Sunteți pe pagina 1din 3

Aci sosi pe vremuri

de Ion Pillat

Traditionalismul este o miscare literara,manifestata in perioada interbelica,a


carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei Gandirea.Atitudinea traditionalista
este mai veche in cultura noastra,iar ideologia cristalizata in perioada interbelica
preia
elemente
din
orientarile
antebelice(samanatorismul
si
poponarismul).Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul
lovinescian.
Ion Pillat este unul dintre scriitorii notorii ai traditionalismului
interbeloc,original prin maniera in care a reusit sa-si adapteze viziunea romantica
asupra realitatii la perceptia traditionalista a epocii,intr-o poezie proaspata,simpla si
sensibila in resorturile ei profunde.George Calinescu afirma despre acesta ca este
``pios colectionar de poezie,bibliograf si bibliofil,mereu in curent cu progresele
specialitatii.
Aci sosi pe vremuri, de Ion Pillat, este o poezie de factur tradiionalist,
inclus n ciclul Trecutul viu, care fa, din volumul Pe Arge n sus. Volumul este
reprezentativ pentru tradiionalismul poetului, deoarece poeziile incluse realizeaz
imaginea spaiului natal patriarhal (moia Florica), casa printeasc, interiorul cu
poezia obiectelor, universul rural i mprejurimile casei, natura cmpeneasc
nsufleit de amintirile copilriei. Poezia este o meditaie nostalgic pe tema trecerii ireversibile a timpului, asociat cu repetabilitatea destinului uman/ ciclicitatea
vieii.
Titlul poeziei se gaseste intr-o armonie desavarsita cu textul propriu-zis, prin
faptul ca ii anticipeaza semnificatiile,inserand tema trecerii timpului.Forma verbului
``sosi`` la perfect simplu trimite catre o actiune trecuta,dar incheiata parca de
curand.In fond,eul liric reprezinta o prelungire a unei frumoase povesti de
dragoste,traita demult de bunicii sai,pe care el insusi o repeta in prezent.
La nivel compozitional,se disting doua planuri temporale,cuprinse in cele
doua secvente poetice,prima cu rol evocator,orientata asupra trecutului,iar a doua
cu rol confesiv,orientata asupra prezentului. Cele dou planuri ale poeziei, trecutul
i prezentul,sunt redate succesiv, ceea ce accentueaz ideea de ciclicitate a vieii i
a iubirii. Se utilizeaz elemente de simetrie i opoziie a planurilor, construite pe
relaia atunci - acum".
Incipitul textului este alcatuit din primele cinci versuri,construit in jurul
metaforei casa amintirii. Metafora conoteaza trecutul,iar imaginea trecutului se
alcatuieste din detalii precum casa batraneasca cu obloane si pridvor, poarta su
zavor, hornul nu mai trage din ciubuc,care creeaza o atmosfera patriarhala.
Al treilea distih deschide planul trecutului, al evocrii iubirii bunicilor. Dac n
poezia romantic, existena naturii era etern, n opoziie cu efemeritatea existenei
umane, n poezia lui Ion Pillat, natura devine solidar cu omul, fiind marcat de
semnele senectuii, ca i fiina uman. n versul Aci sosi pe vremuri bunica-mi

Calyopi" este reluat titlul poeziei i este evocat imaginea din tineree a bunicii cu
nume mitologic: Calyopi - Caliope (Kalliope), muza poeziei epice i a elocinei n
mitologia greac.
ntlnirea bunicilor, ndrgostiii de altdat, respect un ceremonial: bunicul
ateapt sosirea berlinei, din care coboar o tnr mbrcat dup moda timpului
n larg crinolin".Astfel bunicul i recit iubitei capodopere ale literaturii romantice
- Le Lac de Alphonse de Lamartine i Sburtorul de I.H. Rdulescu. Atmosfera
evocat, peisajul selenar, sunt romantice: i totul ce romantic ca-n basme se
urzea".
Sunetul clopotului, laitmotiv al poeziei, nsoete protector cuplul de
ndrgostii: i cum edeau... departe, un clopot a sunat,/ De nunt sau de moarte,
n turnul vechi din sat." Meditaia poetic, tonul elegiac evideniaz ideea c
eternizarea fiinei umane este posibil doar prin iubire.Eternitatea iubirii, clipa de
fericire, este urmat, n versul urmtor de revenirea brutal la realitatea timpului
care trece ireversibil: De mult e mort bunicul, bunica e btrn...", portretele fiind
singurele care mai pstreaz imaginile de odinioar ale strmoilor. In distihul al
treisprezecelea, prin intermediul unei comparaii, se realizeaz o paralel trecut
-prezent i se produce trecerea la planul prezent.. Ca ntr-un ritual, nepoii repet
gesturile bunicilor peste timp. Diferenele in de moda vremii: iubita coboar din
trsur", iar ndrgostitul i recit poeme simboliste, Balada lunei de Horia Furtun
i poeme de Francis Jammes.
Sunetul clopotului nsoete din nou momentul ntlnirii ndrgostiilor i
sugereaz repetabilitatea existenei umane. Versul final, laitmotiv al
poeziei,marcheaza trecerea implacabila a timpului: De nunt sau de moarte, n
turnul vechi din sat".
In prima aparitie,laitmotivul se asociaza cu motivul literar fortuna labilis
,adica dorinta de a face o schimbare, in a doua aparitie latimotivul aduce un
sentiment de acceptare.Ceea ce conteaza in idila prezenta este bucuria clipei
( motivul stravechi carpe diem)
Timpurile verbale au rolul de a sugera planul trecut i planul prezent evocate
n poezie; verbele la perfect simplu (sosi, zbrelir", mbtrnir", sri, spuse")
au rolul de a reda rapiditatea gesturilor sau repetabilitatea lor; verbele la imperfect
(asculta", se urzea", simeau", edeam"), mai mult ca perfect (pndise") i
perfect simplu susin narativitatea iubirii din planul trecut; verbele la perfect
compus susin narativitatea iubirii din planul prezent; verbele la timpul prezent fie
ilustreaz permanena sentimentului de iubire (vii, calci, tragi), fie nsoesc
meditaia pe tema trecerii timpului (te vezi, te recunoti, uit", nu poi).
Elemente traditionaliste care se regasesc in poezie sunt:preferinta pentru
cadrul rustic, intoarcerea spre trecut ( paseismul), tonalitatea elegiaca
( melancolie,nostalgie asociata cu o anume seninatate) si rigoarea formala (distihuri
ample,masura fiind de 13-14 silabe,rima imperecheata)
Aci sosi pe vremuri, de Ion Pillat, aparine liricii tradiionaliste prin idilizarea
trecutului, a cadrului rural, dar i prin tema timpului trector, fugit irrreparabile
tempus.