abilitati Nivel 1
a,b,c,d
A,B,E
1,2,3,5,7,8,10
a,b,c,d
A,B,E
1,2,3,5,8,9,10
a,b,c,d
A,B,D,E
3,4,5,6,7,8,9,10
a,b,c,d
A,B,E
3,4,5,8,,10
a,b,c,d
A,B,C,D,E
1,2,3,4,5,8,9,10
Abilitati Nivel 2
a,b,c,d
A,B,D,E
1,2,3,5,7,8,10
a,b,c,d
A,B,D,E
1,2,3,5,7,8,9,10
a,b,c,d
A,B,C,D,E
3,4,5,6,7,8,9,10
a,b,c,d
A,B,E
3,4,5,8,10
a,b,c,d
A,B,C,D,E
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10
Abilitati Nivel 3
a,b,c,d
A,B,C,D,E
5,7,8,9,10
a,b,c,d
A,B,C,D,E
1,2,3,4,5,7,8,9,10
a,b,c,d
A,B,C,D,E
3,4,5,6,7,8,9,10
a,b,c,d
A,B,C,D,E
2,3,4,5,7,8,9,10
a,b,c,d
A,B,C,D,E
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10
CORELAREA DINTRE CERERE SI OFERTA PE PIATA MUNCII
Tranzitia la economia de piata a influentat puternic gradul de ocupare a populatiei.

Reducerea gradului de ocupare si implicit cresterea ratei somajului sunt fenomene care
au insotit procesul tranzitiei.
In contextul transformarilor radicale aparute in plan economic si social piata muncii se
confrunta cu un dezechilibru intre cerere si oferta cu implicatii profunde asupra gradului de
ocupare inregistrat, in mod deosebit in randul tinerilor. Analizele si studiile realizate la nivelul
Regiunii 3 Sud-Muntenia, releva dezechilibrul inregistrat pe piata muncii ca efect al :
necorelarea ofertei educationale cu cerintele pietei muncii caracterizata prin:
21

numarul mare de absolventi care nu au nici o calificare (absolventi ai liceelor
teoretice)
mentinerea in structura retelei scolare a unor calificari pentru care cererea este
redusa sau inexistenta pe piata muncii
includerea intr-un procent redus in oferta scolara a calificarilor pentru care se
inregistreaza un deficit al fortei de munca
inexistenta in oferta scolara a unor calificari noi corelate cu solicitarile recent
aparute pe piata muncii
nivelul de competente al absolventilor invatamantului profesional si tehnic
necorespunzator cu cerintele angajatorilor
disponibilitate redusa la schimbare si la mobilitate profesionala
capacitate redusa de comunicare
disponibilitate redusa la mobilitate geografica
capacitate redusa de adaptare la transformarile micro si macroeconomice
La nivelul regiunii rata de plasare a absolventilor se mentine la un nivel redus,
inregistrandu-se un numar mare de someri in randul tinerilor absolventi ( ponderea tinerilor
este de 29,35% din totalul somerilor).
PROBLEME CHEIE LEGATE DE OCUPAREA FORTEI DE MUNCA
Obiectivul strategic al Uniunii Europene pentru anul 2010 este realizarea cresterii
economice durabile, crearea unui spatiu economic bazat pe cunostere si refacerea conditiilor
pentru ocupare deplina. Subordonat acestui obiectiv Planul National de Actiune pentru
Ocuparea Fortei de Munca are inserate obiective specifice si actiuni menite sa conduca la
cresterea gradului de ocupare.
In contextul economico-social al regiunii, imbunatatirea functionarii pietei muncii este un
deziderat major de a carui realizare este indisolubil legata cresterea gradului de ocupare.
Realizarea acestui deziderat presupune implementarea la nivel regional a politicilor de
ocupare fundamentate pe problemele specifice care caracterizeaza acest domeniu. La nivel
regional ocuparea fortei de munca se confrunta cu probleme ce vizeaza, pe de o parte piata
muncii ca relatie intre cerere si oferta, iar pe de alta parte principalii actori implicati, respectiv,
angajatori si persoane in cautarea unui loc de munca.
In acest sens, problemele cheie legate de ocuparea fortei de munca identificate in
Regiunea 3 SUD MUNTENIA sunt:
1. Piata muncii se afla intr-o continua schimbare, iar flexibilitatea si adaptabilitatea
reprezinta conditii esentiale de reusita;
2. Schimbarile economice muta accentul de la tehnologiile actuale spre cele moderne,
care ridica eficienta de productie a bunurilor si serviciilor;
3. Locurile de munca din viitor vor fi diferite de cele actuale;
4. Integrarea tinerilor in viata activa va presupune detinerea cel putin a unei calificari in
domeniile solicitate pe piata munci si cel mai frecvent a unei duble specializari;
5. Tinerii absolventi, care nu au nici o calificare, intampina mari dificultati in integrarea
in viata activa, fiind nevoiti de cele mai multe ori sa se califice prin cursuri de scurta durata;
6. Dezvoltarea spiritului de echipa si a responsabilitatii la locul de munca vor conditiona
pastrarea acestuia;
7. Abilitatile de comunicare si relationare vor fi esentiale pentru obtinerea si pastrarea
locului de munca;
8. Siguranta locului de munca este relativa;
9. Locurile de munca actuale nu sunt atractive din punct de vedere al salarizarii si al
conditiilor de munca;
9. Dezvoltarea abilitatilor de adaptare sunt esentiale pentru ocuparea unui loc de munca;
22

10. Mobilitatea geografica in cadrul regiunii sporeste sansele de integrare profesionala;
11. Perfectionarea continua a deprinderilor si abilitatilor, dezvoltarea capacitatii de
mobilitate profesionale, asigura sanse mai mari de ocupare si pastrare a locului de munca;
12. Dezvoltarea abilitatilor de stabilire a scopurilor si prioritatilor, de a-si valorifica
initiativa proprie, conditioneaza reusita integrarii tinerilor in viata activa.
Analizand problemele cheie legate de ocuparea fortei de munca se poate concluziona,
ca in conjunctura actuala schimbarea reprezinta singura trasatura constanta, careia trebuie
sa i se subordoneze educatia tinerilor pentru integrarea in viata activa.
2.4.
CAPACITATEA SI CALITATEA OFERTEI
Baza materiala necesara procesului instructiv - educativ specific invatamantului TVET

este intr-un proces de degradare fizica si morala si nu corespunde progresului tehnic si
standardelor actuale de formare profesionala. Dotarea si capacitatea existenta permit
realizarea orelor de instruire practica pentru un numar maxim de 15 elevi. Exceptie fac unitatile
scolare care au fost scoli de aplicatie in programul Phare VET RO 94.05.
Domeniile deficitare in privinta bazei materiale sunt: Mecanic, Electric, Electronic,
Industria alimentara, Industria textila si pielarie, Constructii, Industria prelucrarii lemnului,
Agricultura, Veterinar, Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc etc. Echipamentele
de simulare, care asigura conditii reale de munca sunt in numar foarte mic si nu corespund in
totalitate nevoii identificate pentru 2010.
Evaluarea competentei la locul de munca ocupa o pondere foarte mica in cadrul
evaluarii. Din totalul elevilor cuprinsi in scoli TVET, 70.83% desfasoara practica in ateliere
scoala (cele mai multe necorespunzatoare), 22.5% la agenti economici si 6.67% la agenti
economici si ateliere-scoala.
Numarul cabinetelor, atelierelor scoala, laboratoarelor, in care elevii desfasoara
activitatea practica este redus iar dotarea nu mai corespunde cerintelor actuale.
Buna desfasurare a procesului instructiv - educativ al scolilor TVET, necesita
echipamente pentru dotarea cabinetelor si laboratoarelor:
SECTOR
Industrie
Echipamente
- laboartoare de: electronica, electrotehnica, electromecanica,
constructii etc.
- ateliere software pentru simularea proceselor industriale
- ateliere mecanice
- laboratoare de masurari tehnice
- ateliere de diagnosticare si reparatii auto
- laboratoare psihologice(auto)
- cabinete de desen tehnic
- laboratoare pentru analiza calitatii pentru produselor alimentare
- ateliere de croitorie
Servicii
- cabinete pentru firme de exercitiu
- cabinete pentru studiu marfurilor
- cabinete de tehnica vanzarii
- laboratoare de:
- preparate culinare
- cofetarie- patiserie
- tehnica servirii consumatorilor in unitati de alimentatie publica
23

- cabinet pentru estetica etc.
Agricultura si silvicultura
- instrumentar pentru biomentria animalelor domestice
- trusa pentru castrarea animalelor de talie mica si mare
- ruse pentru altoit
- ovoscoape
- aparate pentru analiza calitativa a laptelui
- truse pentru examinarea microorganismelor
-umidometre
- higrometre
- refractrometre
- echipamente de recoltat porumb pe sase randuri (CP)
- truse vitipomicole etc.
Protectia mediului
- laboratoare pentru analiza calitatii mediului (spectrofotometre,
calorometre, refractometre, polarimetre, pH-metre, conductrometre,
vascozimetre, aparate pentru distilare apa, termostate, autoclabe, aparate
xoxhlet, truse cromatrografice etc.)
O dimensiune comuna a continuturilor din truchiul comun de la toate
specializarile se refera la utilizarea calculatoarelor in controlul si conducerea proceselor
industriale. Aceasta dimensiune este atinsa intr-o oarecare masura numai in cadrul
programului AEL , unde raportul calculator- elev in sala de curs, este de 0,5.
Pentru realizarea acestui obiectiv in cadrul scolilor TVET s-au achizitionat
calculatoare prin intermediul unor programe ale Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului pentru Licee, Grupuri Scolare si Unitati de Invatamant din mediul rural prin
SOROS, prin alte venituri extrabugetare ale unitatilor scolare ,dar fara sa fie satisfacuta
nevoia de calculatoare.
2.4.1. ACOPERIREA ARIILOR OCUPATIONALE SI ADECVAREA ACESTEI ACOPERIRI

DIN PERSPECTIVA CERERILOR DIN 2010
Regiunea 3 SUD MUNTENIA ofera oportunitati de formare pentru 24 domenii de

calificare. Aceasta oferta variaza de la un judet la altul si nu acopera integral toate ariile
ocupationale solicitate de piata: industrie alimentara, industrie textila si pielarie, electronica,
mica industrie, servicii etc., sau este supradimensionata pentru calificarile din domeniile:
mecanic, electrotehnic, chimie industriala, etc. De asemenea oferta de formare profesionla nu
se armonizeaza cu ponderile sectoriale si cu ponderile pe nivele de calificare de pe piata
muncii.
Tabelul de mai jos ilustreza numarul de scoli care formeaza tineri pentru fiecare domeniu
de calificare si gradul de acoperire sectoriala si pe nivel:
24
Tabel 8
Numarul de unitati
scolare TVET
Chimie indutriala
Energetic
Electrotehnic
Electromecanica
Electronica automatica,si informatica tehnologica
industriala
Mecanic
Transporturi
Industria materialelor de constructi
Telecomunicatii
Turism alimentatie publica si activitati conexe
Finante
Administratie
Comert si servicii
Tehnici poligrafice
Prestarii serviciu pentru populatie , industrie si
comert
Mica industrie(mestesuguri si artizanat)
Ingrijire,infrumusetare si igiena corpului omenesc
Posta
Sivicultura
Veterinar
Protectia mediului
22
23
10
4
45
28
28
117
7
33
3
7
31
31
21
11
14
40
8
6
43
11
11
23
2.4.2. PERFORMANTE ALE ELEVILOR DIN SCOLILE TVET

Procentul de promovare a examenului de bacalaureat, a examenului de competenta
profesionala si rezultatele la concursurile scolare, reliefeaza rata de reusita a elevilor si
calitatea formarii profesionale oferite de scolile TVET .
REZULTATELE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT, EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA SCOLI PROFESIONALE,
EXAMENUL DE COMPETENTE PROFESIONALE
Tabel 9
Tipul examenului
Nivelul 1si 2
(procent promovare)
2002
2003
25
Nivelul 3
(procent de promovare)
2002
2003

Bacalaureat
74,94
66,57
Competenta profesionala
99,99
99,93
Absolvire
100%
100%
In contextul acestor rezultate se desprinde ideea unui formalism evident in ceea ce
priveste modalitatea de evaluare finala a elevilor, mai ales in situatia celor provenind din
Scoala Profesionala si Scoala de Ucenici, ce pregatesc forta de munca corespunzatoare
nivelurilor 2 si 3.
De asemenea rezultatele obtinute la Examenul de Competente Profesionale pentru
absolventii de invatamint liceal tehnologic sunt neconcordante cu situatia reala a pregatirii
profesionale a absolventilor, fapt evidentiat de numarul mic de elevi de liceu care fac fata
solicitarilor angajatorilor.
Se impun modificari structurale privind finalizarea studiilor de specialitate, a
elevilor absolventi ai invatamantului TVET, ca forma de organizare si exigenta a
comisiilor de evaluare.
La concursurile scolare, in Regiunea 3 SUD MUNTENIA s-au obtinut in anul scolar 20022003 mai multe premii si mentiuni :
- Pentru nivelul 3 de calificare
3 premii I Domeniile: Veterinar, Turism si alimentatie publica, Tehnic
3 premii II Domeniile: Agricultura, Telecomunicatii, Prestari servicii pentru populatie
6 premii III Domeniile: Electronica, Servicii , Constructii, Chimie industriala, Veterinar
23 de mentiuni
- Pentru nivelele de calificare 1 si 2
7 premii I - Domeniile: Electric, Industrie alimentara,Constructii, Comert,Mecanic
5 premii II Domeniile: Mecanic, Electric,Industria textila si pielarie
3 premii III Domeniile: Mecanic, Prestarii servicii pentru populatie, Electric
16 mentiuni
Rezultatele demonstreaza ca la nivel de virf, elevii Regiunii sunt bine pregatiti.
2.4.3. TIPUL SCOLILOR TVET SI ADECVAREA CLADIRILOR IN CARE FUNCTIONEAZA

SCOLILE
In Regiunea 3 SUD MUNTENIA functioneaza toate tipurile de scoli TVET:
- 195 pentru invatamantul liceal si profesional
- 13 pentru invatamantul postliceal
- 30 facultati cu profil tehnic
In anul scolar 2003-2004 numarul scolilor TVET a crescut fata de anul scolar 2002-2003,
prin extinderea claselor de Scoala de arte si meserii in mediul rural.
Examinand reteaua unitatilor scolare TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA se constata:
Numar mare de scoli cu oferta excedentara pentru unele calificari
Numar mic de scoli cu clase pentru calificari din domeniile :
industria materialelor de constructii (Dambovita, Ialomita, Arges, Giurgiu)
telecomunicatii (Arges, Ialomita)
transporturi (Arges, Giurgiu, Ialomita, Prahova)
mica industrie (Dambovita, Calarasi, Arges, Giurgiu, Ialomita)
Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc (Arges, Giurgiu,
Prahova)
veterinar
silvicultura
Concentrarea scolilor de acelasi tip in mediul urban
26

Numar insuficient de scoli in unele zone populate care sa acopere toata
gama de calificari a zonei (Oltenita-Calarasi, Topoloveni-Campulung, Curtea
de Arges, Costesti-Arges, mediul rural din toata regiunea etc)
Numar insuficient de scoli in unele zone in care vor avea loc cresteri
sectoriale. Elevii sunt fortati sa studieze intr-un domeniu nepotrivit zonei si
optiunilor lor.
Calitatea cladirilor poate avea un impact semnificativ asupra dorintei elevilor
de a merge la scoala si asupra capacitatii lor de a accesa tipul adecvat de
formare. In acest sens toate cladirile trebuie partial sau total reabilitate pana
in 2010 si dotate minimal. Scolile nu sunt accesibile pentru elevii cu
probleme de mobilitate.
2.4.4. CAPACITATEA SI CALITATEA RESURSELOR

Pentru unitatile scolare TVET ale Regiunii 3 SUD MUNTENIA s-au achizitionat
calculatoare prin intermediul unor programe ale Ministerului Educatiei Cercetarii i Tineretului
pentru licee, grupuri scolare i unitati de invatamant din mediul rural si din veniturile
extrabugetare ale unitatilor scolare.
Raportul calculator/elev in sala de curs, la nivel regional este 0,5. Raportul la nivel de
judete este urmatorul:
Judetul Prahova: 0,7
Judetul Calarasi: 0,6
Judetul Dambovita 0.5
Judetul Arges: 0,4
Judetul Teleorman: 0,3
Judetul Giurgiu: 0,4
Judetul: Ialomita: 0,4
Calculatoarele sunt utilizate in special pentru initiere folosind programul IEARN
(Educatie pe Internet), pentru birotica si pentru desfasurarea lectiilor la diferite discipline de
invatamant, Programul AEL (Asistent Educational pentru Liceu).
2.4.5. ADECVAREA ABILITATILOR SI A CALIFICARILOR PERSONALULUI DIDACTIC, A

CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL SI A MANAGERILOR PENTRU
VIITORUL TVET
Personalul didactic din scolile TVET ale Regiunii 3 SUD MUNTENIA poseda calificari
profesionale si pregatire metodologica n domeniul didacticii generale si didacticii disciplinei.
Dezvoltarea profesionala a personalului didactic din TVET s-a materializat pana in
prezent in participarea unui numar insemnat de cadre didactice la stagii de formare organizate
in cadrul Programului Phare TVET si dupa incheierea acestuia, in cadrul CCD - urilor
judetene. Astfel s-au desfasurat cursuri de formare cu urmatoarea problematica:
Abilitare curriculara a cadrelor didactice n vederea implementarii curriculei VET;
Educatia antreprenoriala;
Orientare si consiliere vocationala;
Formarea competentelor de utilizare IT n procesul didactic;
Metode active de indrumare si instrumente alternative de evaluare;
Interdisciplinaritate si munca in echipa;
27

Managementul proiectului;
Management si finante.
Noile abilitati si cunostinte ale cadrelor didactice din TVET se refera la:
Cunostinte de actualitate specifice domeniului profesional;
Invatare centrata pe elev;
Utilizarea IT n procesul de instruire;
Competente de lucru cu elevii cu nevoi speciale.
Managerii din TVET trebuie sa-si perfectioneze competentele:
De administrare a noilor structuri institutionale a TVET;
De gestiune integrata si de asigurare a calitatii n TVET;
De planificare a ofertei educationale in acord cu cererea de pe piata muncii si
cu masurile de dezvoltare economica locala si regionala;
De realizare a unor parteneriate durabile si functionale cu agentii economici si
cu ceilalti parteneri sociali interesati de formarea profesionala.
In momentul de fata , la nivelul Regiunii, asa cum rezulta din baza de date ale ISJ
marea majoritate a cadrelor didactice din TVET sunt calificate. Singurele exceptii se
inregistreaza la unele SAM din mediul rural si la unele meserii si specializari de actualitate,
nou introduse, la care reconversia profesionala a cadrelor didactice nu s-a finalizat inca.
Calificarea este insa valabila pentru specializarile traditionale. Lipsa bazei materiale adecvate
precum si a personalului calificat reprezinta principalele frine in ceea ce priveste introducerea
noilor calificari.
In timpul cel mai scurt se impun recalificari ale cadrelor didactice de specialitate in
domeniile solicitate de piata muncii. Cele mai importante domenii pentru care se solicita
reabilitare pentru cadrele didactice sunt: cele impuse de noile calificari impuse de dinamica
dezvoltari pietii muncii.
2.4.6. CALITATEA IN TVET
Calitatea in educatie inseamna asigurarea pentru fiecare educabil a conditiilor pentru cea
mai buna, completa si utila dezvoltare.
Asigurarea calitatii in scolile TVET din regiune se materializeaza prin aplicarea politicii
educationale puse in practica de un management adaptat realitatilor scoli, calitatea prestatiei
didactice a corpului profesoral, calitatea resurselor existente si gasirea de modalitati de
imbunatatire a acestora .
Tratarea individuala a factorilor care influenteaza calitatea la nivelul scolilor TVET din
regiune, in conformitate cu punctele de vedere ale ISJ, conduce la urmatoarele concluzii:
Asigurarea calitatii prin calitatea managementului
Se disting cateva puncte slabe, cum ar fi:
In multe unitati scolare directori nu fac parte din categoria profesorilor de specialitate
tehnica, fiind departe prin pregatirea lor de problematica specifica activitatii scolii;
Exigenta scazuta a managerilor care nu se impun la nivelul colectivului si nu imprima un
spirit performant activitatii ;
Multi directori acorda un buget de timp exagerat problemelor cu caracter administrativ in
detrimentul celor specifice indrumarii, consilierii si orientarii ;
Exista destui directori care nu participa la activitatile didactice ale profesorilor si
maistrilor instructori, prin nerealizarea de asistente la lectii ceea ce reduce la 0 activitatea
de consiliere la acest palier ;
28

Directorii nu au suficienta libertate de miscare in conditiile unei centralizari
institutionale ;
Nu exista o deschidere manageriala suficienta in ceea ce priveste participarea scolilor
la proiecte .
Asigurarea calitatii prin calitatea prestatiei didactice
Se disting citeva puncte slabe, cum ar fi:
Incapacitatea corpului didactic de a se adapta transformarilor de formare impuse de
piata muncii, prin lipsa de interes privind reconversia profesionala catre domeniile de
interes, constituind prin aceasta atitudine o frina importanta in directia implementarii noilor
calificari si specializari ;
Nemultumirile salariale constituie in unele cazuri alibiurile lipsei de implicare ;
Neadaptarea stiintifica la noile continuturi, in special la profesorii de specialitate tehnica,
care nu predau la nivelul dezvoltarii tehnice a domeniului in cauza .
Asigurarea calitatii prin calitatea resurselor utilizate
Se disting citeva puncte slabe , cum ar fi :
Cu exceptia scolilor din Programele Phare, celelalte au resurse tehnice insuficiente si
neadaptate progresului tehnologic ;
Lipsa resurselor financiare utilizabile in directia procurarii de materii prime si materiale
consumabile in tipul instructiei ;
Activitatea de instruire cu clasa intreaga, in conditiile in care resursele sunt neadaptate
acestui specific ;
Lipsa autofinantarii ca modalitate de ameliorare a resuselor ;
Disfunctii de parteneriat cu agentii economici care nu participa decit formal la
dezvoltarea institutionala.
Asigurarea calitatii prin calitatea consilierii si orientarii
Consilierea pe care o vor furniza inspectorii completeaza celelalte laturi ale consilierii
realizate la nivelul unitatii de invatamint, prin :
prestatia individuala a cadrului didactic (in special dirigintele clasei) care prin actiuni
specifice realizeaza orientarea si indrumarea la nivelul elevilor. Acest proces decurge in
general bine;
Consilierea profesorului prin actiuni organizate in acest sens de CCD (se realizeaza si
este eficienta) ;
Consilierea profesorului prin activitatile organizate la nivel de Comisii metodice,
colective de catedra (de multe ori formale, lipsite in unele scoli de eficienta) ;
Participarea cadrelor didactice la obtinerea de grade didactice ;
Consilierea profesorului realizata de managerul scolii (insuficient realizata de catre cei
in cauza, uneori).
Inspectia scolara se ocupa in primul rand cu aprecierea si evaluarea calitatii educatiei
furnizate de scoli. Consilierea si evaluarea trec in prim plan, controlul trecand pe plan secund.
Indicatorii de performanta vizeaza:
Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi;
Modul in care scoala sprijina si incurajeaz dezvoltarea personala a elevilor;
Calitatea activitatii personalului didactic;
Calitatea managemnetului scolar si eficienta cu care sunt folosite resursele;
Calitatea curriculum-ului, calitatea activitatilor extracurriculare si modul in care
curriculum-ul national si cel local sunt puse in practica;
Relatiile scolii cu parintii;
Relatiile scolii cu comunitatea locala;
Respectarea legislatiei in viguare si a regulamentelor;
Atitudinea elevilor fata de educatia pe care le-o furnizeaza scoala.
.
-
29
2.4.7. CAPACITATEA DE A RASPUNDE NEVOILOR INDIVIDUALE

Nici un elev nu este identic cu altul.
Unii copii se nasc cu deficiene, alii pot cpta unele deficiene pe parcursul vieii, alii
provin din medii defavorizante.
Unii elevi sunt nali, alii sunt scunzi; unii sunt timizi, alii sunt ndrznei; unii nva mai
repede, alii nva mai ncet.
Frecventarea colii obinuite de ctre elevii cu dizabiliti sau de ctre cei care provin din
medii defavorizante trebuie s sporeasc oportunitile acestora de nvare, prin interaciune
cu ceilali elevi. n acelai timp este stimulat participarea acestor elevi la viaa comunitii.
Elevii cu dificulti de nvare sau cu handicap sunt deseori exclui din societate.
Aceast excludere reduce ansele lor de a nva, de a se dezvolta. Ei sunt dezavantajai o
dat n plus. n mediul rural, de exemplu, frecventarea colii locale rmne singurul mod de a
asigura dezvoltarea personal a elevului i includerea n societate a tuturor copiilor.
Profesorilor le revine responsabilitatea special de a asigura participarea deplin a
tuturor elevilor la viaa social precum i asigurarea c acetia beneficiaz de oportuniti
egale n ceea ce privete educaia.
Aceti elevi beneficiaz de oportuniti de nvare n msura n care profesorul:
cunoate punctele forte i punctele slabe ale elevilor i proiecteaz leciile innd
seama de acestea;
utilizeaz strategii de predare-nvare difereniat;
adapteaz curriculum-ul astfel nct s se potriveasc pentru toi elevii;
este sprijinit de ceilali profesori, de prini i de alte categorii de profesioniti;
are credina c toi copii au dreptul la educaie i c toi copiii sunt capabili s
nvee.
Toate acestea se realizeaza intr-o masura foarte mica in scolile TVET ale Regiunii.
Integrarea acestor elevi n colile TVET presupune n prezent ca respectivii elevi s se
adapteze la ceea ce exist n coli. Pentru elevii cu handicap fizic funcioneaz coli TVET
speciale.
n colile TVET ale Regiunii 3 SUD MUNTENIA au fost integrai n ultimii 3 ani colari, cu
precdere la coala profesional, respectiv Scoala de Arte si Meserii o serie de elevi provenii
din colile speciale (uniti colare n care sunt colarizai elevi cu dificulti de nvare i cu
handicap). Repartizarea elevilor s-a realizat in functie de optiunile si aptitudinile acestora si in
functie de domiciliul parintilor, pentru reintegrarea lor in familia naturala. Incepand cu anul
scolar 2003 2004 unele scoli speciale au in planul de scolarizare clase speciale de
invatamant profesional (de exemplu, pentru domenii profesionale cum ar fi textile pielarie,
industria prelucrarii lemnului). Pentru elevii cu handicap locomotor nu sunt create conditii
speciale de acces si de invatare. Metodele de predare nu sunt adaptate unei nvri
difereniate care s rspund nevoilor individuale ale elevilor.
Profesorii resimt nevoia de formare privind strategii de predare - nvare difereniat.
2.5.
MECANISMELE DE PARTENERIAT SI COLABORARE EXISTENTE IN REGIUNE
30

In contextul unei societi care se schimb, opernd modificri de form i de fond la
nivelul tuturor subsistemelor sale, nvmntul romnesc trebuie s i asume o nou
perspectiv asupra funcionrii i evoluiei sale. n cadrul acestei perspective inedite,
parteneriatul educaional trebuie s devin o prioritate a strategiilor orientate ctre dezvoltarea
educaiei romneti.
Rspunznd cerinelor sociale, unele coli TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA i-au
orientat ntregul lor demers asupra elevilor, care trebuie s devin centrul de interes al
parteneriatului practicat n domeniul educaiei colare.
Un rol important n educarea elevilor l constituie parteneriatul cu familia. Pornind de la
aceste premise, efortul ndreptat ctre cunoaterea familiei ca partener potenial s-a orientat
ctre:
statutul pe care elevul l are n cadrul su familial;
avantajele pe care le poate ctiga n cadrul parteneriatului;
beneficiile pe care le poate aduce colii, ca partener real.
n relaiile dintre coal i prini au aprut unele disfuncionaliti generate de:
lipsa de interes din partea prinilor n raport cu educaia i, n particular, n
raport cu evoluia propriilor copii;
probleme severe cu care se confrunt unele familii;
marginalizarea i automarginalizarea unor familii defavorizate;
barierele n comunicarea interpersonal;
restriciile care in de timpul limitat i de lacunele informaionale.
Pentru depirea acestor bariere, care genereaz n mod inerent parteneriatul dintre
coal si prinii elevilor scolilor TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA, si-au asumat ca
prioriti:
ameliorarea modalitilor de informare a prinilor;
transformarea comitetelor de prini n structuri active i dinamice care i pot
asuma rolul de referin n relaia dintre coal i prini;
elaborarea i implicarea sistematic a unor proiecte centrate pe parteneriatul cu
prinii;
organizarea unor activiti extracolare diversificate n regim de parteneriat.
Centrat pe stabilirea unui echilibru ntre cererea i oferta educaional, parteneriatul
dintre coal i agenii economici are un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltrii
personale i a inseriei socio-profesionale a viitorilor absolveni.
Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agenii economici poate s le aduc
colii i elevilor si, colile TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA au elaborat i aplicat o
strategie n acest sens punnd accent pe:
identificarea agenilor economici cu valoare de parteneri poteniali ai colii;
identificarea problemelor, nevoilor concrete i cererii de educaie la nivelul
partenerilor poteniali;
stabilirea prioritilor pe care coala dorete s le acopere prin intermediul
parteneriatului;
clarificarea condiiilor concrete pentru derularea efectiv a parteneriatului;
informarea, sensibilizarea i atragerea agenilor economici;
conceperea i elaborarea protocoalelor dintre coal i agenii economici.
Un numr mare de coli TVET din regiune desfoar parteneriate active cu agenii
economici pentru instruirea practic a elevilor i cu comunitile locale pentru asigurarea
resurselor bugetare.
2.5.1. EXEMPLE DE BUNA PRACTICA PRIVIND PARTENERIATUL IN REGIUNEA 3 SUD
MUNTENIA
31
Un grup colar de construcii are un parteneriat cu primria, parteneriat ce are ca obiect

de activitate repararea mobilierului (bnci colare) de la colile care nu au posibilitatea s i le
repare singure. Primria a adus materialul lemnos i cel pentru asamblare, iar colile pun la
dispoziie scheletele metalice.
Scheletele metalice ale bncilor sunt reparate n atelierele de lctuerie ale grupului
colar de construcii (ndreptate, sudate, curate, vopsite), iar partea lemnoas a bncii i
asamblarea se execut la atelierul de tmplrie. Prin aceast activitate s-a rezolvat o activitate
arztoare a colilor, aceea a lipsei fondurilor pentru materialele necesare instruirii practice.
Acelai grup colar are parteneriate i cu ageni economici, parteneriate care se
materializeaz n desfurarea instruirii practice a elevilor. n orele de instruire practic elevii,
mpreun cu muncitorii, execut toate tipurile de lucrri specifice construciilor: lucrri de
betoane, zidrii, zugrveli i vopsitorii, faianri, lucrri de armturi, instalaii de iluminat
interioare i automatizri precum i nlocuirea instalaiei electrice la un spital din oras.
La un alt agent economic elevii au executat produse din lemn (mobil, cofraje, tmplrie
etc.) folosind utilaje de nalt performan cu un randament sporit i de o complexitate mare.
Aceti ageni economici angajeaz anual 80% dintre absolvenii grupului colar.
Un grup colar tehnologic are un parteneriat cu o agenie naional, parteneriat care
vizeaz pregtirea antreprenorial a elevilor grupului colar n cadrul programului Sprijin
ntreprinztori i administrarea centrelor de afaceri. Proiectul dezvoltat n cadrul acestui
parteneriat are ca rezultat nfiinarea n cadrul colii a unui Incubator de afaceri.
Un colegiu cu experien bogat n derularea de proiecte, are un parteneriat cu Consiliul
Judeean i cu Inspectoratul colar Judeean constnd n derularea unui proiect n cadrul
Programului Phare 2000 Dezvoltarea resurselor umane n contextul restructurrii industriale.
Proiectul intitulat Centrul agroturistic judeean are drept scop valorificarea potenialului uman
din mediul rural i urban capabil s nfiineze i s dezvolte microferme agroturistice.
Grupul int este alctuit din locuitori din zonele turistice, absolveni ai nvmntului
liceal/profesional aflai n omaj sau fr ocupaie, persoane disponibilizate prin lichidarea
ntreprinderilor, persoane cu handicap fizic.
Aceeai coal desfoar parteneriate cu AJOFM i Camera de Comer, Industrie i
Agricultur judeene pentru desfurarea unor cursuri de formare continu a adulilor pentru
calificri din domeniul serviciilor.
Cu primria din oraul ei coala are un parteneriat activ care contribuie la dezvoltarea
relaiilor cu comunitatea local prin:
promovarea de ctre coal a unei oferte educaionale adaptat la nevoile
populaiei colare i care rspunde prioritilor de dezvoltare economico-social la nivel
local i regional;
cooptarea n consiliul de administraie al colii a viceprimarului localitii care
este i preedintele CLDPS;
prestarea de ctre elevii colii unor servicii de alimentaie public n cadrul unor
programe sociale iniiate de primrie pentru persoanele defavorizate i cu prilejul unor
manifestri culturale tradiionale;
asigurarea de ctre primrie a serviciului de paz i protecie a elevilor;
susinerea financiar de ctre primrie a unui proiect de dotare a colii cu
echipamente IT, proiect iniiat de ctre o coal din Frana.
Colegiul respectiv deruleaz de aproape 10 ani un parteneriat colar cu o coal din
Frana materializat n schimburi anuale de elevi i profesori. n prezent cele dou coli
partenere au n desfurare un proiect lingvistic n cadrul Programului SOCRATES.
Parteneriatul pe care unitatea de invatamint o realizeaza cu CLDPS este fundamental in
sensul in care politica educationala la nivelul scolii este adaptata ceritelor externe , in cotextul
analizelor de dezvoltare pe termen scurt si mediu realizate de catre fiecare CLD.
32

Scoala nu mai aplica o politica individuala , ci face parte dintr-un intreg al dezvoltarii, in
concordanta cu solicitarea de forta de munca pe piata , acum si in perspectiva . In aceeasi
masura dezvoltarea locala evidentiata de activitatea CLD ului este subordonata dezvoltarii
regionale pe care o tuteleaza Agentiile de Dezvoltare si Consortiile regionale .
In acest sens parteneriatul scolii cu respectivele institutii se realizeaza eficient prin
consultarii periodice, vizite in sistem a persoanelor responsabilizate in acest sens, participarea
personalului didactic nominalizat in acest sens la activitatile organizate de CLD-uri, Consortiile
Regionale .
SECTIUNEA 3
Analiza SWOT RESURSE UMANE
Puncte tari
Predominarea fortei de munca

tinere
Procentul ridicat al populatiei
angajate ( in partea de nord a
Regiunii)
Disponibilitatea programelor de
reconversie
si
formare
profesionala
Nivel ridicat de includere in
invatamantul gimnazial si liceal
Existenta centrelor universitare
ale regiunii
Existenta in centrul regiunii a
centrului universitar Bucuresti
Disponibilitatea
formarii
continuie si programele de
educatie
Oportuniti
Puncte slabe
Scaderea numarului populatiei active
Procent scazut al angajatilor cu studii
superioare
Lipsa oportunitatilor de ocupare in special in
zonele rurale
Lipsa stimulentelor financiare pentru someri
pentru obtinerea unui loc de munca
Armonizarea
insuficienta
a
sistemului
educational cu cererile de pe piata fortei de
munca si dezvoltarea viitoare a societatii
Conditii
insuficiente
pentru
integrarea
grupurilor dezavantajate
Capacitatea inegala si insuficienta a structurii
serviciilor sociale si a facilitatilor sociale
Ameninri
33
3.1.
mbuntirea
sistemului
educational
Programe de formare orientate
catre formarea abilitatilor cerute
pe piata fortei de munca
Dezvoltarea antreprenoriatului
Programe
intocmite
pentru
includerea sociala egala pe
piata fortei de munca pentru
barbati si femei
Cooperarea cu alte tari in
sectorul educational si de
formare
Subestimarea
problemelor
sistemului
educational
Intensificarea discrepantelor intre cerere si
oferta pe piata fortei de munca
Aparitia si conturarea de noi probleme sociale
Somaj ridicat in randul noilor absolventi de
licee si colegii
Migrarea in strainatate a fortei de munca
calificata
PRIORITATI
Prioritatea 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIATA MUNCII, PE BAZA

DE STUDII SI CERCETARI
Obiectiv: Corelarea ofertei scolare cu cererea existenta pe piata muncii prin
includerea in scolile din sistemul TVET a calificarilor de nivel 2 si 3 din domeniile
identificate ca prioritare la nivel regional
Context:
In regiunea 3 Sud - Muntenia s-a constatat existenta unor dezechilibre intre cererea
de calificare si oferta educationala in cadrul sistemului TVET, ceea ce determina un
grad redus de integrare profesionala a absolventilor.
inta / Rezultate msurabile
Sursa datelor
Includerea in oferta educationala a scolilor ISJ
TVET a cel putin 75% din calificarile de
nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca
prioritare la nivel regional
Msurat prin:
Plan de scolarizare pentru invatamantul TVET
Evaluarea institutionala a unitatilor scolare TVET (Cap. Eficienta externa)
Analize privind insertia profesionala a absolventilor
Msuri/Aciuni pentru atingerea obiectivului:
34
Termene Organizaie
responsabila
Infiintarea unui serviciu de cercetare si 2005

prognoza a pietei muncii in cadrul Regiunii 3
Sud-Muntenia;
Corelarea anuala a planului de scolarizare

pentru invatamantul TVET cu studiile realizate
si prognoza pietei muncii
2010
Consiliul
Dezvoltare
Regionala
pentru
ISJ
AJOFM
ISJ/CLD
Dezvoltarea de noi calificari si competente 2010
pentru nivelele de calificare 2 si 3, conform
studiilor realizate
Parteneri:
AJOFM, autoritati locale si regionale, parteneri sociali (org. patronale, asociatii
profesionale, camere de comert, agenti economici, parinti, consiliile elevilor).
Resurse:
Resurse ale autoritatilor locale si regionale
Surse atrase de la parteneri sociali
Finantari externe
Prioritatea 2: ASIGURAREA DE SANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND

ACCESUL LA INVATAMANT SI INSERTIA PROFESIONALA A TINERILOR
Obiectiv: Cresterea numarului elevilor din mediul rural, a elevilor cu dificultati de invatare si a
celor cu handicap cuprinsi in sistemul TVET, integrati socio-profesional
Context:
In regiunea 3 Sud Muntenia se constata existenta accesului limitat al tinerilor din mediul rural
la invatamantul TVET, determinat de:
Situatia materiala precara a familiilor din mediul rural;
Numarul mic de unitati scolare TVET din mediul rural;
Lipsa informatiei;
Personal didactic necalificat.
Elevii cu dificultati de invatare si cu handicap nu beneficiaza de oportunitati egale in ceea ce
priveste educatia.
Sursa de date
Cuprinderea absolventilor de gimnaziu din ISJ
mediul rural in invatamantul TVET in AJOFM
proportie de 100 % pentru nivelul 1 si Scoli TVET
echivalentul nivelului 1 de calificare, 75%
pentru nivelul 2 de calificare si 50% pentru
nivelul 3 de calificare
Integrarea socio-profesionala a cel putin
70%
din
numarul
absolventilor
invatamantului TVET
Cuprinderea in invatamantul TVET a elevilor
cu dificultati de invatare si cu handicap.
Msurat prin:
Situatiile statistice intocmite de ISJ-uri si de catre Directia Regionala de Statistica
35
Situatii statistice privind monitorizarea absolventilor, intocmite de scoli
Termene Organizaie responsabila
Dezvoltarea invatamantului TVET din mediul 2007

rural cu focalizare pe meserii traditionale pentru
nivelul 1 de calificare;
Consilii locale+ISJ
Restructurarea retelei scolare si realizarea de 2005

tandemuri educationale SAM grupuri scolare,
pentru nivelele 2 si 3 de calificare;
Consilii locale+ISJ
Crearea in mediul rural a unor scoli TVET cu

infrastructura adecvata (internat, cantina),
reprezentative la nivel regional pentru anumite
domenii de calificare (agricultura, silvicultura,
servicii, protectia mediului etc.)
Facilitarea insertiei profesionale a absolventilor
TVET prin orientarea spre dubla specializare (in
sistem modularizat), incepand cu anul scolar
2004/2005;
Implementarea unor programe de sprijin material
si de acordare a Sansei a II-a tinerilor din mediul
rural;
Asigurarea scolilor TVET din mediul rural cu
cadre didactice calificate
Asigurarea de conditii de acces si invatare pentru
elevii cu handicap
Formarea profesorilor pentru utilizarea strategiilor
de predare invatare diferentiata
Parteneri:
Autoritati locale, CLD, consilii scolare, ONG-uri,
scolare
Resurse:
Resurse ale consiliilor locale
Surse atrase de la parteneri sociali
Finantari externe
36
2010
ISJ + Parteneri sociali
2007
Consilii locale+ISJ
2010
Consilii locale+ISJ
2005
Consilii locale+ISJ
2005
Consilii locale+ISJ
2007
ISJ
parteneri sociali (ag.econ., etc.), unitati
Prioritatea 3:
DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE PENTRU TVET IN
PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZATII
Obiectiv: Reabilitarea i dotarea minimal cu echipamente didactice a colilor TVET din regiune
Context :
In regiunea 3 Sud Muntenia se constata:
Existenta unui numar mare de unitati scolare TVET cu infrastructura necorespunzatoare si
dotare didactico-materiala uzata fizic si moral (in special in judetele din sudul regiunii);
Necesitatea corelarii bazei didactico-materiale cu noua structura a invatamantului TVET.
Sursa de date
Reabilitarea a 30% din numarul scolilor
Situatiile statistice ale ISJ;
cuprinse in sistemul TVET;
Plan de investitii al primariilor;
Dotarea minimala a tuturor scolilor
Rapoarte de evaluare ale programelor cu
TVET conform cataloagelor de dotare
finantari externe;
cu mijloace de invatamant;
Dotarea la standarde europene a 25 de
scoli din sistemul TVET.
Crearea a trei ateliere mobile de
instruire practica pentru trei domenii de
formare profesionala prioritare la nivel
regional (conform Anexei 1).
Msurat prin:
numar de scoli reabilitate;
numar de ateliere mobile create;
volum de investitii privind dotarile;

Consilii
locale+Unitati
37
Identificarea necesarului de echipamente 2005

didactice pentru unitile colare TVET, conform
domeniilor profesionale, la nivel local i regional;
Elaborarea proiectelor de dotare a unitilor de 2005

nvmnt TVET, n concordan cu domeniul
de baz al pregtirii profesionale i standardele
europene minimale;
Achizitionarea de echipamente didactice de 2006

catre unitatile scolare TVET;
Transferul bazei materiale neutilizat, la nivelul 2010

regiunii;
scolare
+ ISJ
Consilii
scolare+ ISJ
locale+Unitati
Consilii
scolare+ ISJ
locale+Unitati
Consilii
scolare+ ISJ
locale+Unitati
Consilii
locale+Unitati
2008
scolare+
ISJ+agenti
Crearea de ateliere mobile de instruire practica
economici
pentru trei domenii de formare profesionala
prioritare la nivel regional.
Parteneri:
Consilii judetene; Consilii locale; Agenti economici; Unitatile scolare; ISJ; Camera de
Comert
Resurse:
Ale administratiei locale; Finantari externe; Alte surse atrase.
Prioritatea 4: EFICIENTIZAREA RELATIILOR PARTENERIALE
DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET
EXISTENTE
SI
Obiectiv: Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesional pe baz de

acorduri pentru toate colile TVET pn n 2010.
Context:
Parteneriatul social pentru formare profesionala in Regiunea 3 Sud Muntenia se
caracterizeaza prin:
Necesitatea de implicare activa a partenerilor sociali in formarea initiala si continua pentru
sistemul TVET;
Procesul de transformare a scolilor in furnizori de servicii pentru comunitatile locale;
Dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat;
Implicarea redusa a partenerilor sociali in identificarea oportunitatilor de integrare
profesionala a absolventilor invatamantului TVET.
Sursa de date
Incheierea a cel putin doua acorduri de Rapoarte de activitate ale unitatilor scolare
parteneriat de catre fiecare unitate
scolara TVET
Msurat prin:
Numar de acorduri de parteneriat incheiate;
Numar de proiecte realizate de unitatile scolare in parteneriat.
38
Implicarea comunitii n activitatea educativ prin 2010

realizarea de proiecte comune impreuna cu
unitatile scolare;
CLDPS
Dezvoltarea activitatii de consiliere n domeniul 2010

parteneriatului social, la nivelul conducerii
instituiilor de nvmnt;
Scoli PHARE TVET +ADR
Realizarea unei colaborri eficiente cu angajatorii 2010

din domeniile de calificare prioritare la nivel
regional;
ISJ+Agenti economici
Eficientizarea parteneriatului prin implicarea 2010

partenerilor sociali n identificarea oportunitilor
de ocupare i mbuntirea calitii locurilor de
munc pe baza unui plan anual de aciune;
AJOFM
sociali
ncheierea de acorduri de parteneriat cu 2010

angajatorii la nivel local i regional - pentru
calificrile care vor fi asigurate prin sistemul
TVET privind asigurarea pregtirii practice i
angajrii absolvenilor;
Unitati scolare
economici
Realizarea unor parteneriate sociale pentru 2010

formarea profesional continu a cadrelor
didactice din sistemul TVET.
Centrele de resurse Phare

TVET + CCD + ISJ
Alti
parteneri
Agenti
Parteneri:
CCD, centre de resurse, AJOFM, autoritati locale si regionale, parteneri sociali (org.
patronale, asociatii profesionale, camere de comert, agenti economici, parinti, consiliile
elevilor).
Resurse:
Surse ale agentilor economici
Surse ale autoritatilor locale
Finantari externe
39
Prioritatea 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET, PRIN ATRAGEREA DE SPECIALISTI SI

FORMAREA CONTINUA A CADRELOR DIDACTICE EXISTENTE
Obiectiv: Asigurarea accesului cadrelor didactice din invatamantul TVET la programe de
formare continua specifice noilor competente profesionale si atragerea de noi specialisti in
domeniu
Context:
Nevoia de adaptare rapida a ofertei educationale a unitatilor scolare TVET la cerintele pietei
muncii;
Necesitatea cresterii mobilitatii profesionale a personalului didactic din invatamantul TVET;
Necesitatea restructurarii retelei scolare;
Fluctuatia personalului didactic din sistemul TVET;
Nevoia de noi competente si abilitati datorata progresului tehnologic.
Sursa de date
Participarea in procent de 80% a cadrelor
CCD baza de date;
didactice din invatamantul TVET si a
ISJ baza de date;
specialistilor atrasi, la cursuri de formare
Centre de resurse.
profesionala continua.
Msurat prin:
Numar de cadre didactice formate;
Numar de specialisti atrasi in domeniu;
Numar de specialisti formati.
40

Termene
Identificarea nevoilor de formare profesional a 2006

personalului didactic din unitile de nvmnt
TVET;
nfiinarea de noi centre de resurse i 2010
eficientizarea celor existente la nivel regional cu
filiale specializate pe domenii;
Atragerea specialitilor agenilor economici n 2010
nvmntul TVET.
Organizaie responsabila
ISJ +CCD+Unitati scolare
ISJ +Unitati scolare
Centre de resurse +
CLDPS+Agenti economici
Parteneri:
Centrele de resurse;Universitatile; Centrele de Documentare si Informare; Centre de
Formare Profesionala Continua; Agenti economici; Asociatii profesionale; AJOFM;
CLDPS; Centrul Regional de Formare Profesionala a Adultilor.
Resurse:
Surse ale consiliilor locale;
Alte surse atrase;
Finantari externe.
Prioritatea 6: EFICIENTIZAREA SI DEZVOLTAREA

CONSILIERE PROFESIONALA A TINERILOR
ACTIVITATILOR
DE
Obiectiv: Dezvoltarea cabinetelor de specialitate si a practicilor de consiliere

profesionala si de cariera in fiecare unitate scolara TVET
Context:
Procesul de consiliere trebuie sa asigure cresterea interesului elevilor, parintilor si
profesorilor pentru invatamantul TVET, in conjunctura socio-economica caracterizata
prin:
Schimbarea permanenta a raportului cerere / oferta pe piata muncii;
Cresterea nevoii de educatie pe parcursul intregii vieti;
Nevoia de dezvoltare a unor competente transversale si specifice, in raport cu
evolutiile de piata in UE.
Sursa datelor
Extinderea, pana in 2010, a serviciilor de
consiliere profesionala pentru toti elevii Cabinetele scolare si Centrele
din invatamantul gimnazial si pentru 50%
Judetene pentru Asistenta Psihodin elevii nivelurilor 1, 2 si 3 de calificare.
Pedagogica
Msurat prin:
Fise de consiliere
41
Numar de actiuni care implica servicii de consiliere

Numar de cabinete scolare nou infiintate
Numar de specialisti atrasi sau formati pentru activitati de consiliere la nivelul
regiunii
Termene Organizaie
responsabila
Formarea competentelor de consiliere pentru 2007

cadrele didactice din invatamantul TVET si
atragerea de noi specialisti;
ISJ + CCD
Unitatile scolare
Asigurarea unui cabinet de consiliere 2010

profesionala, cu dotare minimala, in fiecare
unitate scolara din invatamantul gimnazial si din
invatamantul TVET.
ISJ
+
scolare
Unitatile
Parteneri:
CCD, universitati, centre de resurse, AJOFM, autoritati locale si regionale,
parteneri sociali (org. patronale, asociatii profesionale, camere de comert, agenti
economici, parinti, consiliile elevilor).
Resurse:
Resurse ale consiliilor locale;
Surse atrase de la partenerii sociali;
Finantari externe.
3.2.
CONSULTARE
Prioritatile si obiectivele au fost prezentate spre consultare tuturor cadrelor didactice din
invatamantul TVET care au participat la consfatuiri din toate judetele Regiunii. ( aproximativ
3000 de cadre didactice de specialitate ) S-au manifestat puncte de vedere pozitive privind
necesitatea implementarii PRAI si PLAI.
De asemanea prioritatile au fost supuse spre consultare cu ajutorul unui chestionar,
agentilor economici din Regiune de catre AJOFM-uri. Consultarile s-au realizat la sediul
fiecarei firme care a fost implicata in completarea chestionarului. In urma consultarilor realizate
s-au identificat in primul rand viitorii parteneri cu disponibilitate ridicata pentru relatii
parteneriale cu scolile din sistemul TVET.
Ca urmare a sugestiilor oferite de angajatorii consultati s-au reformulat obiectivele
prevazute la prioritati. Agentii economici consultati au considerat extrem de importante aceste
prioritati manifestand un interes deosebit pentru cresterea numarului de elevi din mediul rural
pregatiti prin sistemul TVET precum si pentru includerea in oferta educationala a calificarilor
specifice domeniului lor de activitate :constructii, industria textila, industria alimentara. La
angajatorii consultati s-a constatat un grad ridicat de disponibilitate in ceea ce priveste
asigurarea necesarului de cadre didactice din invatamantul TVETcu specialisti din randul
personalului propriu .
42

ISJ-urile au fost consultate pentru stabilirea calificarilor si nivelurile de calificare pentru
invatamantul TVET in vederea restructurarii retelei scolare TVET. Politica de restructurare a
fost acceptata si considerata de maxim interes . PRAI si PLAI vor constitui documentele de
baza in vederea conceperii noilor Planuri de Scolarizare bpentru 2004 - 2005
Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul profesional si tehnic este supus spre
consultare membrilor Consortiului Regional, inainte de aprobare de catre Consiliul pentru
Dezvoltare Regionala. Aceasta activitate a fost realizata la nivelul tuturor celor 7 judete din
regiune.
Membrii C.L.D.P.S au fost consultati cu ocazia intalnirilor judetene care s-au desfasurat in
cursul lunii septembrie.
Ca urmare a consultarilor cu cei implicati s-au adus imbunatatiri materialului initial ,
acestea fiind formulate si transmise de catre fiecare CLDPS.
3.3.
MASURI DE URMARIRE SI EVALUARE
Modul de urmarire a progreselor in implementarea PRAI, revine Consortilui Regional si

este un proces in permanenta derulare. Acest proces poate fi realizat cu ocazia intalnirilor
trimestriale ale Consortiului Regional. Grupul de lucru care a intocmit PRAI-ul va stabili un
model de Raport pe prioritati si obiective si va prezenta in sedintele Consortiului Regional
stadiul implementarii PRAI-ului, spre analiza de catre membrii Consortiului Regional.
Consortiul Regional este o structura consultativa a Consiliului pentru Dezvoltare
Regionala si are componenta prezentata in anexa 3, tabel 1.
3.4.
RECONFIGURAREA RETELEI SCOLARE
Pentru armonizarea ofertei de formare profesionala cu dinamica pietei muncii (variatii

sectoriale, variatii ale nivelului de pregatire) se impune reconfigurarea retelei scolare (conform
anexei 2, tabelele 1 si 2) tinand seama de: oferta de calificare a scolilor TVET in anul scolar
2003-2004 anexa 1 (tabelele 1 si 2) si de ponderea domeniilor si nivelelor de calificare
solicitate pe piata muncii in perspectiva 2010( anexa 1 tabel 3)
PRINCIPII
Cresterea ponderii claselor din domenii de calificare ale industriei de la 38 % la
40 %, astfel incat sa se tina seama de prioritati, prin:
- cresterea numarului de clase din domeniile de calificare: industrie alimentara,
electronica, transporturi, materiale de constructii, telecomunicatii
- mentinerea la nivel ridicat a numarului de clase de: industrie textila, industria
prelucrarii lemnului, energetic
- dimunuarea numarului de clase din domeniile: electromecanic, electrotehnic,
chimie industriala si in special mecanic
Cresterea ponderii claselor din domeniile de calificare apartinand sectorului servicii de
la 19,1 la 27 prin :
- cresterea numarului de clase din domeniile de calificare:
comert si servicii
mica industrie
43
turism-agroturism
prestari servicii pentru populatie

- mentinerea la nivel ridicat a numarului de clase din domeniile de
calificare :
finante
administratie
ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc

Cresterea ponderii claselor din domeniile sectorului agricol de la
8,3 la 22 prin :
- infiintarea unor clase cu specializari noi
- mentinerea la nivel ridicat a claselor de silvicultura si veterinar
- diminuarea claselor de agricultura
- cresterea ponderii claselor din domeniile de calificare apartinand
sectorului constructii de la 6,1% la 10%
Cresterea ponderii claselor din domeniul protectia mediului de la 2 la 3.
Transformarea scolilor TVET, apropiate teritorial, prin concentrarea resurselor , in scoli
reprezentative pentru 1-3 domenii inrudite
Extinderea invatamantului TVET, astfel incat in fiecare zona sa fie acoperita toata gama
de specializari solicitate
Infiintarea unor clase, in toate zonele pentru elevii cu probleme speciale
Redistribuirea ponderii nivelelurilor de calificare in cadrul fiecarui domeniu prin :
- descreseteri la nivelul 1 (constructii si lucrari publice, energetic
electrotehnic, agricultura, industrie textila si pielarie, industria prelucrarii
lemnului etc.)
- cresteri la nivelele 2 si 3 (in majoritatea domeniilor)
Corelarea ofertei scolilor TVET cu ponderea sectoriala, ponderea domeniilor de

calificare si structura nevoilor de calificare, actualizate in regiune si in fiecare zona.
REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA

ANEXA 1
Oferta de calificare a scolilor TVET in anul scolar 2003-2004
(Nr.clase/ nr elevi pe domenii de calificare/nivel de calificare)
TABEL 1
Numar de clase/Numar elevi
Domeniul calificrii
Nivel
1
27/803
2
18/416
3
28/675
Total
74/203
16/457
23/313
26/720
65/1790
Industria chimica
6/175
13/305
21/555
40/1035
Energetic
1/31
6/153
4/94
11/278
Electrotehnica
40/1170
53/1431
109,5/2920
202,5/5421
Electromecanica
25/700
22/562
13/345
60/1607
3/87
8/192
74/1048
85/2327
Electronica, automatica si informatica

tehnologia informatiei
Mecanic
206,5/5968
242/6134
196/5349
654/16452
Transporturi
41/897
41/897
44

Industrie textila si pielarie
69,5/1992
451/1164
20/487
134,5/3641
Industria materialelor de constructii
1/29
1/24
2/53
Telecomunicatii
21/544
21/544
48/1376
43/1095
40/1071
131/3542
34/1002
37/1086
54/1508
125/3496
Turism, agroturism, alimentatie publica si activitati

conexe
-
126/3597
126/3597
Finante, banci si asigurari

Administratie
41/1182
41/1182
Commert si servicii
7/210
15/387
32/956
54/1543
52/1587
52/1587
7/188
7/188
6/171
2/47
8/218
Agricultura, agromontan
49/1420
19/467
46/1176
114/3063
Silvicultura
4/115
5/126
21/544
30/795
Veterinar
3/83
5/142
27/650
35/875
43/1085
43/1085
Tehnici poligrafice
Prestari servicii pentru populatie, industrie si
comert
Mica industrie - mestesuguri si artizanat
Ingrijirea, infrumusetarea si igiena
corpului omenesc
Posta
Protectia mediului
Oferta de calificare a scolilor TVET

anul scolar 2003-2004
( ponderea claselor pe sectoare/ domenii/ niveluri )
TABEL 2
Sector
Ponderea
Industrie
64,5%
Chimie indutriala
Energetic
Electrotehnic
Electromecanica
Electronica automatica, si informatica
tehnologica industriala
Mecanic
Transporturi
Industria materialelor de constructi
Telecomunicatii
Ponderea
domeniului
3,4
3
1,9
0,52
9,5
2,8
3,9
N1%
N2%
N3%
37
25
15
9
20
42
4
26
35
33
55
26
27
9
37
40
52
36
54
31
87
30,3
1,9
6,2
0,08
1
32
37
52
50
33
50
31
100
15
45
100

Constructii si
lucrarii
publice
(6,1%)
SERVICII
(19,1)
Agricultura si
silvicultura
(8,3%)
(2%)
6,1
37
33
30
Turism alimentatie publica si activitati

conexe
Finante
Administratie
Comert si servicii
Tehnici poligrafice
Prestarii serviciu pentru populatie ,
industrie si comert
Mica
industrie(mestesuguri
si
artizanat)
Ingrijire,infrumusetare
si
igiena
corpului omenesc
Posta
Sivicultura
Veterinar
5,7
27
30
43
28
100
100
59
Protectia mediului
5,8
1,9
2,5
13
2,4
100
0,3
100
0.5
5.3
1.4
1.6
75
25
43
13
9
17
17
14
40
70
77
100
Domenii de Calificare i niveluri ale calificrilor solicitate pe piata muncii in perspectiva

anului 2010
TABEL 3
Sector
Industrie
38%
Constructii si
lucrari publice
10%
Domeniul calificrii
Industria chimica
Energetic
Electrotehnica
Electromecanica
Electronica, automatica si informatica
tehnologia informatiei
Mecanic
Transporturi
Industrie textila si pielarie
Industria materialelor de constructii
Telecomunicatii
Constructii si lucrari civile
46
1
35
10
-
Nivel (%)
2
20
40
5
3
45
50
100
95
Prioritati
1
3
2
3
2
2
1
30
30
-
75
30
55
-
25
40
15
100
2
1
3
1
1
33
35
32
Servicii
27%
Agricultura si
silvicultura
22%
Turism, agroturism, alimentatie publica si

activitati conexe
Finante, banci si asigurari
Administratie
Comert si servicii
Tehnici poligrafice
Prestari servicii pentru populatie, industrie
si comert
Mica industrie - mestesuguri si artizanat
Ingrijirea, infrumusetarea si igiena
corpului omenesc
Posta
Agricultura, agromontan
Silvicultura
Veterinar
Protectia
mediului
3%
40
10
-
40
50
-
20
100
100
40
-
1
3
3
1
4
30
30
50
50
20
20
1
1
3
50
-
25
-
25
-
20
13
10
50
10
10
30
77
80
2
3
3
100
Nota: Prioritate 1 important in crestere

Prioritate 2 important in scadere
Prioritate 3 important constant
Prioritate 4 - nesemnificativ
ANEXA 2
RESTRUCTURAREA RETELEI SCOLARE
(SITUATIE COMPARATIVA )
TABEL1
Domenii
Situatie actuala
N1% N2% N3%
47
2010
N1%
N2%
N3%

In crestere:
Ind. Alimentara
37
26
37
35
20
45
37
33
30
33
35
32
Prestari servicii pt. populatie
100
30
50
20
Mestesuguri si artizanat
100
30
50
20
Electronica, inf., IT
87
95
Transporturi
100
75
25
Mat. de constructii
50
50
30
55
15
Telecomunicatii
100
100
Turism agroturism
27
30
43
40
40
20
Comert servicii
13
28
59
10
50
40
Protectia mediului
100
100
In scadere:
Electro-mecanic
42
37
21
Mecanic
32
37
31
Chimic
15
33
52
Electrotehnic
20
26
54
Agricultura
43
17
40
Constant:
Ind. Textila si pielarie
52
33
15
30
30
40
Prelucrarea lemnului
25
35
40
10
40
50
Energetic
55
36
100
Finante
100
100
Administratie
100
100
Ingrijire corp
75
25
50
25
25
Silvicultura
13
17
70
13
10
77
Veterinar
14
77
10
10
80
2010
N1
N2
N3
RESTRUCTURAREA RETELEI SCOLARE

TABEL 2
Domenii
Situatie actuala
N1
N2
N3
48

In crestere:
Ind. Alimentara
Prestari servicii pt. populatie
Mestesuguri si artizanat
Electronica, inf., IT
Transporturi
Mat. de constructii
Telecomunicatii
Turism agroturism
Comert servicii
Protectia mediului
In scadere:
Electro-mecanic
Mecanic
Chimic
Electrotehnic
Agricultura
Constant:
Ind. Textila si pielarie
Prelucrarea lemnului
Energetic
Finante
Administratie
Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc
Silvicultura
Veterinar
ANEXA 3
COMPONENTA CONSORTIULUI REGIONAL
49

Tabel 1
Nr.
Crit
1
2
3
4
Nume i prenume
Instituia
Liviu MUAT
Marilena BARON
Elena LASCR
Suzana ILIE
tefan DIACONESCU
6
7
8
9
10
11
Valeriu JINESCU
Mihail MINESCU
Daniel CTNEA
Mirela JIAN
Florin TECU
Ion HANDOLESCU
12
13
14
15
Silvia MARIN
Mariana VASILE
Eufrosina AMZA
Cristian PRVAN
16
17
18
19
Dan NIESCU
Ion PICIORU
Aurelia CATAN
Cllin POPESCU
20
21
22
23
Sofian ROU
Maria GHI
Maria Elena BOIANGIU
Dan LIVIU
24
25
26
27
Maria CAZACU
Tania GRIGORE
Aurel CHELBEA
Nicolae PRVU
28
29
30
31
Mdlina STAN
Daniela BAHNEAN
tefan JAN
Ruxandra IONESCU
32
33
34
35
Aida CATAN
Daniela CMPEAN
Liviu DUMITRACHE
Mioria GEORGESCU
ADR Muntenia - Preedinte

ADR Muntenia
ADR Muntenia - Secretar
Reprezentant Filiala Regional a Centrului Naional
pentru Dezvoltarea nvmntului Profesional i Tehnic
Universitatea de tiine Agronomice i Medicin
Veterinar Bucureti
Universitatea Politehnic Bucureti
Universitatea Petrol i Gaze Ploieti
Consiliul Judeean Arge
AJOFM Arge
Inspectoratul colar Arge
Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social
n Formarea Profesional
Consiliul Judeean Clrai
AJOFM Clrai
Inspectoratul colar Clrai
Consiliul Judeean Dmbovia
AJOFM Dmbovia
Inspectoratul colar Dmbovia
Consiliul Judeean Giurgiu
AJOFM Giurgiu
Inspectoratul colar Giurgiu
Consiliul Judeean Ialomia
AJOFM Ialomia
Inspectoratul colar Ialomia
Consiliul Judeean prahova
AJOFM Prahova
Inspectoratul colar Prahova
Consiliul Judeean Teleorman
AJOFM Teleorman
Inspectoratul colar Teleorman
CUPRINS
SECIUNEA 1
1.
Contextul de politici
50

1.1.
Contextul internaional ...................................................................................1
1.2.
Contextul naional...........................................................................................3
1.3. Context regional...........................................................................................5
SECIUNEA 2
2. Profilul regional analiza mediului.............................................................7
2.1. Piaa muncii - Oferta de munc....................................................................9
2.1.1. Profilul demografic al regiunii....................................................................9
2.1.2. Participarea la piaa muncii......................................................................11
2.1.3. Nivelul de participare la formare si retentia.................................................13
2.1.4. Oferta de calificare a scolilor TVET..................14
2.1.5. Nivelul abilitilor generale i de baz.....................................................16
2.2. Cererea de munc.......................................................................................16
2.2.1. Ocuparea forei de munc...........................................................................16
2.2.2. Procentul de ageni economici n funcie de numrul de angajai................17
2.2.3. Tipuri de ocupaii..........................................................................................18
2.2.4. Tipuri de abiliti ocupaionale...................................................................20
2.3. Corelarea dintre cerere i ofert pe piaa muncii..........................................21
2.4. Capacitatea i calitatea ofertei.....................................................................23
2.4.1. Acoperirea ariilor ocupaionale i adecvarea acestei acoperiri din
perspectiva cererilor din 2010.................................................................24
2.4.2. Performante ale elevilor din scolile TVET....................................................25
2.4.3. Tipul scolilor TVET si adecvarea cladirilor in care functioneaza scolile.......26
2.4.4. Capacitatea i calitatea resurselor...............................................................27
2.4.5. Adecvarea abilitilor i a calificrilor personalului didactic, a celorlalte
categorii de personal i a managerilor pentru viitorul TVET....................27
2.4.6. Calitatea n TVET.........................................................................................28
2.4.7. Capacitatea de a rspunde nevoilor individuale..........................................30
2.5. Mecanismele de parteneriat i colaborare existente n regiune.......................30
2.5.1. Exemple de bun practic privind parteneriatul...............................................31
SECIUNEA 3 Analiza SWOT Resurse Umane...................................................33
3.1. Prioriti............................................................................................................34
3.2. Consultare........................................................................................................42
3.3. Msuri de urmrire i evaluare.........................................................................42
3.4. Reconfigurarea retelei scolare..........................................................................43
Anexa 1 Tabel 1 - Oferta de calificare a scolilor TVET in anul scolar 2003-2004.......44
Anexa 1 Tabel 2 - Oferta de calificare a scolilor TVET in anul scolar 2003-200445
Anexa 1 Tabel 3 - Domenii de Calificare i niveluri ale calificrilor solicitate pe piata
muncii in perspectiva anului 201046
Anexa 2 Tabel 1 - Restructurarea reelei colare.........................................................47
Anexa 2 Tabel 2 Restructurarea retelei scolare..48
Anexa 3 Tabel 1 - Componenta Consortiului Regional.49
51

PRAI Sud Muntenia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRAI Sud Muntenia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

Procesul de extindere a Uniunii Europene va schimba modalitile Romniei de

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

Uniunea European i contextul naional n educaie

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

oportuniti egale i politici de includere;

Dezvoltarea coeziunii sociale i a participrii cetenilor la programele de

Asigurarea anselor egale n educaie ca premis a dezvoltrii coeziunii

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

mbuntirea formrii profesionale ca baz a obinerii unor rezultate

1.3. CONTEXTUL REGIONAL

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

PROFILUL REGIONAL - ANALIZA MEDIULUI

Caracteristicile geografice ale regiunii

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

PIAA MUNCII OFERTA DE MUNC

2.1.1. PROFILUL DEMOGRAFIC AL REGIUNII

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

Sursa: Directia Regionala de Statistica

scderea numrului populaiei

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

2.1.2. PARTICIPAREA LA PIATA MUNCII

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

In prezent populatia ocupata este majoritar masculina, fiind dominata de populatia

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

NIVELUL DE PARTICIPARE LA FORMARE SI RETENTIA

La nivelul regiunii 3 SUD MUNTENIA, in anul scolar2001-2002 au fost cuprinsi in

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

Media pe tara 68,3 67,5

OFERTA DE CALIFICARE A SCOLILOR TVET

Scolile TVET ofera posibilitatea de formare profesionala pentru 24 domenii de calificare

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

In anul scolar 2003-2004 s-a constatat diminuarea numarului de clase de nivel 2 si 3 ca

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

2.2.1. OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

2.2.2. PROCENTUL DE AGENTI ECONOMICI IN FUNCTIE DE NUMARUL DE ANGAJATI

Nr. mediu de salariai

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

Sursa: Ancheta Structural Anual n ntreprinderi - 2000.

2.2.3. TIPURI DE OCUPATII

Legumicultor, crescator , ingrijitor

instalator incalzire centrala si gaze

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

specialisti in comert exterior

sofer autocamion sau masina de mare

specializari legate de materii privind UE

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

medici specialisti (inclusiv specializari

2.2.4. TIPURI DE ABILITI - OCUPAIONALE

PREZENT, PROGNOZA PENTRU

n conformitate cu studiile realizate de Casele Corpului Didactic din judeele arondate

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

CORELAREA DINTRE CERERE SI OFERTA PE PIATA MUNCII

Tranzitia la economia de piata a influentat puternic gradul de ocupare a populatiei.

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

CAPACITATEA SI CALITATEA OFERTEI

Baza materiala necesara procesului instructiv - educativ specific invatamantului TVET

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

2.4.1. ACOPERIREA ARIILOR OCUPATIONALE SI ADECVAREA ACESTEI ACOPERIRI