Sunteți pe pagina 1din 4
3@ Populatia si dezvoltarea Romaniei FaONE - prognoze si posibile solut pentru Populatie nr. 1/ 2007 ote: Clin Oteana Un proces in pling expansiune in RomGnia: imbatranirea demografica Dintre toate dezvoltérile demografice previzibile pentru secolul XXI, imbétranirea demograficd reprezinta cea mai mare dintre provocari. Rezultatd din progrese si acumuléri economice, sociale, medicale $i culturale spectaculoase inregistrate de-a lungul secolului XX, care au asigurat un standard ridicat de bundstare materialé si spirituala a populatiei, imbatrénirea demograficd isi araté astazi implicatiile si costurile. Procesul de imbétrdnire demografica - cresterea ponderii Modernizarea a condus la imbunatatirea starii de populatiei varstnice in paralel cu diminuarea populatiei sinatate, la reducerea mortalitaii sila prelungirea tinere: duratei medii a vieti sila evitarea sarcinilor nedorite. © este cauzats scdderea fertilitatii (numarul total de Starea populatiei se defineste prin numérul populatiei, copii pe care fi aduce pe lume o femeie in intreaga ei distributia ei in spatiu si numeroase structuri demografice viatd fertila) si de cresterea sperantei de viata la varste si socio-economice, cea mai importanta fiind structura pe avansate (numarul mediu de ani pe care il traieste 0 varste si sexe. persoand la batranete). hu are nici o legatura cu imbatranirea individului Miscarea populatiei inglobeaza componentele de miscare este o consecinta direct a procesului de modernizare _naturald (natalitate, mortalitate, nuptialitate, divortaitate) a societatii care a urmarit bundstarea individului sicele ale migrate’ (internd si externa). Populatia si dezvoltarea Romaniei - prognoze si posible solutii I Pagina imbatranirea demograficd - o realitate pentru Romania Procesul de imbatranire demograticd din Romania nu este de dati recent, dar s-a produs mai tarziu decat in multe dintre farile europene dezvoltate, deoarece scdderea natalitatii a fost intarziatd de politica pronatalistd forjata a vechiului regim (1967-1989). Accelerarea procesului de imbatranire a fost cauzatd de cderea indiscutabild a natalitati dup’ 1989. Figura 1. Romania, Numérul si ponderea populatiei de 60 de ani si peste, 1930 - 2005 in Europa: Dupi ce anil SO si 60 au fost marcati de o crestere si mentinere a natalia la un nivel rica, pe la inceputul anilor 70, in cele mai multe din tarile europene s-a instalat o tendinté ferma de scidere a nataltatii. Reculul Inregistrat de-a lungul a catorva decenil, avand drept rezultat o stabilizare a niveluluifertiltai Ia valori inferioare nivelulu de inlocuire a generafillor (21 copil/ femeie). Sciderea si mentinerea fertiltati lao valoare sedzutd au condus rapid la modificarea structuri pe varste 2 populatie prin cresterea ponder populatieivarstnice gi diminuarea simultand a ponderi populatie tinere. 4s 20 In Romania, viteza procesului de imbatranire a fost si este AO B mai ridicaté la femei. Decalajul dintre gradul de Guus aaa cle dom save ob tobapont dees 35 6 anii 1990. Mortalitatea este mai scazuta la populatia ; ari ators GS nara eden paleo 4 2 mai ridicaté decat la barbati, ceea ce explica si gradul 12 & ___ ilferit de imbatranire al barbatilor si femeilor (figura 2). ° s : Figura 2 Remini. Gredl de imbdtrdnire 5 demograficé a barbatilor $i femeilor, 1930-2005 \ s a as eralaisi ici 2 8 288828288 x a6 19 -@ In procente @ umdrl opus de 60d apse ete Q sor recul in 2005, roportia acestei popula continua s8 creased, pe fondu scéderi populatiei totale a far Daca in 1960 populatia varstnicd era de aproape 2 milioane, aceasta s-a dublat in urmatorii 45 de ani, ajungand in 2005 la 4,2 milicane. Ponderea populatiei varstnice in totalul populatiei a crescut de la aproape 1! la sutd la peste 19 a suta, Definitii Natalitate (rata brutd a natalit din anul respectiv - ponderea populatei de 60 de ani si peste % - 5 7 eae borpowonon BRESSRER ERE SS — Barbati — Femei “ i) raportul dintre numarul de néscuti vit intr-un an calendaristic si populatia medie Rata fertilitati totale - numarul de copii pe care fi aduce pe lume o femeie n intreaga ei viotd fertilé (pané la 5O de ani), stiindu-se cd pentru simpla inlocuire in timp a generatilor rata fertilitatii totale trebuie sd fie de 2,1 copii la 0 femeie (o fereie inserndnd un cuplu).. ‘Speranta de viafé a nastere (sau durata medie a viet + indicd numrul mediu de ani pe care i-artréi un ndscut, dacd generatia din care face parte ar avea la toate varstele mortalitatea dintr-un an calendaristic; cu mortalitatea pe varste din anul 2005, speranta de viata la nastere a fost in RomGnia de 68,8 ani la barbati si de 75,8 ani la femei; se pot determina valor ale sperantei de viata la toate varstele. Pagina 2 Populatia si dezvoltarea Romaniei - prognoze si posible soluti Contextul european Comparativ cu térile din Uniunea Europeand, populatia Roméniei are un grad de Imbatranire mai scdzut decat in cele mai mute dintre tari (figura 3). Explicatia este urmatoarea: pe de o parte, inainte de 1990 natalitatea a fost mai ridicata decat media europeans, iar pe de alta parte, durata edie a vieti in Romania se mentine inca printre cele mai scdzute in Europa In figura 3 se observa cd imbatranirea demograficd cea mai avansata se gaseste in Italia, Grecia, Germania, Suedia si Austria. In cele din urma trei tari, “motorul” fenomenului a fost mai degraba prelungirea duratel vieti persoanelor varstnice, in timp ein celelalte doua tari a actionat si scderea rapida si masivé a natalitati Aceasta din urma evolutie explica si prezenta Bulgariei, Letoniei, Croatiel si Estoniel tn categoria tarilor cu imbatranirea cea mai pronuntata, Cel mai redus grad de Imbitranire se inregistreaza in acele tri tn care natalitatea se mentine inca la valori ‘mai ridicate. Piramida varstelor este cel mai relevant instrument grafic care arata structura pe varste a populatiei unei tari la un anumit moment si este compusa din doua grafice alaturate care contin numatul de brbati, respectiv de femel, pe grupe de varst’ (figura 4). In figura 4 se poate remarca cat de deformata ar fi structura pe varste in anul 2050 si, indeosebi, raportul dintre populatia varstnica si cea adults si tandra. Populatia de 60 de ani si peste ar urma s ajungé la aproape 5 milioane in anul 2025 sila nu mai putin de 6,5 milioane la mijlocul secolului. Ponderea populatiei de 60 de ani si peste s-ar dubla, ajungand la aproape 40 la suta, cea ce ar insemna cA la 100 persoane adulte ar reveni 85 de persoane varstnice fatd de 34 astizi. Pentru a putea face fata acestor schimbéri, Romania trebuie s& reformeze sistemul medical, sistemul de educatie si pe cel de asiguréri sociale. Aceste reforme trebuie si tina cont de faptul c& camenii de varste diferite au nevoi diferite, c& ei reprezint& o resursa valoroas3 pentru societate la orice varsta si cd au nevoie de conditii corespunzatoare care sa le permits i chiar s8 i Incurajeze s& dud o viata activa. Populatia si dezvoltarea Romaniei - prognoze si posible solut = pondere - In % - Figura 3. Ponderea populatiei de 60 de ani si peste in farile europene in anul 2005 30 8 8 Serbia Mo a Figura 4, Romania, Populatia pe varste in anul 2005 si cea proiectata pentru anul 2050 cu nivelul actual al fertilitafii (1,3 copii a o femeie) 100 90 80 70 60. 50 40 30 20 10 ° 2005 - BARBATI 2005 - FEME! 300250 260 150 100 50 9 0 50 100 150 200 250 300 fective pe varste-in mii varsta__—_ fective pe varste ~ q 100 90, 80 70 60. 50 40 30 20 10 ° 2050 - BARBATI 2050 FEME! 300250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250 300 I Pagina 3 Consecinte Intrebare: De ce a devenit imbitranirea demograficd cea mai preocupanta dintre schimbarile demografice, mai ales in ‘arile europene? Raspuns: Pentru ci: ‘© procesul de imbatranire demografica are consecinte economice si sociale dintre cele mai grave: este nevoie de fonduri sporite necesare sustinerii populatiei varstnice din ce in ce mai numeroase; © duce la aparitia unor mari dezechilibre ale bugetului de asigurari sociale si medicale cauzate de deteriorarea raportului dintre populatia varstnic’ predominant inactiva economic i populatia in varsta de munca activa economic in cea mai mare parte si care alimenteaz bugetul de asigurari sociale. © este un proces ireve 3 consecintele se vor amplifica in timp, odata cu accentuarea imbatraniril, In prezent exist tii europene dezvoltate care au dificultati in asigurarea resurselor pentru sistemele de asiguriri sociale ar una din solute adoptate a fost majorarea numarului de ani de activitate economica pentru pensie complet ori cresterea varstei de pensionare. Aceste tari au gasit mai usor mijloace de diminuare a efectelor negative ale procesului de Referinte ‘imbatrénire, pentru c8 au avut si au resurse materiale iportante si pentru cd evolutia procesului a fost lenta, ceea ce a facilitat adaptarea societati la rigorile cresterii dimensiu i ponderii populatiei varstnice, Posibile solutii cuprinse in Cartea Verde a Populatiel in Romania (wwrw.unfpa.ro) elaborarea urgenté a unei strategii pe termen mediu si lung privind persoanele varstnice, principala componenta fiind sistemul de asigurari de pensii. echilibrarea raportului dintre resursele pentru pensii si alte asigurari sociale si alte cheltuieli in doua etape: © promovarea principiului batranetii active prin cresterea in continuare a varste limita de pensionare si egalizarea varstel de pensionare intre femei si barbati la 65 de ani pentru ambit, pana cel tarziu in 2020, si © stimularea persoanelor care au varsta de ensionare pentru a lucra. introducerea unei pensii sociale pentru toti cei care contribuie cel putin stagiul minim: agricultori, liber Intreprinzatori ete. elaborarea de politici si programe de sanatate nevoilor diferitelor grupe populationale opulatie rural, persoane neasigurate, Council of Europe. 2005. Recent demographic developments in Europe 2005, Strasbourg, Council of Europe Publishing. Dumon, Gérard-Francois, 2005. Le siecle du vieillissement, Population et Avenir, nr. 671, janvier-f6vrier 2005, Paris. Ghefdu, Vasile. 2006, Tabele de mortalitate pe anul 2005. Centrul de Cercetari Demografice Vladimir Trebici. Insttutul National de Statisticd. 2001. Anuarul demografic al Roméinie Institutul Notional de statistied. 2005. Populatia Romanel la 1 lie 2005. rincipalele caracteristici demografice. UNFPA China. 2006. Population ageing in China facts and figures, April 2008. United Nations Population Division. 2005, World Population Prospects. The 2004 Revision. Dataset in Excel and PDF Formats, New York. United Nations Population Division. 2006. Population Ageing 2006, New York 2006. ose On 8-4 Primver Nr 484, Sector, 0975, Bucurest Roma Telefon: 0212017830; Fx: 021/2017840 Email ofetunfpare: Web: wwwanfpare Populatia si dezvoltarea Romaniei - prognoze si posible soluti