Tendine actuale si de perspectiv n industria zahrului din

Romania n contextul UE
Zaharul se amaraste odata cu integrarea
Pretul zaharului va ajunge la 1 euro/kg, aproape jumatate din fabricile
de procesare se vor inchide, suprafetele cultivate cu sfecla de zahar scad de
la an la an. Acestea sunt premisele viitoare ale industriei zaharului. Razboiul
zaharului dintre UE si statele Americii de Sud a produs schimbari importante
in politica agricola comunitara, schimbari care vor afecta si Romnia.
Ministerul Agriculturii ta- raganeaza alocarea intregii cote in urma
negocierilor cu UE la Capitolul Agricultura, Romnia a primit o cota de
109.164 tone de zahar din sfecla si 329.636 tone de zahar obtinut din
rafinarea zaha rului brut, care provine din import. Repartizarea cotei la
zaharul din sfecla de zahar s-a realizat in aprilie 2005, iar la zaharul brut - la
sfirsitul lunii octombrie 2005. Fabricile care au prelucrat sfecla de zahar au
primit cote in functie de cantitatea de sfecla pe care au procesat-o de-a
lungul timpului. Perioada de referinta aleasa de Ministerul Agriculturii a fost
1998-2002, fiind considerat intervalul cu cele mai bune recolte de sfecla de
zahar.
Reprezentan-tii sindicatelor din domeniu sustin insa ca alocarea cotelor s-a
facut mult prea tirziu, la aproape un an de la obtinerea acestora de la UE. n
mod normal, daca aceste cote erau alocate imediat dupa negociere, atunci
procesatorul stia ce fel de contracte are de facut cu cultivatorul si poate ca
daca in 2004 se facea acest lucru, atunci in 2005 productia de sfecla de zahar
crestea putin, considera Frumosu, presedintele Federatiei Na- tionale a
Sindicatelor din Industria Alimentara. El spune ca o alta problema este
legata de faptul ca respectiva cota a fost impartita si unor fabrici care nu mai
functioneaza in prezent, precum si altora care mai functioneaza, dar nu au
fost retehnologizate si nu indeplinesc conditiile de mediu impuse de UE.
Oare ce se intimpla cu cota acordata de Ministerul Agriculturii unor fabrici
care nu mai produc de ani de zile? Este o problema care poate duce chiar la
pierderea cotei de ca- tre tara noastra, puncteaza presedintele federatiei. Pe
de alta parte, Frumosu spune ca 75.000 de tone zahar brut, din cota ce revine
Romniei, nu au fost inca alocate niciunei fabrici, ci au fost puse in standby.

In prezent, Ministerul Agriculturii a format o comisie care verifica

fiecare fabrica de zahar care a primit cota de zahar, pentru evaluarea
potentialului acesteia. n cazul in care comisia stabileste ca respectiva cota
alocata unei fabrici nu poate fi realizata, atunci cota ii va fi luata si alocata
celorlalte fabrici care produc zahar. Dragos Frumosu afirma ca fabricile de la
Liesti, Ludus, Buzau, Roman si Oradea sunt retehnologizate si corespund
din punct de vedere al normelor de mediu europene, precum si din punct de
vedere al calitatii produsului finit. n conditiile in care fabrica este inchisa
si cota a fost alocata, cota nu poate fi vinduta decit cu fabrica cu tot. Cota nu
poate fi transferata in alte conditii, mai arata Frumosu.

SUBVENTIA DE LA MINISTERUL
INCURAJEAZA PERFORMANTA

AGRICULTURII

NU

n acest an, Ministerul Agriculturii subvent ioneaza cultura de sfecla

de zahar cu 15 milioane lei vechi/hectar, indiferent de productia obtinuta.
Dragos Frumosu considera ca aceasta varianta de subventionare nu
incurajeaza performanta. Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria
Alimentara a inceput discutii cu Ministerul Agriculturii pentru modificarea
2

modului de acordare a subventiilor la sfecla de zahar. Anul trecut ministerul

platea o subventie de 25 de milioane de lei/ha pentru o productie de sfecla de
35 tone pe hectar, iar astfel se stimula producerea unei cantitati mai mari de
sfecla. n acest an Ministerul Agriculturii a schimbat politica de
subventionare si a decis alocarea a 15 milioane pe fiecare hectar pentru orice
productie obtinuta. Reprezentant ii cultivatorilor de sfecla nu sunt de acord
cu actuala modalitate de subvent ionare a culturii de sfecla de zahar. n
2005 Ministerul Agriculturii a dat o subventie de 500 mii lei vechi la tona
sfecla, in acest fel stimulindu-se performanta. n 2006 modalitatea de
subventionare aleasa de Ministerul Agriculturii a fost schimbata. Nu sintem
de acord cu aceasta subventie, pentru ca nu este stimulanta pentru producator sa faca performanta, nea declarat Ioan Gherman, presedintele Federatiei
Cultivatorilor de Sfecla de Zahar.
Reprezentantii FNSIA spun ca actuala politica de subven- tionare la zahar
ar putea fi modificata din nou. Sintem de acord ca toata Europa practica
subventia pe hectar, dar pe acel hectar aceste 15 milioane se pot imparti, in
functie de productie, astfel incit sa-l stimulez pe acela care obtine productie
mai mare la hectar. Va primi 10 milioane de lei cel care face 15 tone la
hectar, iar 20 milioane va primi cel care face peste 35 tone la hectar. |n urma
propunerii Federa- tiei, acel proiect de ordonanta a fost modificat, in sensul
ca subventia s-a stabilit sa se acorde in proportie de 50% in bonuri valorice,
la inceputul culturii. Aceste bonuri valorice vor consta in motorina, ierbicide
si arat, urmind ca diferenta de 50% sa se dea la sfirsitul culturii, astfel incit
pentru cei care obtin o product ie mai mare de 35 tone la hectar, sa se ajunga
cu subvent ia pina la 20 milioane de lei. Subventia se da la hectar conform
normelor europene, dar totodata incurajezi si performanta, si cantitatea si
calitatea, considera Dragos Frumosu. La rindul sau, Gheorghe Bejan,
director executiv al Patronatului Zaharului, remarca faptul ca anul trecut s-au
obtinut cca 86 000 tone de zahar din sfecla de zahar, adica peste 75% din
cota de sfecla de zahar de 109 000 tone. n 2004 s-au obtinut din sfecla 51
000 tone de zaha r, iar in 2003 aproximativ 54 000 tone. Anul 2005 a fost
primul an de crestere a product iei de sfecla de zahar, din 1989 incoace,
productia Romniei scazind constant de la 507 000 tone de zahar din sfecla,
din cauza proastelor politici in domeniu duse de toate guvernele care s-au
perindat pe la cirma tarii in timpul acesta .

PRETUL DE REFERINTA IN UE VA SCADEA

Pretul minim de referinta al zaharului alb din UE va scadea de la 630
de euro pe tona, cit este in prezent, la 385 de euro pe tona in 2010.
Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) a stabilit ca diferenta de peste
50% dintre pretul european si cel mondial este o subventie ilegala. |n aceste
conditii, Comisia Europeana a fost nevoita sa dea curs reclamatiilor ta- rilor
din America de Sud, propuni nd o reforma a politicii agricole comune in
urma ca- reia va avea loc o scadere a pretului minim de referinta cu 39% la
zahar si cu 42,6% la sfecla de zahar. Pentru a nu-i lasa de izbeliste, Comisia
Europeana ofera fermierilor o compensa- tie, reprezentind 60% din pret
pentru renuntarea la productia de sfecla de zahar. Comisia doreste astfel sa
scada costurile cu 1,7 miliarde euro din sistemul de sprijin alocat fermierilor,
prin reducerea cu 39% a pretului de referinta in urmatorii patru ani, incepind
din 2006. Comisia Europeana a propus o schema de rascumpa-rare a
productiei anuale pentru cei care doresc sa renunte voluntar la ea. Aceasta
schema va realiza un plan de plati pe o perioada de patru ani, care vor incepe
in primul an de la 730 de euro pe tona, apoi vor scadea la 625 euro/tona in
anul al doilea, 520 in al treilea an si 420 in ultimul an. Dupa regulile curente,
UE oferea un pret minim garantat pentru tona de zahar de 630 de euro.
Raspunsul Comisiei Europene este in planul prezentat reducerea pretului
minim garantat la 385 de euro pe tona, pina in anul 2010. Astfel, urmeaza ca
Piata Uniunii la zahar sa se deschida gradual, din iulie 2006, pentru tarile
mai putin dezvoltate, dar care au preturi mult mai scazute. Se pare ca marele
cistigator al acestor reforme va fi Brazilia, produca- torul numarul unu
mondial. Productia de zahar in UE se ridica la 19-20 de milioane de tone
anual, Germania, Italia si Franta, realizind aproape jumatate din productie.
Uniunea Europeana este al doilea mare producator de zahar la nivel mondial,
dupa Brazilia. UE exporta anual 5,3 milioane tone de zahar, fata de un
import de 1,9 milioane tone.

Cum se pot face bani dintr-o fabrica falimentara

Din 2007, o fabrica de zahar care se va inchide va primi despagubiri
de la Uniunea Europeana. UE vine in sprijinul patronului si darima fabrica,
iar patronul fabricii va primi o despagubire de maximum 700 euro/tona,
pentru fiecare tona de zahar din sfecla din cota alocata. Daca se inchide in
primul an dupa integrare, fabrica primeste 700 de euro/tona, daca se inchide
in al treilea an, pentru ca tara noastra are trei ani de gratie (in care se pot face
retehnologizari pentru indeplinirea conditiilor de mediun. n), primeste 300400 de euro/tona, explica presedintele FNSIA. Problema este ca, dupa
aderare, un patron care va inchide o fabrica de zahar va trimite muncitorii in
somaj, iar cota va fi pierduta de tara noastra. Daca patronul respectiv are o
cota de 5.000 de tone zahar, va primi de la UE in jur de 2 milioane de euro.
Este o mare afacere. Acesta este motivul pentru care am fortat Ministerul
Agriculturii sa faca aceasta comisie care sa evalueze fabricile si sa avem o
noua discutie in Consiliul pe produs, iar cotele de zahar din sfecla sa fie
realocate. Tot dupa evaluarea care va fi facuta de comisie va fi alocata si
acea cantitate de 75.000 de tone ramasa in stand-by. Parerea noastra este ca
aceasta cota nu a fost inca alocata, pentru ca exista interese pentru un
importator strategic care doreste sa aduca zahar din import, subliniaza
Frumosu. Potrivit acestuia, daca Romnia nu reuseste sa produca trei ani
consecutiv cantitatea de zahar alocata prin cota, partea de cota ramasa
nevalorificata va fi alocata altei tari. |n aceasta situatie marii pierzatori nu
vor fi fabricile de zahar, cit mai ales producatorii de sfecla.
Din 33 de fabrici, mai functioneaza doar noua
|n 1990, in Romnia functionau 33 de fabrici de zahar, care produceau peste
necesarul de consum al tarii noastre, de 500.000 tone anual. Importurile fara
taxe vamale din Republica Moldova si din alte state au provocat pierderi
fabricilor romnesti de zahar, care produceau la un pret mai mare decit cel al
zaharului importat. Erau niste contingente destul de mari si destul de
periculoase pentru zaharul romnesc. Daca la sfirsitul anului fabricile
romnesti scadeau cu 1.000 de lei/kg pretul la zahar, automat si pretul
zaharului din import scadea, deoarece importatorii aveau o marja de profit
extraordinar de mare. De aceea au ramas procesatorii romni cu zaharul in
fabrica. Ceea ce a condus la neputinta de a da drepturile cultivatorilor de
sfecla de zahar. Usor-usor a inceput sa se distruga cultura de sfecla si a
inceput importul de zahar brut, dar care nu a putut fi facut de catre toate
fabricile, pentru ca un vapor costa foarte mult si nu toate fabricile aveau
5

potential financiar pentru acest lucru. Asa a pornit degringolada, iar an de an

cultura de sfecla de zahar in Romnia a scazut si numarul de fabrici s-a
redus, rezuma declinul industriei zaharului Dragos Frumosu, pre- sedintele
Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara (FNSIA). |n
momentul de fata sunt numai noua fabrici de zahar in functiune: Danubiana
Roman, Zahar Buzau, Zahar Liesti, Zahar Urziceni, Calarasi, Corabia, Zahar
Bod, Zahar Ludus si Zahar Cristal Oradea. Dintre acestea, numai 5
proceseaza zahar din sfecla (Oradea, Ludus, Bod, Roman, Corabia). |n afara
de acestea, in urma cu trei ani mai erau in functiune si fabricile de la }
andarei, Pascani, Bucecea, Timisoara, Mures, Carei si Arad. Din cele 9
fabrici, doar cinci au fost retehnologizate, pentru a face fata concurentei
europene: Roman, Ludus, Liesti, Oradea si Buzau.

Jucatorii pe piata zaharului

Zahar Cristal Oradea (in functiune), Arad si Carei proprietari
Cristal(Franta) si Pfeifer unt Lungen (Germania) Danubiana Roman (in
functiune), Zahar Buzau (in functiune) si Beta }andarei proprietari Agrana
Zucker (Austria) Zahar Timisoara detinuta de Holdingul European Drinks
Zahar Ludus (in functiune) si Zamur Mures - detinuta de Societe FrancoRoumaine de Sucrerie Zahar Liesti (in functiune) - detinuta de Lemarc
(Franta) Zahar Bod (in functiune)- detinuta de Dan Tartaga Nectar Pascani a
fost detinuta de catre European Drinks care a vindut-o unui afacerist
american, in momentul de fata este in lichidare, fiind preluata de catre o
banca Siretul Bucecea a disparut pur si simplu din cauza problemelor
financiare Zahar Urziceni (in functiune) - a fost pornita recent de Marr Sugar
(Rusia) Zahar Calarasi (in functiune) detinuta de Iosif Armas.
Gheorghe Bejan, director executiv la Patronatul Zaharului : Exista
pericolul sa pierdem parti din cota alocata

Pretul european al zaharului pe raft este in jur de 1 euro si cred ca

acolo vom ajunge dupa integrare, atit din cauza rotunjirilor "in sus", cit si
din alinierea tuturor costurilor la preturile europene. Avem marele avantaj de
a putea vedea ce se intimpla cu tarile din jurul nostru care au aderat la UE la
1 mai 2004. Daca putem invata din experienta lor bine, daca nu, le vom
repeta greselile. De suferit, sufera totdeauna populatia, pe spatele careia se
revarsa toate costurile integrarii. Exista pericolul ca o fabrica de zahar care a
primit cota definitiva sa intre benevol in programul de restructurare, sa-i fie
rascumparata cota de catre UE, platindu-i-se despagubiri ( si fermierilor),
iar respectivul fragment de cota sa fie scazut din cota totala a Romniei.
Avem scenarii cu ceea ce s-ar putea intimpla dupa alocarea cotelor, nu stiu
daca si MAPDR le are.
Ioan Gherman, presedintele FCSF: Pentru o tona de sfecla, cultivatorul
primeste 55 kg de zahar
Ce subventii vor primi cultivatorii de sfecla dupa 2007? |n UE, in 2005, s-a
facut o reforma a zaharului si a sfeclei de zahar. Scopul acestei reforme a
fost reducerea pretului zaharului si a sfeclei de zahar. S-a hotarit o reducere
de 40% din pretul sfeclei de zahar, de la 47,6 euro/tona, in prezent, la 25
euro/tona peste trei ani de zile. Cultivatorii vor primi subventii care sa
acopere 64% din pierderea de pret. |n prezent, in UE sint 21 de tari care
cultiva sfecla de zahar. O serie de tari vor avea probleme cu aceasta scadere
de pret, deoarece pretul de cost al tonei de sfecla de zahar este mai ridicat si
devine nerentabila cultivarea sfeclei. |n acest mod sint descurajati cultivatorii
nerentabili. }ari precum Suedia sau Finlanda se gindesc sa micsoreze
suprafetele cutivate cu sfecla de zahar. |n Romnia pretul de cost pe tona de
sfecla este foarte mic si de aceea putem produce in continuare la un pret
competitiv. Cultivatorii romni pot sa mai reduca pretul de cost.
Pretul zaharului romnesc se va alinia, dupa aderare, la pretul
european, de circa 1 euro pe kilogram, considera Gheorghe Bejan, director
executiv la Patronatul Zaharului. |n prezent, un kilogram costa 22.00023.000 lei, cu 20- 25% mai mult fata de pretul din toamna anului trecut. |n
UE pretul zaha rului era intotdeauna la acelasi nivel cu pretul uleiului. |n
ultimii ani, in Romnia pretul zaharului a ramas scazut, din cauza politicii de
a aduce zahar din alta parte.
Producatorii sunt obligati sa elimine de pe piata pana la 31 decembrie
2007, pe cheltuiala proprie, cantitatile excedentare de zahar, respectand

anumite conditii, in caz contar ei pot primi amenzi de pana la 100.000 de lei,
potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta emis de guvern.
Proiectul de act normativ stabileste cadrul legal in ceea ce priveste
stocurile de zahar, izoglucoza sau fructoza, precum si sanctiunile prevazute
pentru agentii economici care nu respecta prevederile legale.
Astfel, orice producator, este obligat sa anunte Agentia de Plati si
Interventie pentru Agricultura (APIA), pana la 31 martie 2007, ce cantitate
de zahar sau produse zaharoase are in stoc. Informatiile privind produsele
zaharoase se refera la cantitatea de zahar sau echivalent incorporat in
acestea.
Declaratiile referitoare la stoc trebuie sa cuprinda date despre
cantitatile produse, procesate si vandute din 2003 pana in 2006. Operatorii
economici care si-au inceput activitatea in 2005, sunt obligati sa prezinte
situatia lunara a stocurilor.
De asemenea, operatorii economici trebuie sa justifice contextul care a
dus la constituirea stocurilor. Se considera stoc excedentar, cantitatea care
depaseste cu 10 % media stocurilor din ultimii ani de activitate.
In functie de datele primite, APIA va informa fiecare agent economic
cu privire la cantitatea excedentara si la valoarea garantiei de eliminare de pe
piata. Valoarea garantiei care trebuie achitata de agentul economic rezulta
din inmultirea cantitatii excedentare cu echivalentul in lei a 500 de
euro/tona.
Stocul excedentar trebuie eliminat fie prin utilizarea produselor drept
combustibil, fie prin folosirea acestora ca hrana pentru animale. De
asemenea, operatorul economic mai are la dispozitie o varianta, anume de
export fara restitutii din partea comunitatii europene.
In cazul in care agentul economic nu transmite datele despre stocuri in
termenul stabilit sau daca furnizeaza informatii eronate, risca o amenda de la
10.000 de lei la 100.000 de lei. Sanctiunea este valabila si in cazul in care
producatorul refuza sa achite garantia sau utilizeaza alte metode de eliminare
a cantitatii de zahar care depaseste stocul permis.
Zahrul este un produs foarte sensibil n
Uniunea European, subiect de repetate reforme
structurale. Romnia, intrat n piaa comun fr
o politic proprie, cu numai opt fabrici i o cot de
zahr sub necesarul de consum, rmne un loc
ideal pentru aplicarea directivelor de la Bruxelles capacitile mici de prelucrare a sfeclei de zahr trebuie eliminate.
8

Piaa intern, dedulcit la importuri

Lipsa de reacie a autoritilor nu este surprinztoare. Practic, acest sector nu
a avut, din `90 ncoace, o politic naional de dezvoltare. De la 33 de fabrici
n 1990, care lucrau exclusiv pe sfecl de zahr, n Romnia au mai rmas
doar opt fabrici de zahr active, din care doar dou mai sunt "fidele sfeclei",
patru produc exclusiv pe baz de zahr brut adus din import (n principal din
America de Sud), iar restul - producie mixt.
Industria autohton a "sfeclit-o" i a pierdut n faa trestiei la nceputul anilor
90, cnd se eliminau taxele vamale la zahrul de import. Scutirea n-a durat
dect civa ani, suficient ns pentru a pune pe butuci fabricile de zahr,
altminteri foarte tentante pentru recuperatorii de inox.
Avnd aadar un deficit de producie (statuat i prin cotele primite de la UE),
Romnia a obinut pstrarea pn n 2009 a unei taxe vamale fixe de 92 de
euro la tona de zahr brut. Iar n acest an, preul sczut al zahrului brut din
Brazilia face ca importurile s fie mai rentabile dect producia din sfecl.
Peste aceast situaie, se suprapune ns politica european n domeniul
zahrului.
Europa face mai tentant lichidarea
Confruntat cu proteste ale consumatorilor europeni privind preul foarte
mare la zahr, dar i cu proteste din partea Organizaiei Mondiale a
Comerului, UE s-a vzut nevoit s deschid piaa importurilor ieftine de
zahr brut din rile srace. n 2010, producia intern ar trebui s se reduc
cu ase milioane de tone.
Reforma comunitar din 2006 a impus fiecrui productor din sfecl plata
unei taxe de restructurare, de peste 170 de euro pe ton. Din aceast sum se
constituie un fond de despgubire, de circa 400-700 euro pe ton, pentru
procesatorul care decide s nchid fabrica i s ias din sistem.
Din aceast sum se despgubete i cultivatorul, dar grosul se duce la
proprietar, pentru a fi motivat s nceap alt afacere. Mesajul Bruxelles-ului
este ct se poate de transparent - nu rmn n aceast afacere dect cei grei,
care se pricep s obin zahr la ieftin.

Teoretic, orice procesator de sfecl care ajunge la un nivel tehnologic

performant are anse de supravieuire pe piaa comun a zahrului. Practic,
ns, fabricile romneti au capacitate relativ mic, astfel nct nu pot s in
pasul cu marii productori europeni, precum francezii (cei mai mari din
Europa).
Cu alte cuvinte, este neclar dac se va acorda subvenie i pentru
sfecla folosit la producia de etanol.
Fabric nchis = cot pierdut
ncurajai pe plan european - prin compensaii bneti - i pe plan
intern - prin deschiderea importurilor - productorii de zahr ar putea s nu
mai ntrzie cu nchiderea capacitilor de producie. "Consecina direct va
fi c Romnia va pierde definitiv cota aferent pentru zahrul din sfecl
Aceasta va duce la falimentul ctorva mii de productori, care, anul acesta,
miznd pe subveniile europene, au crescut suprafaa cultivat la circa
30.000 de ha. Iar repercusiunile pierderii cotelor vor fi resimite la nivelul
ntregii industrii a zahrului.

Bibliografie:

10

www.prezentonline.ro
www.stirilocale.ro
www.adevarul.ro

11