ntret

. Ce e!,te ~ c u ~ ~ u r politicd:
nia
2.
3.
4.
5.

~ d r t ~. U I I L
cuccce~tele-che~e
cdre definesc ideile
principale in economia pc~litici?
i n economii precum cea a SUA, c; Ire este ro lul guvern ului si cel al proprietifii
private sau sectorului ,,pi;,..1t5"?.
Ce sunt piefele $i care sunt principalele piefe Icare fac ec
5 func~ioneze?
De ce econornia este o >tiinfa?
Daci economia este o stiinf5,de ce economisr~~
se conrrazlc asa de des?

iarele, revistele $i televiziunea sunt pline

astbi de articole $i reportaje despre ,,noua
economie". Noile tehnologii transform3
ul, de la felul in care liniile aeriene vdnd biletele, p b a
nodul de producere a autornobilelor, de la modalitatea
-- a cumpka carti, plna la rnodul cum obiqnuim s5
:smunic- unul cu celdalt. Rolul Internetului in econo%a modemi creste pe zi ce trece. Se e s t i m a c3 numrirul
rite-urilor web folosite a crescut de la 26.000 in 1993 la
nilioane in 1999, in tirnp ce nurnarul cetatenilor
~ericaniconectafi la Internet a crescut in aceea$i
ioada de la 3 milioane la 80 de rmlioane.
- La fel ca Revolutia Industrial2 din secolele
YVIII-lea $i a1 XIX-lea, care a transformat rnai intdi
uea Britanie $i apoi alte t&i dintr-o economie bazatg
x agricultura intr-una bazata pe industrie, revolutia
.nformatiei promite sB transfonne toate aspectele vietii
noastre de zi cu zi. fn 1999,drept recunoqtere a importantei
--rpsc%ndea firmelor de inalta tehnologie, Microsoft prcducatorul sistemului de operare Windows - $i Intel Prc)duci%torulprincipal a1 rnicroprocesoarelor pentru
COInputerele personale - au fost d u g a t e la indicele Dow
Jorles, cel rnai cuprimfitor indice a1 prepdor de pe piap
tit11d o r de valoare.
Dar vechea economie exist3 inca $i chiar functio=a. Se estimeaza c8 noua economie ,,digital$' detine
.i putin de 10% din economia SUA. Patru dintre
mele cinci corporatii ca rnkime din SUA, in topul
~ n csute
i din revista Forhine pentru anul2000, au fost
su

tritditional industriale - Generi31 Motors, Ford, Exxon

si General ELlectric (GE). IBM, 1pe locul8 , a fost singura
.-x
A1:.--..I
fi1111a
u
t: +111alta tehnologie CIIII
L U ~ U ~rirnelor
I
20.
Microsoft a reusit sa ajung2 doar pe locu1179.
Astfel, vechea economie $i no ua econcnnie
. ,
. nu
coexists umar la umar. Efectele noii renno~og~i
constau doar in aparitia de cornpanii noi de Internet ~i
de software. Modul in care toate firmele fac afaceri se
schimba, $i clientii sunt afectati in egala masur8. Liniile
de asarnblare sunt bazate acum pe roboti ajutati $i
controlati de calculatoare, faciindu-le diferite de vechile
linii de asarnblare.
Service-urile auto cu podelele patate de ulei au
fost inlocuite cu garaje curate $i linistite, unde computerele au ultirnul cuvsnt in ceea ce priveste diagnosticul
dat pentru problemele fiecilrei masini. Modul in care
curnpkm bunurile se schirnba. Indiferent ca achizition3m o masing, o carte sau un compact disc, facern o
rezervare la hotel sau la avion sau char ne inscriern la
colegiu prin Internet, relatiile noastre interpersonale sau
cu firmele evolueaza. Noile tehnologii schimba si felul
in care sunt predate cursurile. CWi precurn aceasta au
site-uri web care le furnizeaza studentilor ajutor, cu
exerci~
interactive, cu link-uri la ~tiri,dezbateri politice
$i ultimele informatii econornice. ,,Homepage"-ul
acestei c* se gsse$te la adresa www.wwnorton.com~
StiglitzWalsh.
Cu schirnb&i care ajung oriunde, ce patrundere $i
intelegere are de oferit studiul economiei? La urrna
urmei, economia este un domeniu de studiu care de

Joseph E. Stlglllz & Carl E. Walsh

obicei se refera la Adam Smith, un profesor scotian de la

sfbitul secolului al XVIII-lea, ca fondator al economiei.
Smith a publicat fairnoasa lui carte Avutia nafiiunilor in
1776, o perioada c h d economia se baza aproape in totalitate pe agriculturi. Cu siguranp te-ai putea g h d i cB ideile
s-au dezvoltat pentru a intelege natura, s5 spunem prewl
griului, $ic5 ele au o mica relevanpin economia modernri.
De fapt, principalele c3tiguri din studiul economiei continua sa furnizeze o intelegere critic2 asupra
economiei globale actuale. A$a cum Carl Shapiro $i Hal
Varian de la Universitatea din California, Berkeley, au
spus, ,,tehnologia se schimba, legile economice nu'".
Modul in care producem bunurile, ceea ce producem $i
cum sunt schimbate bunurile au variat enorm de c h d
Smith a scris p h 2 in prezent. Dar aceleqi legi fundamentale ale economiei care au explicat preturile din
agricultura in secolul a1 XVIII-lea ne pot ajuta sa intelegem cum funcPoneaz8 economiile la inceputul secolului
a1 XXI-lea. $i in ultimii 200 de ani economistii au
imbunatatit $i au extins intelegerea noastra asupra
conduitei economice in rnai multe moduri. Fundamentul
teoretic construit de Smith $i consolidat de generaw de
economi~tia produs idei care vor continua sa ghideze pe
oricine doregte sii inreleaga mersul economiei moderne.
Dar care sunt aceste idei? Ce studiaza economi~tii?
$i ce putem invata privind din perspectiva econorni$tilor?
Cum ne poate ajuta economia s3 intelegem de ce trebuie
sB ne facem griji pentru disparitia somonului, $i nu a oii,
de ce un producator de mavini face publicitate, $i un
producator de g r h nu, de ce @rile bazate pe o economie
de piap s-au descurcat rnai bine decfit [&rile care s-au
bazat pe planurile guvernului $i de ce nu este bine s5 la$i
o singura firma s5 domine o industrie?
Pornind de la povestea unuia dintre cele rnai noi
fenomene, Internetul, $ide la revolufiacomputerelorcare
1-au creat, putem ilustra perspectiva economiei $i putem
invata multe lucruri despre modul de glndire economic.

Economie

de marcat face m 2 -.:'r

I-. . I r i-:aseze banii $i s2
calculeze restul. Ir. r:: r . - . - z ;r.: ::tala produselor
vhdute, ajuthd firm::? : :--;-I-- x r r sunt cele rnai
vhdute produse $i ce!t := -:
5- ..-%d. 0 alimentars
poate folosi informatia r-.-r-2 1 ;:i daca trebuie sa
comande rnai multe cutii d t ;e?Lt sry; hlgi de porumb.
0 libr5rie poate $ti c2te exerr:.--. , 2ulrimul
~ best-seller
rnai are in rafturi $i foloseste infsrrcs52 pentru a afla daca
rnai trebuie sa comande de la edixrz.
Pentru a urm&ri dezvoltarez unuia dintre aspectele
revolutiei informatiei $i a tehnoloziei Internetului,
trebuie sa incepem cu dezvoltarea computerului.
->-

Ascensiunea firmei IBM

A

Daca intri asti3z.i ktr-un birou, sigur vei grisi dovezi

ale revolutiei computerelor $i ale tehnologiei mformatiei.
Cea rnai evidenti dovada va fi existenp unui computer la
fiecare birou. $i, un fenomen in aqtere, si acasa, $i la birou,
oamenii folosesc computerele pentru a accesa informatia,
pentru a c u m p a $ipentru a conduce afacerile prin Internet.
Nu numai birourile - casele de marcat moderne sunt
net superioare str&no$uluilor din anii 1970. Astbi, casa

In anii 1950, computerele reprezentau masini

tehnologice uriase. Pretul lor, de ordinul milioanelor
de dolari, le faceau accesibile doar pentru marile
corporatii sau agentii guvernamentale. De fapt, primul
client a1 acestor computere create pentru afaceri,
UNIVAC, a fost Biroul American de Recensamlnt, care
a achizitionat acest calculator in 1951'. Publicul a intrat
in contact cu UNIVAC atunci cfind unul dintre aceste
computere a fost folosit la un sondaj de opinie a1 CBS
la alegerile prezidentiale din 1952. La ora 20.30 in seara
alegerilor, UNIVAC a prezis o victorie covfir~itoarea
lui Eisenhower contra lui Stevenson. Nici macar
operatorii calculatoarelor nu au putut crede rezultatul,
deoarece majoritatea sondajelor prevedeau un rezultat
destul de strfins. Deck s2 r i ~ t eo gre~eal8jenanta, ceea
ce credeau ei cB ar fi, ei au ajustat programul pentru a
produce un rezultat rnai strlns. Nu trebuia sa se team2
de a$a ceva, pentru c2 rezultatul a fost cov&$itor: 442
de voturi pentru Eisenhower $i numai 89 pentru
Stevenson, apropiat de rezultatul original dat de
UNIVAC, adicti 438 la 93.
in timp ce UNIVAC, produs de Remington
Rand, a
fost prirnul computer despre care majoritatea arnericanilor
au auzit, IBM a devenit curhd f o w majors in industria
computerelor. La sfksitul anilor 1950 $i inceputul anilor
1960, actiunile IBM au devenit modelul de cre$tere
exceptionala, la fel ca actiunile Microsoft, Intel si ale
altor firme bazate pe tehnologia informatiei din perioada
anilor 1990. Dar IBM si-a stabilit dominatia in industria
computerelor o data cu introducerea modelului 1401 in
1959, $i meritele nu i-au revenit neapaat pentru puterea
tehnologica a modelului 1401, ci in mare parte datorit2
noii tehnologii de imprimare pe care IBM a creat-o
special pentru dotarea acestui model. 1401 avea

'Carl Shapiro $i Hal R. Varian, Information Rules (Cambridge:

Harvard Business School Press, 1999), p. 2.

Software-ul pentru primul UNIVAC a fost creat de Grace M

Hooper, una dintre putinele femei-expert in domeniul cal
toarelor in acea vreme.

Povestea computerelor
pi a lnternetului

Capitolul 1

Econornia politic5 yi noua econornie

capacitatea de imprimare de 600 de linii pe minut, de in era victoriaria. 0 infrastructura nu prea placuta $i in
patru ori mai mult decdt capacitatea precedentului mare parte nevauta - dar care totusi functioneaza, iar
model IBM. Chiar daca pretul modelului 1401 era dublu viata ar fi total diferita f&a acec+-- ""
fap de cel a1 modelului precedent pe care il inlocuia,
capacitatea sporita de imprimare justifica pretul Declinul
. .acestuia.
sii ascensiunea hAlicrosof
La inceputul anilor 1960, industriaI computerelor
..
era reprezentata de IBM si cei sapte piti~
ci, sapte f m e
domine piata
In an ii 1970, (lesi a col
.
.
- .
m:ai mici care au reu~itsa supraviepiasca pnn aprovi- computerelor, cota de plat3 a 1BM s-a redus,
Tn timp ce
zicJnarea unui segment rnai mic de piata cu computere3. noile desccperiri teh nologice au permis computerelor
Pr incipala problem2 a industriei a fost lipsa compatibi- sa devina Inai perfomante si mai rnici, conducsnd la
I:.
,-... -.--cornputerel put ere lor. Firme ca Digital
atii intre diferitele tipuri de calculatoare. Numai IBM introducerca
a1produs $a]pte model.e diferite de calculatoare, fie:care Equipment Corporatiion (DEC), Data General-si Xerox
fiind o fort2 la capitollul v i n z li, avPnd ljinie proprie de Dlata Systelns au reu:jit sa concureze cu succes pe piata
IBM nu a reu$it s2 capteze atentia
ploductie $i ~ ~ ~ ~unice.
~ ~ ~ ~ ~ z n t rmcrocornpurerelor.
e
acestui
segment
a1
pietei,
avind putine designuri noi in
Compatibilitatea software-ului a reprezentat o
serviciul special si suportul
domeniul
computerelor,
problem3 major&. 0 firm2 care voia s2 cumpere un
oferit
de
IBM
clienelor
sG
aplsnd ca inutile.
computer rnai mare trebuia s2 rescrie software-ul pentru
Ln
sch
Limb,
siste:
rnele
care
le-au pem]is utilizat~
orilor
noul computer. Era o problem2 costisitoare $i care cerea
s
:
i
foloseas
c2
un
sin)
:ur
compl
uter
cresc
in
imp011
tanta,
timp. Deoarece IBM controla o mare parte din piata, i$i
IT
lai
ales
ir
I
universi.
tati.
,,Tim
le
sharing
"-ul
avea
sens
perrnitea s5 creeze software-uri pentru aplicafiile din
pentru
ca
era
rnai
ieftin
sa
folosesti
in
comun
acelavi
)meniul afacerilor $i apoi sSi le distribuie clientilor
i. Firmele: mici au avut ten(linta sa se specializeze computer decit sfi cumperi un computer pentru fiecare
utilizator. Multi au inceput s2 se gbndeasca la asemsnli
e h d soft\ware doar pentru unla sau dou2 industrii.
cu indicatorii industriei electrice - un ,,computerChiar $i a$a, eraI clar ca Sl:andardizeuea va a j~~t la
a
utilitate"
ar furniza servicii computerizate persoanelor
ducerea costurilor de produ ctie a sof tware-ulu!i. In
$i
firmelor
prin conectarea la un computer central.
fizice
artie 1964 IBM a in1;rodus pe 1$at2 Systc:d360, o linie
~
~
.
.
.
&
.-..~
..-.
Aceastti
viziune
a
computerelor a fost intrerupt2 temporar
)mpleta de computere. aupranurnlt ,,cornputerul
de
factori
economici
$i tehnici. Elaborarea unui software
.odus de IBM care a creat IBM", Systed360 a
capabil
sB
administreze
acest computer-sistem utilitar
imentat ascensiunea IBM. Pentru a face fat2 n u m h l u i
s-a
dovedit
un
lucru
prea
greu.
fn al doilea rind, scaderea
are de cornenzi, IBM a trebuit sB construiasca noi linii
preprilor
pentru
componentele
computemlui - cauzata
: productie $i s2-si extind2 foqa de munca. fn anii ce
in
parte
de
introducerea
circuitelor
integrate - a dus la
I urmat introducerii pe piat2 a Systed360, n u m h l
reducerea
initiativei
economice
pentru
,,time sharing".
~gaiatilorIBM a crescut cu 50%.
A
devenit
rnai
ieftin
s2
cumperi
minicomputere,
fiecare
IBM i3. continu;
Line piata computerelor
fiind
capabil
s2
faca
fat2
citorva
utilizatori.
N
umhl
:-a lungul anilor 19
31ind 7546 din piat a. in
..--:--.- - - microcomputerelor
din
intreaga
lume
a
s
l
i
t
de
la
3.600
1 1 p u 1 UIICI ~ 1 1 ~ ~t : :G U I I U I I U G ~la
: , inceput~
11 anilor 1970,
in
1966
la
19.000
in
1969
$i
la
150.000
in
1974.
nd producfia $i gradul de angajare au scazut in multe
Urmatorul pas in istoria computerelor a fost facut
onomii industrializate, RCA $i GE au renuntat la
de
Intel
in jurul anului 1970 prin dezvoltarea microprooductia de computere, industria s-a redus la IBM $i la
cesoarelor.
I s-a f2cut publicitate astfel: ,,Computer on a
LJNCH (Burroughs, UNIVAC, NCR, Control Data $i
chip"
microprocesorul
programabil care a contribuit la
~nneywell).Aceste firme au supravietuit de multe ori
scaderea
preturilor
unui
computer
fiind accesibil aproape
~rovizionPndsegmentele de piata pe care IBM le
oricui.
Prirnul
,,computer
personal"
- Altair 8800 - a fost
:gliiase.
- " De exemplu, Control Data a devenit princiintrodus
in
1975.
A
intrat
pe
piat2
ca
un pachet ce putea
~lulproducStor al sul?ercompu'terelor. Designul de baza
fi
configurat
de
utilizator.
Programele
erau introduse prin
computerelor $i SIoftware-u.1 folosit s-au schimbat
9n a folosirea
comutatoarelor
de
pe
fata
computerului,
dar ii
~ L I : p u p 1 1 in ultimii J U ut: ani. ,,Computerele lumii $i
li
e
mai
multe.
pseau
me1
noria
sau
puterea
pt
:ntru
a
fac
ftware-ul care ruleazB pe acestea au devenit asemenea
.nalelor imbatrinite ale oraselor britanice, construite
. .. - . ..
'Martin Campbell-Kelly $i William Aspray, Computer: A History
J

~~

&.

0 --

~-

-A-.
.
a
:
-

:ei $aPte pitici erau Sperry Rand. Burroughs. NCR. RCA,

~neywell,GE $i Control Data Corp.

of the Information Machine (New York: BasicBooks, 1996),

p. 150.

Joseph E. Stlglitz & Carl E. Walsh

Economie

Oricurn, cu Altair 8800 firmele mici aveau posi- a devenit in cele din urma lider de piata. in timp,
bilitatea sa ofere accesorii suplimentare, cum ar fi computerele deveneau din ce in ce mai complicate, la
memorie in plus $i dispozitive de stocare. De asemenea, fel $i soft-ware-urile. Clnd proparnele software erau
se oferea posibilitatea unor persoane de a furniza software. relativ simple, doi sau trei oameni puteau scrie un
Doi vechi prieteni de liceu din Seattle, Bill Gates $i Paul program $i sa intemeieze o companie pentru a-1 vinde.
Allen, au profitat de aceasta. Au incheiat un contract cu Pe m&ur3 ce programele deveneau rnai complexe, erau
Mtair, in scopul creirii unui sistem prograrnabil pentru necesare sute de programatori pentru crearea lor5.
Altair 8800. Cei doi au format un parteneriat numit initial Aceasta a creat o bariera ce a limitat posibilitatile noilor
Micro-Soft. intr-o miscare strategic3 ei au decis s3 nu f i e de a intra pe piati?.
v b d 3 sistemul lui Altair, dar I-au licenti;at, prirnin~d
Astbi, pentru cei mai multi oimeni, nic:i o alta fimla
drepturi de autor pentru fiecare copie v2ndulE.
nu simbolizeazfi dezvoltarea induslriei compluterelor mai
I h,f:,-rn~r\.
intre introducerea Altair in 1975 si i
~ bine decfit
~ Microsoft.
~ Bill Gates,
~ Cn..,In+n...x
I u l l u a w k u l~ ~ ~ ~ C . ~ u~3 u f t ,
PC-ului IBM jin 1981, Inulte firnne au ink,at pe pialP alaturi de Paul Allen, este cea rnai bogata persoana din
computerelor ]personale. Noile clomputere ce au fo,st lume, $i, la fel cum crevterea foarte mare a cursului
produse $i soft1we-ul eliiborat au alvut prepui de pornu:e actiunilor IBM a fost un fenornen in anii 1950-1960,
relativ mici. Costuril G G-.-.-, I I U I I I I e~ de pro ductie a1le acelavi lucru este valabil pentru Microsoft in anii 1990.
computerelor irlitiale, can:au creat 1miere per~truintrare:a Dar exact cum dominatia IBM a fost amenintats pentru
noilor firme, erzm absente in zona computereloIr personal^e. prima oara de introducerea minicomputerelor si apoi a
- ~----..
Aceasta s-a S C -~:-I--I* L I I I U ~u-L data cu inuuuuc;clca
u ~ ~ l p u t ePC-urilor,
dominatia Microsoft a fost amenintats in anii
rului personal IBM. PC-ul IBM a devenit rapid un
1990 de ascensiunea World Wide Web.
standard in industrie, fofl2nd alte f m e fie si? produca
clone ale PC-ului IBM, fie s5 falimenteze. Doar Apple worldwidewebSilnternetul
Computer a reusit sa supravietuiasca, fiind p
~1
unei linii distincte de computere.
.aring"-ul a reprezentat un mod rnai eficient
Pentru a concura, Apple a trebuit sa-$i anerenueze
de ~ O I U W Ga bumputerelor,permi@nd multi~lilorutilizatori
produsele. Trebuia s3 se distingi? clar fats de clonele
lucn11pe un singur computer. Diir sisteme:le de ,,tinne
IBM $i sfi le dea oamenilor un motiv s2-i cumpere
sharing" nu eriiu nici singurele, nic:i cele rnai eficiente in
produsele. Lansarea Macintosh in 1984 cu o grafica
. .-- -- - .- L-:--*--folosuea
resurselor de calcul. Agrriua u2t:- rIuieciarr
si
prietenoass pentru utilizatori I-a diferentiat enorm fati?
Cercetare
AvansatA
a
Departarnentului
de
Apaare
din
SU
de celelalte PC-uri care rulau pe sistemul de operare
Microsoft, MS-DOS. Din pficate, Macintosh nu era destul a dorit sfi gaseasca o cale rnai eficients de folosire
de puternic ca sa intreaca numele IBM in aplicatiile computerelorpe tot cuprinsul t&%. La ora 9.00 un cercetCit
de 1: 1 MIT eraI inapt de a rula pr ograme, (ieoarece I
pentru afaceri, $i vfinz&rile au dezamfigit.
Deoarece PC-ul IBM a fost construit din componente corn]Juter de laI Stanford sau altul cie la Universitatea d
a.vhd in vledere ci? e
cum ar fi microprocesorul Intel 8088, pe care alte f m e il Calif ornia, Be1.keley, era inactiv,
. .
ora
6.00
$i
c2
nimeni
nu
era
la
lucru
inca.
Cum putea cercet
puteau achizitiona, multe f m e au pu&t vinde clone IBM.
Multe dintre aceste clone erau fficute: 21 Asia, unde forp de torul de la MI7' s%accese:ze computerul din stanford?
Raspuns;ul era siimplu: COInectarea mai mult
munca era ieftini?si acestefirme aveaL ull avalwj competitiv.
.
A -- - - * x
--.-.- -..- : + z ~ ~
ProducSltorii cu preM ridicate la hardware, cum ar fi IBM, calculatoare in Iccca. fic;c;asLa I C ~ III U, I I U L ARPANE
au fost in cele din urm8 inlocuiti $i, in timp ce PC-urile lega patru calculatoare diferite la UCLA, CIniversitab
cre$teau in popularitate, software-ul, $i nu hardware-ul a California din Santa Barbara, Universita tea Utah
Institutul de Cercetare Stanford, o organizatie ae cercera
devenit factorul-cheie. intre anii 1981 $i 1984 v$nz&ile
de software pentru PC au crescut de la 140 de rnilioane nonprofif. Din aceasti? initiativa a rezultat Internetul I
astgzi. Fondat de Departarnentul de Apaare, ARPANE
de dolari la 1,6 miliarde de dolari.
Cu software-ul factor principal, Microsoft detinea s-a extins si a ajuns s2 conecteze 15 computere in 197
cheia - MS-DOS, care functiona aproape pe orice PC In ti1mp ce AR~ A N E T:I continuat sil se ex1tinda in a1
IBM. Competitia a tras in jos prefurile la hardware, dar 197C), scadere;I costuriloa a redus cererea de: efectuare
Microsoft detinea rnonopolul vlnzkilor la sisternele serviciilor computerizate. Resursek:compute1lzate nu IT
de operare, rnai intsi cu DOS $i apoi cu programele erau insuficiente. ,,Dac2 ARPANET ar fi fost doar I
Windows. Veniturile rezultate din dominatia sa asupra
VisiCalc, primul program pentru calculatoarele personale, con
pietei sistemelor de operare i-au permis f i e i Microsoft nea aproximativ 10.000 de linii de cod. Lotus 1-2-3, care
sa intre pe piata aplica@lorsoftware. Software-ul, repre- inlocuit, confinea aproximativ 400.000 de linii de cod.
Pentru istoria Internetului vezi Janet Abbate, Inventing t
zentlnd procesorul de texte (Word) si de tabele (Excel),

.
&
.
..me-.
.
.
,
I

6.

--A:-

- -

--am-

-7 -

Internet (Cambridge: MIT Press. 1999).

- -

- -

Capitolul 1

I
I

I
I
I

instrument de impwire a resurselor, astiizi ne-am fi

arnintit probabil de el ca de un e$ec minor, iar nu ca de
un spectaculos succes."' in schimb, utilizatorii
ARPANET au g a i t o cale diferita de folosire a retelei po$ta electronic&
La inceputul anilor 1970, ARPA a dezvoltat citeva
:tele. Urmatoml pas a fost s2 se faca legatura intre aceste
:tele, dezvoltind o retea a retelelor - Internetul. Prima
,emonstratie a eficientei Internetului a fost in 1977. La
keput, Internetul lega universitatile $i punctele de lucm
d e Departamentului Aptir51-ii.Departamentul Apfir5rii
?yea nevoie de o linie sigura de comunicatii intre centrele
sale $i a ju cat un ro1 foarte important in multe dintre
spectele dlesignului tehnic al retelei. PbB in anul 1982
sire-urile militare nu iau fost separate de AEWANET. Dar
lntemetul mai avea mult phi3 la stadiul in care este astilzi.
Ceea ce a transformat Internetul a fost dezvoltarea
x e i noi aplicatii, World Wide Web. Web-ul a fost creat,
?: 1990, la centrul de cercetare CERN din Elvetia. Prin
Irearea unui sistem ,,hypertext6' care permitea
::hatonlor s2 navigheze de la un fragment de informatie
1 altul, Web-ul a creat un mediu care a deschis noi
:-.ortunit8ti pentru folosirea Internetului. Dar era nevoie
:? un mod de navigare prin toate informatiilede pe Web,
- levoie care a fost imediat satisfticuta de dezvoltarea
--.?gramelc3r de bro wsing pentru Internet, cum ar fi
':-:scape's Navigatoir $i Microsoft's Internet Explorer.
Crest1erea fenornenala a Internetului in anii 1990 a
-?rezentat : o amenintare directa la adresa dominatiei
!!irosoft asupra pi etei sistemelor de operare pentru
-'-.--uri,
la fe:1cum apa$a rni~computerelora ,furat" locul
. .. . ,
:xninant aepnut ae IBM in urma cu dou&eci de ani.
f -:[emu1 de operare era indispensabil pentru PC, dar
--:ernetul deschidea noi posibilitriti pentru crearea de
:?>cat,ii care puteau fi utilizate pe orice sistem de operare.
::_;!emu1de operare nu mai reprezenta interferenp dintre
r :xputer si utilizator, ci apfirea ca un browser precum
?::vigator. Normal, Microsoft nu a stat cu mznile in s b in
-3pul acestei amenint&i. A lansat propriul browser. $i
vatru a mentine controlul asupra interfetei computer:-Xzator, Microsoft a furnizat, laolaltti cu Windows-ul $i
-wserul, o aceune care a dus la cel mai mare conflict
-I--idicdintre Microsoft $iguvernul SUA. Acest caz reflect3
:nu1 dintre cele rnai importante moduri 31care statuljoaca
m rol in econornie.

Econornia politici ~i noua econornie

tehnologii informationale. Pina la urmti, nevoile
guvernului din timpul celui de-A1 Doilea Razboi Mondial
au condus la cercetilri ce au a7wt ca rezi~ltatemai ti%-ziu
computere
de $i Internetul.
Final
rernului ~i cercet&ille fundamentale
L--AI..au jucat, de-a lullgul unei pelluaut;
lu~lgi,
un rol critic
in activitatile care au condus la aparifia de idei noi $i
extinderea cuno$tintelor. Aceste idei au fost baza de la
care au pornit noi tehnologii, moduri eficiente de producere de bunuri $i noi produse. Guvernul a fost $i el un
consumator principal pentru noile tehnologii, incepbd
de la Biroul de Recensamint, care a comandat primul
UNIVAC, pina la Departamentul Ap&&ii, pentru care
u fost create echipamentepentru satelitii de comunicatie.
Rolul guvernului a fost nu numai de consumator, ci $i
de arbitru a1 activitatilor firmelor de pe piata, avind
grija ca, pe pietele cu situatie de monopol, firmele
dorninante sa nu profite de acest lucm.
Ultimul rol a1 guvernului - de ,,paznicG'care asigura
o competitie corecta - a a w t o aparifie proeminenta in
ultirnii ani la $ t i . DepartamentulJustitiei $i nouasprezece
state au acuzat Microsoft de abuz de putere in rolul de
producator dominant de sisteme de operare pentru
computerele personale. Aceleasi argumente care au
condus Departamentul Justitiei sa destrame compania
3lui John ID. Rockef eller la inc:eputul sec:olului
I
i
au fost folosite de a1~rocatiig u~ernului
~
i nI c a u l
intentat la1 sf&situl$;ecolului ad XX-lea I:orpoI
ratiei Microsoft, a1 c5rei pre~edinteera Bill Gates. In anul
1999, un judecator federal a hot&% cii Microsoft defines
dominatia pe piata sistemelor de operare $i a profitat de
aceasta putere pentru a inabuvi orice initiativa.
Microsoft a pledat in ap5rarea sa, considerhd ca
pozitia sa dominants era btr-o constanM ameninfare din
partea noilor tehnologii - la fel cum pozitia IBM a fost
,,lovita" de aparitia computerelor personale. in cazul
Microsoft amenintarea venea din partea Internetului, h
qteptarea verdictului final in acest caz, discutia se va centra
pe puterea guvernului de a asigura o competitie corecta h
industria de balM tehnologie, care este htr-o schimbare
rapida $i continua, fn i n p ce inova+le se dezvoltfi.
.., -:. .

- "<,

- -.

..~*, ,*.&

- - -

."-^;-+.'r.,

*:-

..

*.%.

CONEXIUNE
LA
JET

F""",
.
Lad.-

-T'T~

Guvernul ~iindustria computerelor

Cind ne gindim la industria computerelor, ne

shdim la f m e mari, cum sunt IBM, Microsoft $i Intel.
3ar $i guvernul a jucat un rol critic in dezvoltarea noilor
Ibidem, p.

Din 11998, Dep,artainentul de Coiner3 al SUA a publicat urI raport am~ aasupra
l
txonomiei digitale. Puteji
.".,"--.-*
nu1 raport

Joseph E. Stialitz & Carl E. Walsh

Ce este economia?

:E

--- .

p"--7-. -

. Tl : .-, .
-' .. .
L

Povestea computerelor $i a Intemetului ilustreaza

multe dintre problemele importante cu care economia se
ocup2, dar acum o definitie a subiectului nostru este cea
rnai importanta.Economia studiad modul h care indivizii,
fmnele, guvemul $i alte organizap dm societatea noastrfi
fac alegeri $icum deterrnin2 aceste alegeri folosirea resurselor socieM@. De ce consurnatorii au ales s2 cumpere
mqini mici, care consum2 putin, h anii 1970 $i mqini
sport puternice in anii 1990? Ce determinil n u m h l de
persoane care lucrez.221industria medical2 sau %I industria
computerelor?Pentru ahtelege cum sunt realizate alegerile
$i cum influentW acestea folosirea resurselor socieGtii,
trebuie sB exarninm cinci concepte: compromisurile,
stimulentele, schimbul, informatia $i distributia.
Alegerile implid compromisuri - luarea deciziei
de a cheltui mai mult pe un bun te oblig2 s2 cheltuiqti rnai
putin pe altceva. Bugetul silptamhal pentru distractii Qi
va permite sa vezi dou2 filrne $i sti cumperi o pizza sau sfi
cumperi doua CD-uri, dar nu-ti va permite sa vezi dou2
filrne, cump&hd o pizza $i doua CD-uri. Pofi petrece
urrnatorii ani inv%$indpentru a absolvi liceul $i a obtine
titlul de MBA sau o diploma in drept, dar nu amhdou2.
in luarea deciziilor, indivizii sunt influenfati de
stimulente. Daca prep1 CD-urilor scade astfel incdt s2
poti cumpka trei CD-uri la prep11a doua pizza $i un film,
stimulentul pentm cumpkarea CD-urilor creqte. Daca
salariul avocatilor crevte fafa de cel a1 salariaplorcare au
absolvit cursuri de MBA, cre$te stimulentul alegerii
facult2fii de drept fat3 de alegerea facultatii economice.
C h d facem schimburi cu alfii, aria alegerilor f i e c h i
individ crevte. Pentru a face alegeri inteligente trebuie sfi
detinem $i s2 folosim informatia. $i alegerile pe care le
facem - asupra educatiei noastre, ce slujba s2 alegem, ce
sewicii $i bunuri sa cump&& - determini5 distribuirea
avufiei yi a venitului in societatea noastrii. Aceste cinci
concepte - compromisurile,stimulentele,schimbul, informatia $i distributia - definesc ideile principale care sunt
fundamentalepentru intelegerea economiei. Acestea mai
au $i rolul de ghid pentru modul in care economi~tii
ghdesc cu privire la problemele a p h t e . inv8tlnd ,,sil
ghdevti ca un economist" insearnna s2 inveti sil descoperi
legatura intre compromisuri $i stirnulente, implicaple
schimbului, rolul informafiei $i consecintele distributiei.
Conceptele-cheie sunt accentuate in text in sectiunea
,,Ghdind ca un economist".

Compromisurile
Fiecare dintre noi face alegeri tot timpul - studen@
decid s2 invete rnai mult la biblioteca decdt in cilmin, sil
cumpere o pizza rnai degraba decdt sushi, sa se duca la
facultate declt sB lucreze cu norma intreag8. Alegeri fac

sacp"--.
- - ..:- - - .-.
.

-- z

-- deschise declt
_ - . _.-. -- 3 computere $i

s2 impor: :? : 1 - --:
levizoare $i sa
importe COT?-=
:
?;?it SScreasca
cheltuielile gc7.-2- :
indivizii sau
.:is sa studiezi
guvemul face aces:: C?;T i -economia,nualtedic::;_-t
I
:ide in fiecare
an daca s2 mic~orezetaxt: s I I - :ieltuielile. in
alte cazuri, alegerile au fost Y Z -r-: -- -.r 3cGuni necoordonate a milioane de indivizi. N::: r-:-I: i nici indivizii
nu au decis s2 irnporte mavini din !:?-:
5 s31.1 sa exporte
g r h in India. Dar in fiecare caz ai?;2r;.l? au implipat
compromisuri - pentru a obtine rnai rnult dintr-un bun
trebuie s5 ai mai putin dintr-un altul. Suntem obliga.ti sa
facem compromisuri din cauza rariti3tii.
Raritaltea este un concept f~~ndamentalin economie,
alegerile avdnd im]portant& datorita insuficientei
resurselor. E'e multi dintre noi, venitul limitat ne obliga
sa alegem. Nu ne putem permite tot ceea ce am vre:a s2
avem. Cheltuind rnai mult pe chirie, inseamna cii vom
avea rnai putini bani pentru ^mbr2caminte si mdnc:are.
.
Cumpk2nd parasolare pentru mavins, inseamn2 c.x
.a 9111
.
.
locul scaunelor de piele vom cumpaa unele rnai ief tine,
pentru a ne incadra in buget. Bugetul limitat nu este
singurul motiv care ne obligti sB facem compromisun.
Irnaginati-viiun individ extrern de bogat, care poate avea
icest
tot ceea ce ji$i dore~te
:. Ne putem g h d i c2 pentru :
individ nu e:xista nimic limitat - pdn2 in momenh11 in
care considerh c2 $i timpul este o resursa, $i chiar ;i cel
rnai bogat individ trebuie sa aleag2 cu ce juck-ie scump2
trebuie s5 se joace in fiecare zi. Lulnd tirnpul in discutie,
ajungem la concluzia cfi raritatea exist2 in viata tutLlvl.
Una dintre cele rnai impcrtante chestiuni cu care
economi~tiisunt de ac:ord este 1faptul c2 r*tatea are un
rol fundamental. PuterlllCjLULII(I acest lucru in felul urm&
gratis. A avea mai mult dint'r-un
to]r: Nu exis
lulcru insean
nta la un srltul. Rant area inseamnci
chi aceste ca
rri sunt un fapt a1 vi'etii.
~

UW'LL

,,.-n..

Stimulentele
in alegerile pe care le facem. Este altceva sB intelegi
cum indivizii $i firmele aleg si cum aceste alegeri s-ar
putea schimba in acelavi mod in care circumstantele
economice se schimba. Dacg se dezvolta noi tehnologii,
vor decide firmele s2 creasca sau sB reduca personalul
angajat? Daca prep1 benzinei creyte, indivizii vor decide
s2 cumpere alte modele de automobile?
in fapi unei decizii, oamenii evalueazil diferitele
opinii pro $i contra. Lulnd decizia privind mdncarea
sewit2 la cina, dumneavoastra$icolegii dumneavoastrfi
de camera v5 vefi glndi s2 alegeti fie s2 mincati iar8$i
pizza congelaa, fie s2 ie$iti in era$ s5 mdncati sushi.

Capitolul 1

Similar, o firma evalueazs alternativele pro $i contra

pentru efectele diferitelor alegeri care se fac in privinta
profitului. Un lant de magazine cu amanuntul care
decide amplasarea noului magazin trebuie sB se
gindeascs la avantajele relative pe care le prezinta
diferite amplas&. 0 arnplasare s-ar putea sa aiba rnai
mult trafic, dar s2 aiba o chirie rnai mare. 0 alt5 zona sar putea si4 fie rnai putin dezirabils din punctul de vedere
a1 vadului comercial, dar sa aiba o chirie rnai mica.
C b d indivizii care trebuie d ia o decizie c2ntZiresc
alternativele pro si contra c m r a trebuie sa le faca fat&
putem s2 prezicem cum vor raspunde ei schimbfirii
:ondi@ilor economice. Prepxile rnai mari la benzina cresc
~retulcdatoriei, dar costul de transport pentru o rnqina
:are consums rnai putin crqte rnai lent decit cel al unei
.na$ini sport. Prin urrnare indivizii care se ghdesc sa
cumpere o ma$ina vor avea un stimulent rnai mare s2
cumpere o mqins care are un consum rnai mic. D a d o
firma incepe sa-si v k & produsele pe Internet, nu va rnai fi
afectatil de nivelul trafiului din iona magazinului sau.
Aceasta reduce stimulentul ei de a plati chirie intr-o zona
:u rnai mult trafic.
Economi$tiianalizeaza alegerile concentrhdu-se pe
stirnulente. htr-un context economic, stirnulentele sunt
'xneficii ( i n c l u h d costurile reduse), acest lucru moti.:Zndu-i pe indivizi, care iau decizii, in favoarea unei
xumite alegeri. Multi factori pot afecta stimulentele,
?rintre cei rnai importanti fiind pre,mrile. Daca pretul
~ n z i n ecrevte,
i
oamenii au un stirnulent rnai puternic in a
:onduce rnai putin. Daca preturile player-elor MP3 scad,
wnenii au un stimulent mai mare s2 cumpere unul. C k d
yrenl unui bun creste, f m e l e sunt determinate s3 produca
nai mult din bunul respectiv, pentru a-$i rnfiri profitul.
lac%o resursri folosit2 21productie, cum ar fi munca sau
shipamentul, devine rnai stumps, firmele au un stimulent
n a g&i o noua metoda de productie care economisqte
r-sursa respectiva. Stimulentele sunt influentate de
+neficiul pe care oamenii se qteaptil sa-1 cQtige de pe
. m a diferitelor activitilti. Daca venitul absolvenflor de

Stimulentele ~ i p r e , @AOL
l

Economia politic5 vi noua economie

facultate creste, atunci stirnulentul absolvirii unei facultati
de cgtre persoanele care au nurnai o diploma de liceu crqte.
Cdnd economistii studiaza comportamentul
indivizilor sau fmelor, ei iau GI calcul stimulentele cu
care sunt confruntate. Cdteodata aceste stimulente sunt
clare. Cre~terea n u m h l u i de cursuri cerute pentru a
obbne o specializare in biologie reduce stimulentul de
a promova. h alte circumstante, aceste stimulente nu vor
rnai fi la fel de evidente. De exemplu, mqinile rnai rapide
cresc stimulentul condusului cu viteze mai mari.
Identificbd stimulentele si contrastimulentele, a realiza
a e r i t e actiuni este unul din prirnele lucruri pe care
economistii il fac atunci c h d vor sa inteleaga alegerile
indivizilor sau ale firmelor.
'mulente; ~ e n t r u
Cei care iau decizii r m ~
a intelege alegerile, stirnulente~econteaza.

Chiar si Robinson Crusoe, t r f nd singur pe o insula

pustie, a realizat alegeri $i a raspuns la stimulente in
reahzarea acelor alegeri. Dar, pentru majoritatea dintre
noi, vieae noaske economice sunt ^mpletite cu vietile
altor rnilioane de indivizi. Hrana pe care o m b c m poate
fi cultivatti in Mexic, pantofii pot fi produsi in Taiwan si
m ~ i n 21
a Detroit. Pentru a produce un singur bun, cum
ar fi o mqina sau un computer, trebuie s3 fie luate mii de
decizii. Deoarece economia este format2 I n milioane de
produse Iferite, nu doar din automobile ~i computere,
este o minune c2 economia industriala modems function e a c2t de c2t, ca sa nu rnai vorbim de faptul c2 face
acest lucru la fel de bine in majoritatea timpului. Minunea
este evident2 atunci cind ne g b d i m la cazuri in care nu
a functionat: in timpul crizei din anii 1930 in Rusia,
unde tranzioa dureroasa la economia de piap a lasat mulfi
muncitori neplstiti luni de zile, $i economiile rnai putin
dezvoltate din multe t%ri din Africa, Asia $i America
Latins, unde standardele de viata r m h mizere.

CA UN ECONOMIST

'I
I

Astszi, majoritatea serviciilor on-line, cum ar fi AOL,

:er clienfilor un tarif fix lunar pentru acces la Internet. La
nceputurile Internetului, taxarea era un lucru de baza
~ n t r uminutele de acces la 1nternet.h 1997, AOL a anunfat
:a i ~ vai modifica modul de taxare 9i va permite accesul
unar la Internet nelimitat. Serverele AOL au fost curind
jepa~itede situafie, > i clien~iiau realizat c3 este aproape
lmposibil s2 te conectezi. De ce? Cum tariful nu rnai era
bazat pe numarul de minute, multi clienfi nu se mai

deconectau. U data conectafi, ei pur >i simplu lasau ;

c
~ n docupat modernu I AOL. I
,
plateasca un tarif ba~zatpe I
I
iulentul dc a se decc3necta I
c2nd serviciul nu erafolosit. C2nd acest stimulent a disparut, I
nu rnai aparea iniJiativa de a economisi timpul de
conectare. Daca s-ar fi gzndit la stimulente,AOL ar fi realizat I
c.3 ar f i trebuit sS->i mareasca cu mult capacitatea
modemului inainte s.3 anunfe noul plan de tarifare.
I

:
:

.11111111111111111111111111I1111I~~1II11I1111111111111111~

j' \

Joseph E. Stlglltz & Carl E. Walsh

fntr-un fel, deciziile luate - de indivizi, menaje,

firrne $i guvern -impreunS deterrnina in ce fel resursele
limitate ale economiei, incluzgnd pam2ntu1, munca,
utilajele, petrolul $i alte resurse naturale, sunt folosite.
De ce p h s n t u l folosit pentru cultivarea plantelor poate
fi :folosit in id t caz pentru o fabric2 care produce cipuri
de siliciu? C:um s-ainthplat ca, in primele doua deqenii
alc: ultimulu i secol, resursele au fost transferate de la
fabr~careackutelor la fabricarea caroseriilor pentru
automobile? Ca fierarii au fost inlocuiti cu mecAicii
auto? Cum interactioneaza deciziile a milioane de
consumatori, muncitori, investitori, manageri $i oficiali
g uvernamen tali pentn1 a detemlina modu11in care sunt
follosite resursele disponibile lirnitate pen,m societate?
.- L-,.+- ~ L Gposibil ca L.-.-,.-.-.-.
::I.-.
-,.AClr111
L U ~ I U I I ~ I I II~I; I U U F ~sa
~ ~Doat2
produce mil ioane de Ibunuri dif 'erite in&-un mecan.ism
care pare necoordonalt? Si daca resursele sunt limit:ate,
exista un mecanism cal e asigura, cea rnai bluna folosi~e a
lor? RSspunsul la aceste intrebki se ~2sestein r olul
schimbului volzlntar pe piete.
Cu mult inaintea aparitiei societatil
.isle
moderne, beneficiile schimbu~ulerau Dine intelese.
Socieawe de pe coasta, cu acces la pescuit, de exemplu,
faceau comeq cu o parte din societaele continentale,
primind in schimb came sau blanuri; societatea continer;tala schimba carnea $i blilnurile pentru peste, care valora
mai putin pentru pescari decgt marfa pentru care fSceau
schimb. Ambele grupuri profitau din acest schimb voluntar.
In societafle moderne au loc milioane de schimburi.
Putini indivizi produc oricare dintre bunurile pe care vor
sa le consume. in schimb, profesorii, ofiterii de politie,
.
avocatii $i lucrfitorii in constructii i$i v2nd sewiciile Ilnui
district $colar, unui oras, unui client sau unui constru ctor
de case, $i cu venitul obtinut cumpiIra diferite bunuri sau
servicii pe care doresc s2 le consume, bunuri care au Cnc+
lU3L
produse de altii. 0 idee important2 in economie este rc:cunoavterea faptului cB ambele tabere au de cl~tigatdin
acest schimb voluntar. Indiferent c2 este un schimb
voluntar intre doi indivizi, intre un individ ~i o f i 2 sau
intre rezidentii ce aparpn unor t&i diferite, schimbul poate
ridica nivelul de trai a1 ambelor tabere.
Economi~tiidefinesc orice situafie in care schimbul
are loc ca reprezenthd o piata. Vreme de patru rnii de ani,
societatile au stabilit locuri de atanire, acestea fund piete
apaqingnd satelor sau t2rguri periodice, unde oamenii
$i-au adus produsele, s-au tocmit pentru bunul pe care voiau
sa-1 schimbe cu un altul $i au profitat de beneficiile
schimbului. Conceptul economic de piata includea in mod
obivnuit orice situatie in care avea loc un schimb, chiar
dacl acest schimb nu semiina cu unul din bazar sau din
-1IIuLI sau
bursa de valori modernA. fn magazine, fie GIG
mall-uri, clientii rareori se tocmesc asupra preplui. C h d
produc2torii achizifioneazZi materiile prime necesare pentru

>

producerea bunurilor, ei platesc cu bani, nu cu alte bunuri.

Majoritatea produselor, de la camere video la haine, nu
sunt v2ndute direct de la producator la consumator. h
schimb, ele sunt vSndute de la producator la distribuitori,
de la distributori la comercianti $i de la comercianti la
consumatori. Toate aceste tranzacG sunt definite prin
conceptele de piat2 $i economie de piam.
htr-o economie de piat2 precurn cea a SUA, majoritatea schirnburilorau loc prin intermediul pietei, si aceste
schimburi sunt ghidate de preprile bunurilor si serviciilor
implicate. Bunurile $i serviciile care sunt insuficiente sau
care necesiu multe resurse pentru a le produce au un pret
m: Li mare. A utomobilele sunt mai scumpe (
rele
i
2
torii
dirI carton; a! rocaG cer Inai multi t~ a ndeclt
/--,.
-.-.-..I+,.*
-:,.,,.2: "
de :-.-.L:lUIIUUIIG.
~ t IGLUILC~L.
l
..waLa
. u clblioa ue c u ~ ~ s u ~ ~sa~ a ~ u i i
fac:a alegeri c:are reflect2 insuficie
.ceea resursele
SUInt folosite mai eficient.

CON EX1UNE
LA II\l I ~ K N ~ T

-I .iritatia
- ..- - . este o forrna a pleiel unae roil porenjlail
ccrnipZr2tcxi trebuia s5 tie prezrtnti fizicin tr-un singu
loc. Acut-n licitaliile se !in pe Internet, unde po
participa indivizi de oriunde de pe rr~apamond
Unele site-uri, cum ar fi eBay (hap://www.ebay.co~n)
ofera aprc)ape orice spre v2nzare. Alte s ite-uri sun
specializ; ~te.De exeniplu, Hseritage Cc)ins (http:]
www.heritagecoin.com/) este un site unde se Iicitecaz8
rnonede rare. Pin5 qi Guvernul SUA a intrat in aceast,
,,afaceren. Trezoreria SUA nu liciteaza propriu-zi
bunuri pe Internet, darioloseste Web-ul pentru a fac~
publice locurile in c;are proprie:tS)ileconf iscate vor 1
licitate (ha:p://www.t1reas.gov/ai~ctions/cus
tolnsn.
Astfel, economiile de piat5 se bazeaza in principal
pe schimburile pietei pentru a rgspunde la intrebarile
economice fundarnentale: Ce $i c2t de mult se produce?
Cum se produce?Pentru cine se produce? Cine ia deciziile
economice? Indivizii $i firmele iau deciziile. Indivizii
iau decizii care reflecta optiunile proprii sau reacfia lor
cu privire la stimulentele cu care se confrunta. Firmele
iau decizii care le maximizeaza profitul $i concureaza sa
produca bunul, pe care consumatorii il doresc la cel rnai
mic pret posibil. Acest proces deterrnina ceea ce se produce, cum se produce si pentru cine. in tirnp ce f i e l e
concureaza in realizarea profitului, consumatorul are de
clvtigat din varietatea produselor $i din prefurile la care
sunt furnizate. Privind in ansamblu, pietele asigurfi c9
resursele societatii sunt utilizate eficient.

Capitolul 1
1.

h unele zone totusi, pietele conduc la rezultate pe

care societatea le considera inadecvate. S-ar putea sa fie
nrea multfi poluare, prea mult2 inegalitate, prea putine p m
:uprui pentru educatie, stinatate $i s i , w @ . C h d piata
iu functionbine, oamenii se intorc spre guvern. 0
zonomie ca aceea a SUA este numita frecvent economie
nktd -una care se bazeaza fn principal, dar nu exclusiv pe
nteractiunea libera dintre consumator $iprodudtor pentru
Idetermina ce este produs, cum $i pentru cine produce. fn
unele domenii, guvemul ia deciziile, h altele irnpune reglementrui care afectem stimulentele firmelor si menajelor,
si in multe domenii sunt implicate at2t sectorul privat, c2t
;i cel public (educatia este un bun exemplu).
E
<,.
"~" J+
" 114UT

le econo
:e se produce si i n ce cantitate
:urn sunt produse aceste bun^
entru cine sunt produse aceste bunuri?
:ine ia dec iziile econ omice si prin ce proces?
cruvernul are un rol runaamenw in toate econorniile
i 2 $a@. in SUA, guvernul cree& struchm legala in care

-.rrrtele $i indivizii opere&. Reglementeaza actil{itawe

lrui in
?nomice pentru a asigura cB nu apar. discrimi~
--...G e de sex sau rasa, nu se in$a12consumatorii, se:arefn
~-;,re
4 - siguranta angajatilor, nuI se poluea2.A aerul s: iu apa.
- x e l e industrii, guvernul oper m c a o f i a privatA: de
.- . Illall
- - -. p ~ ~ ~ ~ de
i-.cmplu, unul dintre cei nlal
( ;
r.?:tricitate, Tennessee Valley Authority (TVA); multi
: :?ii invata la $cob publice; majoritatea corespondenlei
I:-:inca livratii de Post&.h altecazuri, guvernul f u r n i W
r :wri sau sewicii care nu pot fi furnizate de sectoml privat,
- irn ar fi apararea nationals, drumurile si moneda
-rrionala. Programele guvernamentale ajutB persoanele
- v2rst2 prin sistemul de ~ecuritatesociala (care asigura
snitul pentru pensionari) si cel de stinatate (carefinanteaza
--voile medicale pentru persoanele vktnice). Guvernul
. 2juta pe cei cu probleme economice, prin ajutorde somaj
:-lntru someri si ajutor social pentru persoanele handi:2?ate. Guvernul asigurfi si un venit minim pentru s h c i ,
-.: special copii, prin programe de asisten@sociala.
Oricine i$i poate imagina foarte u$or cB guvernul
:~ntroleazaeconomia intr-un mod mai direct. fn truile in
x e luarea deciziilor este centralizata $iconcentrat2 asupra
yvernului, birocratii guvernului ar putea decide ce $i
: i t de mult ar trebui s3 produca fabricile $i s3 stabileasca
mpozitele care ar trebui platite. Cel putin p h 3 de curind,
gvernele din tiri precum fosta Uniune Sovietic2$i China
1:

.
.
a

---?I..-=..

Econornia politica ~i noua economie

au incercat sa controleze practic toate deciziile majore

privind alocarea resurselor. Chiar $iin Europa, de curhd,
multe guverne au condus companii petroliere, mine de
cfbune si companii de telefonie. Totusi, htr-o masura
tot mai mare. guvernele vlnd aceste ,,intreprinderi4'
sectorului privat, proces numit privatizare.
Econorniile de pia% ?n care indivizii $if m e l e decid
ce s2 produca si c2t de mult sa plateascl s-au dovedit a fi
benefice dezvolt&iide noi tehnologii si produse. Este greu
sa-fiimaginezi birocrati ai guvernului crehd playere MP3
sau Mac-uri in culori de neon. Pietele, de asemenea,
a s i w ca resursele s2 fie folosite eficient.
Schimburile de pe piefe reprezintd o cheie pentru
a fntelege modul de alocare a resurselor, ce se produce,
cine c&tigd qi ce czgtigd.

- -egere ouna neceslra mormaue. M urrna m e i ,

este greu sa pui in raport costurile $i beneficiile daca nu stii
ce sunt! 0 fma care studiaza achizitionarea unui nou
software pentru sistem trebuie sa stie nu numai costul
diferitelor alternative,ci $i posibilitiiae si limitele fiecfeia.
Informafiaa t e in multe situatiiprecurn alte bunuri si sewicii.
F i e l e $i indivizii sunt dispuvi sa cumpere informatia, iar
institutele specializate se dezv,olt2 v Mind informatii. h
multe domenii de acltivitate, or:;anizat;ii se:paratesunt create
doar pentru a vinde informatia consum;atorilor. Raportul
.......-.. n .--.-,
consumatorului (Consumer
nepun) OK: un exemplu. De
altfel, Internetul reprezintii o sursa major&de informatie
independent8 pentru curnpfiriitori. Dar exist2 niste aspecte
a fundamentale
~ ~ r i prin care informafiadifera de celelalte bunuri.
Cel care vinde m i n i te va I%a sB faci un test-drive inainte
sa cumperi, dar cel care vinde informa~anu te va l&a sii o
vezi inainte sa o cumperi. 0 data ce vezi informatia, nu vei
mai avea nici un stirnulent s2 o cumperi. 0 alta ~ e r e n @
intre bunuri $i informatie este aceea c$ spre deosebire de o
cutie de bauturfi racoritoare, informatia poate fi ^mpiWitfi
liber. C h d spun ceva, nu se pierde din ceea ce $tiu (dar
s-ar putea sa pied din profitul pe care I-@ putea cbtiga).
fn unele domenii-cheie din economie, rolul informafiei este adt de important inclt poate schirnba natura
pietei. Pe piata masinilor ,,second hand", atunci cPnd
cumpaatorii $i v M t o r i i negocia asupra pretului unei
masini folosite, s-ar putea sB aiba pferi diferite asupra
calitafii acesteia. Vlnzatorul poate avea informatii rnai
bune, dar ar putea s2 mint3 h privinp ei, avkd in vedere
ca o calitate mai bun&inseamna un pret rnai mare. Ca
rezultat, cump&2torul nu poate dec2t sa creada afiariile
conform c&ora mqina ar fi in stare perfect&C h d consumatorului ii lipsqte informatia adecvatii pentru a face o
alegere informatti, guvernul intewine si le cere fmelor sii
--A-

Joseph E. Stigliiz & Carl E. Walsh

furnizeze informatii. The Securities and Exchange

Commission (SEC),care supraveghbursele arnericane
de valori, le pune firmelor anurnite condi% inainte de a-si
lista actiunilela burse, cum ar fi Bursa de Valori New York
(New York Stock Exchange). Aceasta ajuM la asi,.urarea
faptului cB investitorii privati au informatii serioase k baza
deciziilor de a investi. SEC mai are $i rolul de a aplica
legea ^mpotriva ,,tranz;acfilor din interior" pentru a se
- --- - -. nu profitA de informaba
asigura ca managerii une-.currlpami
care nu este inca disponibila publicului. Chiar $iin absenp
legilor, f m e l e au stirnulentul de a-i informa pe clienti ca
rnarfa lor este de cea mai buna calitate. 0 cale de a face
aceasti3 oferta este s3 ofere o garantie, pe care producatorii
de bunuri de proastA cahtate nu $i-ar putea permite sa o
ofere.
Informat,iile imperfecte se pot arnesteca cu stirnulentele. Angajatorii vor s2 creeze stimulente pentru ca
angajafii sa lucreze mai mult. Un mod de a face acest
lucm este s2 platevti fiecare angajat dupa c2t de mult
munceste. Adeseori este foarte greu sB masori
productivitatea unui muncitor. Daca performanfa poate
fi m&uraM doar imperfect, este greu sB creezi o legatura
intre productivitate $i plata. De exemplu, o dezbatere
aprinsa ingrijoreaza SIJA: legare:a salariului profesorilor
de performanp. Deoanxe este fcm e greu sa se masoare
performanpi profesorilor, ace$tla sunt platiti in marea
majoritate dupa vechirne.
Informatia sau absenta acesteiajoacd un rol-cheie
in determinarea fomelor 'vietei
. si abilitatea piefelor
i eficientd a
private de a asigura: folosire
resurselor insuficientt!.

Economia de piap nu determinil numai ce bunuri

sunt produse $i cum sunt produse, ci determina $i pentru
cine sunt produse. Multi oarneni gasesc inacceptabilg
modalitatea in care piata distribuie bunurile pentru
menaje. ,,De$i recunoqtem eficienta capitalismului in a
face avere, r&2n deficiente majore in modul in care
piapi distribuie avutia $i cu privi& la efectele competifiei
Precum persoanele de la o licitatie,
brute in s~cietate."~
participantii pe piat2 sunt dispu~is5 plateasca in functie
de venit. Veniturile difera de la o ocupatie la alta, cum
putem 0 b S e ~ in
a figura 1.1. Unele grupuri de indivizi incluzhd-i pe cei care nu au nici o calificare pe care
piata o cere - primesc un venit atk de mic inciit nu-$i pot
hrilni $i educa copiii fELr2 un ajutor financiar din exterior.
Guvernul furnizeaza asistent& incerc2nd sil creasca
egalitatea venitului.
Alan Greenspan, discurs [inut la Federal Reserve Bank of Kansas
City Jackson Hole Conference, 25 august 2000.

Econornie

M&urile care atenueaza impactul distributiv a1pietei

ar putea afecta $istirnulenteleeconomice. Dqi transferurile
sociale furnizeazA un venit minim pentru cei saaci, taxele
din care ei sunt ajutafi i-ar putea descuraja pe oameni sa
munceasca $i s2 faca economii. Daca guvernul incaseaza
unul din doi sau trei dolari pe care un individ ?i
ckjtiga,
ace1 individ nu ar rnai avea inclinatia s2 munceasca rnai
mult. $i daca guvernul ia un dolar din doi sau trei pe care
un individ ii economise~te,persoana va hotfiri s3 cheltuiasca rnai mult $i sa economiseasca mai putin. Astfel,
eforturile guvernului de a redistribui venitul pot duce la
reducerea eficientei economice. increderea fundarnentala
asupra 1~21%
deciziilor private in SUA reflecta credir
economi$tilorca aceasM kcredere este potrivia $inecesi
pentru eficienta economics. Totusi economi~tiicred
anumite intervenG din partea guvernului sunt bineven;
Echilibrarea balantei ktre sectoarele private $icele puk)lice,
intre preocupi%rile pentru egalitate (adesea nu mite
preocupdn' pentru echitate) $i eficienta reprezinta o DrOblema centrals k econorniile moderne. Ca $i in alta parte,
trebuie facute compromisuri.
r l U l b .

eiprinci
1. Compromisurile: resursele sunt insuficiente, deci
cornprornisurile sunt un fapt clar al vietii.
2. Stimulentele: i n luarea deciziilor, cei care iau dcxizii
r2spund la stirnulente.
3. Schimbul: oarnenii profit2 din schirnbul volunt ar, yi
i n econo~niilede piat2 schirnburile duc la o folosire
efirientz a resurselor.
4. Infonna,fia: structura piefe,lor y i c i t cle bine fun
neaziI? ele depind de info1rmafia disl3onibila pc
cei ciare iau decizii.
- u~smribufia:
-. .
s.
piefele determina rnodul i n care bur
5i sewiciile produse de catreeconornie sunt alc
rnernbrilor societ2fii.

Trei pie
Economa ae plat8 se invarte In jurul scnun~llllli
dintre indivizi (sau menaje),care cumpa2 bunuri $iselvicii
de la firme, $ifirme, care curnpiri inputuri,diverse mattxiale
de productie, $i realizeaza productia, bunurile si serviciile
pe care le ~ 2 n d GAndindu-se
.
1la o econcm i e de I:iat3,
economistii i$i concentreaza atentia asurIra a trei mari
categorii de piete in care indivizii $i fm~ e l eintera.ction e a . Pietele in care f m e l e i$i v2nd produsele menajelor
se nurnesc piew ale bunurilor. Multe f m e v b d bu nuri,
de asemenea, altor f m e , iar produsele primei f m e clevin
matefile prime celei de
Si aceste tranzac@pot
apaea pe pietele bunurilor.
A-...>

:a

Capitolul 1

Econornia politic3 ~i noua economie

----------------------------------1
RAPORTUL
DINTRE CASTIG
$1 MEDIA
PE ECONOYIE 250

I%)

Figura 1.lCine ia ,

221

ducfia SUA?

Sraficul rnisoari c8ptigurile rnedii ale unor diferite profesii in raport cu salariul unui rnuncitor obignuit. Ferrnlerii cA.$tlg$ nurnai 54%
:in venitul rnediu a1 unui muncitor, invititorii din ~coalaelernentare ciigtigi cu 32% rnai rnult d e e t ur1 rnuncitor c~bipnuit,in timp ce
~ediciic2gtigi de peste doui ori rnai mult.
1991.
,

S'JRSA: Biroul de Statistid a Munai. Current Population Survey of Employmenl and Earnings (ianuarie 15
---------

Ca in& Inpr~
'-I
afari de materiale

$LC UG

pep

nevoie
dor) de

-:-le combinariide f o e de munca $iutilaje penm realmmi

T?dusului finit. Firmele pot achizifiona factoml mund de
piab fortei de mund. Ele string fonduri pentru a
--.ip&~rnaterii prime de pe piab capitalului, h general,
5: xornistii au pus problema ~i unei a treia materii prime,
- :-.ktul, dar Ineconomiile modeme p&dntulestepe planul
. _ilea. Pentru majoritatea scopurilor, este suficient s2 rii
5
de trei piete principale -a bunurilor, a forlei de mund
1 :apitalului - $i aceasti3 lucrare va m a acest tipar.
Cum aratFi figura 1.2, indivizii particips la toate cele
7 :-jete. (32nd indivizii cumpM bunuri sau servicii, ei au
-- I: de co.nsumatori pe piap produselor. C h d oarnenii au
-- I' d t lu crdtori, economi~tiispun cB ei ,y2nd foqa de
- -.
n
- -7-.I . ~ 2 n oarnenii
d
cump2ra actiuni de la o firm2 cotat2
1:
-z
fac%
depozite de economii sau *unpmutFibani unei
~ t nei. participa la piap de capital ca investitori.
r..

Mena
f-.--\
Piata
b
. bunurilor .+
qaza
lnca

+'Piata '+
- VPnd
muncii

---

muncB

I lnvestesc
f
Piata \+ imprumutl I
I in bunuri
c a p i t a l u l u i t qi investesc I
I de capital
--bani
I
I
1 Figura 1.2 Trei piefe principale
I Pentru ecanornigti, oarnenii poarti diferite feluri de pilirii. Ei I
I sunt de obicei consurnatori pe pia!a bunurilor, lucritori pe I
pta!a foflei de rnunc3 pi persoane care se irnprurnuti sau
I
I imprurnuti pe pia!a capitalului.
L - - - - -- ,
,
-----A

ori
1

Termenii din economic

lari cu
2 ':: :siG in mod uzual, darpot aveai'ntelesun speciale.
- -: ...iipiatd $i capital ilustreaza aceasta problema.
Stnsul termenuluipiafd este folosit penm a invoca
-.
.=-a
aglomerata a unei piete, dar ea nu este o piafa
-11pentru majoritatea bunurilor $i serviciilor.
ruista cumpFiriratori $i vbnzatori, $i economi~tii
-- L:-=a rezultatele ca $i cum ar fi o sinewti piat2 unde
- : :: toate tranzactiile. De exemplu, economistii
-- :l::aza ,,piata c w l o r " chiar data cumpririitorii ~i
2::: ?riidin aceastii piafa interac@oneaz%?n
mii de libr&ii
- I-..-3ale sau locatii on-he de v k a r e a cAr@or.
2"

, NUT

Treipie@ prir zcipale

1. Piafa bunurilor: pietele pe carer firmele isi ~ 2 n d
bunurile produse.
!-I. ..*-.I
2. Piafa muncii: piata pe care menajere
variu forta de
muncs, iar firmele o CI

3. Piafa capifalului: pia pe car.e fonduri le sunt

depozitate >i imprumutate.

Joseph E. Stiglitz & Carl E. Walsh

Pe deasupra, economi~tiivorbesc adesea despre

,,piam foqei de munca" ca si cum toti muncitorii ar fi la fel.
Dar muncitorii difera intre ei, in unele cazuri, aceste
diferente sunt importante. Am putea vorbi apoi despre
,,piata muncitorilor calificati" $i ,,piata inginerilor de
sistem". h alte cazuri -cum ar fi cele in care vorbim despre
starea generala a economiei $i ne concentram isupra rate:i
gomajului (propoqia muncitorilor care caua dle lucru, dar
nu grisesc) - aceste diferente pot fi ignorate.
C h d ziarele scriu despre piam capitalului, se refer2
la broken sau comercian@ de titluri (,,bond traders") $i
companiile la care ei sunt angajati de pe Wall Street sau
din alte districte financiare. Cind economistii folosesc
termenul de ,qia@a capitalului", ei se refer2 la un concept
mai larg, care include toate institufiile de colectare de
fonduri ($i,cum vom vedea mai m i u , ^mp?ir$rea $i asigurarea riscului), incluz2nd bhci $i companii de asigurare.
Termenul capital este i n a folosit $i cu un alt sens se refer5 la utilajele $i cladirile folosite pentru productie.
Pentru a distinge acest uz
:, in acest manual ne
i bunuri de capital.
vom referi la mqini $i u
Termenul piata capitalulul
a piap unde fondurile
sunt economisite si im~~urnulil~c.
Piata bztnurilor de
capitad se refer:
:unde bu~
:apital sun~t
vhdu te sau cur

Micro si macroeconomia:
cele dous ramuri ale economiei
Economistii au dezvoltat doua moduri diferite de
abordare a economiei. Studiul detaliat a1 deciziilor luate de
fume si menaje, dar $i al prepxilor $iproductiei din anumite
industrii se numevte microeconomie. Microeconomia
(micro este un derivat din lirnba greaca pentru cuv2ntul
,,micU)studiaza aprofundat comportamentul unitawor fumele, menajele, indivizii - ce form@ economia. Ea se
O C U de
~ ~analiza modului fn care indivizii iau decizii si de
factorii ce influentea5 aceste decizii.
Dimpotrivii,macroeconomia ( m r oeste un derivat
din limba greaca pentru cuvdntul ,,mareG')priveste
economia ca un intreg, in special comportamentul acesteia
luat ca un tot, dar $i fluctuaGle miirknilor agregate, cum ar
fi rata ~omajului,a inflatiei, a cresterii economice, dar si
balm@ comerciala. Mkmile agregate nu ne indid actiunile unei firme sau unui menaj. Ele ne indica ce se
inthpl2 per total sau in medie. in&-oeconomie dinamica,
intotdeauna exisEi anumite industrii care se extind $i altele
care se contracti. De exemplu, in cadrul expansiunii
economice de la sf%$itul anilor 1990 am fost martorii
dezvolt&ii rapide a industriilor legate de Internet, in timp
ce f m e l e petroliere din Texas au avut un regres economic.
De ce uneori exista crestere economics, dar nivelul
activit2G economice de fapt scade, $i nu doar in industrii
izolate, ci in aproape toate industriile?

Econornie

in macroeconomic, analizm de asemenea comportamentul nivelului general a1 preturilor, ratei dobhzilor

$i cursului de schimb. De ce prewrile aproape tuturor
bunurilor $i serviciilor cresc in unele perioade rapid, iar
alteori r h 2 n constante? De ce fluctueaa ratele dobdnzilor? $i ce determina valoarea dolarului comparativ cu
alte valute?
in abordarea acestor probleme este important de
amintit ca, de fapt, cornportamentuleconomiei ca intreg
este dependent de deciziile luate de milioane de menaje
$i firme in economie, ca $i de deciziile luate de guvern.
Perspectivele micro si macro sunt doua feluri de a privi
acelasi lucru. Microeconomia reprezinta privirea de jos
in sus asupra economie:i; macroeconomia reprezinti
viziunea de su!;in jos.

~ ~ c r o e c o n o r nsrualaza
~e:
oeclzllle menalelor si
firmelor ~i detaliaza studiul pre!urilor si producfiei in
diferite industrii.

Macroeconomic: studiaza comportarnentul econorniei ca u n tot si cornportarnentul variabilelor agregate

precurn sornajul, cre~tereaeconornic5, nivelul preturilor

~i

inflatia

onomi

Economia este o ~tiintdsociald. Ea studiaza

problema social2 a alegerii intr-o viziune vtiintifica, ceea
ce inseamna ca este construita pe o explorare sistematica
a problemei de a alege. Aceasta explorare sistematic
implica at2t formularea teoriilor, cit $i examinareadatelo
0 teorie consta intr-un set de ipoteze si concluz
derivate din aceste ipoteze. Teoriile sunt exerci* logice:
dacd presupunerea este corecta, afunci apare rezultatul.
Daca toti absolventii de facultate au o sans%rnai mare de
a-$i gasi slujbe, $i Ellen este o absolventa de facultate,
atunci Ellen are o $ansa mai mare de a g&i o slujba declt
cineva f a 2 facultate. Economi$tii fac previziuni pe baza
teoriilor. Ei ar purea folosi teoriile Dentru a ~rezicece s-ar
~ lirnita import1
intiimpla daca ;i r m k o taxa sau diI C ar
unei masini striline. Prediictiile uneji teorii sur~tde form
,,Data o taxa este m k t a $i daca piata este c ompetitiv
atunci productia va scad:a $i prep.rile vor creste."
elconomist ii folose~
in dezvoltarea t eoriilor,
~
1c
modele. Pentru a intelegc:cum sunt folosite Inodelele ?in
--I..
---a..-=*-" . A- --,.:.
UII pruuucawr ut: rllaSlni
economie, luati ca exenlplu
moderne incercdnd s2 proiecteze un nou automobil. Este
extrem de scump sa construie~tio mavins nous. Decit
sa creeze o mavin8 avdnd in vedere fiecare concept pe
care inginerii $i proiectantii il considers potrivit pentru

Capitolul 1

- :ya mavin& cornpaniile folosesc rnodele. Proiectantii

I?utea folosi un model de plastic pentru

a studia forma
;?nerala a vehiculului $i pentru a stabili reactiile la
ir:etica autovehiculului. Inginerii ar putea folosi un
-:xIel computerizat pentru a studia rezistenta la aer, de
I-", calculeaz~consurnul de cornbustibil.
Exact *a cum inginerii construiex dderite rncdele
- e m u a studia principalele caracteristici, econornistii
: :.struiesc diferite rnodele ale economiei -3 ecuatii sau 'n
I-.inte- pentru a descrie tr%aturile particulare ale =on@
-1-i. Un model economic ar putea descrie o relahe generala
S5nd veniturile cresc, nurnilrul de rnqini curnp-te
-tea), o relatie cantitativa (,,C&d venitul w t e cu 10%
:m&ul de rnqini curnpmte crevte 'n rnedie cu 12%') sau
1 fac2 o predictie generala (,,Crestem taxelor la benzina va
-?due la o scadere a cererii de rnqini").

Iescoperirea si interpretarea rc
0 variabild este o rnfirirne care poate fi rn&;urata
,-are se schirnba. Preturile, salariile:, dob2nz ile $i
~xitiitilecumpiirate sau vsndute sunt variabile. Ce ii
-:-reseaz5 pe econornisti este legatura dintre aceste
:?_labile. CBnd econornistii vad ce pare sa fie o relatie
::ernatic&intre aceste variabile, ei intreaba: s-ar fi putut
:zvolta intBrn~l2torsau chiar exista o relafie
s:ematica
este o intrebare de corelatie.
Econ
olosesc teste statistice pentru a
- lsura $i a L C ~ L ~ c;~~ela@ile.
I
Considera ca poti sa decizi
Ind cu banul. Daca dai de zece ori, si de 6 ori apare
:?ul, $i de 4 ori banul, este rnoneda obiectiva? Sau ea
i:e pwinitoare in favoarea capului? Testele statistice
?r arata c5 rezultatul ,,de 6 ori capul $i de 4 ori banul"
-xfi putut sa fie intlmpl8tor, deci nu dovedeste c3
-xneda este pwinitoare. De asernenea, nu dovedeste
1 rnoneda nu este partinitoare. Dovezile nu sunt
:deajuns pentru a trage o concluzie. Dar dac2 dai cu
mu1 de 100 de ori $i obtii de 80 de ori capul, testele
:stisticeiti dernonstreaza c5 posibilitatea ca acest lucru
1 se i n t h p l e printr-un noroc chior cu o moneda corectii
ste extrern de mica. Dovezile sustin afirmatia c2
ioneda este pwinitoare.
0 logicti similar2 poate fi utilizata pentru corelatiile
jintre variabilele economice. Oamenii cu o educatie
~uperioaratind sB c@tige salarii rnai ridicate. Este aceasta
~nexiunebazata numai pe noroc? Testele statistice arata
2 exists o relatie sisternatica intre educatie $i salarii,
~diferentc2 evidenta este insuficientri pentru o concluzie
iu cB ea se bazeaza pe sansa.

ate ~ico
Economi~tiiar dori sB realizeze rnai rnult deck
simple afirmatii c2 diferite variabile sunt intr-adevkr

Economia politici 5i noua economie

corelate. Ei ar dori sa ajung8 la concluzia c2 modificikile

unei variabile sunt cauza care provoaca rnodificarea unei
alte variabile. Aceasta separare intre corelatie $i cauzalitate este important&Daca o variabila o ,jnfluenteaza"
pe cealalta, atunci. schirnb2nd o variabila, automat o
schimb& ~i pe cealaltii. Daca aceasta relatie este doar o
corelaee, s-ar putea sa nu fie adev&at.
In anii 1970. impomirile de rna$ini din Japonia in
SUA au crescut, htirnp ce vkarearnqinilor americane a
scbut. Cele doua variabile erau corelate negativ. Dar
aceasta a dovedit ca irnportulin cantimti rnai rnari de rnavini
japoneze a cauzat scaderea v2ruAilor de rnqini americane?
Daca declinul productiei de mqini arnericane din aceasta
perioada a awt ca principal2 cauz2 producerea de catre
americani a unor rnqini care consurnau rnult $i pe care
c~arneniinu le mai doreau;reducbdu-se v2nzAde mqinilor
j'aponeze, Im inseamna neapilrat ca vbz&rile de rnasini
arnericane vor creste. Pe scurt, daca ar fi o cauza cornuna
.,.--. --I.
~ C I I U Ual~oele
schimbh - cresterea pretului petrolului 3I
1973 duchd la cresterea vbz2dor de rnasini japoneze
care consurnau pudn - atunci lucrurile se vor schlrnba
numai c h d companiile americane vor produce rnayini care
vor consuma rnai puen sau pretul benzinei va scadea.
In unele cazuri, directia cauzalitatii nu este clara:
r n b volurnului de v2nz&ride rnqini japoneze a cauzat
Scaderea ce:lor americ:me sau vi ceversa? Ile exernplU, s-ar
f i putut desc:operi, d ula~investigliri rnai a q~ l eca
, ade! r&atul
rnotiv al sc:aderii volr~rnuluide vibzriri alnericane 2IU fost
;pvele can:au produ:
:. Cibd ma~sinileamericane
rIU au fost disponibil~
e, consurnatorii s-au intors spre cele
ralida una dintre explicatii - fie c2
j aponeze. I
-_.. . - - - - - - ....- n l m vu~urnululue. .vanzan
japunezt: a dus la sc-d
a erea
volurnului de v b m arnericane, fie ca scaderea volurnului
de vsnz5ri arnericane a dus la cresterea volurnului de
vk&i japoneze sau ambdou8 au fost cauzate de un a1
treilea factor- se cere o examinare rnai atenta, de exernplu,
a circurnstantelor fn care cele doua variabile s-au orientat
31 direct;ii diferite fat3 de cele obisnuite.
A

x_1_.-

De ce se contrazic econc
Foarte frecvent, economi$tiitrebuie sil faca judecati
de valoare asupra problemelor politicii publice. Ar trebui
ca guvernul s3 micsoreze taxele? Cornerful de pe Internet
ar trebui supus taxelor? Guvernul ar trebui s2 impuna
reglement3ri asupra rnediului, $i daca da, cum ar trebui sa
fie gsndite? in aceste discutii politice, econornistii se
contrazic adeseori. Au pfireri diferite despre modul de
functionare a lumii, in descrierile lor despre economie
sau in predic@lelor despre consecintele anurnitor actiuni.
Sau ei difera in domeniul judecatilor de valoare, in rnodul
de evaluare a acestor consecinte.

Joseph E. Stlglitz & Carl E. Walsh

CGnd descriu economia $i construiesc modele care
previzioneaza evolutia economiei sau efectele diferitelor
politici, economi~tiisunt implicati in ceea ce se nume$te
econornie pozitivk C h d evalueaz2politicile alternative,
chtatind diferitele beneficii $i costuri, ei sunt irnplicati
intr-o econornie normativa. Economia pozitiva se
concentreaz2 asupra a ceea ce ,,este4', descriind cum
funcponeazfi economia. Economia normativfi se ocupa
cu ceea ,,ce ar trebui s5 fie", cu hotPLrile despre
dezirabilitatea cursului actiunii. Economia normativa se
folose~tede economia pozitiv5. Nu putem face judecati
asupra dezirabilitatii unei politici decit daca avem o
imagine clara asupra consecintelor. 0 bung economie
normativa incearcfi de altfel s5 explice valorile sau
obiectivele incorporate in judecata de valoare
considerau. Ea hcearca s2 exprimeplerea h felul acesta:
,,Data acestea sunt obiectivele tale, atunci aceasta este
cea mai bun2 politic2 posibilfi."
Sa consideram aspectele normative $i pozitive
asupra propunerii de a restrictions importurile de mqini
din Japonia. Economia pozitiva ar descrie aceste
consecinte: preprile ridicate pe care consumatorul trebuie
stile pllite;asca, vim stile ridiczite ale ma.$inilor m e ricane,
gradul de ocupare $i profituirile ridicate din eccmomia
american;B, poluare:a $i impc~rturiledc:petrol ridicate
. ..
. .
deoarece mqmlle arnericane consuma m a mult decit
cele japoneze. Economi$tii s-ar putea sli se contrazica
asupra consecintelor restrictionatii importurilor pentru
c2 ei difera in ceea ce privevte modul cel mai potrivit de
abordare a economiei sau pentru c2 difera $i mlimile;
pot s2 fie de acord ca preturile vor creste, dar se vor
contrazice la cit de mult ar trebui s2 creasc2 prefurile.
in final, totusi, intrebarea asupra politicii este: ar
trebui sd existe restrictii asupra importului de ma~ini
japoneze? Aceasta este o intrebare normativa. Economia
normativa ar analiza aceste efecte variate - pierderile consumatorului, c2ytigurile muncitorilor, q t e r e a venitului $i a
poluarii - pentru a ajunge la o judecat2 generala.
Economiile normative creeaza contexte in care aceste
judecati complicate pot fi realizate in&-unmod sistematic.
Economi~tii,precum membrii oriciirei alte profesii,
au adesea diferite valori. Doi economi~tis-ar putea pune
de acord c5 o modificare a taxei ar cre$te econorniile,dar .
ar beneficia mai mult cei bogati decit cei sPaci. Totu$i ar
putea ajunge la concluzii diferite asupra dezirabilitafii
acestei m&icati de taxe. Cineva s-ar putea opune acestei
modificati a nivelului taxei deoarece mle$te inegalitatea
venitului; altcineva ar putea s-o sustina deoarece promoveaza economisirea. Ei diferfi cu privire la valorile care le
pun pe searna schirnbatii politicii, deci ajung la concluzii
diferite chiar dac5 vor c5dea de acord asupra analizei
pozitive cu privire la politica propusa.

Economie

in timp ce econo-ix i-z;.:.l:rs s2 difere foarte

mult, de fapt ei se pun b- 3: :-i - x Zi-r decit se contrazic.
C h d se contrazic, e c o n o r s z '-:5 x 3 s2 fie clari asupra
sursei neintelegerii: (1) czr? r
ntele care rezulta
din modele, (2) care sunt &f
ire reies in urma
estim&ii rela@lor cantitativs .: : ;;ire sunt diferentele
care reies din acceptarea unor z?-?re sisteme de valori?
Clarificarea surselor $i motiv=.lcrxestor neintelegeri
poate constitui o cale eficient2 be 3 invata mai mult.

Rezumat yi exercif ii
Sumar
1.

2.

3.
4.

5.

6.

7.

8.

9.

Economia este studiul modului in care indivizii,

firmele ~i guvernele din societatea noastra fac aleeeri.
Alegerile nu pot fi evitate deoarece bunurile, a
~i resursele dorite sunt insuficiente.
EconorniStii studiaza rnodul in care indivizii, rlrrnele
~i guvernele din societatea noastra fac alegeri
concentrindu-se asupra stirnulentelor. Oamenii
raspund la schirnbarile stimulentelor alterndnd
alegerile pe care le fac.
~chirnbulapare pe piefe. Cu schimbul voluntar,
ambele psrfi ale tranzacfiei au de cfi~tigat.
Alegerile necesita informafie. ~imitareainforrnafiei
imperfecte poate afecta stirnulentele ~i capacitatea
pietei private de a asigura o folosire eficienta a
resurselor insuficiente pentru societate.
Venitul pe care oame?ii il primesc este determinat de
economia de piafi. lngrijorarile asupra distributiei
echitabile de avere ~i venit in econornie conduc la
programe guvernamentale care cresc egalitatea
venitului.
SUA au o econornie rnixta, una i n care regasirn
arnestecul intre luarea deciziilor publice ~i private.
Econornia se bazeaza in principal pe interactiunea
privat3 a indivizilor ~i firmelor pentru a deterrnina
modul in care resursele sunt alocate, dar in care
guvernul joac3 u n rol important. 0 problem5
principals pentru orice econornie este gasirea unei
cornbina~iiechilibrateintresectoarele publice ~i private.
Terrnenul pis@ este folosit pentru a descrie orice
situatie in care au loc schirnburi. Pe piafa americana,
indivizii, firmele ~i guvernul interacjioneaza pe piaJa
bunurilor, piaja forfei de rnunci yi piafa capitalurilor.
Cele doug rnari ramuri ale economiei sunt macro ~i
rnicroeconornia. Microeconornia se concentreaza
asupra cornportamentului firmelor, menajelor i!
indivizilor care forrneazi economia. Macroeconornia
se concentreaza asupra cornportamentului econorniei ca intreg.
Economi~tiifolosesc modele pentru a studla L c r l E l
funcfioneaz:! economia ~i pentru a prezice ce se va
int2rnpla daca ceva se schimba. U n model poate fi
reprezentat in cuvinte sau in ecuafii ~i este proiectat
pentru a oglindi caracteristicile esenfialeale fenornenului specific studiat.

Capitolul 1
Corelafieintre d 0 ~ variabileexista
3
atunci d n d variabilele au tendinfasi se rnodifice sirnultan intr-un mod
previzibil. Totuyi simpla existenfa a unei corelafii nu
dovedeyte c5 un factor i l face pe celalalt s3 se schirnbe.
i n plus, factori exteriori i-ar putea influenfa pe
arnandoi.
' '.
Econornia pozitiva studiaza rnodul de funcfionare a
econorniei. NeinJelegeriledin economia pozitivs se
concentreaza pe rnodelul de piat3 sau econornie
adecvat ~irnarirneacantitativa caracterizand rnodelele.
..
Economia norrnativa se ocupa cu dezirabilitatea unor
diferite acfiuni. Neinfelegerile din econornia norrnativa se centreaza pe diferenfele dintre valorile plasate
pe anumite costuri yi beneficii ale unor anumite
acfiuni.
.

Economia politic3 ~inoua economie

10. ,,Toate nein~elegeriledintre econorniyti sun[ pur
subiective." Cornenta~i.

Probleme
1.

2.

Cuvinte-cheie
!ranzacJii
teorie
stirnulente
corelafie
schirnb
cauzalitate
informafie
econornie pozitivi
distribufie
economie norrnativa
raritate
econornie de piafa
piafa bunurilor
pia~aforfei de rnunc5
piafa capitalului
bunuri de capital
microeconornie
-nacroeconornie

3.

foqei de rnunca, piefei capitalului sau piefei bunurilor:

(a) U n investitor incearca s5 decid3 la ce
cornpanie s i investeasca.

-'rebZri recapitdative
.

1
-

3 e ce sunt inevitabile schirnburile? De ce sunt

necesare stirnulentele i n infelegerea alegerilor?
-. ? urma unui sct,imb voluntar, de ce profita arnbele
?aqi?
Cum diferX inforrnafia de bunurile norrnale? Cum
aiecteaz3 piafa irnperfecfiunile inforrnafiei?
3e ce ar exista un cornprornisintre echitate yi eficienfi?
Ce este econornia rnixta? Descriefi unele dintre
rolurile pe care guvernul le-ar avea sau nu intr-o
econornie rnixta.
Uurnifi cele trei piefeeconornice principaley i descriefi
cum ar putea participa indivizii pe fiecare dintre ele,
;ie vdnzator, fie curnpZr3tor.
Dafi doua exernple de problerneeconornicecare sunt
in principal rnicroeconornice y i doui exernple care
sunt in principal rnacroeconornice.Care este diferenp
fundamental3 dintre rnicroeconornie yi macroeconornie?
Ce este un model?De ce folosesc econorni~tiirnodele?
Dafi doui exernple de variabile care credefi ca ar fi
corelate pozitiv. De exernplu, explicafi daca exist5
cauzaliate intre dou3 variabile.

Cum afecteaza fiecare dintre urrnatoarele situafii

stirnulentul de a urrna o facultate?
(a) 0 creytere a costurilor inva@rn5ntului
(b) 0 scadere a dobanzii pentru irnprumuturile
acordate studenfilor
(c) 0 creytere a salariilor persoanelor fir3 facultate
(d) 0 crepere a veniturilor pentru absolvenfii de
facultate
Caracterizafi urrnatoarele evenirnente prin cuvintele
,,rnacroeconornie", ,,rnicroeconornie" sau ambele:
(a) Somajul creyte luna aceasta.
(b) 0 cornpanie farrnaceutid investe~teyi incepe
s3 vhndi un nou medicament
(c) 0 bancairnprurnuta bani unei rnari cornpanii,
dar refuzi o firm3 rnai mica.
(d) Rata dobanzii scade pentru tofi debitorii.
(e) Un sindicat negociaza salarii rnai rnari yi o
asigurare medical3 rnai bun&
(0 Preful petrolului creyte.
Caracterizafiurrnatoarele evenirnente ca parte a piefei

4.

5.

6.

(b) Prin practica, IucrZtorii de la o linie de

asamblare devin rnai eficenfi.
(c) Deschidereaeconorniei din Europa de Est oferi
o noua piaf3 pentru produsele arnericane.
(d) 0 cornpanie mare care pierde bani decide s i
le ofere rnuncitorilor stirnulente speciale pentru
a ieyi anticipat la pensie, spersnd s3 reduca
costurile.
(e) Un consurnator colinda mall-urile czuthnd un
cadou pentru ziua cuiva.
(0 Guvernul federal folose~teun excedent pentru
a plati unele datorii.
Pe spatele unui sac de gunoi pentru pisici st3 scris:
,,Pisicile carefolosesc saci de gunoi traiesc cu trei ani
rnai rnult decat pisicile care nu folosesc." Chiar credeti
ca folosirea acestora creyte speranfa de via@ pentru
pisici sau crede~ic i alJi factori explic3 aceasta
corelafie?Ce dovezi afi alege pentru a testa explicafia?
Speranfade
Suedia este de 79 de ani, iar in
India este de 62 de ani. Aceasta dovede~tec3, daca
un indian s-ar muta i n Suedia, ar t r i i rnai rnult?
Demonstrafi acest lucru. Pofi spune c5 a trii Cn Suedia
insearnna s2 tr5ieSti rnai rnult sau te pofi ghndi la a l ~ i
factori care s i explice aceste lucruri? Ce dovezi afi
alege pentru a v i testa explicafia?
in 2000, unii econorniSti opineaza RezeNa
Federal3 ar trebui s3 adopte o politic3 care s5 incetineasc3 expansiunea economic3 i n SUA pentru a
asigura o inflafiemica. Alfi econorniyti s-au opus acestei
politici, afirrndnd c3 pericolul unei inflafii este exagerat
yi incerciirile Rezewei Federalede a incetini economia
ar duce la un yornaj ridicat. Este o neinfelegeredespre
econornia pozitiva sau despre cea normativa?Explicafi.