Document A Tie

Colegiul Naional Silvania Zalu
Prezentarea Judetului Salaj
- Atestat profesional la informatica -
Profesor coordonator:
Elev:
Morar Florin
Matei Vladut-Ionut
Clasa a XII-a A
- Mai 2015-
Cuprins
1. Introducere
2. Pagina principala (Home)
3. Istoric
4. Potential
5. Obiective turistice
6. Zalaul
7. Porolissum
1. Introducere
Tema aleasa de mine este prezentarea judetului Salaj. Motivul pentru care am ales
aceasta tema este acela de a promova un judet care dispune de numeroase bogatii
nedescoperite de oamenii din exterior. Prezentarea am ales sa o fac prin intermediul unui site
web, fiind un mod mult mai usor si interactiv decat cateva pagini pline de cuvinte fara
farmec.
Pentru crearea paginilor web am folosit limbajul HyperText Markup Language
(HTML) care este un limbaj de marcare utilizat pentru a putea afia paginile ntr-un browser
(sau navigator). Scopul HTML este mai degrab prezentarea informaiilor paragrafe,
fonturi, tabele .a.m.d. dect descrierea semanticii documentului.
HTML a fost initial dezvoltat de catre Tim Berners-Lee in timp ce era la CERN si
popularizat de catre browser-ul Mosaic dezvoltat de NCSA. In timpul anilor 1990 a inflorit
odata cu cresterea exploziva a Web-ului. In acest timp, HTML-ul a fost extins intr-un numar
de moduri. Web-ul depinde de autorii de pagini Web si vendori impartind aceleasi conventii
pentru HTML. Aceasta a motivat lucrul in comun la specificatiile pentru HTML.
HTML-ul a fost dezvoltat cu viziunea ca tot felul de dispozitive sa fie capabile sa
utilizeze informatia de pe Web: PC-uri cu monitoare grafice de rezolutie variata si adancime
a culorii, telefoane celulare, dispozitive mobile, dispozitive vocale pentru iesire si intrare,
calculatoare cu banda mare sau mica, samd.
HTML este o form de marcare orientat ctre prezentarea documentelor text pe o
singura pagin, utiliznd un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel
mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizeaz mijloacele
prin care coninutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate i indicaii
de redare. Indicaiile de redare pot varia de la decoraiuni minore ale textului, cum ar fi
specificarea faptului c un anumit cuvnt trebuie subliniat sau c o imagine trebuie introdus,
pn la scripturi sofisticate, hri de imagini i formulare. Metadatele pot include informaii
despre titlul i autorul documentului, informaii structurale despre cum este mprit
documentul n diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. i informaii cruciale care permit
ca documentul s poat fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau
web-ul).
HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit i editat de oameni utiliznd
un editor de text simplu. Totui scrierea i modificarea paginilor n acest fel solicit
cunotine solide de HTML i este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip
WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage
permit ca paginile web sa fie tratate asemntor cu documetele Word, dar cu observaia c
aceste programe genereaz un cod HTML care este de multe ori de proast calitate.
HTML se poate genera direct utiliznd tehnologii de codare din partea serverului cum
ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicaii ca sistemele de gestionare a coninutului, wiki-uri i
forumuri web genereaz pagini HTML.
HTML este de asemenea utilizat n e-mail. Majoritatea aplicaiilor de e-mail folosesc
un editor HTML ncorporat pentru compunerea e-mail-urilor i un motor de prezentare a email-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat i multe
liste de mail le blocheaz intenionat.
Structura de baza a unei pagini html, adica elementele fara de care o pagina html
nu ar mai fi o pagina html, consta in urmatorul cod:
<!DOCTYPE html>
<html>
<head>
<title>Prima mea pagina html</title>
</head>
<body>
</body>
</html>
Dupa cum vezi, codul incepe cu declararea paginii ca fiind una de tip HTML, browserul
intelegand astfel ce limbaj sa foloseasca atunci cand interpreteaza documentul pentru a-l
afisa.
De asemenea, ca orice fiinta, aceasta pagina are un cap (<head></head>) si un corp
(<body></body>). In cadrul capului, este definit titlul paginii. Acest titlu al paginii se
regaseste in title bar-ul browserului.
Desi nu este obligatorie, introducerea acestei secvente de cod este importanta.
Tag-urile
De asemenea, poti observa ca in codul HTML apar multe secvente de cod cuprinse intre <
si >. Acestea sunt numite in mod curent tag-uri. Tag-ul este folosit pentru a specifica
regiuni ale documentului HTML, pe care le va interpreta ulterior browser-ul. Tag-ul este o
secventa de cod cuprinsa intre caracterele < si >.
Elementele
De cele mai multe ori informatiile dintr-o pagina html sunt cuprinse intre doua tag-uri: unul
de deschidere (<tag>) si unul de inchidere (</tag>). Tagul de deschidere si de inchidere
formeaza impreuna un element. Spre exemplu, in codul scris mai sus, <h1>Primul meu
titlu</h1> este un element numit heading 1.
Atributele
Atributele sunt folosite pentru a modifica valoarea unui element in HTML. De obicei un
element are mai multe atribute.
Despre atribute vom invata mai multe cand le vom intalni. Pentru moment, tot ce trebuie sa
stii este ca un tag este o comanda pe care browser-ul o interpreteaza, ca un element este un
tag complet, iar un atribut modifica un element in HTML.
2. Pagina principala
Pagina principala (Home) contine un video in care Salajul este prezentat prin
intermediul dronelor si in special informatii generale despre judet precum:
Hidrografia
Principala caracteristic a reelei hidrografice a Slajului este relativa uniformitate a
repartiiei rurilor pe ntregul teritoriu, cu o foarte slab prezen a reelei lacustre naturale,
dar cu apariia din ce n ce mai des a lacurilor artificiale. Rurile Some, Crasna, Barcu,
Alma, Agrij si Slaj reprezint principalele ape curgtoare din jude. De asemenea, pe raza
judeului se afl i Lacul de acumulare Vrol de pe cursul rului Crasna.
Clima
Dup expoziia lui, judeul Slaj se afl sub directa influen a maselor de aer din vest,
ncadrndu-se n sectorul cu clim continental moderat. Circulaia maselor de aer de
nlime, precum i relieful, prin aspectul i altitudinea lui, creeaz diferenieri climatice, pe
de o parte ntre vestul i estul judeului, iar pe de alt parte, ntre principalele unitai geomorfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre 8C0 si 9C0 n cea mai mare
parte a judeului, excepie facnd culmile mai nalte ale muntilor Mese i Plopi, precum i
zona dealurilor nalte Simina Grbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre
6C0 si 8C0. Precipitaiile atmosferice medii anuale prezint valori cuprinse intre 600 mm si
800 mm, valori mai mari inregistrndu-se in muntii Mese i Plopi, iar mai mici in
Depresiunea Alma Agrij i pe valea Someului.
Flora i fauna
Flora bogat n: pduri de foioase (fgete i gorunete unde predomin fagul, carpenul,
gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantaii de conifere (pinul),
specii de arbuti (tulichina, socul rou i negru, vonicerul, alunul, cornul, sngerul, clocotiul,
lemnul cinesc), specii de ierburi (vinaria, trepdtoarea, colior, silnic, urzica galben,
snioara, leurda, slbnogul) i multe specii din flora de primvar (ptia, floarea patelui,
ginue, brebenei, vioreaua).
Fauna este diversificat n specii de: mamifere (lupul, mistreul, vulpea, cprioara,
iepurele, veveria, viezurele), psri (mierla, gaia, piigoiul, privighetoarea, grangurele,
ciocnitoarea, fazanul) i reptile (oprla de cmp, arpele orb, guterul, broasca). Fauna
apelor este reprezentat de diferite specii de peti (pstrvul, lipanul, mreana, cleanul,
scobarul) i psri de ap (rae, liie).
Vecini i legaturile cu acetia

Judeul Slaj se nvecineaz la nord cu Satu Mare i Maramure, la vest i sud-vest cu
Bihor iar spre sud, sud-est i est cu judeul Cluj.
Judeul este traversat de Calea ferat CareiZalu, Calea ferat DejJibouZalu,
Calea ferat JibouBaia Mare, Drumul european E81 i Autostrada Transilvania.
3. Istoric
Fiind vorba de istoric era imposibil sa nu vorbim despre perioada dacica in care orasul
Porolissum juca un rol important pentru Imperiul Otoman, dar istoria ne arata prin
intermediul unor picturi rupestre, gasite la Cuciulat, ca pe aceste teritorii oamenii au trait inca
din cele mai vechi timpuri.
Astfel, pe teritoriul judeul Slaj se gsesc n petera de la Cuciulat desene rupestre care
dateaz din anii 10.000 - 7.000 . Hr., unice pe teritoriul Romniei. Ele sunt primele
manifestri de acest gen cunoscute n sud-estul Europei.
Primele sate de pe actualul teritoriu al judeului Slaj au o vechime de 7.500 ani. Tot aceeai
vechime o au i primele vase de ceramic din zona Slajului. Primele case cu mai multe
ncperi au fost construite n acest jude n urm cu cca 6.000 ani.
Singura aezare din epoca bronzului, cercetat integral, de pe teritoriul romnesc se afl n
judeul Slaj, n localitatea Recea.
Dup aceast perioad pe teritoriul actual sljean au trit dacii, ntre secolele al II-lea .Hr - I
d. Hr. ntre rurile Crasna i Barcu a existat o uniune tribal dacic ce controla drumurile de
acces dinspre nord-vest spre i dinspre Transilvania i comerul, mai ales cel cu sare. Cea mai
ntins aezare dacic fortificat din Romnia s-a descoperit tot n judeul Slaj, datnd din
secolul I d. Hr. n total n judeul Slaj s-au descoperit amplasamentele a 30 sate dacice i 15
ceti dacice care aprau uniunea tribal din partea de vest a actualului jude. Aceste cetii
erau aezate pe dealuri i erau fortificate cu ajutorul anurilor de aprare i a valurilor de
pmnt, pe care erau ridicate palisade din lemn. Centrul uniunii tribale din actualul Slaj se
afla pe Mgura imleului, ntr-un complex de aezri i fortificaii.
Mai jos se poate observa un preview din pagina numita Istoric:
4. Potential
In pagina intitulata Potential se prezinta atat resursele de care dispune judetul, cat si
accesarea fondurilor europene.
Judeul Slaj are un potenial de dezvoltare considerabil exprimat att n resurse
naturale ct i umane.
Resursele naturale de materii prime, localizate n urmtoarele zone:
crbune brun Cristolel;
lignit - Ip i Srmag;
ist crbunos - Zimbor;
gips - Treznea;
alabastru - Gleni i Stna;
diorit - Moigrad;
micaist - Marca;
calcar - Cuciulat, Glod, Prodneti i Rstoci;
argil - Crasna, Cuciulat, Nufalu i Zalu;
nisip caolinos - Jac i Var;
nisip silicios - Jac, Creaca, Surduc i Var;
nisip cuaros - Var;
caolin - Ruginoasa;
tuf vulcanic - Mirid;
agregate de ru - Benesat, Var, Rona, Almau, Bbeni, Cuciulat, Glod, Glgu,

Ileanda, Romnai, Rus, Some-Odorhei, Surduc i Tihu.
Lacul Vrol reprezint sursa de alimentare cu ap potabil pentru Zalu, imleu

Silvaniei, Crieni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslu, Borla, Cmpia, Boca i Sljeni.
4. Obiective turistice
Principalele obiective turistice ale judeului Slaj sunt :
Petera cu picturi rupestre de la Cuciulat
Castrul roman Porolissum de la Moigrad
Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslu
Monumentele Eroilor Martiri de la Ip i Treznea
Casa memorial Iuliu Maniu de la Bdcin
Mnstirea Strmba de la Pduri
Mnstirea "Sfnta Treime" de la Bic
Grdina Botanic "Vasile Fati" de la Jibou
Grdina Zmeilor de la Glgu Almaului
Staiunea Bile Boghi

Zestrea monumentelor de arhitectura din judet, in afara unor cetati si edificii
monumentale, este deosebit de bine reprezentata si prin bisericile de lemn, in numar de peste
70, datand din secolele XV-XVII, lucrari de arhitectura populara de o inestimabila valoare.
Cele mai frumoase exemplare pot fi vazute in localitatile Fildu de sus (biserica datand din
1727, remarcabila prin eleganta siluetei si frumusetea decoratiunilor), Poarta Salajului, Dragu
, Lozna si altele.
Dou localiti - Cuciulat i Moigrad - plaseaz judeul n topul "zonelor de maxim
interes". La Cuciulat, o localitate de pe malul Somesului, intr-o pestera dintr-o zona de
exploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datand de 12.000 de ani. La
Moigrad a fost gasit cel mai mare tezaur de aur masiv de pe teritoriul Romaniei, in greutate
de 780 g, apatinand perioadei noelitice, cu idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. Tot
aici se afla o importanta asezare dacica (Porolissum), situata pe magura Moigradului, asezare
pomenita de Ptolemeu in lucrarea sa Geographia.
Demne de remarcat sunt castrele romane de la Bucium, Romita (Cersiae), Tihau,
Sutonu (Opatiana) si de la Romanasi (Largiana). Din motive de aparare a trecatorii Poarta
Meseului si a intregului tinut impotriva invaziilor tatare si turcesti au aparut fortificatii
medievale cu rol complex, urmele unor asemenea cetati medievale pastrandu-se la Almas,
Moigrad si Simleul Silvaniei.
Numele voievodului Valahiei Mihai Viteazul, primul domn care a reusit unirea celor
trei tari romane, se leaga de istoria Salajului prin batalia de la Guraslau, la 3 august 1601. Pe
o magura din acea zona, un impunator monument vesniceste memoria celui care a implinit
cel dintai stravechiul vis de unire a romanilor.
In ceea ce priveste statiunile balneoclimaterice, reprezentative sunt Boghis si Bizusa.
6. Zalaul
Situat n nord-vestul Romniei, la trecerea dintre Carpatii Estici si Muntii Apuseni,
judetul Salaj este cunoscut din vremuri stravechi ca Tara Silvaniei, adica Tara Padurilor, cu o
suprafata de 3850 km2 si avnd ca vecini la nord judetele Satu-Mare si Maramures, la vest si
sud-vest judetul Bihor iar la sud-est judetul Cluj. Municipiul Zalau, care se gaseste n centrul
judetului pe valea cu acelasi nume, este resedinta administrativa a Salajului.
Este situat in apropierea granitei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de
Castrul Roman de la Porolissum - cea mai puternica fortificatie cu rol de aparare din partea
de nord-vest a Provinciei Dacia Romana. In epoca medievala reprezenta spatiul de trecere
dinspre centrul Europei inspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sarii".
Azi, municipiul Zalau, situat pe axa Cluj - Satu-Mare - Petea Vama, DN 1F - E 81,
este conectat la o retea rutiera cu acces spre Europa de vest. Municipiul Zalau, pe langa
importanta sa economica, constituie si un puternic centru cultural, de invatamant, si nu in
ultimul rand, un atractiv areal turistic. De curand, municipiul Zalau, pe langa renumele
scolilor si liceelor existente, se poate mandri cu prezenta a doua colegii universitare
acreditate.
Un preview al paginii si al codului folosit
Istoria Municipiului Zalau

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalau au pus in evidenta
dovezi ale existentei in aceste locuri inca din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani in urma.
Monedele dacice descoperite in perimetrele arheologice din zona centrala a municipiului, de
pe Valea Mitii si din vestul orasului, la care se adauga importante elemente apartinatoare
culturii romane, atesta continuitatea locuirii dacice in acest areal si dezvoltarea unor relatii de
ordin economic cu orasul Porolissum. Dupa cucerirea Daciei de catre Traian (106), granita
Imperiului Roman trecea pe culmea Mesesului, la nord avnd triburile dacilor liberi, iar n
zona de est, sud-est (Meses) se afla fortificatiile romane de granita, turnuri, ziduri, santuri si
mluri de aparare.
Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in "Gesta Hungarorum", numita
si Cronica lui Anonymus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare aparuta in jurul
anului 1210. In acest sens putem aprecia existenta unei populatii destul de numeroase. Se
poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima
atestare documentarea apare la 1200. Dupa navalirile tatare si pustiirea orasului din anul
1241, Zalaul intra din anul 1246 in administrarea episcopatului catolic de la Oradea si este
mentinut sub aceasta administratie pana in anul 1542, cand intra in componenta Principatului
Transilvania. La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara Zalaul
pentru prima data oras-targ, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea orasul de sub dominatia
comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta
economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului erau singurele
criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului.
Astazi, orasul resedinta de judet este un centru industrial important al Salajului, un
oras modern cu o viata proprie.
Atractii turistice
Zestrea de monumente si ansambluri de arhitectura completeaza potentialul atractiv al
orasului cu obiective construite de exceptie. Dintre cele 24 de monumente si ansambluri de
arhitectura catalogate in municipiul Zalau, amintim aici cateva dintre cele mai reprezentative,
cum sunt: cladirea "Transilvania" (1895 - teatru orasenesc), cladirea primariei (1889- tribunal
si sediu de prefectura), Biserica romano-catolica (1878), Biserica reformata ( 1904-1907),
Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" (1930-1934), Protopopiatul ortodox (cladire
de la sfarsitul secolului al XIX-lea), cladirea Muzeului Judetean de Istorie (cca. 1900 - casino
al asociatiei mestesugarilor, un veritabil monument de arhitectura cu numeroase elemente
neoclasice), scoala generala "Simion Barnutiu" (1895 - scoala de fete) si Colegiul National
Silvania (1860 - colegiu reformat), elemente urbanistice de mare valoare pentru patrimoniul
istoric si cultural al tarii. Pe strada Corneliu Coposu se mai pastreaza casa n care, la 1714 a
poposit regele Suediei, Carol al XII-lea. O placa comemorativa fixata pe fatada unei case
aminteste ca aici a locuit n perioada liceului (1892-1896) AdyEndre.
10
7. Porolissum
Porolissum a fost un ora roman din Dacia. Stabilit ca tabr militar n anul 106 d.C.,
n timpul rzboaielor daco-romane ale lui Traian, oraul s-a dezvoltat repede prin intermediul
comerului cu btinaii daci, i a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis n
124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari i mai bine pstrate din Romnia. Localizat in
zilele noastre in Salaj, acest centru militar de granita a fost stabilit in anul 106 e.n. de
imparatul roman Traian pentru a apara trecerea principala dinspre muntii Carpati (Meses)
spre Dacia Porolissensis. Dupa cativa zeci de ani Porolissum a evoluat intr-un important
centru comercial care facilita schimburile dintre romani si barbari continuand sa prospere de
aproape un mileniu dupa retragerea romana din Dacia (271 e.n.)
Perioada post romana a orasului Porolissum este greu de inteles, desi viata in oras a
continuat pana in secolul al-XII-lea. Dacii au mentinut relatiile comerciale cu romanii pana la
inceputul secolului al-V-lea conform monedelor descoperite la Porolissum. Multe dintre
constructiile existente au fost utilzate desi nu intodeauna in conformitate cu functille lor
originale. De exemplu, la sfarsitul secolului al-XI-lea, o casa romana din regiunea civila a
fost transformata intr-o biserica crestina.
Drumul roman care duce la Porta Praetoria si totodata la castru este un tronson al
drumul imperial ce lega orasul Porolissum, capitala provinciei Dacia Porolissensis de Napoca
(Cluj-Napoca), Potaissa (Turda), Apullum (Alba-Iulia), Ulpia Traiana Sarmisegetusa,
Tibiscum (Caransebes), Drobeta Turnu Severin si peste podul de la Drobeta, de Roma.
11
Construit din piatra, pietris de rau sau blocuri masive de piatra asezate pe o fundatie
solida, drumul roman a reprezentat unul din elementele de baza de organizare ale Imperiului
Roman. Bogata si densa retea de drumuri construita de catre romani asigura o rapida
circulatie a trupelor romane, a oamenilor, inlesnind legaturi comerciale si culturale intre
provincii ale imperiului.
Castrul de pe dealul Pomet de la Porolissum (Moigrad) avea dimensiunile de
230x300m. Trupele cantonate aici, de-a lungul existentei sale ca baza militara, au fost
detasamente din: Legiunea a III-a Flavia Felix, a XII-a Genima, a V-a Macedonica, a III-a
Galica, a VII-a Gemina Felix, precum si Cohortele I Ulpia Brittonum, a V-a Lingonum, I
Augusta Ituaeorum, a II-a Dacorum, a VI-a Thracum, I Hispanorum si Numerus
Palmyrenorum.
12

Document A Tie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Document A Tie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Naional Silvania Zalu

Prezentarea Judetului Salaj

- Atestat profesional la informatica -

Vecini i legaturile cu acetia

crbune brun Cristolel;

ist crbunos - Zimbor;

alabastru - Gleni i Stna;

calcar - Cuciulat, Glod, Prodneti i Rstoci;

argil - Crasna, Cuciulat, Nufalu i Zalu;

nisip caolinos - Jac i Var;

nisip silicios - Jac, Creaca, Surduc i Var;

nisip cuaros - Var;

tuf vulcanic - Mirid;

agregate de ru - Benesat, Var, Rona, Almau, Bbeni, Cuciulat, Glod, Glgu,

Lacul Vrol reprezint sursa de alimentare cu ap potabil pentru Zalu, imleu

Petera cu picturi rupestre de la Cuciulat

Castrul roman Porolissum de la Moigrad

Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslu

Monumentele Eroilor Martiri de la Ip i Treznea

Casa memorial Iuliu Maniu de la Bdcin

Mnstirea Strmba de la Pduri

Mnstirea "Sfnta Treime" de la Bic

Grdina Botanic "Vasile Fati" de la Jibou

Grdina Zmeilor de la Glgu Almaului

Staiunea Bile Boghi

Un preview al paginii si al codului folosit

Istoria Municipiului Zalau

S-ar putea să vă placă și