Sunteți pe pagina 1din 4

Baltagul

Titlul romanului este simbolic. n sensul basmului vechi, baltagul este unealta magic i
simbolic nsuit de rufctori i cucerit de erou, unealt care rmne pur, neptat de snge.
Dar Baltagul rmne, n ultim analiz, romanul unui suflet de munteanc, vduva
Vitoria Lipan. Ea este din Mgura Tarcului i triete viaa aspr a oamenilor de la munte.
Figur reprezentativ de erou popular, Vitoria ntrunete calitile fundamentale ale omului
simplu, care se nscriu n principiile etice dintotdeauna ale poporului romn: cultul adevrului, al
dreptii, al legii strmoeti i al datinei.
Scriitorul dezvluie nelinitea eroinei datorata ntrzierii (aptezeci i trei de zile) peste
obicei, a lui Nechifor Lipan, dragostea ei de douzeci i mai bine de ani, plecat la Dorna s
cumpere oi. Ateptarea se transform n bnuial, bnuiala n nelinite, nelinitea n presimire i
de aici decurg aciunile ei. Munteanca i cunoate brbatul aa cum tie semnele vremii. n
aceste ceasuri de cumpn, de cutare a adevrului despre omul ei, marea descoperire a Vitoriei
rmne ns pstrarea tinereii iubirii.
Tema fundamental, axul romanului n jurul cruia sunt polarizate timpul i spaiul, este
cutarea adevrului n labirintul su interior. Vitoria pare aceeai, n exterior, dar viaa ei
interioar se adncete. Acolo, n sine, se hotrte totul.
ntreaga strategie a Vitoriei are la baz dou coordonate fundamentale ale cunoaterii:
tiina semnelor, i deplin acord experiena moral. Primele semne ru prevestitoare sunt visele:
cel dinti vis, care a mpuns-o n inim i a tulburat-o, i-l arat pe Nechifor clare cu spatele
ntors spre ea; alt dat l-a visat ru, trecnd o ap neagr Era cu faa ncolo.
Vitoria Lipan, soia oierului disprut, Nechifor Lipan, este personajul principal al romanului
Baltagul, deoarece apare n toate momentele aciunii. Era o munteanc din Mgura Tarcului, o
reprezentant a lumii sale ce st sub semnul transhumanei i n care femeia, n lipsa soului su
devine stlpul casei i o continuatoare a tradiiilor. Dei apare ca o munteanc tipic, Vitoria
Lipan prezint i cteva trsturi distincte, ndeosebi n ceea ce privete ambiia i spiritul
justiiar.
Ea este caracterizat n mod direct de ctre narator nc din expoziiune: : Ochii ei cprii,
n care parc se rsfrngea lumina castanie a prului, erau dui departe. Fusul se nvrtea harnic,
dar singur.Acei ochi aprigi i nc tineri cutau zri necunoscute. Dei nu mai era tnr,
munteanca pstreaz frumuseea din tineree reflectat n culoarea ochilor cprui cu o privire vie,
dar i n castaniul prului.
Portretul moral al protagonistei este conturat pe baza modalitii indirecte de caracterizare
a personajelor prin fapte, limbaj i mediu de via i nu n ultimul rnd prin arta dialogului pe
care femeia l folosete cu abilitate. Eroina este credincioas, cci apeleaz la preoi, rugciuni i
post. Ea este superstiioas i ncreztoare n semnele naturii pe care le tlmcete aa cum tie de
la strmoi, dei nu cunoate slovele, are o reinere n ceea ce privete noul. Ea nu ezit s-l
foloseasc atunci cnd i dovedete eficiena. (de exemplu telefonul) Deprins de la ai si s
situeze datina strbun mai presus de toate, Vitoria aplic aceast nvtur n educaia pe care o
face fiicei sale, Minodora, creia i reproeaz unele ndrzneli vestimentare sau nesocotirea
prerii prinilor n alegerea soului. Fa de fiul su, Gheorghi, se comport cu mult blndee,
cci acesta este sfios i nesigur, ncercnd astfel s i ntreasc ncrederea n sine, deoarece el
rmne singurul brbat din gospodrie.
Femeia este inteligent, fapt argumentat n permanen de scriitor, ncepnd cu abilitatea
reconstituirii drumului, continund cu vorbele bine chibzuite i culminnd cu arta dialogului n
urma cruia i descoper pe vinovai. Glumele sale sunt foarte fine, remarcndu-se prin umorul i
ironia pe care le conin. Eroina impresioneaz i prin luciditate, prin stpnire de sine, enumernd
1

anumite idei cu caracter de adevr general: Cine nu ncearc, nu izbutete, Toate pe lumea asta
arat ceva sau Cel ce spune multe, tie puine.
Vitoria Lipan triete un zbucium interior permanent, fiind copleit de griji i neliniti,
ns gsete tria moral, care se rupe din uvoiul de gnduri i de a-i mplini datoria de soie. Ea
devine contient de faptul c a pstrat n suflet iubirea din tineree pentru Nechifor Lipan, fiind
decis s porneasc dup acesta, oriunde s-ar afla: N-am s am hodin cum n-are prul
Tarcului, pnce l-oi gsi pe Nechifor Lipan.(); Dac-a intrat el pe cellalt trm, voi intra i
eu dup dnsul.
Vitoria nu msoar vremea cu calendarul, ci cu semnele cerului. Ea nelege semnele firii.
Elementele naturii ndeplinesc o funcie simbolic. Mai ales vntul d semne: trecu uuind prin
crengile subiratice ale mestecenilor.Ea este o sintez de spiritualitate strveche romneasc,
respect neabtut datina motenit din vechime, manifestat n viaa cotidian, sau la evenimente
cruciale (nuni, botezuri, nmormntri). Toate aciunile ei poart pecetea ceremonialului, au un
caracter solemn, sacru: Vitoria i las fata la mnstire, se mrturisete preotului, ia sfnta
mprtanie, sfinete baltagul pentru feciorul ei.
nelepciunea, inteligena i luciditatea i dirijeaz comportamentul: cere bani mruni
negustorului, s-i aib la ndemn , i leag ntr-un col de nfram. Cuvintele cheie n jurul
crora se concentreaz discursul narativ al romanului au valoare simbolic, definind eroina:
rnduial, semn, ntuneric, lumin.
ngroparea brbatului dup datin marcheaz momentul reintrrii n linitea i ordinea
vieii de la nceput. Descoperind adevrul, Vitoria verific implicit armonia lumii: afl ceva mia
mult dect pe fptuitorii omorului i anume c lumea are o coeren pe ca moartea lui Lipan n-a
distrus-o.(N. Manolescu). n comportamentul eroinei se cuprinde o ntreag filozofie de via
(ca cea a banului din Mioria), un echilibru i o msur n toate, fr nici o tnguire, motenite
din asprimea vieii din vremuri imemoriale.
Personajul secundar al acestui roman este Gheorghi Lipan, fiul personajului absent pe
tot parcursul operei, Nechifor Lipan i al personajului principal, Vitoria Lipan. nc din
expoziiune, portretul biatului este fcut n mod direct, prin descriere, de ctre autor:
Gheorghi era un flcu sprncenat -avea ochii ei. Nu prea era vorbre, dar tia s spuie destul
de bine despre cele ce lsase i cele ce vzuse. Avea un chimir nou i-i plcea, vorbind, s-i
desfac bondia nflorit i s-i cufunde palmele n chimir. ntorcea un zmbet frumos ca de fat
i abia ncepea s-i nfiereze mustcioara. Din aceast descriere deducem c avea 17 ani, deci
era la vrsta trecerii la maturitate. Eroul era un flcu sprncenat i semna cu mama sa avnd
ochii cprui. De asemenea avea un zmbet frumos.
Gheorghi apare caracterizat i indirect, prin faptele sale: iar oile sunt bine, sntoase
() i noi din mila lui Dumnezeu, asemenea; i vremea-i nc bun i mi-i dor de cas. Srut
mna mam, srut mna tat. Din toat aceast naraiune nelegem c era respectuos cu prinii
i avea credin n Dumnezeu, aa cum acetia l-au educat. El era sensibil i ataat fa de familie.
Prin monologul interior, ce-l caracterizeaz tot indirect: femeile-s mai viclene (); ele-s
mai iscusite la vorb, iar brbaii s mai tari de virtute, deducem c se simte inferior femeilor,
deoarece o vede pe mama sa att de hotrt. Biatul se vede obligat s experimenteze situaii
dificile i s se maturizeze nainte de vreme.
El se maturizeaza fiind supus aseamenea eroilor din basme unor probe de initiere.Gheorghita se
intoarce singur calatorind cu trenul si o uimeste pe Vitoria dar si pe baciul Alexa pentru ca stia sa
desluseasca slavele.Prima proba la care este supus este cea cu toianul de zapada pe care reuseste
sa il inlature spre bucuira Vitoriei.O a doua proba o trece in drumul spre Dorna cand reuseste sa il
alunge pe trecatorul care ii amenintase.Suprema proba o da insa in rapa in care il vegheaza pe
2

tatal sau atunci cand femeia il lasa singur pentru a rezolva problemele cu stapanirile.Maturizarea
deplina se realizeaza in momentul in care baiatul infaptuieste dreptatea si simte in el crescand o
putere mai mare ca a ucigasului.Acum el intelege greutatile vietii si ostilitatea cu care acesta este
preserata dar este convins ca le poate invinge prin inteligentza si tarie de caracter.Un rol hotarator
in procesul de initiere al lui Gheorghita il are Vitoria care il indruma si constata cu satisfactie
progresele realizate.
La randul ei eroina parcurge calea dinspre lumea cunoscuta catre o lume necunoscuta.Ea
este nevoita sa paraseasca spiritul familial al satului pentru a intra in lumea necunoscuta a
orasului.Contactul cu lumea noua este dificil pentru ca este prima oara cand este nevoita sa ia
legatura cu autoritatile .In conflict dintre traditie si inovatie ea se manifesta cu retinere atunci
cand intreaba despre calatorie cu trenul dar de cele mai multe ori este de partea traditiei cand ea il
atentioneaza ca oamenii de pe tarcau folosesc calendarul vechi nu cel nou.Inoavatia este
acceptata numai atunci cand nu are alta alegere si mai ales atunci cand nu este pacat. Indeplinind
misiunea eroina revine la vechile preocupari urmand indeplin acele traditii.
Baltagul este o monografie a satului romanesc de la munte la sfarsitul secolului al XIXlea . Autorul prezinta asezarea geografica , dand denumiri de localitati :Magura Tarcaului
,Calugareni ,Borca ,Sabasa , Suha,Vatra Dornei ,forme de relief:M-tii Stanisoara,Ceahlau si
denumiri de ape :Bistrita. Sadoveanu infatiseaza trasaturile muntenilor in legenda cosmologica
,lor fiindu-le dat sa stapaneasca tot ce aveau pana atunci , primind sio inima usoara pentru a se
bucura impreuna cu cel cu cetera si cel cu bautura , precum si ocupatiile acestora :oieritul si
prelucrarea lemnului , cei ce nu stiau taina laptelui prins si a branzei de burduf , muncind cu
toporul ori cu cata.
Transhumanta avea un rol important in viata muntenilor ,aceasta desfasurandu-se in
functie de urcatul si coboratul turmelor , dupa anotimpuri .Este prezentata structura satului de
munte,cu casele si gospodariile aflate la locuri stramte intre stanci de piatra, viata grea a
femeilor care trebuiau sa se ocupe de gospodarie , de animale si sa aiba grija de copii, asteptandusi sotii plecati cu oile, asemenea Penelopei care il astepta pe Ulise.
Oamenii de la munte respectau traditiile si obiceiurile stramosesti , respingand
elementele de noutate si avand o viziune nu tocmai buna despre viata de la oras. Aveau
numeroase obiceiuri legate de sarbatori ,ritualuri ale marilor momente ale existentei :nasterea si
botezul ,la care a participat si Vitoria ,intalnind o cumetrie la Borca ,in drumul sau spre aflarea
adevarului ,la care a inchinat paharul de bautura catre nasi si si a sarutat mana preotului
,nunta ,intalnind-o la Cruci , unde femeia a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei desi
sufletul ei era chinuit de incertitudine ,si inmoomantarea.Dupa ce au descoperit osemintele lui
Nechifor ,a doua zi ,ele au fostasezate cu grija de catre Vitoria intr-un sicriu asezat intr-un car cu
boi frumosisi impodobit cu cetina..Femeia a asezat ramasitele sotului ei le-a potrivit una cate
una in cutia de brad ,stropindu-le cu vin,dupa care au pornit, avand inainte steagurile si crucea.
Vitoria a angajat si trei preoti,trei oameni cu buciume si patru femei bocitoare , avand grija ca
toate sa fie pregatite la indemana:sulurile de panza pentru datina podurilor ,gaina neagra care
se da peste groapa si vinul.
nmormntarea soului Vitoriei presupune un adevrat ritual: car mpodobit cu cetin,
buciumai, bocitoare i preoi, bucate mprite pentru pomenirea mortului i praznic la care este
poftit mult lume. Protagonista este convins de adevrul unor zicale populare, ca de exemplu:
Om cerca; cine nu cearc, nu izbutete. n discursul epic sunt folosite regionalisme precum:
bondi, stuh, druc, intirim.
n deznodmnt este proiectata imaginea Vitoriei care-si face planuri pentru viitor
copleit de grijile gospodreti i de cele legate de copii, semn al continuitatii vieii, pe care o va
tri de acum doar cu amintirea celui pe care-l iubete ca n tineree.
3

Minunat poveste despre credina n dragoste, Roman cu intrig poliist, ns el


rmne n deosebi cartea unei eroine de prim mrime, un om cu nsuiri deosebite, Uu
exponent al speei, cum l numea George Clinescu. Romanul Baltagul are si un puternic
caracter moralizator, autorul dorind s ne ncurajeze ca, prin orice ru am putea trece, viaa se
continu i trebuie trit aa cum se cuvine.