F'ACULTATEA DE WANAGEblENT TUPJSTlC $1 COMERCW,

CLUJ-NAPOCA

AmcI PdEGUCIOFJ

- coordonator -

Gb,eorghe DPTU

Anton DR%GOESCU Sabin POP

Editura GEORGE BARITU

Cluj-Napoca, 1998

QBIECa2TL ECQNO=I

POLITICE

3.1. Odginea Benu~phkXEconomic!, politice

istoria gandiril economice este unanim adrnis c5

a t e m e n u 1 de "Economie politic$' a fost intrebuinpt
Lipentru prima dam de c5tre Antoinc dc Monicfitien de
Vattefle. Discuoi sunt numd? in legStur3 cu data athibuirii
acestei denumiri. in majoritatea lucerdor se mentjoneazs drept
det5 anu1 1615, c k d termenu! este prezent 'm titlul l u c m lui
A- Montchretien <OaitE: d'econ~rniepolit.ique>>. In Dictionnaire
des sciences @conomiques publicat s a b direcfiunea lui Jean
Rcmeuf se rnerlponeazS dzta de 1613.
14ceastS d e ~ u m i r eigi
originea in cuvilltele greceqti
<<oik,oncmia>> gi <<politela>>. L a r5ndul s5u, cuviintui
<<oikonomia>> este format d h : <<oikos>> c x e -msearnn5 cask
gospod5rie, casnics $i <.=nGmos>> care inseamng lege.
<<Pclitela>>bisemn8 or5nduire sociala.
Utdizat b epoc5. termenu! de 'Economie politic8" a cgzut,
dupa azeea in desuetitudine p h 8 ia inceputul anilor '70 ai
secolului XVIII. E l este repus ir?_circulatie $i deci readus in
actuali4ete de James Denharn Steuart care chiar m
' anul 1770 a
publicat "Inquiry into principles of political economy" (intreb5x-i
desnre pl-incipiile Econorniei politice).
in anul 1771 apare lucrarea lui Pietro Vem "Meditazionni
sull'economia polihca (Meditaw asu-pra Economiei politice) $i in
mu1 1773 a a p m t lucrarea lui Dupont de Nemours cu titlul
'"Table raisonnee des princiqes d'kconornie politique" Vabloul
raponal al principiilor Econorniei politice).
Dup5 mai bine de u n veac de la prima s a folosire,
termenul este 'mtrebuintat cu destul5 regularitate ^m sensul S ~ U
generd ce i-a fost atribuit hci3 de la inceput, chiar d a d
aceasta nu d5dea satisfacfie deplina tuturor acelora care
recurgeau la el.
A v h d in vedere c5 eiementul cel mai caractexistic a1
gospodMei casnice (<<oikos>>) constituia patrimoniul acesteia,
iar legea avea $i sensul de adrrastrare a gospodsiei, Econornia

*n

. .> ! .
. I

..

politic5 era inteleas5 in pcri~cip1-l r z abministaare a

pathoniduH. Dup5 oopbia unor speciaJi~tipartea adjecYvd.8 a
expresiei <<politic5>> a fost utilizat5 in opozice cu <<privatZi>>
sau <<casrdc3>>. pentru a subbnia c5 cbiectul de studiu nu
este comportamentul individului *m gestionarea patrimo;.-dului
s8u ci studiul fenomenelor referitoare la administrarea bunuriior
unor e n t i a p umane date (stat, state, grupuri etc.). Aceast5
entitate putea s5 fie redus5 in mod abstract $i la un singur
individ - clasicul R. Crusoe - care -mgloDa top o m e r s .
0 asemenea pozipe ~endt5 de pilda din urmatoarea
propziuune ce a p m e lui Mac Cullock care a scris: 'se poate
spune cB Economia politic2 este pentru stat ceea ce economia
casnlcB este pentru o familie".
Lercy-Beaulieu a reunit aceste adjective denumind
lucrarea sa "'tratat de Ekoncrnie politic3 ~i privat5" deoarece cea
mai mare parfe a Iegilor consbtate de c5tre Ecor~omlapolitics.
se apUcZi tot aqa de bine $i la activitatea unui singur om $i la
menajul unui particular, ca .c,i !a acti~ltateaunui popor qi la
menajui unei natiuni. Cele de rnai sue con*
elemente care
%at8 cB in cazuri!e respective iildividul este supus nagucii aau
statsllui gi de ce adjectivul ccpoliticSi>> a fost preferat altor
adjective propuse de nenum5rate ori. cum suni: <<naQonal&>>,
<<civil5>>, <cclasic2>>, <<public5>>. N O W ins5 c3 aici
conceptele de natiune $i stat nu sunt privite Zn sensul Literal al
cuvCmtului ci in st
e colectivitate.
Adjectivele:
iuonal2>>; <<casnic%>,
<<civilSi>>,
<<publica>> gi < c ~ ~ I v ~ & > au -m mod incontestabil un sens
restrictiv -m materie $i de aceea, xu LibunZit5tesc denumirea
inlocuind adjectivul <cpolitica>>. Acesta din urmH este mai
cuprinzi3tor qi s-a impus p r h generalitatea sa, chiar dac3 $i el
r&ni ine din.tr-un =urnit punct de vedere imperfect. El fiu este
perk:ct ci (este mai potrivit decat celelalte adjective care 1-au
concurat.
in scopul imbuna
denumirii s-a propus -mlocuirea
adjectivului <<politics>>
-iectivul <.=social8>>.Se pare c3
pentru prima datS denumirea de <<economic social&> a fost
folosit5 de catre Rambaud gi apoi $i de catre doi. Cunoscutul
proiesor Antonio Scialoja - celebru penhul iimpuriie s d e - qi-a
numit cursul s5u ap5mt in 1840 ".?rincipii ale Economiei
sociale". Subiiniem 'msB c5 atAt unii ciit gi altii doreau atunci
nu o simp15 substituire de termeni, ci urmaeau o mai ccrect2

101

delimitare a c h p u l u i de studiu al economi$tilor, pentru care a r

5 fast imprudent sii se aventureze in Econoria social3
a
cunoa~tedeloc ceea ce se numea Economie politic5. in orice caz
<<Econcrnia social%> n 9 era nici mai restPictit78, nici rnai
incerEi decgt Econornia politics. F m voia lor ce!e mai multe din
spiritele secolului 19 au considerat c5 este dificil s 5 se separe
!Y mod riguros actele de constatare a consecintel~rlor legislative
si politice $i d e prejudec8iilor lor filosoficc
Economia pclitic3. pe care germanii
duc u r
rin
'die staatshaushaltung" sau literahente .*$tlinta rnenajera a
statelor" permitea s B se conceapii c2 qAciinpt studi& un adev*
Tare presupune cu necesitate o psl?ticii. Mai mult decst atjlt. in
L~tekgereaunGr econorni~ti,numele de Economie politic3 este
-nai potrivit dec3t dtele pentru c5 sublid.& prin el M s u ~ i
xiatenla unor leg5tu1-i intime ktre economie $i polltic5 chiar m
'
?lanu1 studiului, al cercetiirii.
Spre deosebire de aceqtia, c:u e vedeau m
'
z e a celcr
2 c u m t e : - substantival
adjectivul
:<econc )rnie>>
:<politic,*>
- un nume potrivit pentru aceasG rarnur5 a
stiir~lei,altii cogsiderau c3 economia $i politica reprezint5 dou5
3scipline ~i ele trebuie separate. in mu1 1882, de iaveleye
*fines ^Lrl ale sale "Elements dWRcenorniepolitique", "Economia
30liticZ drept tiin in@ care dctenninil care sunt legile pe care
7amenii uebuie s A le a d ~ p f ein scopul ca ei s3 poat5 s5
lroduca cu cele mai mici e f o r t ~ r iposibile, cele mai multe
-biecte utile p e n b r sausfzcerea trebuintelor lor, s5 le repartizeze
'n conformitate cu dreptul qi s 3 le consume in conformitate cu
4

raQilnezw.

Pentru numero~i economi~tide gcod5, <<de catedrA>>,

.-djectivul 'plitic5" a constituit u c mijloc comod, deqi poate
imperfect, dar eomod pentm a distinge aceasti3 disciplin5 de
m
de altele care cuprindeau In denumirea lor
substantivul
<<economic>>.
Dincolo.
ins5
de
aceast5
'_mprejurare, denumirea de "Economie politic5" a fost insu$ia ~i
-5straE. de cei care au contribuit substanpal $i hornator la
zonr~ularea,qi cristalizarea <<personal.it5Q.i>> ei ca ramur3 a
ctiintei, ca $tiinti5 general5 a universului economic. Adam Smith
2 intitulat cea de a W-a carte a "Avupei napunilor". "Despre
sisternele de Econcmie politicZiw. Lucrarea fundamental3 a lui
3avid Ricardo a fost intitulatil "Despre principiile Economiei
*

politice gi impunerii", iar lu-rare2 L- ;;

- ILi 2 3 h Stuart
Mill se numegte "Principiile Lcanomiej 3-:' --'
Mult tirnp politica propriu-zi
organMrii
2wor a fost confundat5 cu Econc
degi. dupa
parereti multor economigti, aceasta din u m a m a @ oarnenii
cum se forme&, se distribuie gi se consum2 bogilpile, care
sunt independente de orgarikirea politics. fn princiwiu, nu se
poate colttesta c5 un stat poate ssB prospere dac2 este bine
admirdstrat, indiferent de foma de guvern2xnikt. $i istoria real5
~i concretA cunoaqte exemple de napuni care s-au finbogatit
degi erau 01'ganizate *m monarfi absolate $i nauuni care s-au
ruiaat degi e:rau o r g a d a t e in alte form? statale.
,-

r i cone

. Hri denurnirea ae "monome pouucaegi in nruite

s-a irnpus ~i a devenit. dominant3, ea a fost gi
continua s B fie concuratii de alte denumiri. Mult
nai vecN dec5t ea sunt denumirile de "Eccnomie" ~i de
"Ecanomica" utilizate inc5 din antichitate. Aceste. denumiri se
h t a e s c in 1ucrBrile lui Xenofon <<Economicul>> gi <<Despre
venituri>>. Cunosclltul giinditor susmea cB indiferent de f2
c5 cineva posed5 sau !nu avere, exist5 totugi o stiinf
<<econcrniei domesuce>>.
tel face In lucrWe
<Politic=> gi *m <<Etica
nicon
>> o deosebire nel
e ceea ce el numegte
CKeccnorme domesticFi>> $i <<nrematisticii>>. Prima econolnxia domestici - are drept sc.op fundamental agonisirea
naturaI8, adic2 strkgerea de bunuri naturde. Aceass form5 de
agonisire se limiteaza de regulg, la trbuintele de consum $i de
folosinf8, adicB vizeaz8 nernijlocit subzistenp. Cea de a doua haematistdca
se bazeaz3 pe schimb gi vizeaz5 acumularea
nelirnitat5 a bog5pei sub forma pecuniara (de bani). Prin
urmare. hrematistica nu-gi ia caqtigul din natura. Aristotel
in~elegea.economia ca fiind o gtdfntii practid. Obiectul ei ' i l
constituia studierea comportarnentuiui omului, privit ca mernbru
al unei comunitgp social-statale, al unei cet5p. Scogul ei i l
reprezit3 bogZitia. Pentru a se inizptui acest scop, dupii p5rerea
lui Mstotel erau necesare gi deci se impuneau dou5 dernersuri
esenpale qi anurne: a) m m e a , creqterea averii prin inmulprea
ei; b) inl5turarea cheltuielilor inutile gi economisirea resurselor
2 .

!03

ceG@. Cele dou8 demersuri menoanate cmstituiau In esentB

dau6 c a de imbogiipe.
<<Ecnnomica>> a fost preferat5 dc
Leroy-Seaulieu qi
z ~ o de
i A. Landly. Acesta din urn5 $i~ l a tcuwul predat
<<Manuel dlCconomique>>. Dup5 opinia MI, Economia politic8
?rin care e+&ologic, se intelege administrarea pstrimoniului
:?+gtii, d e s e m n e d rnai degraS9 g t i i n p fma~ciarzi qi exprimg
mai mult o art2 decat o
Intre denumirile cudidate la ;hcet5lenire b i b l i o g d a
sbiectului a ret@ut <<Onealgin>>. <cr'\uematonomia>> sau
<cHrematisti.ca> OR
<cCrenatistica>>,
<<Catallactica>>,
<<Crisologia>>,<<Plutonomia>> sau <<Flutolo@a>>,<<Economia
r?ur5>>, <<Economia realist&>, <<&onomin
aplicat5>>,
<<Economia social*>,
.=<Qonomia. ci~j28:
:<Economia
?u.bficii>>. <<EconorAa napor,d5>> (National-(
lie) $i alte
T'^entlrniri.
Dupg opinia lui Charles Gide. bacZi obiectul de studiu al
=cestei ram.nri a gtiintei ar fi studiul bog5pei asa cum nu p u w i
-usfin, atunci ea ar trebui denurnit2 piutologie (plutos - zeu!
~ ~ ~ g 5 P eDe
i l . altfel, d flu to log,^" este titlul pe care profescrul
:-Ie?-rn
din Melbourne, 1-a dat excelentului s8u tratat de
~conomiepolitics ap-t
in anuE 1864 qi care. din piicate, a
-:st prea repede dat unei nemeritate uit&-i.
Unele dintre denumirile avansate au avut p p n i
susW5titori: dtele au a n t rnai mulp. Competiga dintre ele
yentru consacrzk a fost ~i a r h a s inegals. Preferat5 qi
--AIninant5 a fost $i a r u a s denumirea de Eco~omiepolitics
-L
- dat5 de Antoine de MontchrCtien $1 suspnutil de toU
-fprezc?ntanpi g2nrlirii econ.ornice clasice.
Spre sfirqitul secolului al XIX-Ilea William-Stanley Jevos,
'-i prefab scris5 la edipa a doua a lucrgrii sale Theory of
t i c Economy" (Teoria Econorniei politice) se refer5 la
rrhimbarea acestei denumiri qi la inlocuirea ei. Fiind interesat
?umai de teoria economics pur5, lgsiind in seama altora
-~zolvareaproblemelor privind folosirea acestei teorii, IncercAnd
: abordare noug a problemelor economice $i crearea unei teorii
=conomice de cu totul ale tip, el a considerat necesar s3-i dea o
fenurnire adecvat5. &a se eqlic5 faptul c3 el $1-a intitulat
.Atima s a lucrare pe care nu a mai apucat s S o tennine
'?rincigles of Economics" (Principiile Economics-ului). El a
-onsiderat c5 aceast5 denumire corespundea mai bine
A

LL4UlI

ii,

str5daniilor sale de a creea G :c _L- zco--..nicG original5, o

$tiin@ de acelagi tip cu fizica. Econnmizs-ui a insemna.t pentru
el "un aparat matematic specific folosit pentru aprecierea
cantitativB a cauzelor $i a -m15rilor actlvit5w omului".
0 important5 mai mare pen'm zcredit-area acestei
denumiri in Anglia a avut P h e d Marshall $i $coda economic5
GuritA de el, la Cambridge. in anul 1890 a a p m t lucrarea sa
fundamentala "Principles of Econumics" (Principiiie Economiei).
Ls: cererea lui A. Marshall, cond~icerea IJniversit5@i din
Cambridge. a -mlocuit ^m anul 1902 -m planul de ' m v 8 ~ i i n t
disciplina de Economie politic5 cu disciplina Economics. fn
azelagi an 1902, in Enciclopedia Eritanic5, -m locul
tradiponalului articol despre Economia politic& a ap-t,
sub
s e m 8 t u r a lui V. Havins, articolul cu titlul- Economics.
Aceastii denumire a trecut repede oceanul $i s-a bucurat
de credibilitate in Statele Unite ~i mai &iu
in Canada.
hcepv.tu1 a fost facut de profesorul AHadley, care in anul 1896
$i-a gublicat Economics-ul s5u. Cunoscutul profesor american
Paul Samuelson qi-a ktitulat manudul s5u zu acela~inume Fxonornics.
In d e l e noastre denumirea de Econr)mie politic5 este
preferat5 -m majoritatea mrilor, iar denumirea de Zconomcs este
preferats in tk-ile anglosaxone.
ReprezinW aceasta ntlmai o deosebire formal5 de nume
sau prin denumirea de Economics se spune altceva decSt prin
termcnul de Ecsnomie politics? W.S.Jevons a dorit s3 creeze o
$tiin+$ de un cu totul alt tip. Pentru el sfera cercetikii acestei
9tiinte se reduce, ^m principiu, la problemele vaiorii $i ale
schimbului devi nu a respins total $i alte probleme.
Existents unor deosebiri care privesc conpnutul ~i srera
de cuprindere -mtre Economla politic2 $i Economics este a f imat5
qi sustinutii $i de alti econordgtA. Sunt ins5 $i econornivti care
pun semnul egalitsui intre cele dou5 denumiri. Nu este lipsit de
importanw s5 menuonc s ins5qi A.Marskall i$i -mcepe
manualul asffel: "Ekcnomia politics sau Jikonomics-ul se ocup5
cu cercehtea activitiitii vitale ncmale a societ5p ornene~ti;ea
studiazs acea sfer5 a ac~unilorindividuale qi sociale, care este
legat5 -in modul eel mai s t r a s de crearea gi folosirea bazei
materiale a bun5st5rii". Pe marginea textului acestei definjgi
A.Marsh& a notat: "Economics-ul reprezint5 cercetarea boggpei
qi -m parte cercetarea ornului". Este adevilrat, ins5 ca mai Grziu,

105

A.Marshal1 va preciza, cum vorn vedea rnai jos, c5 dup5 p&erea

lui denumirea de Eco~lomicseste mai cup6xGitoare dec&t cea
de Econo~depoliuc8.
Paul Samueison este mai consecvent in considerarea
Econorniei politice $i a Eccnomics-ului ca a v a d in e s e n p
acela~i conwut. El scrip c5 "Economics-ul" - sau dac5 se
prefer5 termenul traditional, Economia politics, a parcurs rnai
multe etape de demoitare". "Economics-ul - sau, pentru a folosi
termenul tradiponal, Eco~orniapolitics - se invecheaza cu alte
discipline academlce importante".
!n
Dicponarul
englez-romh
elzborat
sub
egida
Ins+cituttllui de UngvisticCi al Academiei Rominiei, a p k u t -m anul
1974 termenul 'economics" folosit la singular, este trzdus prin:
1. economic, gtiinp economiei si 2. Economie politic&
in acelagi ccntext nocB. denumirea manualului
"Economics' elaborat de Pau! Smuelson este tradus *m limba
francaii prin "E'Economique" (Economie). Lucrarea cunoscutului
economist american John Kenneth Gdbraith, cu titlul:
"Economics and the Public Purpose" ct.-e in limbs r o r n k 3 titlul:
"Stiinp. economic5 $i interesui public".
Critericl pe baza ckdia se poate solupona problema
aflat2 aici m
' discutie este obiectd de cercetare.
A. Marshall defmevte -mtr-o formui5 rnai larg5 Economicsul ca f i d "$tiin@ care cercete.az5 aspectele economice $i
condiwle view sale socialen. fn sarcina Economics-ului intr5
~bpnerea do cuno~tinte despre slhe ins8qi $i, elaborarea
ghidului de cornportarnent in vista praz'cic3, inainte de toate -m
cea socials. Ea i ~ propune
i
de facto sarcina s5 ajute omul de
stat mi numai s 5 determine -an ce va consta scopul politicii, ci
s5 gi recomande cele mai bune rnijloace pentru 'Infaptuirea unei
politici consecvente $i pentm realizarea scopului. De aceea, ea
este o gtiinw pur5 $i aplicaW3 $i nu qtiinp $i art5 -m acelaqi
timp. Iat3 de ce este rnai bine ca ea s 5 fie denurnits cu
termenul rnai cuprinzstor Economics, dec$t cu termenul rnai
reskiins de "Political Economy". Puun rnai t&rziu, revenind la
obiectul acestei ramuri a qtiintei va scrie: "Economics-ul este pe
de o parte, vtiinta despre bogspe, iar pe de alta, acea parte a
stiintei sociale despre acpunile omului in societate care se refer5
la efbrturile -mtreprinse de el pentru satisfacerea trebuineelor
sale -an acele limite ^m care aceste eforturi ~i trebuinte se supun

- ..2

A:..

rn5surkIi ^m uniiSti de bog.5Qe ss.2 ;f... r:c,:czmtr=.~';ul ~i general,

adic2 -m bani".
Paul Samuelson. retae in m m u d u l s5u cinci definipi
date Economics-ului. ~i apoi prezint& propria sa definipe. Potrivit
acesteia "Econorr9cs-ul c e r c e t e a modul -m care ozmenii gi
societZitile decid, folosind sau nu moneda, s 5 afecteze resursele
productive rare producuei de m5.rfmi-i si serv',cii de-a !ungul
timpului fji sZi le repartizeze in scopul cosumului prezent
viitor intre diferip indivizi ~i coiectivit5~i care constit
societ~tea''.
Examinarea comparativ5 a d e f h w o r date Economics-ului
.gi J3conomfei politice duce la c~nsiatareac5 in majoritatea lor
sunt fie identice, fie deosebit de asemZin5toare. in aceste cazuri
cele doua denumiri nu d e s e r n n e d dou5 rarnuri ale cunoayterii,
ale ~tiintei $i nici dou5 discipline academice distincte, ci una
singur5, pentru care se utilizec".& dous d e n u W . $I, -mtruc2t
denumirea de Econodcs nu este superioar5 celei traditionale de
Economde politic5 noi o prefer& pe aceash. Obiectul ei nu
dispare nici in cazul in care denumirii de Economics i se
atlibuie u n sens mai cuprinz5tor ~ i deci,
,
-m hpt, un dt obiect
dc: studiu. in acest caz se i r n p u ~ einsa inl5turarea imixtiunilor
sthjenitoare in obiectul altor ranauri ale cunoa~teriieconomice
~i o delimitare rnai riguroasii a dimensitmilor obiectului de
cercetare.
*

3.3. OpinU despre obiecful Economiei politfce

a n a din problemele cardinale ale statutului unei

4 ranauri a vtiintei este definirea c5t rnai exaciS a
jj
'L@
obkctului de studiu, vtiut fiind c5 orice ramuri5 a
qtiintei se definegte. ^m primul r h d , prin obiectul s5u. OdaB cu
trecerea timpului, cu extinderea cArnpului cercetmi economice
s-au ^uunul$it $i definipile date obiectului Economiei politice.
Inventarul lor este deosebit de bogat. In fapt, nici in prezent. la
peste 380 de ani de la atribuirea numelui de Economie politic&
nici o defhipe nu se bucur5 de r e c ~ n o a ~ t e r eunanina5.
Asentimentul general a1 corpului de economi~ti cercetiltori
lipseqte.
0 incursiune in bibliografia obiectului atest24 c5 definipile
date de majoritatea covkqitoare a economi$tilor sunt centrate pe
unniitoarele probleme $i concepte econornice cardinale: A)

107

~ebuintele qi bungstzrea; B) boggtia (avuiia!: C ) progresul

~ ~ c i dD); valoarea, schirnbul; E) relatiile econom'Ice ce se
=htomicesc intre membrii societ5tii in proccsul cle acpune a
~cestoraasupra naturii ~i f~flelorei. pentru a obline bunuri
economice.
Pentru ilusth-z~emenPon5m c5teva din delh i v e fcmnulate
3 cactrul fiec&uia dintre grupurile nenficmate.
A] DafSni$ii care Urniteaz5 obtectlu. EC~nodeipo~tick
la hebuEn{elle s d bungstarea membrilor societi$iP.
A,. Qonomia politic5 are drept :~biect studierea activitgw
urnme in m5sura in car2 aceast5 activitate urm5reqte
obmerea de b u ~ u r $i
i se~cii.(H.Tnlchy- Ctus, p.1).
sl, Economia politic5 este qtiirtta fenomenelor care rezule
din activitatea In cornun a oarnenilor, desfquratg -m
vederea obtkerii de lucruri mzteriale pentru satisfacerea
trebuintelor lor (I,. Pdier, Cws, ~ . 4 . ) .
A.,
Scopul Economiei politice este explicarea cauzelor
generale de czre depinde bungstarea material5 a fiintelor
urnale;
&. Studiul bungstfirii ecorlomice
ribrilor societgtii
mssurate cu ajutorul banilc)r C O ~ S U L U ~ CEconomics-ul (A.
Rgou, The Ecorlonccs of Welfare).
A,. Economics este ~tiintacare constat5 legile generde
carre determini% actjvitatea gi eficienb efarturilor umane
pentru producerpa gi posesiunea diferitelor bunuri, pe
care natura n u le acnrd8 gratuit $i spontan omului
(Leroy-Beaulieu).
&. Bungstarea k i c 5 a omului, at2t c8t ea poate fi opera
gdvernului S ~ U , este obiectul Economiei politice ( S . De
Sismondi).
A,. Economia politic3 are ca obiect, dintre raporturile
oarnerdor tr5ind in societate, pe aeelea nmrai, care tind
la -mplinirea nevoilor lor materide, la tot ceea ce prive~te
buna lor stare (Charles Gide. Curs de Econornie politicg).
&. Econom!cs-ul este un studiu a1 umanitSQi in &acerile
ordinare ale vietii. Economics-ul exarnineazg acea parte a
activiigw individuale qi sociare care este esenualrnente
consacrat5 obfjnerii $i folosirii condipilor rnateriale ale
bungstiM (Alfred Marshall)
&. "Stiinta economicil are drept obiect a1 cercetgrii ei
cunoagterea activitsfii omenesti desfagurate intr-tin cadru

1
- . -..,-:?'
social m
' vederea satisface, f i P.C. ..:.-,,
.. .:,.
Je (economice)
ale fiec-i
hdivid
sau 2
i n i n g ~ colectivit5tiW(V.
Sliivescu, Curs de Economie politicii).
B). Definifu care p l a s e e Z
n ceatrd lor bagiitia
B,. Economia politic5 este qtiinta bog5slor (Rossi, Curs,
1836-1837).
B,. Obiectul Economiei politice este s5 fac5 s 5 se $tie
cum se formeaz5, se distribuie qi se consurn& bog5me.
Obiectul Economiei politice pare c5 a iost r e s t r h s la
cunoavterea legilor care p r e z i d e a formarea, distribuirea
~i consumul bogiiwlor" (J.B.Say, Curs cornplet de
Economie politics). Aceasti3 defmitie este prezenA% $i in
Tratatul de Economie politic5 p b l i c a t de J.B. Say pentru
prima data -m anul 1803.
B,. Obiectul Econorniei politice il constivaie predarea sau
cercetarea esentei bogfipei, a legilor producerii yi
repwtizm ei (John Steuart Mill).
13,. Economia politic5 este qtiinta legilor naturale care
determinii proprietatea napunilor. adic5 a bog5pilor lor yi
a civilizapilor lor (H. Stroch).
B,. Boggpa ~i nu fericirea este subiectul de care trcbuie
sCi se ocupe economistul (Nassau Senior, Essai sur
l"6conomie pclitique).
B,. "Obiectui Economiei politice este dar cercetarea
fenomenelor economice $i politice, adic5 a acelor fenomene
care le produc din necesitatea naturals a poporatiei
umane de a se psstra, produchdu-gi mijloacele de trai.
Raportul ei cu aceste mijloace sau cu avupa cum s-a zis,
intrebuintAndu-se un c u v k t impropriu, sunt stiipbite,
fireqte, de anumite legi naturale, intmcat ele sunt
expresia 'insuqirilor firevti ale omullui $i ale puterilor
naturii; de legi sociale, ca forme cle manifestare ale
acestor legi naturale, dup5 moduri'le de 'impreunii vietuire
a oamenilor, cu privire la Indestularea trebuintelor lor;
precum gi de factori anumip, naturali, artiftciali gi sociali;
factori ~i legi, pe care tocmai qtiinta noastrg. e chemat5 s5
'le cerceteze $i s 5 le determine. Putem dar zice: Ecsnomia
politics este +tiinfa care detenniG legile $i fgactorfi
care stiipbesc propoqia ummg fn raport cu mijlaaceb
ei de existen$&"(A.I.Cuza, Obiectul Economiei politice,
1901).

lE

ce)

CV .

--.
;tie
:1-

UC.

la
rea

are

-.

'
3

uie
5ur

rea
:ne
tiei

rai.

cis,
ite,
lllL

ilor
ale

--

eie
ce.

B,. S t i h t - economics este $-fa

a c l n ~ l s t r & i iresurselor
rare. Ea studiaz-5 formele FP care re ia comportamentul
uman in m-eizajarea acestor resurse; ea analizeazs gi
explic5 modalit5Qle du?5 care un i r ~ d i i dsau o societate
afecteaz5
mijloacele
limitate
pen'cru
satisfacerea
hebuintelor umane, numeroase $i nelimitate (
nde
Barre. ~conornie politique 0. Dup3 paerea p
~ li u
fkincez, Econornia polltic2 studiaz3:
a) tanfe formele comp~rtameniu:ui u m m in lupta
Lmpotiva &tZi@.
Admiristrarea resurselor rare nu se reduce
numai la schiqbui pur qi operas aFa cum a fast prezentati
adesea $i timp indelungat. Ea comport5 de asemenea, restricw
pubhce $i private exercitate de catre stat, de grupuri de agenu
sau de cZitre agenp economic; individuali puternici. Ea presupune in plus recurgerea la donatu (daruri) sau la alte
transferuri unilaterale
echivalent) de bm-i (de exemplu,
prestawe sociale).
b) refaffile dintre scopurile activigtii umane $i mijloacele
utilizate peritxu inEiptuirea acestor scopuri. Degi studiazg aceste
relaw, Economia politics esre neutrii fat5 de aceste scopuri. Ea
nu are nici a le explica. nici a le aprecfa in aceast5 calitate. Ea
=at5 numai cum scopurile cornand5 activitatea economic5 a
omului ~i cum transformarea lor i n f l u e n f e d asupra acestor
activit8p. Stiinfa economic8 exarnineaza pe de o parte, care
dicntre multiplele scopuri ale activiGw sunt cornpatibile unele
cu altele ~i care dintre ele sunt redhibile, iar pe de altZi parte,
cerceteaz2 cele red bune mijloace pentru InfSptuirea lor.
Potrivit acestei inlelegeri, conbinutul $tiinlei economice i$i
gssegte expresia '
n urmCitoarele momente:
1. in primul r2ind. $tiin@ economic3 i$i propune 235
descrie metodele de admindstme a resurselor rare, care s e
manifest8 in timp $i in spapu; ea observ5 $i clasific2
invs-tele
desprinse din experienw.
2. in ai doilea r h d , ea orgmizeazi faptele intr-o
asemenea manierii in care apar unifomit5flle $i regularitstile
care caracterizeaz5 comportamentele umane. $tiinfa economic5
apare asffel in calitate de teorie sau analdz5 economic8, care
elaboreazg concepte, cerceteazg determlnanpi (cauzele) $i efectele
fenomenelor, pune in lumin2 relapile generale qi durabile care
se stabilesc intre ele, abstrage din realitate o explicatie
simplificat5 a funcponikii unei economii. Teoria economic5

1r

elabsreazs sisteme logice, czre cor;:;,-c': zc%erne explicative ale

realitiiw economice.
Dup8 o foarte fericiB expresie, teoria ecornomic2 este o
<<cutie de instrumenie>>. Ea nu Fwnizeaz5 concluzii gata
fabricate, ci ea este o metodg. o tekuric2 deosebitii care perrnite
s5 se trag5 concluzii corecte din fapte.
3. In a1 treflea &d,
ea contd
la orientarea
politicif economice. $tiin@ economic2 a., ,Lv,+me obiective
economice sau sociale; dar pentru obiectivele economice sau
sociale date, ea dedineqe coeren@ politicli economice. Aceasta
^mseamn2 c5 ea arat5 pe de o parte, dac2 obiectivele preconizate
sunt cornpatibile unele cu altele gi dac5 ele stlnt econamicegte
reall9;abilt iar pe de a l e parte, dac2 rnijloacele alese pentru
1Saptuirea obiectivelor stabilite sunt convensbil adaptate la ele
gi, dac5 ele constituie cea mai bun5 manier5 de a !e realiza.
StiinB economic2 pune in relief aversele implicatjl ale politicii
economice; ea marche& limitele sau pretul care trebuie pl5tit
penLw a le depiigi.
4. In al patrulea riind, ~ t i i n t aeconorrJcii ehboreazi ^m
Euncve de anumite obiective s i pentn.1 conditii empirice date,
reguale dc utiIizare opt_im& a resurselor economice $i
,dallt5filt de realizare a bun5stMi (Welfare).
B,. Economics-ul cerceteaz3 modul m
' care oamenii $i
societatea detid, folosind sau nu banii, sg aloce resursele
productive rare pentm producpa de rn&furi qi sezsricii dein scopul
a Iungul timpului gi s2 le rep&&eze
consumului prezent qi Viitar inwe diferiti indivizi qi
cslectivit5p care constituie societatea (Paul Samuelson,
Economics).
C. Refinifif care cornside6 cii olbiactul Economiei
poUtlce fl constitude progresu? social, ag$iunib gi actiunile
eficieate.
Pantaleoni a sustinut la timpul s8u cZi obieciul economiei
11 constituie obpnerea rnaxinrului de randarnerit, cu rninimul de
efort. inscriindu-se in aceeaqi viziune Ch. Bodh d u m a b ale
sale "Principes de science economique" ca Economia este $tiin@
celei mai mari eficiente cu efortul dorit.
)
Definitii care consider5 c i obiectd Economief
politice il constltde valoarew, schfmbrrl, pretul, r c m a e ~ d .
D,. Eeonomia politic5 mi se pare a f3. acea ranzur5 a
politicii care t r a t e a mijloacele de existent5 ale unei

11 1

natiuni. Aceste miljloace sunt in mod vgdit indivizii cai-e o

compun gi resursele care seIvesc pentm existenfa acestor
h&ivizi. Po?ulaQa $i bogZifia sunt deci cele dou5 titluri
sub care aveaz3 (se mduiesc) toate p ~ c i p i i l eEconomiei
politice (Pierre Prevost, primul traduciitor d ilui Malthus
in h 5 a francez5 in Pdncipes).
D,. Economia politic5 p;"Ivit3 ca o ramur5 de cunogtinfe
ale omului de stat sau d e legiuitorului, i ~ propune
i
dou5
scopuri distincte: in prirnu! r h d , de a procura populauei
an venit sail o subz!stenp abmdentil sau, mai bine zis,
de a o face capabC5 sB-$i procure acest venit sau aceast5
subzislen~5ahunclenta: ~i Zn al doilea rind, de a procura
statului sau colectiv',t5@, un venit suficient pentru
s e ~ c i i l e publice. Ea i ~ 1prcpune sS imbog5teascZi in
acelafji t3mp gi poporu! qi pe suveran.
Cre~terea diferit5 a belsugului, In epoci ~i la naQuni
diferite, a dat navtere la doua slsteme diferite de
Economie politics, cu privire la imbog5lirea popoarelor.
Unul poate fi numi? sistemul comercial, iar celddt.
sistemul agricol (Adam Smith, Avufia napunilor, vol.1).
I),. Economics-ul este $tiin@ care trateaz5 fenomenele din
punctul de vedere al pretului (Davenport, Economics of
Entreprise)
9,. Subiectui monomiei politice. dupli opinia general3
este onnul privit 'm activitatea sa de ordin material $j
situat
fa@ cu natura care ii adr~ce u n concurs
indispensabil, dar oneros si b i t a t (Baudin, m
' Traite
collectif).
D,. Economia politic3 poate fl definia drept 9tiint.a legilor
care guverneazg producpa, acumularea, distribuirea si
consumul de mZirfuri de !arb consum (merinde) sau de
produse care sunt necesare, utile sau agreabile omului vi
care posed5 in acela~itimp o valoare de schimb (Mac
Culloch).
D,. Economia politic3 sau Ekonomics-ul este $tiin@
schimburilor sau a corneflului in acceppunea sa cea mai
l a g 3 (M.D.Mac Leod, Economics for Beginners).
D,. Obicctul Stiintei economice este comequl [Condillac).
D,. Economia politic5 reprezintii studiul acelor fapte de
schimb prin care un indyid a b a n d o n e a altuia ceea ce el
d e w e pentru a obfine in contra-pafie ceea ce doregte,

-. .
%.,

actii~nidatorit5 c5ror8 se st,?L:ii. - ??--;b,.:a

?::.::re producpa
de bogiipe si sztisfacerea trebuinf.chr2;S. ?irou, 'rraitt5).
D,. Ceea ce caracterizesz.3 act.~l economic nu es;e ^m
e s e n p nici satisfacerea trebuintei, nici caracteml
trebuinfei satisflacute, ci mai ales forma mijloacelor
folosite pentru satisfacerea acestei trebuinte, adic5
schimbul oneros (Fr. Perroux, k c o n dWCconomiepolitique).
D o . Economia politic5 p a t e fi definit5 ca $tiint$ a
afaceriior (Walter Bagehot, Economic studies).
E. Dtfiniffi cart susth C& obiectd Economjti politice
911 constitde rehQMle de producffe sau rela$!ile economice.
E,. tn intelegerea lui K . M a i , Economia politic5 este
stiinta care s t u d i a z ~ relawe de producpe determinate.
necesare, independente de vointa oarnenilor -m care
acegtia intra in producpa social5 a view lor $i care
corespund unei trepte de dezvo1ta.e determinate a fonelor
lor nlateriale productive. Aceasts htelegere este inEirit5 rle
M a x prin sublinierea c5 producfia este ^mtotdeauna o
r m u r 2 deosebits de producpe, de exemplu. agricultura,
cregterea vitelor, manufsctura etc., sau totditatea lor. Dar
Econornia politic% nu este tehologie (Con.tribuoi la critica
Economiei politice).
&. Econcmia politie5, in sens l a g este qtiinm "condipilor
gi fomelor m
' care se efectueaz3 producpa $i schimbul, in
cadrul diferitelor societ5t.i omeneqti, qi in care
ccrespunz3itor cu aceasta are loc de fiecare dat5 repartipa
produselcr (R.Engels, Anti-Duhring).
E,. Economia politic5 este o ~tiinta social& Ea nu
studiaz5 economia unui' indivici sau a unor indivizi W n d
izolag ci raporturi sociale care se nasc h t r e oameni cu
prilejul activit2iV lor economice (V. Madgearu, Curs de
Economie politicil). in leg5tur5 cu intelegerea lui
V.Madgearu se irnpune s5 a d g u g h c3, -mtr-un anurnit
sens el pune sernnul egalitsp intre ~tiinta EconomicB,
Economia politic5 $i Economia sociala. Mai mult dec2t
atAt. El consider5 c5 denumirea cea mai proprie a Stiintei
economice nu este Econornia politics, ci Economia socials.
E,. "$tiin@ a relatiilor de producve aflate in interacp-unea
dialectic5 cu foeele de producoe qi suprastructura.,
Economia politic5 cerceteazs legile obiective care
guvemeaz5 fenomenele $i procesele econornice pe diferitele
;

1 I3

trepte de dezvoltare a sociesui onenegti" uratat de

Economie conternporan5, vnl. 1).
E,. "Ca qtiint5 social-~1man5,Econsmirr pogtici r-tr trebul
SG se oc71pe, in noilIe condigi gi cerkje cu studiuf
cantitativ-calitativ, micro qi rnacroeconcdc al condi$iilor $i
factorCor de producpe, a1 cadrului social in care se
realizeaza ea, ai comportamentului agenulor economici gi
a1 legilor economice obiective, cu scopul identifici%i
moddil%Qlor teoretice gi practice de mhimizare
a
ehrturilor (cheltuielilor) ~i de maximhare a rezultatelor
(avutiei). asigur&ii b u n 5 s W individude si sociale"
( E c o ~ c r ~ ipolitic8,
a
vol. 1 , M i t u n Porto-Franco, Galap,
1991).

Defini+fle reproduse nu epuizeazii nici pe departe "zestrea"

bqgat2 acumulaG de bibliografia obiectului.
Marea diversitate a definipilor date obiectului Economiei
plltice se explic3, in pri;.?_cipd,prin umgtoarele a d e v k i :
1. Complexitatea obiectului sau a domeniuhi acestei
ramuri a ~tiinfei;
2. Caracterul dinamic al obiectului Economiei publice,
care ii conl'ers acestui obiect actualitate permanent5:
3. Cregterea in 12rgirne qi -m adacime a cunoqtintelor
despre obiectul Economiei politice, fapt ce pemite
imb~rn5tgSireadefinifiior fornulate mai inainte;
4. Pozitiile metodologice diferite pe care se situeaz5
diferip cercetiitori in materie.
Definiuile date de di:eiifi autori oferg numeroase elemente
t~tilepentru a putea intelege qi pentru a retrasa dmmul urmat
in constitukea Economiei p~liticeca ramura a gtiintei despre
societate, ca gi p e n t n ~aprecierea nivelului la care ea s-a situat
31 diferite momente ale propriei deveniri.
Bazadu-ne pe progresele -mregistrate de Economia
politic& In propria sa definire, propunern urm3toarea definire
aproximativii a obiectului acestei raanuri a q'ciintei: "Economia
poUtic5 este, in prirnul r k d . gtiinta fenomenelor, proceselor gi
xporturilor economice care apar. se desG$oarii de &itre actorii
~conomici$i se statornicesc intre ei in 1eg;ltufi cu miqcarea produceiea, repartizwea (distribuirea), schimbul gi consumul Sunurilor economice, pe toate treptele de demoltare a socieGW
?conomice gi in cadrul diferitelor sisteme economice. Ea este, in
al doilea rind, gtiinta proprilei sale dezvolM, a autodezvolt5rii.

, '.

-.
L

inteleas3 astfel, Ecc7r)mia ' 3 3 ~3> ~ ~ - - . - ~ ~ ?

z -~int dublu
e
scop cognitfv nem%jlo@it.Fe de o p a t e , ea urmZire$te
descoperirea, cunoa~terea $i explicarea principiilor $i legilor
obiective care guverneaz5 rni$mea economic3 - funcponarea
normal5 gi dezvoltarea sistemelor economice. Cu Ate cuvinte, ea
are drept scop nemijlocit cunoaqterea subsistemului "anatomomorfologic" ~i a subsistemulul "fiziologic" al organismului
economic. fn felul acesta ea dezvduie rnecanisrnul de ansamblu
al hncpon5rii $i dezvoltZirii view econornice m
' ansarnblul ei. Pe
de a!Ei parte. Economia politic5 are drept scop nemijlocit
descoperirea $i cunoa~tereaprincipiilor $i . Iegdor care prezideazil
propria ei rA$care.
Obiectul Economiei politice constituie o realitate cu o
stiuctur5 deosebit de c o n a p l t ~ .Ca urmare, complex cste ~i
trebuje s5 fie sistemul sBu categorid, sistemul de infZipqare
"ieoretic5 a sistemului economic. Cunoa~terea$tiin@c3 trebuie
39 "desconpun8" sistemele economice 9- stucturile lor micromacro $i mondo-cconornice ^m plan vertical, precum ~i in verigile
s d e esenpale in plan orizontal ~i apoi s&le "integrae" in cadiul
sistemului economic de ansamblu. Concomitent ea trebuie sa
<cdescompun5>> in plan analitic mecanismui dz functionare a
sistemului economic in toate resorturile $i p&ghii!e
sale
componente, s3 le exarnineze sepxat $i apci s5 le asmbleze pe
toate ^m acest mecanism, dezv%uind modul sBu de fiinctionare
gi principiile care g u v e m e a funcgonarea relativ norrnalS a
view economico-sociaie.
3.4. Economie pars, Economie apScat5 gi

Economic SsciaS
A n orientarea c e r c e W econ~mices-au contcrat la u n
Jrnoment dat donH oAent5A: prima - const5 in
-"Lformularea de ipoteze relative la inlhtuirea conceptelor
generale (prelurile, oferta, cererea, venitul etc.) $i este denurnit5
& o n o d e ipurg; cea de a doma orientare se ntaqeaz3 evolupei
fenomenelor -m realitatea lor istoric3 $i este nuniitii Economic
~pllcatzi.
Un rol important in conturarea acestei orientari a avut
Leon V i a h s . in cea de a treia. lectie a cllrsului s5u de
"Elemente de Economie politic5 pur5" profesorul de la
Universiatea din Lausanne prezint5 Economia politic5 pur5

115

:rept qtiin@ cwe cercet.eaz5 qi explic5 si.steme1.e de schimb

f~finindcondiwle de echilibru spre care aceste s i s t e ~ ttind,
lchilibru m
' c x e i ~ ivor =la vdoarea lor bunurile de toate
--'urile - bunulile materiaie ~i seniciile - incluzhd munca
~ ~ g a j a ' d ,c a p i a u l imprumutst yi. de asenznea, banii care
:?mind la miisurarea tuturor celorldte valori, au ~ r o p r i a lor
--doare. La uima urmei, Eccnnrfa politicil pur5 este h eseni5
-=aria
determin2rii prefurilor *mtr-un regirn ipotetic de
:?~c?curentsliber2 absoluts. !n a c e a s s ~ i z i u n e abicctul de
=:udiu a1 Economiei politice pure i l ccnstituie descoperirea
5gilor fundamentale. AceastS rarllura a $tEintei foloseqte 0
~ e t ~ dczfe
i i irnplic5 efecharea de a b s t r a c t w prealabile prin
-?rermediul c5rorz se creeazs conceptele economice $i agelarea
<
: scar5 mare la deductie pentru 3 f ~ r m u l aiyctezele referitoare
relame dinlire conceptele econcmice. de exernplu legea o f e ~ e i
- i Zegea cererii. Practic. in plan metodologic. Walras pune
;?rnn;ll egalit2W. mai exact' semnul idenWSpi, intre Economia
:q!itic5
p u f i gi metoda matematic5 folosi6 -m cercetarea
:roceselor ~i fenornene!or econc -' - - precur- - a legilor
:-onomice. in
*onon
a bog8pei
s?cide.
Ixportan@ Econorniei politice pu re con
lainte de
:3ate, -hum8toarele:
fn prirnul m d , ea presxpune :gi perrm~t:examinarea
?c&ui praces economic, a 9ec-i
fenomen economic, a fiecarui
?rincipiu economic, a fiecaei legi economice in sine, in forma
2 r ideal5, pur5, G c h d abstracoe de legsturile lor cu alte
';lnomene, procese, principii ~i legi economice, ca $i de leggturile
'7r cx lumea social2 extraeconomic5.
fn al doilea r&d, ea ofer2 o notiune general5 despre
?chdlib.rul economic ~ i pentru
,
u n moment, noi nu avem un
mijloc mai bun pentru a ajunge la el.
!I., al treilea r h d , examinarea fenomenelor, proceselor,
--lapilor $i legilor economice in forma lor purs, ided5, oferii
9emente imp~rtante pentru deterrninarea <<identitgW>>
5eckmia dintre ele $i pentru cercebrea statutului lor real qi
:oncret qi are deci o red5 valoare metodologic& -"C5nd se
stildiaza cristaloga-afia - observa Vilfredo Pareto,- se incepe cu
studiesea geometriei nu pentm c3 se crede cii cristalele sunt
rorpuri geometrice perfecte, ci pentru c5 studiul acesteia
fumizeazi3 elemente indispensabile pentru studiul cristalelor. in

!lt.

mod analog, noi a m i n c e p t prh stl;?i.~l Fxoa?o,miei pure, nu

pentru c5 noi considerSm c2 fenomenele abskacte ale acestei
stiinte ar fi identice cu fenomenele concrete. ci, pur $i simplu,
pentru c5 acest prim studiu ne este util pentru a-1 intrepriride
pe cel secund".
in acelagi timp este necesar s5 nu se piard5 din vedere
faptul c5 fenomenele si procesele pe care !e studiazii Economia
pur5 cu ajutorul ipotezelor sale, difes. uneori p u m , alteori
mult, de fenomenele $i procesele eco
reale. Din acest
motiv, ni se pare dernn5 de r e m u t obsl
lui Vilfredo Pareto
gotrivit ckeia, teoriile care nu pun h l a p ~ deciit
l ~
vdoarea $i
treapta final5 a utilit5jii nu au a mare utilitate pentru
Economia politic5, teoriile cele mai utile fiind ;acelea care
considers 'in general echilibrul economic ~i cerceteaz-3 modul m
'
care acesta se stabileyte -m opozifie cu gusturile $i cu diferitele
obstacole.
in aceeavi ordine de idei credem c5 este pufrn rezonabil
s5 se pretind5 c5 fenomenele gi procesele economice, miqcarea fux:c$marea ~i dezvoltarea - economic5 s 5 fie reglat5 numai de
ciitre teoriile economice pure. Aceasta ar s5r5ci ^msagi obiectul
Econorniei politice deoarece fenomenele, procesele, relawle,
principiile $i legile economice nu fiint,eazS, deci nu se. manifest5
dec5t in 1egSturB unele cu altele.
Ekanomia politic5 aplicatii este inteleas5 ca fiind $tiin@
care studiazZi fenomenele, relafiile ~i procesele econornice in
realitatea lor istoric5. in plan metodologic aceastZi $tiin@ s-a
ngscut din hvestigarea istordcH $i inductivg a acestor realitgp
economice. fn <<mecanismul>> ei de cunoagtere, ipteza apare
^m cel mai bun caz do= ca un <<subprcdus>=. dl observafiei
concrete. Cercetare a economicului concret, Economia aplicat5
este divizat5 in dou5 p w : Etiea, a1 c5rei obiect de studdu 2
constituie relawle dintre oameni si Tehnalogia care are drept
obiect de cerartare relatiile dintre om $i ~ a t u r a~nconjurt3tcare.
Accentuarea celor dou5 orientiiri a condus in decursul
tirnpului la o mumiti EndepWare a Economiei politice pure de
Economia politic5 aplicat5 ~i nu de p u m e ori chiar la.
contrapunerea lor. La aceasta a contribglt intr-o m5sur5 deloc
negjabilii gi IndepZrtarea Economiei politice aplicate de sine
ins5$i, atunci c h d yi in rnssura in care a incetat s.5 fie
<cSt3n@ care ac@oneaz5.>>gi a devenit ap~logrtt a1 deciziilor

117

golitice pztizs-~e.Aceastz a avut repercuciuni negative asupra

pngresului Eccnoiniei politice i r ~msmblul ei.
DUDSopinia noastr3 Sconom!a politic5 pura ~i Economia
politic5 aplicat8 n u sunt 2 ramuri distincte ale stiintei, sau cum
se spune uneori dou5 gtiinte de s h e stSt5toare. Ele sunt mai
degrab2 eelmente structrrrai~logice ale unei singure ranuri a
sentei, ale Economiei politice. De dtfel, potrivit unar puncte d.e
vedere demne de luat in seam5. distinctia f a c u s intre
Economia politic5 pur5 si Econotnia pciLiYc5 aplicas vi-a pierdut
mult din irnp~r"xn@el, r,'im&xkid h e s e n p numai o valoare
istosic8, dups aparipa Feonornetrr,ei - $tiin@ m8sudrii
fenomenelor $i relapilor economrrice qi a eqrirn&ii lor in tenneni
matematici.
Uneori se crede c5 unirea, integrarea, sinteza Economiei
pure $ai Eccnorniei aplicate a condus la fomarea Economiei
sosiale. in leg5tur5 cu aceast5 denurnire este necesar s5
menfiongm cB ea are mai rnulte acceppuni, semniflcap. Uneori
termenul este considerat echivalent, de fapt sinonirn cu
co~cepiulde Economic politic5. Alteori a fost apreciat ca fiind
mai potavit decgt tennenui de Economie politic5 si s-a sustinut
ideea incet5tenirii lui. fn unele imoare bibliografice Economia
social5 este considerztg doar ca G parte a Economiei politice. N u
lipsesc nici cazurile c a d Economia social8 este folosit5 in
sensul de Eoonomie. fncg Jean-Baptist Say sublinia in cursul
s5u complet de Economie politic8 Practic5 ideea c5 "Economia
politic5 nu este nimic altceva dec5.t econornia societ3tjin. Si
continu2adu-qi ideea el scna: 'Cuvintele <<civitas>>,<<la cite>>,
<<la sociW>> sunt sinonime: sociestile politice pe car.e noi ILe
nurnim naliuni sunt corpuri care triijesc la fel ca $i (
Le
rrmane. Ele nu subzist5, nu trZesc decat prin jocul p a ~ i o ruln
care se rompun, aga cum corpul individului n u subzistA. dec2t
prin actiunea organelor sale. Studiul care se face asupra naturii
~i functidor corpului uman a creat ~ t i i n @fniologiei. Studierea
naturii $i a funcjiiior diferitelor p5Gi ale corpului social a creat
$Unp care a foat numit5 Economia p~LZtic5,qi care ar fi putut
f'i mai bine numit5 Economie Socialii". Profesorul Virgil
Madgearu, socotea, de asemenea, dup3 cum s-a v a u t mai
inalnte, c5 denumirea de Economie social5 ar fi mai potriviB
decAt cea dc Economie politic&. Leaon Walras care s e socotea
un economist social ~i un urmas al orientSxdlor lul John Stuart
Mill considera posibil5 inlocuirea elementelor Economiei p o l i ~ c e