1

LECTIA 8_EVIDENA MONUMENTELOR ISTORICE

n Principatele Romne, dup unificare, la mijlocul veacului XIX,

apar primele preocupari pentru inventarierea monumentelor prin
Comisia pentru cunoasterea si studierea monumentelor bisericesti
infiintata de Alexandru Golescu, comisie in care se remarc Alexandru
Odobescu prin activitatea sa. Intre anii 1871-1873, Odobescu difuzeaz
cu sprijinul guvernului un Chestionar sau izvod de intrebari in privinta
vechilor asezaminte ce se afla in deosebitele comune ale Romaniei.
n urma aprobrii lui, de ctre Al.I.Cuza, sunt delegai n calitate
de comisari pentru alctuirea inventariilor , intelectuali de frunte ai
epocii, ca: C. Boliac, Al. Odobescu, D. Papazoglu, Al.Pelimn. n cadrul
aceleiai campanii, pictorii Ttrescu i Trenk au avut misiunea de a
face desene ce urmau a fi ordonate ntr-un Album
Naional.Raspunsurile la aproape 4.000 de chestionare se pastreaza la
Biblioteca Academiei Romane, dar din pacate nu au fost folosite in epoca
pentru intocmirea unui repertoriu.
Intocmirea unui Inventar oficial al monumentelor este prevazuta in
Legea pentru conservarea si restaurarea monumentelor publice din
1892, de cnd dateaz naterea CMI. Inventarul monumentelor nu a
aparut la un an de la aparitia legii, cum era prevazut, ci abia in anul 1897
sub titlul Inventarul monumentelor publice si istorice din Romania
dar acest prim inventar a avut un caracter administrativ, neoficial i o
circulaie restrans.
Prima Lista oficiala a monumentelor din Romania (monumente
aflate sub protectie legala) a fost publicata in anul 1903 sub numele de
Inventarul monumentelor publice si istorice din Romania sub ingrijirea
lui V.A. Urechia, B.P. Hasdeu si Gr. G. Tocilescu, care continea un
numar de 534 de monumente publice si 63 de monumente istorice.
Este evident interesul disproportionat al membrilor Comisiunii din acea
vreme pentru monumentele religioase fata de cele civile, aproape
neglijate.
Din pacate, dupa inventarul monumentelor din 1903, important ca
prima realizare dar modest ca numar de monumente inscrise si discutabil
privind raportul dintre monumentele religioase si cele civile, in perioada
interbelica nu a mai aparut un alt inventar general decat sub forma unor
repertorii partiale si a unor studii, intre care se remarc cele ale
arhitecilor Nicolae Ghica-Budesti i Gh.Bal.
Comisiunea Monumentelor Istorice elaboreaza in anul 1921 un
Chestionar privitor la monumentele istorice destinat monumentelor
religioase, chestionar care a servit ca baza pentru toate documentatiile

Comisiunii Monumentelor Istorice pana la desfiintarea sa in 1948, fiind

inclus in majoritatea dosarelor de monument.
Dupa aderarea specialistilor in monumente, din Romania, la
principiile Chartei Athenei din 1931, abia atunci, atentia lor se va
indreapta spre toate tipurile de monumente fara discriminare (biserici,
castele, situri, arhitectura populara) si fara prejudecati privind originea lor
(romaneasca, maghiara, germana, evreiasca, ucraineana, s.a.m.d.).
Astfel, Michael Csaki publica in 1923 la Cluj Inventarul
monumentelor si obiectelor istorice si artistice sasesti din Transilvania cu
o introducere asupra activitatii sasilor din Transilvania in domeniul
artelor plastice, iar pentru cele romneti se public lucrarile lui
Coriolan Petranu, despre bisericile de lemn.
In anul 1932, Comisiunea monumentelor istorice emite un ordin
circular in vederea intocmirii Inventarului Monumentelor Istorice de
catre membrii Comisiei. Documentatia intocmita este valoroasa prin
continut (fiind realizata de specialisti, membri ai Comisiei repartizati pe
judete) i mai ales prin releveele intocmite pentru un numar de
monumente, dar nu s-a concretizat intr-un Inventar al monumentelor
Comisia reorganizat n 1919 sub preedenia lui D.Onciu, ulterior
sub preedenia lui Nicolae Iorga, membrii fiind Gh.Bal, Gr.Cerchez,
Vasile Prvan, Petre Antonescu, Al. Lapedatu, Nic.M.Popescu, Artur
Verona, se va completa n timp cu C.Moisil, Mihail Suu, Ioan
Andrieescu, Victor G. tephnescu, N.Ghika-Budeti, G.Oprescu, Virgil
Drghiceanu, A.Sacerdoeanu, Scarlat lambrino, I.D. tefnescu. Aceast
Comisie a lucrat pn la nceputul transformrilor care au loc n
decembrie 1947, ultimul preedinte fiind Hadrian Daicoviciu.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial si instaurarea regimului
comunist, cel mai important act normativ in domeniul monumentelor a
fost Hotararea Consiliului de Ministri nr.661/1955.
Totui, prin Hotararea Consiliului de Ministri din 1953 se constituie
pe langa Comisia Stiintifica a Muzeelor, Monumentelor Istorice si
Artistice din cadrul Academiei R.P.R., Comisia Centrala de Inventariere
al carei scop era de a stabili o evidenta exacta si de a identifica si
cunoaste starea tuturor monumentelor culturii materiale pentru ca pe baza
acestor date sa se poata lua masuri de conservare a monumentelor.
Conform Instructiunilor pentru inventarierea monumentelor
culturii materiale din R.P.R. se constituie Comisia Central de
Inventariere care include instituii centrale, raionale, oreneti iar la
nivelul localitatilor se infiintau Birouri de inventariere i care ncep s
funcioneze sub conducerea prof. arh. Grigore Ionescu.
Desi definitia data monumentului de arta este profund
ideologizata, instructiunile vizeaza inventarierea unor largi categorii de
monumente artistice, printre care si unele cu caracter religios.

Aceasta actiune de inventariere a fost cea mai ampl si bine

organizata din Romania, beneficiind si de un buget corespunzator.
Inventarierea s-a soldat cu inregistrarea a 12.890 de monumente.
In urma Raportului final al Comisiei centrale de inventariere din
cele 12.890 de monumente inregistrate in urma inventarierii in anul 1955
au fost clasate si incluse in de cultur.
Dupa primul inventar al monumentelor din 1903, acesta este al
doilea din Romania investit cu putere de lege. Printre cei care au
contribuit la ntocmirea lui menionez personaliti ca arhitecii G.M.
Cantacuzino, Ion Bal, Gh.Bal, Eugenia Greceanu, precum i alii.
Cunoscuta ca lista din 1955, ea a avut un rol foarte important in
protejarea monumentelor pe care le include, in perioada 1955-1991 fiind
singura lista cu putere de lege.
In anul 1960, Directia monumentelor istorice din cadrul
Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare
(CSCAS) initiaza o noua actiune de inventariere a monumentelor istorice
numita Evidenta monumentelor istorice din R.P.R.. Prin Ordinul
Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare
(CSCAS) nr.13/1960 se aproba Regulamentul de functionare al DSAPCurilor, in care acestea au obligatia de a ntocmi evidena monumentelor
istorice din regiunea respectiva, in trei ani, intre 1960-1963. Un exemplar
din aceste fise se pastreaza la arhiva Directiei Monumentelor Istorice.
Grupa de studii, din cadrul Direciei monumentelor Istorice, ce
avea sarcina centralizrii i prelucrrii datelor, era constituit din
arhitecii Ion Dumitrescu, P.E.Miclescu, Petre Nsturel, Th.Oteteleenu,
Titu Elian, Florica Dimitriu, Gh.Nicolau, Eugenia Greceanu, prof.Oliver
Velescu, ist.art Ioana Cristache-Panait, ulterior s-a completat prin
venirea arhitecilor Cristian Moisescu i Marinel Daia. Coordonarea
colectivului era asigurat de directorii profesorii Virgil Bilciurescu i
Grigore Ionescu.
Din aceast perioad dateaz lucrrile de referin, voluminoasa
lucrare a profesorului Virgil Vtanu privind arta medieval i
repertoriile bibliografice ale lui Nicolae Stoicescu pentru Bucureti, ara
Romneasc, Banat, Oltenia, Dobrogea i Moldova.
Cronologic, urmatorele acte normative importante au fost Legea
ocrotirii patrimoniului cultural national al R.S.R. nr.63/1974 i
Decretul Consiliului de Stat nr.13/1975care completa legea.
Decretul atribuia domeniul inventarului monumentelor, Directiei
Patrimoniului Cultural National. Pe baza propunerilor facute de Oficiile
judetene pentru patrimoniul cultural national, intre anii 1975-1980 s-a
intocmit Lista bunurilor din patrimoniul cultural national al Republicii
Socialiste Romania monumente istorice (in trei volume legate,)
cuprinzand un total de 10.072 de monumente.

Ea a fost elaborat i n urma eforturilor specialistilor Directiei

Patrimoniului Cultural National sub ndrumarea Prof.Vasile Drgu,
printre care menionez prof.Ioan Opri, istoricii de art Tereza Sinigalia,
Mircea Iliescu, Ioana Cristache-Panait, Rodica Bneanu, Christoph
Machat, arhitecta Adriana Mihai,.
Dupa 1977, Directia Economic si a Patrimoniului Cultural
National), pe baza Listei bunurilor din patrimoniul cultural national
al Republicii Socialiste Romania monumente istorice care continea
10.072 de pozitii (din care unele au fost eliminate), in 1980 s-a
definitivat o Lista a monumentelor istorice care cuprinde un numar total
de 8.489 de monumente.
Din pacate, Lista monumentelor din 1980 nu a fost aprobata
niciodata de Consiliul de Ministri astfel ca nu a cptat autoritate legala.
Ea a fost folosita ca instrument de lucru intern. n cazul unor demolri un
monument inscris pe aceasta list, dar absent din lista din 1955, nu era
recunoscut ca fiind protejat de lege.
Din echipa de atunci care centraliza completa i verifica datele din
teritoriu, menionez arh.Gh. Sion, Cornelia Stoica, Ana-Maria Oreanu.

Decretul 91/1990 al C.N.F.S.N. prin care se infiinteaza Comisia

Nationala a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice, foarte
succint in continut, nu face referiri directe la inventarul monumentelor
dar in Regulamentul privind organizarea si functionarea CNMASI
adoptat de aceasta la 27 iunie 1990, printre atributiile Comisiei se afla si
unele referitoare la evidenta si inventar.
Specialistii din Directia Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor
Istorice (Direcia tiinific condus intre anii 1990-1994 de prof.Sergiu
Iosipescu, ist. art Cezara Mucenic,i ist.art Corina Popa), n colaborare
cu cei din teritoriu de la OJPCN-uri au intocmit (pornind de la Lista
monumentelor din 1980, eliminand monumentele disparute si adaugand
altele noi), o noua lista a monumentelor numita Lista monumentelor,
ansamblurilor si siturilor istorice. Constituindu-se n cea de a treia
Lista din Romania cu putere de lege dupa cele din 1903 si 1955.
Incluznd un numar de peste 22.000 de monumente, Lista din
1991 a fost structurata dupa modelul listei din 1980, fiind intocmita pe
judete.
n afara acestor liste, n aceast perioad au renceput campanii
mari de inventariere cum ar fi inventarierea satelor sseti.
Prin acordul incheiat n anul 1991, un acord intre Directia
Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice (prin Comitetul
National Roman al ICOMOS) si Comitetul National German al ICOMOS
privind colaborarea pe multiple planuri, inclusiv proiecte comune de
cercetare si schimb de experienta privind metodele de inventariere a
monumentelor, n anul 1992 s-a demarat proiectul romano-german

Documentarea bunurilor culturale sasesti din Transilvania, coordonat

si finantat de partea germana. Proiectul urmarea documentarea
exhaustiva a patrimoniului cultural-artistic al asezarilor sasesti in 243 de
asezari rurale si urbane, pornind de la constatarea ca in urma emigrarii
masive a populatiei sasesti in Germania o mare parte a construciilor se
degradau. In intervalul 19921998, echipe de specialisti de la Directia
Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice din Bucuresti (dupa
1994 CPPCN ), Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei
Romne din Cluj , Centrul de Studii Socio-Umane al Academiei Romane
din Sibiu, precum si cadre didactice si studenti de la Academia de Arte
Frumoase din Bucuresti, si Institutul de Arhitectura Ion Mincu din
Bucuresti au cercetat localitatile sasesti dupa metodologia folosita de
Oficiul pentru protejarea monumentelor al landului Renania de Nord
Vestfalia. Coordonator general al proiectului Christoph Machat.
Un prim rezultat al acestei carcetari este aparitia volumului bilingv
Topografia monumentelor din Transilvania, judetul Brasov,care
cuprinde zece localitati. i sunt in curs de definitivare volumule dedicate
centrului oraului Sibiu i Sighioara.
Legea nr.41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului
nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national
Urmare a acestei legi, evidena monumentelor se centraliza n cadrul
Direciei Monumentelor Istorice, n baza datelor furnizate de
Inspectoratele Judeene de Cultur, asigurndu-se pentru prima dat
informatizarea listelor, cu ajutorul Institutului de Memorie CulturalCIMEC. Nu se finalizeaz prin publicare o nou list a monumentelor
istorice.
Totui n aceast peroad, s-au desfurat inventarieri topografice
sau tematice la cererea unor beneficiari particulari sau de stat, de ctre
CPPCN, Facultatea de arhitectur Ion Mincu sau firme specializate,
cum ar fi Utilitas din Cluj(ing.Sabo Balint) sau Manisa Construct,
Bucureti(arh.Niels Auner). Menionez proiectele Inventarierea
patrimoniului arhitectural din Transilvania, avnd pictur mural i
planee casetate, dou repertorii ale bisericilor de lemn din Transilvania
i Moldova.
Actuala Lege a protejarii monumentelor istoricenr.422 din 27
iulie 2001 contine o serie de prevederi precise i detaliate referitoare la
evidena monumentelor istorice. n plus a hotrt prin lege nfiinarea a
Institutului Naional al Monumentelor Istorice-INMI. O dat cu naterea
acestei instituii, sperm ca marea familie a celor ce au lucrat de-a lungul
anilor la mrirea inventarului monumentelor, s i regseasc aici un
loc de referin i indirect s participe la apariia celei de-a patra liste
oficiale a monumentelor istorice. De fapt, acesta a fost scopul prelegerii
de fa. Cerndu-mi scuze anticipat pentru cei ce i-am omis sau greit

menionat, dar de la care atept atenionarea cuvenit, pentru a corecta

textul, v mulumesc pentru atenie.