Sunteți pe pagina 1din 252
ECATERINA VRASMAS (coordonator) ViorICA OPREA * ANA STOICA ADRIANA STANCU © SORINA NICULESCU ELENA LILIANA GALBINASU SA INVATAM CU... PLACERE Fise de éxercitii logopedice jn comunicarea orala si scrisa i Supliment al = revistei Invatamantul Prescolar 2007 CUPRINS Introducere .. 5 Interventia logopedica 7 Sectiunea I. SA iNVATAM CU... PLACERE 15 pentru corectarea intarzi 16 Seetiunea II. SA VORBIM CU... PLACERE 97 Exercitii pentru dificulti{ile de pronuntie a sunetelor 98 Sectiunea IIT. SA CITIM CU... PLACERE . 153 Exercitii pentru invitarea cit . 154 Sectiunea IV. SA SCRIEM CU... PLACERE . 203 Exer ii grafice pentru se Bibliografie .. | Introducere Asociatia RENINCO Roménia este 0 asociafie care adund la un loc parinti, profesionisti, membri ai comunit3fii care au in comun dorinfa de a coopera si a se informa continuu pentru a sprijini mai eficient integrarea sociala si educationala a copiilor si tinerilor cu cerinfe educative speciale. La aproape 12 ani de la primele initiative care au dus la aparitia RENINCO, avem un bogat confinut informational pe care l-am elaborat impreund pentru membrii nostri si nu numai. Am primit constant sprijinul Reprezentanjei UNICEF in Romania gi datoritd acesteia am putut distribui si difuza materialele noastre in toati fara. Am folosit fiecare lucrare pentru a sprijini formarea membrilor asociatiei si comunitatii in general, intr-o viziune deschisa, flexibila asupra dezvoltarii si ocaziilor la devenire si dezvoltare a tuturor copiilor si tinerilor. Printre lucrarile foarte apreciate de parinfi si de profesionisti in aceeasi masura este si St comunicim cu... plicere“, lucrare care se adreseazA tuturor celor care vor s& infeleaga si si sprijine cat mai adecvat copiii aflafi in dificultate de a comunica, {ntr-un limbaj clar, simplu, accesibil tuturor membrilor comunitafii, cartea ofera un prim pas in infelegerea copiilor cu cerinfe speciale. Aceasta noua aparitie, ,.Sd invaqtdm cu... plicere“, inscriindu-se in aceeasi linie de preocu- pari ale Asociatiei, isi propune si ofere un set coerent de exercifii pentru a comunica cu copii. Exercifiile se refera in primul rand la limbajul verbal, rostit si scris. Sunt exercifii de logopedie care pot fi fScute de parinti, invapitori ori profesori sau orice persoani care doreste s& comunice prin cuvant cu copiii. Pornim de la ideea c& orice copil se poate juca si invaja totodati, daca realizeaz’ exercifiile potrivite. Foarte mulfi copii au nevoie de sprijin pentru a vorbi corect, pentru a scrie gi a citi. Nu este nici o tragedie, ci este firesc ca unii dintre parinji si apeleze la logoped. Oricat de bun este logopedul, este nevoie de un parteneriat real cu pirintele pentru ca exercifiile si fie de folos. Cu alte cuvinte, copiii trebuie si lucreze gi acasi, iar aceste exercifii sunt si un prilej de comunicare intre copil si parinte, de apropiere gi de... invajare. Temele de realizat acasi trebuie si fie plcute pentru ci prin ele parintele se apropie mai mult si mai adecvat de formarea copilului sau. Va oferim astfel un prilej de exersare si de apropiere prin exercifii pentru acasi si nu numai, Ele se pot folosi la copiii care vorbesc, scriu sau citesc mai greu, dar si pentru orice copil care se dezvoltd in familia lui, fara probleme aparente. Stim, din activititile desfigurate cu parinfii, c& este nevoie de astfel de incurajari pentru ca ei s& injeleag’ mai bine nevoia de exersare corect& a vorbirii gi s& poat& sprijini copii cdnd igi apropie scrisul sau cititul Cartea are 0 introducere in care se explicd tuturor ce inseamn& exersarea si corectarea limbajului verbal. Se defineste /ogopedia, pentru c& mulfi parinfi au nevoie s& stie de ce si cind trebuie s& apeleze 1a logoped. Apoi, in capitole separate sunt date exercitii care ofera ocazii pentru invatare, vorbire, citire si scriere. Toate exercitiile sunt prilejuri de joc si invatare in acelasi timp. Cartea este completata de sfaturi concrete pentru cei care lucreaz impreuna cu copiii. ‘Va dorim spor la lucru si suntem siguri c& va veti simfi bine si invafafi aldturi de copil cum s& comunicati cu... placere. ECATERINA VRASMAS. Presedinte Asociatia RENINCO Roménia Interventia logopedica Corectarea tulburarilor de limbaj se realizeazd prin intermediul interventiei logopedice. Prin interventia logopedica se dezvolt& abilititi de comunicare eficient& la nivelul limbajului rostit si scris si deprinderi de folosire-functionare corect4 a acestuia. Interventia logopedica, ca tip de interventie in dificultatile de invatare, cuprinde, indiferent de tipul problemetor de limbaj, urmatoarele etape: Depistarea problemei ‘Aceasta inseamna semnalarea unei dificultati sau a unui complex de dificultafi care se referd la modul de folosire a limbajului rostit sau a celui scris. Depistarea o poate face un profesionist care si-a propus acest tip de identificare sau poate fi facut de familie sau de alte persoane din anturajul copilului, care semnaleazi anumite greutiti in exprimarea lui verbal si constati ci modul de comunicare este diferit de al majoritafii copiilor. De obicei, copiii cu dificultati de limbaj se exprima greoi, invafi mai greu scrisul si cititul, se fac infelesi de ceilalti cu greutate. A depista 0 problema inseamna a o identifica in mod generic fra a o masura si frd a cunoaste posibilitatea inlaturarii ei, Depistarea prevede recunoasterea piedicilor in comunicarea verbala si scrisd si constituie numai momentul initial al unei interventii Evaluarea complexi Evaluarea complex a cazului implica si identificarea elementelor definitorii pentru tulbu- rarea semnalati. Dupa depistare este firesc si observam si si analizdm dificultatile copilului, misurdnd si identificdnd ce tip de probleme impiedica exprimarea orala sau scrisa. Evaluarea poate fi de ordin general — si ea sesizeazA locul comunicarii in personalitatea copilului ~ sau specifica si, in acest caz, se identified in detaliu fiecare problema de comunicare, se constata dimensiunile acesteia si se masoarA prin teste si probe specifice. Stabilirea cauzelor care determin’ dificultatile de limbaj este un moment important al evaluarii, care poate sprijini si orienta eficient corectarea. A evalua limbajul unui copil inseamn’ a misura dificultitile acestuia in ariile specifice ale acestui proces psihic pentru a putea interveni eficient. Din aceasta cauzt nu este nevoie totdeauna de teste sau probe de ordin general pentru a cunoaste personalitatea sau gradul de inteligen{% cognitiva. ‘Acestea vor fi folosite numai atunci cdnd limbajul are nevoie de interventie specifica in acest sens. Este de recomandat ca probele si testele administrate s& se adreseze in special ariei limbajului pentru c& rolul logopedului este sii remedieze in primul rand tulburarile de limbaj si comunicare. Practic, pentru tratarea unor dificultafi de articulare nu este nevoie de informatii referitoare la nivelul de infelegere sau la gradul de agresivitate sau implicare a personalitatii. Folosirea testelor de personalitate sau mAsurarea anumitor trasituri psihice este limitatd si, de obicei, logopedul trebuie s& colaboreze cu psihologul scolar si cu psihopedagogul de consiliere pentru a afla anumite date, daca este necesar. Pentru fiecare problema identificats prin depistare exist seturi de probe si teste care delimiteaza si analizeaz& problemele de dezvoltare a limbajului. Logopedul realizeaza la acest nivel o harti a dezvoltirii limbajului copilului luat in evident. El recunoaste cauzele dificultatilor pentru 7 a interveni adecvat. Sunt folosite probe de limbaj oral, de limbaj scris gi probe de ordin general care identifica procesele implicate si determina care sunt nevoile viitoare de interventie. Intervenfia propriu-zis& cu evaluari periodice {in urma evalusrii, logopedul face un plan de interventie personalizat, care schijea7 conduita terapeutich individualizaté in functie de dificultjle si competenfele copilului la un moment dat. “Activitatea logopedicé se efectueazi in unitafi de intervenjie care variazi in functie de varsta copilului $i particularitaile lui psihoindividuale. Fiecare unitate de interventie inseamnd activitate fafd in fafa cu logopedul, activitate int-un grup anumit pentru o anume veriga a interventiei $i, neapirat, consolidarea progreselor si tema pentru acasi. Interventia logopedica nu este permanent, ci constituie o activitate suplimentard fafa de programul scolar si educational al copilului De aceea, a trebuie proiectat& in aga fel incdt s& yin seama de faptul c se realizeaza in afara programului scolar, c& trebuie sprijinita neapérat de parinti si e8, de obicei, se realizeaza intr-un spafiu in care Copilul trebuie insofit de familie, Pentru c& este altceva decdt activitatea didacticd, este necesar ca interventia logopedica s& se desftsoare intr-o atmosfer’ relaxant, jocul didactic find una din ‘modalitifile principale de realizare a obiectivelor invajirii. Ca orice tip de invafare, si invajarea Tozopedicd presupune atitudine activa si participativa a subiectului Prin urmare, logopedul trebuie sa fini seama de implicarea copilului si de placerea pe care trebuie si o resimtA in aceastd activitate suplimentara. Se recomanda si nu se foloseasca tot timpul textele din manuale pentru exercifile Scrise, iar atitudinea si atmosfera din cabinet si fie ct mai relaxante si destinse. La finele fiecarei lunititi de interventie este necesara evaluarea progreselor. Acestea se discuta cu parintit si se consolideaza prin tema pentru acasi. PArinfii sunt parteneri in rezolvarea problemelor logopedice. De la inceput ei sunt chemati sa colaboreze cu logopedul si s& sprijine efectuarea unor exercitii ogopedice acasd. La scoald, invatitori si profesorii trebuie si cunoasca faptul c& elevul este int-un program logopedic si s& sprijine consolidarea progreselor. Parinfii sunt cei mai apropiafi de copil si de multe ori progresele se evidentiazd foarte repede daca ei vor realiza 0 repetare a unor exercitit, cu frecvenfa §1 intensitatea pe care 0 recomandé logopedul. Parinfii pistreaza legatura printr-un caict de teme pe care logopedul il completeaza de fiecare data. Este necesar ca logopedul si parintele s& discute de fiecare data cfnd copilul are o sedint& logopedica. Discutia trebuie si fie fireasct, pozitiva si este bine ca ea sf nu se petreaca totdeauna de fafa cu copilul. in acelasi timp, trebuie si avem grijé s& nu descurajém copilul, s8-1 informam asupra progreselor ficute si si-1 recompensim pentru efortul su, Pentru fiecare interventie logopedici este bine ca logopedul si parintele si se sfituiascd si s& glseasci calea cea mai adecvaté pentru fiecare copil. Evaluarea final La finele unei etape de corectare, dar gi la finele unei etape scolare (semestru sau an scolar) se realizeazi o evaluare finala a programului, Pentru ci fiecare interventie este proiectat pentru 0 unitate de timp, atunci cénd interventia logopedicd se realizeazA in cadrul unui cabinet logopedic interscolar este firesc ca evaluarea si fie legati de timpul scolar. Evaluarea misoara progresele realizate, constati ameliordri, stagnari sau regrese, in funcjie de care se stabilese obiectivele intervenfiei in etapele urmatoare sau se incheie demersul logopedic Sectiunile lucrarii cuprind exercifii pentru anumite dificultsfi de limbaj, pe care le poate face orice parinte, invapitor sau profesor. Ele sunt proiectate pe anumite dificultati de vorbire, citire si scriere, Le putem numi chiar si ,,Teme pentru acas’* pentru ca ele se efectueaza, de obicei, in completarea intervenfiei propriu-zise si consolideaz& progresele deja obfinute prin activitatea direct& in cadrul unitatii de interventie logopedica. Pentru fiecare tip de problemi noi am elaborat o serie de fise de lucru pe care vi le propunem si de la care se pot construi si alte exercifii care s& serveascd consolidarii pronuntii, Scrierii sau citirii corecte. Fiecare fis are o tint, un obiectiv de atins si pentru aceasta se cere copilului s& realizeze anumite activititi specifice. ° Etapele de parcurs in interventia logopedica ‘Vom prezenta in continuare structura etapelor de pareurs in remedierea si corectarea dificul- titilor de limbaj cele mai frecvente, specifice si nespecifice. Acestea apartin interventiei propriu-zise gi pot deveni obiective operationale pentru logoped sau pentru cel care organizeaz& exerciiile. 1. Program de interventie logopedicd in retardul/intarzierea de limbaj Retardul de limbaj/intarzierea de limbaj Dificultate funcfionala de limbaj care se manifesti prin incapacitatea folosirii limbajului rostit sau a limbajului grafic intr-un mod adeevat varstei cronologice. Se refer atat la modul de rostire a sunetelor, grupurilor de sunete si a cuvintelor, cat si la semnificafia conceptelor si la categoriile de obiecte, fiinfe, fenomene din mediul inconjuritor. in acelagi timp, este afectatd si abilitatea de exprimare in propozitii si fraze (structura gramaticala). Interventia logopedicd in retardul/intarzierea de limbaj cuprinde urmatoarele etape: A. Terapia de ordin general: + familiarizarea cu activitatea logopedica si motivarea pentru activitati; + gimnastic’ fonoarticulatorie; + educarea respiratiei corecte. B. Interventia propriu-zisi, desfisurati in urmatoarele etape: Dezvoltarea auzului fonematic, ce ocupa o parte insemnata in remedierea retardului de limbaj. . Exercitii muzicale si exercifii de identificare a elementelor din spafiul restrdns al mediului de invatare. 3. Vorbire simultand si memorizari, Denumirea corecta a obiectelor din mediul restréns pe categorii si clase. Extinderea identificarii si denumirii unor clase tot mai largi de obiecte,fiinte, fenomene. 4, Vorbire reflectatd si rispunsuri la intrebari. 5. Redarea unor mici povestiri. 6. Povestiri libere. 2. Program de interventie logopedici in dislalie Incapacitatea pronuntirii corecte a unor sunete, silabe, a unor grupuri de sunete sau a anumitor cuvinte. Ea se evidentiazi prin pronuntia incorect4, omisiunea sau alterarea sunete- lor, silabelor sau cuvintelor. Nivelek exersare a vorbirii se refera la: 1. Vorbirea reflectata (dupa model); 2. Vorbirea independenta (pronuntia directs fara model), | 3. Vorbirea libera (in conversatiile uzuale). | Etapele interventi 1, Terapia de ordin general: + familiarizarea cu activitatea logopedica si motivarea pentru activitatis + dezvoltarea auzului fonematic; + gimnastica fonoarticulatorie; + educarea respiratiei corecte. 2. Emiterea/objinerea gi exersarea sunetului/sunetelor pronuntate gresit. Introducerea sunetului in silabe si cuvinte in diferite poziti (initiala, medie, finala). 4. Emiterea corect® a sunetului in cuvinte de dificultati crescénde, Cuvintele in propoziii tot mat dificile. 5. Vorbirea reflectata (prin repetare dupa logoped) exersati gi corecti. 6. Vorbirea independent& corecta a sunetului, cuvantului. 7. Exersarea in povestiri, poezii redate liber. 3. Program de interventie logopedicd in disgrafie Disgrafie: Incapacitatea scrierii corecte a unor litere, a unor silabe, a unor grupuri de litere sau cuvintelor i propozitillor. Este evidentiat® in serierea dupa dictare si scrierea prin coplere. Nivelele de exersare se referd la: ‘A. Copiere si scriere dupa dictare, de: + litere; + silabe; + grupuri de litere; + cuvinte monosilabice si polisilabice; + cuvinte conflictuale; + propozitiis texte. B. Compuneri de cuvinte, propozitii si texte cu suport si f’ré suport (dupa imagini, din cuvinte resursa etc.). Etapele interventiei logopedice sunt: 1. Terapia de ordin general: + familiarizarea cu activitatea logopedica gi motivarea pentru activitayi; + dezvoltarea auzului fonematic; + gimnasticd motorie larga si gimnastic’ motorie fin’; + exersarea grafismelor simple; + desenul; + grafismele complexe. 2. Serierea corecti a literei, scrierea literei cu identificarea ei, recunoasterea literei in dictare si in copiere. 3, Sctierea corecti a literei in silabe simple directe si indirecte formate cu vocale (de tipul: ba, be, bi, bo, bu, ab, eb, ib etc.), scrierea silabelor complexe si dificile in care se gaseste litera 4, Scrierea corecta a cuvintelor cu analiza silabelor si literelor componente (de tipul: carte“ are doua silabe: ,car* si yte". Prima silaba este ,car" si a doua silaba este pte. Silaba year“ are trei litere e-arr; silaba ste“ are doua litere, t-e). Scrierea cuvintelor mai complexe si a cuvintelor conflictuale in care se gisesc problemele disgrafice. 5. Scrierea propozitiilor simple, cu analiza. De exemplu: Tina este veselii*. © propozitie cu trei cuvinte: Tina, ,este* si ,.veseld. Cuvantul ,,Tina* are dou’ silabe: ,Ti* si na‘. Cuvantul ‘peste are dowd silabe: yes” si ate, Cuvantul ,veseli* are trei silabe: »ve, »se% si lA. 6. Serierea propoziiilor lungi, cu analiza. Se face dictare si copiere de propozitii. Se exerseaza cu ajutorul imaginilor si al obiectelor de la care se formuleaza propoziti. | 7. Serierea corect& continua. Scrierea dupa dictare, dar si independent, a unor povestiri si mici texte. 4. Program de interventie logopedicd in dislexie islexie: Incapacitatea de a citi litere, silabe, grupuri de litere, cuvinte monosilabice si cuvinte compuse, propozitii $i mici texte. Nivelurile de interventie se referd la: Citirea dupa textul de tipar. Citirea dupa textul cu litere de mana Citirea propriilor litere de mana. Citirea expresiva cu respectarea semnelor de punctuafie si cu pauzele dintre cuvinte. infelegerea mesajului textului citit. Etapele interventiei logopedice sunt: 1. Terapia de ordin general: + familiarizarea cu activitatea logopedica si motivarea pentru activitsti; + dezvoltarea auzului fonematic; + exercitii muzicale; + gimnastic’ articulatorie; + exercitii de respiratie si ritm. 2 Citirea literei, recunoasterea acesteia in textul scris si a sunetului in vorbire. Exercitii de recu- hoastere a sunetului/ literei si identificarea in semnul grafic respectiv (corespondenja fonem-grafem). Citirea silabelor (directe, indirecte, grupuri de sunete etc.). Ordine: silabe indirecte, silabe directe. yeep 3 4. Citirea cuvintelor compuse din mai multe silabe. Se incepe cu cuvinte bisilabice tip consoand- ‘yocali-consoana-vocala, cuvinte monosilabice tip consoand-vocali-consoana, cuvinte polisilabice 5. Citirea propozitiilor scurte, cu suport imagistic. 6. Citire constient&. Verificarea infelegerii mesajului textului citit. 7. Citire de sintagme complexe. Respectarea semnelor de punctuate la citire (citire expresiva), 8. Citite corecta independentd de texte si povesti 9. Citirea propriilor texte scrise. Spor Ia ucru 91 fifi siguri cX vi vefi amuza si vefi invafa in acelasi timp alituri de copitul dumneavoastr&, care frecventeaz sau nu un cabinet logopedic! W Recomandiri generale pentru parinti Problemele de vorbire, scriere, citire sau exprimare ale copiilor se rezolvé dac& stim sa le identificdm cat mai devreme gi daca folosim metode adecvate specificului dificultafii. in general, copiii incep si rosteasca clar cuvinte de la un an, iar propozitii, de la doi ani. Dac& sesizafi anumite probleme, nu ezitati si mergefi la un logoped. El va va spune daci este cazul si {incepefi un program special si ce exercifii s& realizafi. Nu trebuie si aménati rezolvarea problemelor in speranja cd acestea se vor rezolva de la sine pe masura ce copilul creste. Riscafi agravarea acestora si efortul pentru recuperare va fi mult mai mare. Logopedul poate fi consultat pentru a examina copilul, pentru stabilirea obiectivelor si a meto- delor celor mai adecvate de corectare. Orice interventie logopedicd incepe de la identificarea cauzelor, de aceea trebuie si colaborafi cu logopedul, si observati copilul si sa discutati impreund pentru a le stabili corect, jindnd seama de dezvoltarea si evolutia copilului. Trebuie sa va fie cunoscute etapele urmarite de interventia logopedicd, ca si progresele obfinute. Acestea vor deveni criterii de observare si evaluare a limbajului la copilul respectiv. Depiirea dificultatilor depinde de parinfi, educatori si logoped. Tofi trebuie si lucreze in echip’. Prin colaborare, prin directionarea eforturilor spre aceleasi obiective si adoptarea unei atitudini comune, pozitive si flexibile, copilul va beneficia de un ajutor eficient si va face progrese stabile in ritmul propriu. ‘Nu uitati ca fiecare copil este unic. Ritmul su, stilul su de a invija, modul su de a reactiona la conflicte si la probleme este diferit. Aveti rabdare si orientati dezvoltarea lui intr-o maniera pozitiva. Nu trebuie si manifestim iritare sau nerdbdare fapi de nereusitele copilului. De multe ori, trebuie s& ne asumdm aceste nereusite pentru c& noi, adulfii, suntem cei care fl crestem, il sprijinim gi il ingrijim. Numai injelegdnd nevoile copilului ne vom apropia de universul lui real si vom putea si il ajutdim. 2 Dezvoltarea copilului depinde in primul rand de mediu! in care traieste. Un climat in care ii sunt asigurate protectia si afectiunea este absolut necesar pentru o evolutie normal. Numai intr-un mediu securizant se pot stabili relatii de comunicare firesti ‘NU uitafi od si colaborarea dumneavoastra cu logopedul este un model de viaf& din care copitul poate invata. Recomandari generale pentru parintii care folosesc aceste exercitii Orice interventie logopedic& are nevoie, pentru a fi de succes, de permanentizarea rezultatelor obfinute. De aceea, o serie de sarcini pe care le recomanda logopedul trebuie repetate acasi (dar gi la gradinifa). Este bine ca pArintele, bunicii sau educatoarea ori alti persoand care sprijin’ acest demers sf stie ci activitatea de repetare este extrem de importanti. Nu se fac minuni, ci se realizeazh exercifii clare, concrete, repetitive intr-un mod plicut si antrenant, in aga fel incit copilul s& se apropie tot mai mult de modelul de | comunicare prin limbajul inteligibil gi corect pe care il dorim. Tati efiteva recomandari de care este bine si finefi seama: Nu uitafi c& pentru efectuarea acestor exercifii trebuie asigurati o atmosfera destins’, plicuta in care tofi si invefe si si se simta bine. in general, trebuie ales un moment al zilei in care copilul si fie relaxat. Dupa ce vefi fi citit aceste exercifii credem c& va vefi convinge c& numai cu implicarea \ dumneavoastra, ca un co-terapeut, in consolidarea exercitiilor logopedice acasi, cresc sansele de rezolvare a dificultajilor de limbaj ale copilului Daca observati dificultafi in rezolvarea unor exercifii, nu vi descurajati si nu certafi copilul. Discutia cu logopedul si repetarea acestora vor rezolva problema. Nu uitafi cX repetati exercitii corective pe care copilul le-a realizat dup’ o anumita activitate de durati la cabinetul logopedic si deci trebuie s& avefi rabdare. 13, Exercifii pentru corectarea intarzierilor de limbaj (intarzierea in dezvoltarea limbajului) Definire Abaterile in ritmul de aparitie si dezvoltare a limbajului, in conditiile normalitaii auzului, a aparatului fonoarticulator si a unei dezvoltiri mintale corespunzitoare varstei cronologice, repre- zintd intérzieri in dezvoltarea limbajului (retard de limbaj). Intarzierea vizeazi cele trei arii ale limbajului: fonetica (pronuntie), semantica (Infelegere) si structura gramaticals, Aceste arii sunt mai putin afectate in retardul simplu si mai complex in disfazie, care este 0 forma severa de intarziere, caracterizat& prin dezintegrarea totalé a limbajului. intarzierea se manifesta prin absenfa limbajului oral la varsta de 2-3 ani, uneori acest lucru prelungindu-se pani spre 4 ani. Tulburarea poate fi diagnosticatd in jurul varstei de 3 ani, in cazul unui copil care utilizeaza un numar redus de cuvinte, marcate de alteréri fonetice (omisiuni de sunete, silabe, simplificari ale grupurilor consonantice), nu formuleaz& propozitii simple, nu utili- zeazA cuvinte de legatura (prepozitii, conjunctii). Spre varsta scolara dificultafile fonetice, de exprimare propozitionalé si de infelegere a semnificafiei cuvintelor se coreleaza cu dificultafi in sfera tuturor operatiilor intelectuale, afectind procesele de comunicare, cunoastere, socializare. Fiind vorba de o dezordine de limbaj care afecteaz’ toate ariile limbajului, logopedul, dar si educatoarea si parinjii trebuie s& fie interesaji de evaluarea nivelului de dezvoltare a acestora si de functionalitatea lor. Scopul: identificarea competentelor (ce poate face copilul) si a dificultatilor (ce ‘nu poate face copilul) in anumite ari ale limbajului. Comunicarea prin limbaj este fundamentul pe care se construiese procesele de socializare gi cunoastere (invajare), Abaterile sau blocajele in dezvoltarea limbajului, in raport cu etapele de dezvoltare tipice, determina frinarea dezvoltarii psihosociale a copilului. Prin urmare, depistarea Precoce gi intervenfia timpurie au un rol foarte important, Ajutorul unui specialist logoped este tecomandabil in cele mai multe cazuri. Parinjii gi educatorii trebuie s& acorde 0 atentie deosebit& copilului ce prezinta intarziere in dezvoltarea vorbirii. Un climat pozitiv din punct de vedere afectiv, securizant, comunicativ, este obligatoriu pentru o evolutie normala a comunicarii, Profilul psiholingvistic al copilului cu intarziere in dezvoltarea limbajului Parintii/educatorii pot observa abaterile in dezvoltarea limbajului de la 0 varstd foarte mic& a copilului. in cazul in care acesta manifesti urmatoarele semne de retard in dezvoltarea limbajului sau 0 parte semnificativa din acestea, este indicat contactarea unui logoped. 1) Aria fonetic’: + prezenja dislaliilor simple sau polimorfe, manifestate prin dificultsti in pronuntarea lunor sunete, absenfa sau inlocuirea unor sunete prin altele; + simplificarea grupurilor consonantice si a diftongilor; + omisiunea sunetelor finale in cuvinte; + simplificarea cuvintelor polisilabice; + jargonafazie (vorbire neinteligibila); Spre varsta scolara apar dificultéi de analiza fonetica: * dificultafi de identificare a sunetelor in cuvant; * confuzii intre anumite sunete; + dificultiti de operare cu unitaile limbii: sunete, silabe, cuvinte 16 2) Aria semanticd: + vocabular foarte sirac; + primele cuvinte cu sens apar dupa 2 ani; + dificultaqi in evocarea vocabularului pasiv; + nu infelege concepte de baza legate de experienta cotidiana; + nu poate defini nofiuni (uneori nici prin intrebuintare); + nu poate clasifica categorii; + nu stie culorile; + nu infelege relafiile cauzale; + nu recunoaste utilitatea unor obiecte; + nu infelege aspecte metalingvistice (antonime, omonime, sinonime); + nu infelege cuvinte abstracte sau cu grad mare de generalizare: marime, forma, culoare, cantitate, coordonate spatio-temporale, pronume, adverbe; + nu sesizeaza absurdul in imagini si situati 3) Structura gramaticali: + limbaj telegrafic, propozitii eliptice; + vorbire saturata de substantive; + lipsesc liantele gramaticale (prepozitii, conjuncti); + foloseste tarziu si gresit pronumele, mai ales formele flexionat + face frecvente dezacorduri gramaticale; + greseli in folosirea singularului si a pluralului; + nu poate povesti, iar atunci cdnd 0 face foloseste excesiv fie substantive fie verbe gi foarte putine adjective, adverbe, pronume; + topica propozitiei este incorect’; + nu construieste fraze prin subordonare; + frecvente ecolalii si cuvinte parazitare; conversationale limitate. Exista si manifestari ce fin de personalitatea copilului cu retard de limbaj: capacitate de con- centrare redusi, latenfa mare in gandire si evocare, logofobie, hiperkinezie, memorie auditiva si vizuala slab dezvoltate, tulburari de orientare spatio-temporala, motricitate precara, rezistenta la corectare. Programul de recuperare va parcurge etapele firesti de dezvoltare a vorbirii. Se va pomi de la nivelul la care se afld copilul si nu de la cum ar trebui si fie conform varstei cronologice. Cu alte cuvinte, se pomeste de la «ce poate copilul» gi nu de la «ce ar trebui s& poatin. Fiecare copil cu intarziere in dezvoltarea limbajului are un anume profil psiholingvistic, cu arii mai mult sau mai putin dezvoltate. Etapele corectarii vor fi individualizate in functie de fiecare caz. Extrem de importante sunt dezvoltarea motivatiei si a interesului copilului pentru comuni- care si crearea a ct mai multor situafii de comunicare. Jocul, climatul afectiv pozitiv, incurajarea permanenta, folosirea recompenselor variate si oferite cu mult entuziasm, sunt elemente de baz& care asigura succesul in recuperare. OBIECTIVE: Limbajul este un ansamblu de abilitafi de ascultare, atentie, imitatie, infelegere, memorare, fonatie si socializare. Programul de recuperare va urmari: + invajarea limbajului sub aspectul confinutului (infelegere). + invatarea limbajului ca forma (pronuntie). + invatarea limbajului ca utilizare (folosirea limbajului ca mijloc de comunicare si cunoas- tere). 17 Prin urmare, vom avea urmatoarele obiective: + Dezvoltarea abilitafilor de ascultare, respectiv a atentici auditive si vizuale. + Dezvoltarea capacitii de imitare motorie. + Dezvoltarea capacitifii de infelegere a cuvintelor gi a mesajelor. * Dezvoltarea vocabularului. * Formarea unei pronuntii corecte. + Dezvoltarea abilititilor de exprimare propozifional si in fraze. + Invatarea structurii gramaticale. + Formarea abilitijilor narative si conversafionale. ETAPE: 1. Etapa pregatitoare La varste mici stimularea dezvoltarii limbajului incepe prin antrenarea permanent a copilu- lui in situatii de comunicare cu persoanele din jur (familia, in primul rind) utiliznd activitatile cotidiene, manipularea obiectelor, jocuri, imaginile, desenul. Se recomanda: a) exercifii pentru dezvoltarea atentiei vizuale si auditive care solicit copilul s& execute anumite sarcini simple: stai jos!, ridica mdna!, aratd nasull, bate din palme!, pune cana pe masa, toarnd apa in pahar!, inchide usa! etc.; »b) jocuri de cooperare: puzzle; ingirat margele, bile; incastre; colorat desene, imagini; ¢) manipularea obiectelor, a juctiriilor. in aceasté etapa nu se face corectarea pronuntiei, in mod explicit, dar cei care vorbesc cu copilul trebuie sé aibé o exprimare clara, precis§, cu propozitii scurte, o mimic& expresiva, un ritm siun timbru adecvate. 2. Dezvoltarea auzului fonematic Copiftul invafi mai intéi sunete. Emiterea si diferenfierea lor reprezint& baza invijérii limbajului. Dezvoltarea auzului fonematic inseamna educarea abilitatii copilului de a percepe clar sunetele (fonemele) din care sunt formate cuvintele, acest Iucru conducdnd la articularea corecti a acestora ‘Aceastd activitate implicd ascultare, atentie auditiva, memorare, imitare, comparare, diferenfiere. Exercitiile care dezvolt& auzul fonematic se fac sub forma de joc si trebuie adecvate varstei si posibilitatilor copitului + Imitare de onomatopee: Cum face...?: albina (zzz); trenul (9-5-5); sarpele (sss); telefonul (tar); pisica, edinele, oaia, vaca, ploaia etc. + Identificarea surselor sonore dupa sunetul emis. + Recunoasterea persoanelor din jur dupa voce. + Jocuri de repetare a ritmurilor (batai ritmice in masd, in tob&). + Memorarea gi repetarea dup auz a unor serii de silabe, cuvinte, cifre, propozifii. 2 [aera] S Copiii cu intarziere in dezvoltarea limbajului au dificultifi in a se concentra gi a asculta. Educarea abilitafii copilului de a asculta este foarte importanta pentru imitarea si invajarea sunetelor care alc3tuiesc cuvantul. Prin urmare: + Obisnuifi copilul sé asculte sunete, zgomote din mediu produse de masini’, 0 bataie in us, un avion etc, + Atragefi-i atentia cénd sund soneria, telefonul, + incurajati copilul si asculte o melodie, si o fredoneze gi s& se miste in ritmul muzicii. 18 file ite i. ele tei nul + Spunefi-i povesti si modulati-va vocea si intonafia imitand anumite personaje. * Vorbiti incet, pentru a-1 obliga si fie atent. Pentru prescolarii mari si scolarii miei, dezvoltarea auzului fonematic este extrem de important’ intrucat asigura invafarea scris-ctitului, Acum copilul invafi corespondenta fonem-grafem. Fiecdrui sunet (fonem) fi corespunde o litera (grafem). Literele vor constitui un sprijin suplimentar pentru diferenfierea sunetelor. Exercitii: + diferengierea sunetelor cu punct de articulare apropiat; + diferengierea sunetelor surde gi a celor sonore; + diferentierea sunetelor pronuntiei corecte de cea gresité Dezvoltarea abilitatilor de analiz foneticd este fundamentalA atat pentru invaarea pronun- fiei corecte cat gi pentru invafarea citit-scrisului. Exercifii: + identificarea/numsrarea cuvintelor din propozitie; + desparjirea cuvintelor in silabe/numararea silabelor; + identificarea sunetelor din care sunt formate silabele/cuvintele; + identificarea sunetului cu care incepe cuvantul; + identificarea sunetului final din cuvént; + identificarea pozifiei unui anumit sunet in cuvant (initial, mediu, final). 3, Dezvoltarea vocabularului Se va urmari in primul rand infelegerea cuvintelor si apoi utilizarea lor. Pentru a infelege sensul cuvintelor ¢ necesar ca acestea si fie pronunfate in prezenta obiectelor/imaginilor/actiunilor concrete, Copilul invaja un cuvént dupa ce: ascultd cuvantul, vede obiectul/imaginea/actiunea pe care il/o denumeste, manipuleaz& obiectul, foloseste adecvat obiectul /imita actiunea. Ordinea invaarii cuvintelor este: infelegere, identificare, denumire. Exercifii: + si arate obiectele denumite de adult, mai intai in realitate, apoi in imagini; + si facd legatura intre un obiect real si imaginea lui; + 88 gseascd o imagine/un obiect denumit si ascuns de adult; + si sorteze obiecte de acelagi fel; + s imite o actiune la cerere, s8 0 identifice in imagini si si o denumeasca, + s arate schema corporal la el gi la alte persoane; + si arate/si denumeasct membrii familiei, jucdrii, animale, alimente, imbracdminte, obiecte din casi etc.; + infeleagi posesia (a cui este?); + si foloseasca cuvinte din sfera social’, adecvate la situajie: la revedere, pa, mulfumesc, poftim, bund ziua, mu, da; + si relafioneze 1-2 substantive cu un verb si s& execute consemnul (exemplu: adw cana gi lingurija), + sli asocieze un substantiv cu un adjectiv (aratd cana rosie, masina micd etc.). Mai tarziu copilul invaga: + si identifice obiecte/ fiinfe/actiuni dupa descriere; +s enumere elementele unei categorii (cat mai multe animale, fructe, legume etc.); +s defineasca nofiunile (cdinele e un animal; pdpusa e o jucarie); + s& sorteze obiecte in funcfie de cantitate/marime/forma/culoare; + sd identifice obiecte dup& utilitate; + s& fac’ comparatii; + 8 opereze cu analogii opuse. 19 > [arene] a. invajarea cuvintelor abstracte, cu grad inalt de generalizare este adesea dificilé pentru copii cu intarziere in dezvoltarea limbajului. Se invaté cu dificultate nofiunile de marime, forma, culoare, pozitii spatiale, coordonate spatio-temporale, raporturi cantitative gi cauzale, dar si cuvin- tele care denumese sintetic categorii de obiecte. b. invatarea cuvintelor nu este un scop in sine. Copilul nu invayi cuvinte disparate. El trebuie s& invefe si inlinfuie cuvintele in propozifii cu sens. Prin urmare, atunci cand invafa sé identifice/sa denumeasca cuvinte din vocabularul de baza (familia, partile corpului, jucarii, animale, obiecte din cas&, mijloace de transport, alimente, imbracdminte, coordonate spatio-temporale) este important ca notiunile invatate sa fie asociate in sintagme verbale. Exemple: + Parjile corpului (+ verbe): aratd, spald, sterge, mana, fafa etc. * Mijloace de transport (+ verbe): merge, zboard etc. + Alimente (+ verbe): taie, méndncd, bea. + Animale (+ verbe): sta, doarme, fuge, bea. 4, Simultan cu dezvoltarea vocabularului se dezvolt& si abilititile de exprimare in pro- pozitii si fraze si se invata structura gramaticala. Etape: + Asociazi doui cuvinte. + Asociazai un substantiv cu un verb (cdinele méndncd). + Asociaza un substantiv cu un adjectiv (cana rosie). + Foloseste adecvat adverbe in propozitie (aici, acolo, afara, sus, jos etc.) + Formeazi propozitii formate din subiect + predicat + complement (pisica bea lapte). {in situafii concrete sau cu ajutorul imaginilor se va urmari largirea propozitiilor cu: * Utilizarea corecta a cuvintelor de legaturd (prepozitii, conjunctii). + Folosirea corecté a pluralului. + Folosirea corecta a pronumelui personal si posesiv. + Folosirea adecvati a acordurilor gramaticale. + Utilizarea verbelor dup’ persoand, numar si timp. + S$ spuna cat mai multe propozifii cu un cuvaint dat. ! + 88 descrie o imagine. | + S& corecteze propozitiile formulate intentionat gresit de adult. i 5. insusirea pronuntiei corecte ij Majoritatea copiilor cu intarziere in dezvoltarea vorbirii au dificultati specifice de articulare a sunetelor si a cuvintelor. Pentru corectare parcurgeti sectiunea IL, vizdnd si dislalia, sau consultati un logoped. 6. Dezvoltarea abilitafilor de comunicare (narative si conversafionale) Capacitatea de a dialoga inseamna interactiune si cooperare si se formeaza la copii treptat. | fn acest scop copilul trebuie pus in situatii de comunicare in care adultul pune o intrebare copilului si tot el raspunde intrénd in rolul copilului, Astfel, copilul va invaa alternanta si va intra in jocul comunicérii. Lucrul in grup este ideal pentru exersarea acestor abilititi intrucat in aceasta situatie copiii interrelationeaza, inva si vorbeasca si si-i asculte pe ceilalti. Sunt eficiente si jocurile de rol (dramatizari). Pentru dezvoltarea abilitatilor narative, copiii vor fi antrenafi in: + povestire in succesiune logic a unor evenimente traite de copil; 20 + compunere de povestiri dupa imagini; + reproducerea unor povesti cunoscute cu ajutorul intrebirilor. atra mi, vine El i sa ale, ste > Majoritatea exercifiilor din aceasta secfiune se pot utiliza incepand cu varsta de 3-4 ani, Exist ins& gi fige pe care unii copii nu le pot realiza decat dupa 5 ani (exemplu: figele de constientizare fonologica). > Obiectivele urmarite prin parcurgerea exercitiilor vizeazi dezvoltarea vocabularului activ, - dezvoltarea abilitatilor de injelegere si exprimare, dar in acelasi timp gi stimularea intelectual a copiilor prescolari prin antrenamentul unor operafii ale gandirii si al unor procese psihice importante: memorie, atentie, imaginatie. > Pentru un copil de 5 ani, inainte de a incepe exercitiile, parintele/educatorul poate face 0 evaluare a nevoilor sale, notnd cu «+» figele pe care le rezolva copilul gi cu «-» pe cele la care are egec, urménd ca atenfia si se concentreze exclusiv pe cele din urmi. > Se va respecta principiul pasilor mici in parcurgerea exercitiilor. Parintele/educatorul va decide in functie de nevoile si potentialul copilului exercitiile si numrul de exersiri pentru consoli- darea unor abilitafi, in general, un copil cu intarziere in dezvoltarea limbajului are nevoie de un numa mai mare de repetiri si de respectarea ritmului propriu de lucru. > Nu uitafi sd recompensafi efortul, ca si cel mai mic succes al copilului in rezolvarea exercitior. | | re i | t. ui | e I a OBIECTIV: Vocabular: Cunoasterea schemei corporale Figa 1 CERINTE: Arata /denumeste parjile corpului: la tine, la alta persoand, la copilul din imagine! Ao 2 OBIECTIV: Vocabular: Familia mea CERINTE: Din cine este format familia ta? Cum o cheama pe mama ta? Cum il cheama pe tat&l tu? Cum ii cheama pe bunicii tai? Ai frafi/surori? Cum fi cheama? OBIECTIV: Dezvoltarea vocabularului: Obiecte din casi CERINTE: Arati/denumeste obiectele din casa! Stii la ce foloseste fiecare? Figa3 f TM Lezzdizzre| OBIECTIV: Dezvoltarea vocabular CERINTE: Arati/denumeste obi Ce Figa 4 ekg 2) omy Beene Hote BIECTIV: Vocabul Fiya7 OBIECTIV: Vocabular: Cuvinte la singular/plural « CERINTE: Eu spun unul/una, tu spui multi/multe. « Ex.: Eu am un mar. Tu ai mai multe... Joaca-te la fel si cu alte cuvinte din fisele precedente. r isa 7 Figa8 OBIECTIV: Extensie vocabular: Substantiv + adjectiv CERINTE: Spune tot ce stii despre...! (ce este?, cum este?, ce form’ are?, ce culoare?) Coloreazi! NS’ 0 OC Or of st of aos Be ak | a 29 7 Fiya 9 OBIECTIV: Extensie vocabular: Insusiri (adjective) ‘ CERINTE: Spune ce vezi! Gaseste o insusire pentru fiecare imagine. ‘ Ex.: Cum sunt cele dou pahare? (mare/mic); Cum este floarea? (frumoas&); Cum sunt cele doua creioane? (scurt/lung); Cum sunt bananele? (galbene/dulci) ete, r Coloreaza! OBIECTIV: CERINTE: Extensie vocabular: Adjective Denumeste imaginile! Spune ceva despre fiecare! (Ex.: sanie rupta, geam deschis, crocodil riu, iepuras fricos etc.) Figa 10 OBIECTIV: Vocabular, Categorii de obiecte: imbracdminte, incalfaminte : Arata/denumeste obiectele de imbriciminte, incAltaminte! Cu ce se imbraca fetitele? Cu ce se imbraca baietii? Figa 11 OBIECTIV: Vocabular. Categorii: animale domestice CERINTE: Denumeste imaginile! Cum se numesc toate cu un singur cuvant? Cum fac ele? (onomatopee) Cum se numese puii lor? Figa 12 Figa 13. OBIECTIV: Vocabular. Categor CERINTE: Denumeste imaginile! Cum se numesc toate cu un singur cuvant? Unde traiesc ele? nimale salbatice OBIECTIV: Vocabular. Categorii: fructe CERINTE: Denumeste fiecare imagine! Cum le numim cu un singur cuvant? Coloreazi-le cu o culoare potrivits! 35 Figa 15 OBIECTIV: Vocabular. Categorii: legume CERINTE: Denumeste fiecare imagine! Cum le numim cu un singur cuvant? Coloreaza-le cu o culoare potrivita! 215 OBIECTIV: Vocabular. Categorii: jucdrii CERINTE: Denumeste fiecare imagine! ‘Cum se numesc toate cu un singur cuvant? Coloreaza! Figa 16 37 es Figa 17 OBIECTIV: Vocabular. Categorii: mijloace de transport ; CERINTE: Denumeste mijloacele de transport din imagini! ; Incercuieste cu verde pe cele care circula pe sosea; cu albastru pe cele care circuli pe apa; cu galben pe cele care circula prin aer! Care merge mai repede? Care merge mai incet? i oP AST ECOG | | { | { t | a7 uli OBIECTIV: Vocabular, Categorii: meserii CERINTE: Ce meserie au persoanele din imagini? Ce meserii au paringii tai? Ce meserii mai stii? 39 Figa 19 OBIECTIV: Vocabular. Categorii: unelte oBn CERINTE: Denumeste obiectele din imagine! CER Stii la ce foloseste fiecare? — = @& — Figa 20 219 | OBIECTIV: Vocabular. Categorii: materiale: lemn, sticla, piele, plastic, metal ete. CERINTE: Din ce sunt confectionate obiectele din imagine? Din ce sunt facute hainele? Dar pantofii? Dar casele? Coloreaza! 7 41 OBIECTIV: Identificarea elementului introdus gresit intr-o anumité categorie generala. CERINTE: Care imagine nu se potriveste cu restul? De ce? Coloreaza! Figa 21 OBIEC CERIN a2 OBIECTIV: Vocabular. CERINTE: Ce vezi? Denumeste imaginile! Incercuieste/coloreaz& numai ce se poate ménca (alimente)! Ce gust au (dulce, sirat, acru)? a OBIECTIV: Vocabular. Categorii: figuri geometrice CERINTE: Cum se numeste fiecare figura? Deseneazi si tu in partea dreapta, figuri la fel! Figa 23 Ao: O 44 }| OBIECTIV: Vocabular: forme geometrice CERINTE: Ce vezi? Ce forma au imaginile? (patrat?, cerc?, triunghi?, dreptunghi?) 45 OBIECTIV: Vocabular: culoti CERINTE: Ce vezi? Coloreaza fiecare imagine cu o culoare potrivita! Fisa 25 CERINTE: OBIECTIV: Consolidarea culorilor Spune daca clovnul stie culorile sau nu! ‘A venit un clovn. Ela zis: NUCA ESTE ROSIE... Copiii au ras. Toata lumea stie: NUCA E MARO. Ce-a mai zis clovnul? ESTE ROSIE? ESTE VERDE? ESTE ALBA? ESTE MARO? a ESTE ALBASTRU? ESTE GALBEN? A ESTE ROZ? Ih OBIECTIV: 1. Yocabular: cuvinte care arati actiuni (verbe). 2. Formare de propozitii simple dupa imagini, CERINTE: Dati un nume fiecdrui copil si formati propoziti. Ex.: Ana merge. Figa 27 OBIECTIV: Formare propozifii simple (subiect + predicat) CERINTE: FormeazA propozitii dupa fiecare imagine! MA? 1p AY Za OBIECTIV: Formare de propozitii simple (subiect + predicat) CERINTE: Formeazi o propozitie dupa fiecare imagine! Ex.: Fata urea. Baiatul fuge etc. Fisa 29 IV: Formare propozii simple (acelasi subiect, predicate diferite). : Ex. Ce face pasdrea? (canta, bea apa, zboara etc.). Fisa 30 51 OBIECTIV: Formare propozitii simple (acordul subiect-predicat). CERINTE: | Spune ce vezi in imagini! Figa 31 Cum este corect? Fetifele citeste sau Fetifele citese? Baiefii fuge sau Baiefii fug? isa 31 fug? OBIECTIV: Folosirea corectd a pronumelui personal. CERINTE: FormeazA propozifii dupa imagini, care sé inceapa cu «EU»! Ex.: EU beau ceai, / EU manne paine. / EU aud. / EU miros. / BU vad. 53 ee ae Figa 33 OBIECTIV: Folosirea corectd a pronumelui personal. | CERINTE: FormeazA propozitii dupa imagini, care s& inceapa cu «TU»! Ao 233] | | OBIECTIV: Folosirea corecta a pronumelui personal. CERINTE: Formeaza propozifii dupa imagini, care sa inceapi cu «NOI»! 55 Fisa 35 OBIECTIV: Folosirea pronumelui posesiv: al, ale, a lui, a ei etc. CERINTE: Ionut si Ana merg in parc. Cu ce merge fiecare? Ale cui sunt: balonul, trotineta, cAinele, gentuja, cesuletul, papusa? Formati propozitii. Ex.: Balonul este al lui Ionut. 56 OBI ee i Keg... Fisa 36 OBIECTIV: Exprimare in propozitii cu folosirea cuvintelor de legdturd si a adverbelor. CERINTE: Formeaza propozitii dupa imagini folosind cuvintele: in, pe, sub, de pe, lang’, intre, peste, prin, spre, in fati, in spatele, deasupra, din, la, cu. VORBESC... MAJOC... COS... BEAU.. MAUIT... e7ePrO Figa 37 OBIECTIV: Exprimare in propozitii cu folosirea cuvintelor de legatura si a adverbelor. CERINTE: Formeazi propozitii dup’ imagini folosind cuvintele: in, pe, sub, de pe, lang, intre, peste, prin, spre, in fat, in spatele, deasupra, din, la, cu. ano OBIECTIV: Orientare spatiald: stinga — dreapta. CERINTE: Care este mana dreapti a fetitei? Ce vezi la stanga fetitei? Ce vezi la dreapta fetifei? Deseneaza soarele, sus, in partea stanga a imaginii OBIECTT CERINTE: Orientare spagiala. Coloreaza cu rogu ce este sus! Coloreaz cu verde ce este jos! Coloreaza cu albastru ce este la dreapta! Coloreaza cu galben ce este la stinga! Figa 39 OA Vee 42 - ul, IN Ty \ Bn CER 60 Figa 40 OBIECTIV: fnvajarea pozitiilor spatiale: in fata, in spate. CERINTE: Coloreaz imaginile din fafa / din spate! COLOREAZA CE ESTE iN‘SPATE! \) : ! Mf ee COLOREAZA CE ESTE IN FATA! Gs Cid 61 OBIECTIV: Invajarea pozifiilor spatiale: primul, la mijloc, la sfarsit (ultimul). CERINTE: Coloreaza prima imagine! Coloreaza ultima imagine! Coloreaz imaginea din mijloc! OBIECTIV: Orientare spayiala CERINTE: Completeaza imaginea de mai jos conform indicafiilor din text! as DESENEAZA $I TU: ‘+ un cog rogu pe acoperis; + un fur negru spre stnga; + 0 fereastra albastri la dreapta celeilalte; + un copac verde in stinga casei; + un nor gri deasupra casei; * 0 pasire sub nor; + un copil in fafa casei; +0 floare la dreapta usii, ling’ perete. 6 OBIECTIV: Identificarea lacunelor in imagini. CERINTE: | Spune ce lipseste in fiecare imagine! Completeaza desenele! OBIECTIV: Orientare spatiald. Grafisme. | CERINTE: Continua tu! “TH > |=|— /1/ AA OBIECTIV: Orientare temporala: anotimpurile. CERINTE: Numeste anotimpul din fiecare imagine! {in ce anotimp suntem acum? Ce anotimp urmeazi? OBIECTIV: Ordine temporald: zilele siptimanii, CERINTE: | Spune in ordine zilele sptmanii! Ce face mama/bunica in fiecare 2i? Ex.: Luni face mancare. Marti spala rufe. Sa folosim cuvintele: AZI, IERI, MAINE, POIMAINE Exemplu: Azi este marti. Teri a fost Maine va fi Poimaine . OBIECTIV: Ordine temporal. Momentele zilei. Ceasul CERINTE: Cum numim partea din zi cdnd ne sculam? Cum numim partea din zi cénd ne culcam? Povesteste in ordine cronologic& ce-ai ficut azi! Care sunt formulele de politefe, adecvate momentelor zilei? Figa 47 OBIECTIV: Orientare temporald. Ceasul. CERINTE: | Spune cit e ceasul (ora)? Figa 49 OBIECTIV: Ordine temporala. CERINTE: Spune in ce ordine imbraci obiectele de mai jos! Pune un numar in ordine, sub fiecare, de la | la 16! CERIN’ OBIECTIV: Ordine spatio-temporal. CERINTE: | Spune care este primul, urmatorul, ultimul sau primul, al doilea etc.! n Figa 51 OBIECTIV: Imagini identice. Vocabular: la fel, egal, petechi CERINTE: Observa imaginile! Uneste cu o linie pe cele care sunt la fel. OBIECTIV: CERINTE: Vocabular: cuvinte opuse. Spune ce vezi in imagini! Care este mare? Care este mic? Figa 52 OBIECTIV: Aprecierea dimensiunilor reale ale fiinjelor si obiectelor. CERINTE: Spune care este mai mare / mai mic, in realitate. Coloreaza! Figa 53 | ! OBIECTIV: Vocabular: cuvinte opuse. CERINTE: Spune ce vezi in imagini! Sunt la fel? Figa 54 SA PRIVIM ANIMALELE! FIECARE ARE O ANUMITA PARTE A CORPULUI, MAI LUNGA. CARE ANUME? Figa 55 OBIECTIV: Operare cu nofiuni opuse. CERINTE: Joc: «Daca nu este aga, atunci cum este?» iti voi spune o propozitie din care lipseste ultimul cuvant. Gaseste cuvantul potrivit! | + Fratele meu este baiat, sora mea este * Tata este barbat, mama este . + Vara este cald, iarna este .. + Ziua este lumini, noaptea este . + Lamia este acr, + Vara ploua, iamna . + inghetata este rece, ceaiul este . + Masina merge repede, melcul merge + Elefantul este mare, soricelul este + Painea este moale, fierul este + Fulgul este usor, piatra este ... + Zana este frumoasa, Baba Cloanta este + Bunicul este batrén, tata este + Ai + Bran este gras, Stan este ..... inseamni aproape, ,acolo” inseamna tavanul este + Dusumeaua este j + Daca spui o minciund, inseamna c& nu spui .. + Daca nu este lenes, inseamna ca este + Dacd nu este cuminte, inseamnd ci este .... + Dacd nu este seurt, atunci este . + Daca nu este gros, atunci este + Dac nu este vesel, atunci este + Daca nu este curat, atunci este + Daci nu este inchis, atunci este + Dacé nu este ud, atunci este .. + Dacd nu este vec! , atunci este + Dacd nu este bolnay, atunci este + Dacd nu este bogat, atunci este OBIECTIV: Exercitii de comparare a obiectelor{tinjelor. CERINTE: | Spune ce vezi in imagini! Prin ce se deosebesc? Prin ce se aseamna? Gaseste cat mai multe asemanari/deosebiri, Figs 56 CAINE ~ PISICA AVION ~ MASINA. fi PARA-MAR ~ 7 Figa 57 OBIECTIV: Sesizarea absurdului in imagini CERINTE: Spune ce vezi in imagini! Se poate asa ceva? Explica! Ex.: Gaina face oud negre. Se poate? Coloreaza! OBIECTIV: Dezvoltarea auzului fonematic. Analizé fonetic’. Figa 58 CERINTE: Ce sunet se aude la inceputul cuvantului care denumeste obiectul din imagini? Coloreazi! 9 Fisa $9 OBIECTIV: Dezvoltarea auzului fonematic. Analizi fonetica. CERINTE: Ce sunet se aude la sfarsitul cuvantului? | | | | Coloreazai! | OBIECTIV: Constientizare fonologica. CERINTE: Colorezi numai daci se aude sunetul «L». Unde se aude? La inceputul cuvantului, la mijloc sau la sfargit? 81 ICTIV: Constientizare fonologica. INTE: Denumeste obiectele din desene Uneste cu o linie imaginile in care se aude sunetul «Co»! Figa 61 ey "OS cl & B oO 8 Sal \G OBIEC CERIN Figa 62 OBIECTIV: Constientizare fonologica. Uneste cu o linie imaginile din cele dou’ coloane, astfel ineat rostind ce reprezinta, numele rostit si inceapa cu acelasi sunet OBIECTI CERINTE: Constientizare fonologica. Uneste cu o linie imaginile din cele doua coloane, ale c&ror denumiri incep cu acelasi sunet. Coloreaza! as ] Figa 64 OBIECTIV: Constientizare fonologica. Lanul cuvintelor. CERINTE: Ultimul sunet din cuvant este primul in cuvantul urmator. Formeaza lanjul cuvintelor. Coloreaza! 85 Figa 65 | OBIECTIV: Constientizare fonologica. CERINTE: Denumeste imaginea! Cu ce sunet incepe cuvantul care denumeste obiectul ilustrat? a Desparte fiecare cuvant in silabe. In casufele aliturate deseneaza atitea liniufe cate | silabe are cuvantul | Stii cfte sunete se aud in fiecare silaba? | mn OBIECTIV: Diferentiere sunete, Paronime. cum un singur sunet schimba sensul cuvantului. CERINTE: Ascultd cuvintele pe care le rostesc gi alege pe cel potrivit pentru fiecare imagine: rac, lac, lam, rama, pere, bere, bard, para. Potriveste-le in perechi. Observa Fisa 66 87 Figa 67 OBIECTIV: Diferentiere sunete. Paronime. CERINTE: Alege din urmatoarele cuvinte, pe cel potrivit pentru fiecare imagine: toamn, doamni, fata, vata, ace, ate, cocogi, gogosi. Potriveste-le in perechi. Observa cum un singur sunet schimba sensul cuvantului. Figa 68 OBIECTIV: Identificarea similitudinilor (rimelor) in cuvinte. CERINTE: Denumeste imaginile si uneste cu o linie cuvintele care rimeazi cu denumirea imaginii din mijloc! Coloreaza! 89 OBIECTIV: Dezvoltarea limbajului descriptiv si a abiliteyilor narative. Observa! Povesteste! Coloreaza! Vocabular: Mog Craciun, daruri, colinde, briduti, globuri, sirbatoare, bucurie, cozonac ete. CERINTE: Figa 69 OBIECTIV: Dezvoltarea abilitdgilor narative. CERINTE: | Povesteste ce vezi in imagini! 1 OBIECTIV: Dezvoltarea abilitatilor narative. CERINTE: Povesteste ce vezi in imagini! Figa 72 9: OBIECTIV: Dezvoltarea CERINTE: Povesteste | | Figa 73 OBIECTIV: Dezvoltarea abilitajilor narative. CERINTE: | Povesteste ce vezi in imagini! CLOSCA NEDUMERITA ~Cot-cot-cot! Va rog si-mi dati Puii mei adevarati! 94 OBIECTIV: Dezvoltarea capacitafii de a réspunde adecvat la intrebari CERINTE: Raspunde la intrebarile mele! Fisa 74 © Cum te cheama? © Citi ani ai? © Unde locuiesti? © Cum ii cheama pe parintii tai ? © Ce meserie au paring tai? © Care e mana ta dreapta? © Paina la cat stii si numeri? © Ce animale cunosti? © Ce este marul? © Ce este mingea? © Cum se numese, cu un singur cuvant: avionul, vaporul, trenul, bicicleta? © Cite picioare are cdinele? © Ce animal ne da lapte? Dar oua? © Din ce este fcut dulapul? © Din ce este facut paharul? © Numeste doua obiecte rotunde! © Cuce se inchide usa? © De unde se cumpara prajituri? Dar medicamente? © Ce straluceste noaptea pe cer? © Ce culoare are iarba? Dar laptele? © Lace culoare a semaforului ai voie si traversezi strada? © Stii care sunt zilele saptaménii? © Stii anotimpurile? © Cand inflorese pomii? © Dupa iama ce anotimp urmeaza? © Cum numim partea din zi cdnd ne scum? © Cum numim partea din zi cand ne culeam? © Cum numim ziua care a trecut? © Cum numim ziua care urmeazi dupa ziua de azi? © De ce trebuie si ne spalim? © De ce au casele geamuri? © De ce trebuie si incuiem usa cénd plecim de acasi? 95, © De ce nu trebuie si te joci cu chibriturile? © De ce se duce mama la piafa? © De ce luam umbrela cand plows? © De ce gi cfnd trebuie s& ne fie rusine? © Cum poti ajunge la etajul 5 dintr-un bloc? © Ce se intémpla daca scapi un ou din mana? © Ce se intémpla daca te-ai thiat la deget? © Ce se intampls daca ploua? © Ce se intampla daca ai pierdut banii pe care ti © Ce se intimpla daca te bate un copil mai mic decat tine? a dat mama? © Tofi oamenii sunt tineri? © Ziua este intuneric? © Zapada este calda? © Dupa iama vine vara? © Lamia este dulce? © Meloul merge mai repede decat masina? © Un elefant este mai mic decdt un goricel? © Lace foloseste creionul? © Ce este soferul? © Ce este ploaia? © Ce este mama? © Ce povesti tii? © Stii o poezie? 96 II. Sa vorbim cu... placere Exercitii pentru dificultiti de pronuntie a sunetelor (Corectarea dislaliilor) Exista unii copii care au dificultati in pronungia (emiterea sau articularea) corect a fonemelor (sunetele limbii), silabelor sau cuvintelor. in general, spre varsta de cinci ani, articularea fonemelor este definitivata, dar dac& si dupi cinci ani dificultatile se mentin putem vorbi de dislalie. Dislalia const in deformarea unor foneme, inlocuirea lor cu altele mai usor de pronunfat sau chiar absenfa lor. Cand parintele a constatat aceste deficienfe este bine s& consulte un logoped. Colabo- area cu logopedul si continuarea exercitiilor recomandate acasi sunt esenfiale pentru 0 rapid& si buna corectare. in aceasta sectiune noi va propunem exercitii si material verbal pentru corectarea sunetelor: S, Z, §, J, T, Ce, Ci, Ge, Gi, L si R. Am efectuat aceasta selectie, avand in vedere c% freeventa dificultifilor de pronunfie a acestor sunete este mai mare decat a celorlalte. Sigur, pot aparea + S final cu consoane muls, fals, vals, intors, vars, uns, plans, sens + S interconsonantic institut, transpirat, inscris, instruit, instarit, instrument, inspector + S aflat de doud ori in cuvant sosit, sindtos, serios, scos, scris, somnoros, setos, scrisoare, inscris 4, Prop Sanda se da cu sania. Smaranda bea sirop cu sifon. Mama iese din cast, Pisica este sub masa, Vasile este santos Sandu a sosit aseara din gat. Sorin a trimis 0 scrisoare la Sinai Cosmin are o salopeti albastra. Sile se spald cu spun. Costel este serios dar sfios. Material verbal pentru consolidarea sunetului Ss Ajutati copilul si memoreze pronuntand corect sunetul ,.s“: 1. Poezii Somnoroase pasirele Somnoroase pisarele, Pe la cuiburi se aduna, Se ascund in ramurele Noapte bun’! Luna Luna blanda si sfioas’ Rasare de dupa 0 casa E palida si frumoasa. Spune povestea c-ar fi o craiasa Tacutdi si misterioast Ursul si albinele Un urs veni la o prisaca Si prinse paguba si faca. Albinele cu aprig glas Au tabarat pe al sdu nas. Vai, nasul meu, simt cd-mi ia foc! Si ursul o lux din loc. 103 Pisoii Miau, miau, miau, Pe-nserat, Tofi pisoii s-au culcat. Jar mamica lor, pisica, La fereastra std si coase 2. Ghicitori Sunt cu foi, nu sunt copac, Haina nu-s, dar sunt cusuta, yy) ‘Nu sunt om, dar vezi, nu tac, Ninge peste derdelus Hai cu tofi la sinius! Ce te legeni Ce te legeni, codrule, Pari ploaie fara vant, Cu crengile la pamant? De ce nu mas legina Daca trece vremea mea! (ML. Eminescu, Ce te legen, fragment) 2. Ghicitori Merge, merge, greu ajunge Are coame, dar nu-mpunge. E ghebos gi fricos $i cnd merge la plimbare isi ia casa in spinare. Cine-i oare? (melcul) Lungi picioare, gatul lung Pare-o vie macara. MA priveste tare bland, Ca si cum m-ar mangaia. (girafa) 3. Joc de cuvinte + tranforma: fuge —fugi culege — merge — plinge — strange — stinge — unge — + continui tu, gisind alte cuvinte 132 Material verbal pentru diferentierea sunetelor CE, CI - GE, GI 1. Ajutafi copilul sa memoreze facind diferentiere intre consoanele ce, ci- ge, gi 1, Poeaii Cinei budinei in cuptor sunt einei budinei; 1, smu le lingi $i cdmafi sunt tot vreo cinet; Pisicel, sa nu-i atingi! Margica Plange Langa geam Lucica, Plange c-a pierdut margica, A lasat-o-n vant si ger Printre fulgi cazui din cer. Mos Martin Mogului Martin ii place Ca si noua, si se joace. Si culege cu plicere Vesel, fagurii de miere. $i bea mierea din uleior: Tare-i buna: mor, mor, mor! (L Cao, Exerc poe pence mal mit cop, EDP, Buc, 1976) Material verbal pentru diferentierea sunetelor JE, JI— GE, GI I. Ajutati copilul si memoreze ficand diferentierea intre sunetele je, ji- ge, gi 1. Poezii Iar te legeni, lujere, Prin ploaie cu fulgere! Nu fi, lujer, necajit Vremea rea a si fugit! $tiu doi frafi, doi melei pribegi, Tare moi gi tare blegi Niciodat nu sunt treji Dar ei cred ca sunt viteji. (L. Carol, Exereti pez pentru cei mai mic copii, ED cure, 1976.) 133 Emiterea gi fixarea in cuvint a sunetulu 1, Exercitii specifice emiterii sunetului L. ~ maxilarele sunt deschise; - limba se sprijind cu varful pe alveolele incisivilor superiori, apasandu-i si coboriind bruse; - marginile limbii sunt usor coborate pentru a permite scurgerea laterala a suflului de aer; - iesirea aerului pe nas este impiedicata de pozifia ridicata a valului palatin. Este foarte util exercitiul urmitor: se plimba limba pe palatul dur, dinapoi inainte, cu gura larg deschisa (timpul 1), apoi, o dati cu miscarea limbii, se pronunté la, la, la (timpul 2). II, Repetati cu copilul 1. Silabele la, le, li, lo, tu, 14, 14 al, el, il, ol, ul, al ala, ele, ili, olo, ulu, ala, ili; lala, lele, lili, lolo, lulu, 1ala, lili; fal, Jel, lil, lol, lul, Lal, Hi 2. Cuvintele: +L inifial urmat de vocala: lac, lat, laba, lapte, lacom, leu, lene, leac, lenes, lin, liceu, loc, lund, lume, lupti, lebada, locomotiva, lini, Hicusta. a CY A Be + L median urmat de vocala: sali, vale, vii, dulap, elev, moale, pelican, alune, cimili, elefant, balon. ™ Dd 134 + L final precedat de vocali: cal, mal, val, copil, vesel, cfel, papagal, tunel, hotel, ghiocel Pf fe + L aflat de dou ori in cuvant: Lili, Liliana, liliac, bilele, sandalele, legumele, gladiole, flanela, biblioteca, sticlele, -< a se 3. Grupuri consonantice cu L Pl: pla, ple, pli, plo, plu, pla, pli; plac, place, plas, planeti, plafon, plajé, plapuma, plec, pleaci, plete, plin, plic, Plisc, plisat, ploaie, plop, plow, pluti, plus, pluteste, plicinti, plitesti; aplaud’, apleac’, aplic’, umple, impleteste, compliment, supliment. BI: bla, ble, bli, blo, blu, bla, bli; blat, bland, bleu, bleg, blestem, blid, blit, blindat, bloc, bluzi, blind, blinar; umbli, cablu, tabla, imblanit, imblanzit, biblioteca. Cl: cla, ele, eli, elo, clu, eld, eli; claie, clap, clasi, clam, Claudiu, clatind, clei, cleste, clin, clip, elim’, client, ¢lipeste, elopot, closc’, inchei, inelin, include, inclestat. gla, gle, gli, glo, glu, gla, git; glas, glanda, gladiole, glezne, glie, glob, gloati, glum’, glucoza; oglinda, panglica, oglindit, inglodat. Fi: fla, fle, fli, flo, flu, 2, Mi; flacon, flaut, flanela, flinta, fluviu, flaménd, facau. aflim, umfla, afluent. 4, Propozitiile Culeg si aleg. Licdelacom. L 135 Copilul e vesel. Lili ia multe lalele. Alina are multe baloane. Pe dulap e un balon. Lasi caitelul s& linga laptele. Am plecat pe ploaie cu o plasa plina. Claudia are o bluza galben’. Elefantul si cdmila sunt animale blainde. Claudiu spune glume in oglinda. Elena cnt& un céntec de leagin, Material verbal pentru consolidarea consoanei L I. Ajutati copilul sii memoreze versurile, avand griji sk pronunte corect consoana I: 1. Poezii Lebada Luna, lacul Iumineaza; Lebiida pe el pluteste (FD Lunecand pe luciul apei, — Capu-n pene igi odihneste. (Cal, Berit: porst pene cei mal mil cop, ED.P., Bucur, 1976) Luna Luna luneed usor Prin tufisul unui nor; Si cand luna lunecd Lunea se intunecd. 136 Catelugul : Cajelusule, si-mi spui Unde-i laptele? Vezi, nu-i! Cine mi-a umblat in oale De le vad pe toate goale? Cine-i hotul? N-oi fi tu? Labus Strengarul Labus ‘Are-n curte un culeus, fen 4 Un culcus de paie moi Bn Langa lada de gunoi. Nu da voie nimanui SA intre-n culcusul lui. Daca vede o gain’ alunga prin gradina; Latra vesel la purcel CA n-are culcus ca el. 2, Joe de euvinte: »Sinonime prinse-n rime“ Marea Astiizi marea este calmd Sie neteda ca-n palma, lar pe plaja insorita Toati lumea-i linigtitd. Paianjenul Un paianjen de la sol Pe un fir urci domol ‘Sta pe pnza doar putin Si-napoi coboara lin. Pescarul Cu o undita si-un ac De trei ceasuri sti pe lac, Pesti in balta sunt destui Dar nu trag la dumnealui. (N.Toche, Sinomime prinse-n rime, Editura Teora, Bucuresti, 1998) Emiterea si fixarea in cuvant a sunetului R d I, Exercifii specifice emiterii sunetului R - limba plata in interiorul cavitatii bucale; - marginile limbii sprijinite pe molarii superioris ~ viirful limbii, lit, agezat in spatele alveolelor incisivilor superioris - limba vibreaza de 2, 3 ori prin expulzarea aerului (se arata vibra ~ se poate deriva din ,,2“ emis in varful limbii la incisivii superiori. Se pronunta prelungit / 2222... in timp ce se dau impulsuri scurte in barbi - acelagi exercitiu cu ya la la..."s ~ se poate deriva din td td td...* pronunfat repede si trecdindu-se in. y tert... IL. Repetati cu copilul | 1. Onomatopeele | barrr (frig) parrr (oprirea cailor) ay tarrr (turturica) tarrr (soneria) brrrum (masina) 2. Silabele ra, re, ri, ro, ru, ra, ri; ar, er, ir, or, ur, ar, ir; ara, ere, iri, oro, uru, ard, iri; rara, rere, riri, roro, ruru, rar, riri; rar, rer, rir, ror, rur, rar, rir, 3. Cuvintele rac, rai, ras, radio, rapid, rafi, ren, repede, rece, rege, rima, Rica, ridic’, rimel, roaba, roati, romb, ros, roz, roman, rosu, rup, rug, rod’, rumen, rusine, rad, rama, rit, rad. Re @ & 138 + R median intre dou vocale tare, mare, sare, pere, vara, gard, fura, padure, burete, garaj, baraci, carioca. +R median urmat de consoanit barzA, varzi, iarb’, cdrbune, marfé, argint, doarme, arama, carte, martie, parc, carne, harnic, cértifé, murdar. & G2 & +R final car, mar, pir, sar, var, fier, fir, fur, dur, cotor, topor, penar, umir, pahar, cobor, cocor, bucur, aviator, sofer, Azor. + Raflat de doua ori in cuyant cu vocal rar, ricoare, revedere, respira, cdrare, ramuri, durere, armasar, brutar. + Rin grupuri consonantice ‘Tr: tra, tre, tri, tro, tru, tra, tri, trag, tras, trage, Traian, trapez, tramvai, trandafir, tractor, trei, tren, trece, trecut, treaba, trening, trezit, trib, tricou, tribund, triunghi, trist, trifoi, trup, truc, trad’, trunchi, trupa, trdieste, trisnit, tanta, trantor, patru, metru, pentru, intruna tra, stre, stri, stro, stru, stra, stri, strada, strop, stricd, strugure, strune, stramti, strimb. Dr: dra, dre, dri, dro, dru, dra, dri, drag, draga, drajeu, dreg, dres, drept, drepiate, dreptunghi, dribling, dric, dropie, drojdie, drum, drumet, dramba, adresa, Adrian, Andrei, mandru, catedra, cadran. Pr: pra, pre, pri, pro, pru, pri, pri, praf, prag, praz, practic, pref, prezent, preface, premiu, prind, Print, pricep, privesc, prizi, primavari, prieten, prost, proba, prosop, profesor, prun, prunc, Prut, aproape, aprind, opreste, capri, impresie, imprumut. Br: bra, bre, bri, bro, bru, bra, bri, brad, brat, bray, Bran, bravo, breaz, breton, brici, briceag, brigada, briza, bronz, bronzat, broasci, brotac, brut, brutar, brusc, brumi, ibric, obraz, obraznic, umbra, imbracd, dezbraci, umbrela. Cr: era, ere, eri, cro, cru, er’, eri, | erai, crap, eraca, cravata, eratifa, ered, cref, ereion, ereste, | ereanga, ereion, crim, eriva}, erizi, crom, eroitor, crocodil, crochete, cronometru, erud, eruce, eruzime, ering, acrobat, ineredere, aerit, oerotit, ineretit, lacrimal, gra, gre, gri, gro, gru, gra, gri, grai, gras, gram, grajd, gratuit, gramatica, greu, grec, gresit, greva, greati, greutate, gri, grip’, grija, grindina, Grigore, gros, groap’, groazi, grup, grup’, grimada, grindina, gradinita, grane, grau, agraf’, ingrijeste, fotograf, ograda, program. Fr: fra, fre, fri, fro, fru, fr’, fri, frate, Fram, frazi, fractie, fractura, frac, frectie, freza, frig, frige, friscd, fri front, frontier’, fruct, fructe, frumos, frunzi, frént, fram, framanta, Africa, refren, infrint, infricosat, infrunzit, sufragerie, ider, Vr: vra, vre, vrei, vro, vru, vra, vri, vraf, vraci, vraja, vrajit, vrabie, vrej, vrem, vreme, vreau, covrig, Avrig. 4, Propoziti Rada rade. <— PERRI: Corina are mere si pere. Rica are o carie dureroasi sii Pe mare ¢ un vapor. (~ Mara sare coarda. Camera e mare gi curata. t 140 Traian trece strada. Prietenul meu a luat premiul I. Adriana si Andrei merg pe drum. Bradul inalt face umbra deasi, | Am desenat un crin cu ereionul. Grigore ingrijeste gradina. Fratele meu rezolva fractia. Eu vreau un covrig. Material verbal pentru consolidarea sunetulu R 1, Ajutati copilul si pronunte corect sunetul R, apoi si memoreze versuril 1. Poezii Rica Rick nu stia si zicd Rau, rifused, ramuricd Dar de cénd baiatul invaya Poezia despre rata, Rica stie acum si zicd Rau, rafugea, ramurica. Randunica De la stresini la ciresul imbracat in mii de flori, Randunica da indemnul = Hai la zbor, dragi puisor Cartita Pe movila din ogor Cu cdciula de farana lese-o cartita batrana Sa se uite la tractor. Bradul Cand arde soarele de mai, Cand vantul iernii geme Maretul brad, pe varf de plai, Std verde-n orice vreme. Hoata Pisicuta noastra hoata A flicut 0 boroboata. In camara a intrat Pe furis sia furat O bucata de friptura Mama nu stia ca furd O credea foarte cuminte! Dar de-acuma inainte, Daci-o mai fura vreodati, Vai de blana ei tarcati! 2. Framéntiri de limba: Capra calea piatra, Piatra crapa-n patru, Crape capul caprei Precum piatra in patru, Trei olteni trecura Oltul inapoi trecu Radoi. CAti olteni trecura Oltul inainte si-napoi? 3. Joe de cuvinte »Sinonime prinse-n rime Am sa fiu aviator, Un pilot cutezitor, Si-am si zbor adeseori Prin covoarele de nori (.Tache, Sitonime prise br rime, Editura Tera, Bucuresti, 1998.) 142 Material verbal pentru diferentierea consoanelor L-R 1. Repetati cu copilul 1. Cuvinte paronime: lac - rac sale — sare Jami = — rama moale — moare asi — ras alam’ - — arama lad’ — radi clam — crama lege — rege clema — crema lob — rob gls — gras loz, — rozt val — var lupta, = rupti Lied ~ Rica — 2. Cuvinte confindnd sunetele L—R. pakirie umbrela calendar felinar aprilie primul culori calare peretele aglomerat rimurele tricolor albastru stoluri flacdra straluceste soarele corul floare 3. Propozitii Raluca ascultd la radio. Rares a colorat lalelele. Alecu trece clare pe cal. Rapidul e tare aglomerat, Lalelele trebuie raritey Lili rupe ramurelele. Drumul trece pe marginea lacului imi plac culorile tricoloruh Soarele risare pe cerul albastru Pisrile cAkitoare pleaca in stoluri spre {21 calde. Il. Ajutati copilul si distingd consoana L de R, apoi cereti-i si memoreze versurile: 1. Poezii Leul De copii e sala plin& 88 Si cu tofi aplaudau, Laa flacairii lumina’ 3 WP Cand prin cere leii treceau. Lebida Lacu-n soare straluceste $i in legdnari de vals; Cu o lebada mireasa $-au prins nuferii in dans. Riitusea O ratusca buclucasa Cu papucii rosiori Catre bala, si se sealde A pornit-o de cu zori Corul de pe lac Oac, oac, oac! Dinspre lac Se aude un brotac. Ba mai mult, in urma lui, intr-un cor al nimanui, Zi si noapte Nu mai tac, ‘Tardboi, intruna fac, Se intree fara pereche Broastele dup’ ureche. Tot ce e pe lume Tot ce € pe lume Flori ne dau gradinile, Are-un rost anume: Ou dau gainile Marul ne da merele Panza n-o da inul Parul ne da perele, Strugurii dau vinul, Norii ne dau ploaia Peste ne dau baljile, Lana ne-o da oaia, Minte ne dau cartile. Somnul ne da visele, Miere dau albinele Caisul, caisele. Omul bun da binele. Grau ne dau ogoarele $i lumini, soarele. 3. Ghicitori Asezati pe cuptor i> ‘Toarce-ntruna fara spor. F CAci nu da-ntr-o saptimén’, (3897 ‘Nici macar un fir de land, (pisica) y Amo floare, mandra tare, Cu parfum si cu culoare. ‘Te infepi cénd rupi un fir Cie firde......... (trandafir) 144 Anexa 1 | OBIECTIV: Fixarea si consolidarea sunetului ,,S CERINTE: | Citeste imaginile, pronunfind cu atentie sunetul ,,S*. Coloreaza! LO Ea ES Gz Be 146 ee Soe | OBIECTIY: Fixarea si consolidarea sunetului ,,$* | CERINTE: | Citeste imaginile, promuntand cu atentie sunetul ,S*. Coloreazi! OBIECTIV: Anexa 5 OBIECTIV: CERINTE: Diferenjierea in vorbire a consoanelor ,,S—Z". iteste imaginile, pronuntand cu atengie sunetele , Serie litera ,S“ Inga imaginile a cdror denumire confine sunetul ,.S* Serie litera 2“ ling imaginile a ciror denumire confine sunetul , Coloreazat 149 Anexa 6 pronunténd cu atentie sune f ngi imaginile a cdror denumire confine sunetul ,S* * nga imaginile a ciror denumire contine sunetul J”. Anexa 7 OBIECTIV: Diferenjierea in vorbire a consoanelor ,S~$" CERINTE: | Citeste imaginile, pronuntand cu atengie sunetele ,,S*, .$*. Serie litera ,* ling imaginile a cdror denumire confine sunetul ,,S*. Scrie litera ,$" nga imaginile a caror denumire confine sunetul ,.$ Coloreaza! OBIECTIV: Diferentierea in vorbire a consoanelor ,,Z—J". CERINTE: Citeste imaginile, pronungénd cu atentie sunetele ,Z, ,J Serie litera ,2* Inga imaginile a ciror denumire confine sunetul 2". Serie litera ,,J* Kinga imaginile a caror denumire confine sunetul ,J. Coloreaza! 152 Anexa 8 Rivac Ge aS x = Hil. Sa citim : me cu... placere SNe pentru invatarea citirii (Prevenirea dislexiei) Ne propunem in acest capitol si atragem atentia asupra acelor etape care marcheaza evolu in invatarea citiri si asupra unor aspecte care pot pirea mai dificile cititorului incepator. Ideea principal este ca dificultatile trebuie prevenite pregdtind corespunzator fiecare etap& in parte. Pregatirea copilului pentru insusirea limbajului scris incepe deyreme, in perioada prescolari, mediul familial si in cel al gradinitei, si este influentata puternic de importanta pe care paintii 0 corda cartilor. I. inainte de toate, trebuie trezit interesul copilului pentru lectura, iar acest aspect este necesar si fie instalat mult inainte de perioada scolar’. Pentru prescolarii mici, implicarea parinfilor in inifierea deprinderilor de utilizare a carjilor | (prin citirea impreund cu copilul a c&rfilor cu imagini) este foarte important. Aceasti activitate este foarte plicuté pentru copil, mai ales pentru c& se realizeaz o colaborare intre parinte si copil, prin care acesta din urma va constientiza legitura dintre imagini si textul tiparit. | Stimularea interesului copilului pentru cirti va influenta procesul de invitare a descifririi cuvintelor tiparite. Primii pasi efectivi se fac in perioada prescolari prin constientiza- rea fonemelor, adic sunetele care formeaza cuvintele, Discriminarea fonematicd precede invafarea literelor. Literele vor avea un sens pentru copil numai daca le va injelege ca pe niste semne care | reprezinti, in scris, sunetele ce aledtuiese cuvintele. inca de la primele exercitii de invajare constienti a fonemelor putem folosi literele, deoarece sunt un sprijin in efortul de diferentiere a sunetelor. Fiecare sunet are litera lui care i reprezinta. Exercifiile de antrenament in acest sens se parcurg in ordinea dificultatii lor. Veti observa, deci, cf in figele noastre se incepe cu sesizarea primului sunet din cuvant, accentuand trei situafii: c”ind acesta este o vocal, cand este o consoana care permite o emitere prelungita (s, s, z, } J.J ¥) $i apoi cfnd este o alt’ consoand. Acesta este un prim grad de dificultate. Gradul urmator de dificultate urmireste identificarea ultimului sunet din cuvant, punand gi el accent pe doud tipuri de exercitii: mai intéi cu cuvinte care se termin’ in consoane si pe urmi cu | cuvinte care se termina in vocale. Cel mai inalt grad de dificultate ce priveste identificarea sunetelor/literelor din cuvinte | vizeaza precizarea atét a primului sunet din cuvdnt cét gi a ultimului, urmarind totodata consolidarea si verificarea celor invatate, Numai dup’ aceea putem trece la o etapa ulterioara. IIT. Cea de-a treia etapa in invatarea citirii este etapa de analizt fonetic’: ciutarea pozitici } in cuvént a unui sunet dat: la inceputul, la sfarsitul sau in interiorul cuvantului. Copilul are in fafa literele inca de la primele exercitii, si va fi invafat sa asocieze sunetul cu litera. De fiecare data cdnd da raspunsul corect, va copia litera mare de tipar in locul indicat. Dupa acest model exercifiile pot fi diversificate de educator sau parinte péna cand copilul ajunge si diferentieze fart probleme sunetele componente ale unui cuvant si in acelasi timp invata sa recunoasca toate literele. Subliniem si aici c& este foarte importanti respectarea parcurgerii secventiale a tuturor etapelor gi a gradelor de dificultate aferente. De aceea trebuie si se lucreze individual, urméand ritmul fiecdrui copil si nu vom trece la alti etapa pand nu este parcursi corect cea anterioara si aprofundat confinutul pe care il vizeaz’. IV. Exercitiile de sintez din aceasta sectiune cuprind, pentru inceput, cuvinte formate din dou sunete (vocald-consoana), si apoi din silabe (vocala-consoand si consoanti-vocala), 154 Citirea cuvintelor formate din trei litere (consoand-vocala-consoand) se exerseaz cu ajutorul structurilor in care o singura liter’ se schimba, pentru facilitarea sintezei. Scopul este formarea preciziei si rapiditati citirii, pe de o parte, iar pe de alta, a-i da copilului siguranti si incredere de la primii pasi. Figele cu serii de cuvinte din care lipseste o litera sau o silaba urmairesc exersarea reprezen- tGrii suecesiunii fonemelor in cuvant. Pentru cerinfele care par mai grele cititorului incepator oferim fise de exercitii cu dificultate progresiva, cum sunt cele pentru grupul consonantic, pentru diferentierea literelor a, i si si pentru invajarea grupurilor ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi. Ultimele fige din aceasta sectiune vizeaz3 consolidarea deprinderilor de citire corecti. Sunt propuse exercitii de ordonare a cuvintelor in propozitii, de separare a cuvintelor din propozitii, apoi scurte texte, pentru identificarea greselilor si punerea semnelor de punctuafie adecvate intr-un text. Fiecare pagina din sectiune este o fis de lucru. Alegerea si modul de utilizare a figelor, independent sau cu ajutorul adultului, se va face in functie de varsta, de nivelul de pregatire al copilului sau de tipul dificultatilor pe care le intmpind. Important este sa stim pentru fieeare copil in ce etapa se afld gi ce tip de exercifii fi este util. Figele care presupun formarea deprinderii de sinteza a cuvintelor polisilabice si a propozi-~ tiilor, potrivite pentru scolarii mici ca lucru independent, pot fi folosite foarte bine de cadrele didactice din gradinite, ca exercitiu oral pentru constientizarea fonetica. «+ De modul in care este indrumat copilul in invatarea citirii depinde ca el si evite sau nu a recurge la ghicirea cuvintelor sau la citirea mecanica. Conducdnd copilul pas cu pas, el va cfsliga precizic, rapiditate, siguranta si mai ales interes pentru citire. invijarea citirii nu trebuie si insemne pentru copil efort, nesiguranfa, team’ de esec. in acest context, rolul adultului, educator sau parinte, este de a preveni dificultatile. De aceea, am afirmat noi c& tofi copiii trebuie si invefe si citeascd cu plicere, sa géseasci astfel motivatia intrinseca de a progresa, pentru ci fiecare etapa depasiti le va deschide accesul la njelegerea si dobaindirea de informatii + Cu ce sunet incepe cuvantul? AEIOU aeiou + Citeste imaginea si serie in cAsufa litera potrivita. Fisa 1 Up ie Nf PEE PLETE EPTE + Cu ce sunet incepe cuvantul? SZSJFV szsjfv + Citeste imaginea si scrie in cisuta litera potrivita. Figa 2 * Cu ce sunet incepe cuvantul? MNTDTH mntdth + Citeste imaginea gi scrie in cAsufa litera potrivita. Fisa 3 ) Sf y } S PPLE ELE + Cu ce sunet incepe cuvantul? RLCGPB rlegpb + Citeste imaginea gi serie in cisuta litera potrivita. ME I PIP + Cu ce sunet se termina cuvantul? + Citeste imaginea si scrie in cAsuta litera potrivita. TEIETEIETEIE + Cu ce sunet incepe si cu ce sunet se termina cuvantul? + Citeste imaginea gi scrie in cAsufa litera potrivita. Pisa | + Cu ce sunet incepe si cu ce sunet se termina cuvantul? + Citeste imaginea gi scrie in cdsuta litera potrivita. q y&S qi Sie. PETEIe . s : la inceput, la sfarsit sau la mijloc? + Citeste imaginea gi scrie in cAsuta litera corespunzator pozitiei. r s CUE a Coe Ais (o-oo Yoon + Unde se aude in cuvant sunetul indicat: la inceput, la sfarsit sau la mijloc? * Citeste imaginea i scrie in cisuta litera corespunzator pozitiei. Fisa 10 Ss Me BPG) |e Figa 11 + Unde se aude in cuvant sunetul indicat: la inceput, la sfargit sau la mijloc? + Citeste imaginea gi scrie in cAsuta litera corespunzator pozitiei. Mm ¥ + Unde se aude in cuvant sunetul indicat: la inceput, + Citeste imaginea si scrie in cAsufa litera corespunzator pozitiei. la sfargsit sau la mijloc? Figa 12 Tt O BW e RY oe Ts [ia] DAE Of) AS ooo * Unde se aude in cuvant sunetul indicat: la inceput, la sfarsit sau la mijloc? Figa 13 + Citeste imaginea si scrie in c4suta litera corespunzator pozitiei. Pp ooo ooo rheKe) oon Oooo ooo + Citeste litera mare si incercuieste litera mica de tipar corespunzatoare, de cite ori o intalnesti. Fisa 14 A aPdsoudvgdergias Masoew A ei éeéiaved Ee PRAMPE AO OW a EB I ie! itl it tel cAttifu al 4 t ntitl sn I oO o2d¢teb wndwood boy oO Uo th uw Posavety ioduinh F tz U M munlaemnumcliomunh M P pnipmaepbcmpdpilat E c 284 Ue Fatciabctiaidowawe Gg R Petcérlalfral 4 © f niulrsjisonp kK R GE l¥timinoelrmaugitnde ££ S d¢gdeousfjrpusekejast § B Wea deinen > tml ete uae. 8 A aAfaoeiucnainsavaea A 169 + Citeste litera mare si incercuieste litera mica de tipar corespunzatoare, de cate ori o intalnesti. Fisa 15 N meiamataonepyoanaey WN s © asl aera wee $ T mifil? thee | D deddtgoquhimdafbpei BD FR £n pb dnquychoj fyeotgZodvinebift sz 8 G@ gubhoe maysecliotimuh G VY vail ipam a eppabdceveoxsdr yilad Vi BZ HZYHUQbyeitodsismzoucage GB i Se a rs a J H hspminogyrhujghhmur E PSaecotstiuizeestsk # Hh bamupsiebpksliaatisipy a A 4 t A BaduotenAnijusaing’a . = £ > D« u + Uneste litera mare cu litera mica care ii corespunde. > Figa 16 171 + Citim cuvinte: Figa 17 172 am an au om el in un ac as as os eu ia ud as al ai oi ei ie us ae Ja ale la un nu an na ac. | ca ud du ag $a as | Sa 16 El * Citim silabe: ma sa ga na ta fa me se se ne te fe mi si si ni ti fi mo so so no to fo mu su su nu tu fu pa za da la ra ba pe ze de le re be pi zi di li ri bi po ZO do lo TO bo pu zu du lu ru bu Figa 18 + Citim cuvinte: sac rac lat mac sar ras lac mal sap rad las mat sat rar lan mai pas sac var cor ras lae car dor las fac far vor vas- rac zar lor nas tac bar nor sat fin foe ros bat vin loe roz pat tin soc rol lat din toc rod mat pin soc roi sac pac ras dor par soc poe ros dur por suc pic rus dar pur sec puc ras sar pas bac ser pis bec sur pus boe 173 Sait. ila Fisa 19 + in ce ordine asezi literele pentru a forma cuvinte (1)? + Atentie: uneori, cu aceleasi litere asezate in alti ordine, formam cuvinte diferite. + Exemplu: SGA —+ SAC Asad, 1 235) TEAC ete SINAU a ct TESTA, pe Clas ee ARM o . RPA: Sy Ra peice ental iG ee OHO". SCU 4... S RN oe 174 Figa 20 + in ce ordine asezi literele pentru a forma cuvintele (2)? LVA EAR IDO BO} vO. = DRO —— CRA —— —— —— Ro en ee CSAA SMAA NCAA RMAA PNAA Bee 175 eee Figa 21 + in ce ordine asezi literele pentru a forma cuvintele (3)? RPE ee RMAE RDAE ViGAA ia UWAGN? oe TERVAGE, ee RINT ee REPO = RETO ee REGO = NSE EAG ASRE —— —— —_— 176 —_———$————————————— Fign 22 * Uneste cuvintele scrise cu litere mari cu aceleagi cuvinte scrise cu litere mici: SAC NAS CAP PAT nas cap pat sac LAC CAL POD DOP pod dop cal lac LEU MAR FOC PAI mar leu pai foc SAT DAR RAD ARD dar ard sat rad REA AER ERA ARE era are rea aer 177 ee Ci tii + Completim cuvantul scriind silaba care lipseste: ae te-le-vi-____ = ee te-___-vi-zor te-le- ___-le-fon te-___-fon pan-ta-_ ___-ta-loni pan-___-loni pa-sa-_ ___-sa-re pa-___—-re bom-boa-____ ___-boa-ne ie ca-ra-me-___ ___-ra-me-le ca-___-me-le : as-pi-ra-__ ___-pi-ra-tor as-___-ra-tor - ca-na-_ ___-na-pea ca-___-pea ju-ca-ri-_ ___-ca-ri-e ju-____-ti-e pa-pu-_ pee “PU-Sh pa-___-si face ____-po-po-tam jhi-___-po-tam fo-to-gra-fi-___ —. 2 fo-___-gra-fi-e elbin = ___-le-fant e-___-fant lo-pa-__ __-pa-ta lo- -ta 178 —_—<$<—_[{2_{$__$$$ Fig 24 | * Ce literd lipseste din cuvant? | + Completeazi litera potrivita. televizo___| __elevizor |te__evizor |tel__ vizor dula_ __ulap |du__ap dul__p panto . -antofpan of {pant f pantalo | ___antalon |pan__alon |pant__lon Satan =) ata} on aj gar j sala ___alam|sa__am sal__m vapo____ ____apor|va__or vapor fotoli__, . (s2 <-otoliu fo —_oliu Sepfot— liv acoperi___ | __coperig |aco__eris acop___ris bebelu____| __ebelus|be__elus | bebel__5 balo_ ___alon |ba__on bal_ on zaha___ <=; ahartza ar van gain __ ainda |gai__ 4 gana coco___ ___ocog |co__og ot __§ i aa + Schimband o singura liter4, vom avea alt cuvant. ie | + Citeste: 1 masa — casa tai —> tei cap = cal sac “a suc_ — soc cai = tai ban +> bun > bon cana — rand ton — tun = ten cos > cos rade — rade — rude vaca > vazai raci > reci — roci copac —> copan daci > deci — duci crapa —> clapa mere — mire — mure glas — gras coleg — culeg cregte — cleste copac —> capac I. casa — case cal > cai fusta — fuste leu —>rlei albina - albine porumbel — porumbei veveriti. —> veverite caine => caini visina — visine catel => catei | camila —> camile peste => pesti rata — rate masina — masini banana — banane iepure — iepuri bluzi — bluze gaina => gaini aluna — alune vulpe > vulpi oala = oale papusi — papusi 180 el Figa 26 + Am adaugat o singura litera. Ce s-a intamplat? * Citeste cuvintele: lup—lupi cocos—cocosi ban—bani doctor—doctori elev—elevi nor—nori pantof—pantofi delfin—delfini cerb—cerbi ciorap—ciorapi pantalon—pantaloni corcodus—corcodusi purcelus—purcelusi bebelus—bebelusi pinguin—pinguini caiet—caiete tramvai—tramvaie scaun—scaune pahar—pahare sat—sate lat—late frigider—frigidere aragaz—aragaze elev—eleve aparat—aparate calendar—calendare penar—penare palat—palate abecedar—abecedare vas—vase 181 Figa 27 + Exercitii pentru grupuri consonantice. + Citeste cuvintele: sud — surd dor — dorm nod — nord cod — cord pot — port con — corn cot —cort ton — torn care — carte pun — prun pare — parte pune — prune pene — perne bun — brun cai — seai tai —stai cap — scap top — stop cot — scot sun — spun top — stop — strop tai — stai — strai tei — trei rai — trai patu — patru rost — prost pata — pasta cal — calm pune — punte cale — calme lene — lemne pun —pumn mine — minte pata — panta 182 + Citeste cuvintele: Figa 28 + Litera se scrie la inceputul gi la sfarsitul cuvantului (,,incet’/,,tari*): + Citeste cuvintele: magar mazare camila + Scrie litera 4 acolo unde lipseste si citeste: la m eiat «|e nse | pe tlaetic sta Vv. © itelS iimestus: [ps posdie ia Pp. DP tbat |p psec Lere li imparat inghetata 183 a + Litera j se transforma in 4 in interiorul cuvantului: Figa 29 s Ss 6 caine cantar + Citeste cuvintele: in rad rand plang inca gat gand stang inot cat cAnt crang taraie mangaie méancare hartie maraie dardaie zambet partie bazaie balbaie cAntec barlog Eu sunt rom_n. Tara mea este Rom_ nia. Vorbese limba rom__ na. + Completeaza cuvintele, scriind litera A acolo unde lipseste. + Citeste propozitiile: 184 + Completeaza cuvintele ce redau obiectele desenate, scriind literele 4 si 4 * Citeste cuvintele: Fisa 30 ta lum__n_ ti ven Jt beeen + Completeaza, s + Citeste cuvintele: criind literele & si 4 la locul potrivit. m_n c sm en P b_m pest Pp. ic mm Pian 1 v__rst g_nd_cel MAMeLié v_nz_tor : Sia ace c_nt_ret fl meend. s__mb pe end: 185 ee Figa31 + Atentie! Citeste si transforma litera a in 4 sau 4, dupa caz: Am mancat un mar. Lamaia este acra. Pe camp am vazut un manz. Sambata am cumparat o palarie frumoasa. Mariuca nu vrea sa ramana singura. Am baut apa rece si ma doare gatul. Vanatorul are pusca gi un caine de vanatoare. Langa padure sta un padurar batran. La pranz am mancat doua oua cu branza. Maine mancam acasa impreuna cu bunica. 186 Gece Figa 32 2 2 ¢erb rinocer ace ciocan bicicleta eae | + Ce lipseste: ce sau ci? + Completeaza si citeste: pae— Pitie= __ rege apa copa__ ey popi__ aS con_it Lipa. 3 papu__ __rneala 187 Omran ee Figa 33 + Adauga litera e si apoi litera i. + Citeste cuvintele: Exemplu: tac = tace > taci fac WS fac_ = fac_ duc i duc_ = duc_ aduc = aduc_ = aduc_ plac > plac_ > plac_ tree = tree_ Es tree_ + Citeste si completeaza scriind cuyAntul potrivit: un ac un copac un pore un bici 0 pisica o budinca un capac un melc un rac un pitic un mac | un ibric o furnicad L[b Jb ibid lb iy db ly jb de ie dy geanta girafa frigider + Ce lipseste: ge sau gi? + Completeaza si citeste: re na ood min. san pa na mar ne ful neral covri 139 + Adauga litera e si apoi litera i. + Citeste cuvintele: Figa 35, Exemplu: fug > fuge = fugi sug = sug_ = sug_ aleg ae aleg_ = aleg_ culeg > culeg_ > culeg_ merg = merg_ > merg_ plang a plang_ = plang_ sparg a sparg_ > sparg_ ling = ling_ =. ling_ ating > ating_ > ating_ trag = trag_ = trag_ + Citeste si completeaza scriind cuvantul potrivit: un fag = (dois: un frag > | doi un fulg S| dol ....spesies un covrig BESTT: fa) eae i aa un carlig > |doua......... 0 creanga COUR ......... 190 + Citeste: ce-ge si ci-gi + inlocuieste: ce cu ge si ci cu gi. + Citeste cuvintele: rece. | > Te AN rece | fe) cer >. r lunci | > teres PACH =| => fa-— tock > TOs [ * Citeste si completeazii ce lipseste: ce, ci, ge sau gi. Un ari__ se plimba prin padure. __rul s-a intunecat sia input s4 ploua. Ari__ul s-a adapostit sub niste __uper_. fn_t, in_t __uper_le au crescut si ari__ul s-a grabit sa ple. A vazut 0 cdsuta mica in care locuiau doi piti_. Elle-a _ rut sa il lase si pe el in casuta lor. —Nu am sa stau de__aba, a spus ari__ul, am sa va aduc zmeura si fra__. —Nu trebuie si ne ro__, au spus _ i doi piti_. Ne fa__ pla_re s& stai cu noi. 191 Figa 37 Che che ochelari Chi chi chinez chibrituri ridichi | + Ce lipseste: che sau chi? + Completeaza si citeste: TO2c tue. un. pa_t tara p 1 ure Ouse pete. nar 1G Epi 192 * Citeste: ce - che * Ce lipseste ce sau che? + Completeaza si citeste cuvintele: Figa 38 ir lie rez pa f Mar_la ridi bri__ta ra__ala * Citeste: ci— chi + Ce lipseste ci sau chi? + Completeaza si citeste cuvintele: buni*_ un. Sas SCOl a Nez. poten NPAT 7 + Citeste perechile de cuvinte si incercuieste cuvantul corect: ceara | sau cheara cealaé | sau - cheala pache | sau pace : parehet | sau pacet ochi | sau oci mechi | sau : meci rochie | sau rocie lipichi | sau lipici 193 RMR Figa 39 + inlocuieste: che cu ce si chi cu ci. + Citeste cuvintele: chels_| > zal China | > =! ochean | > o__an chinez | > mez, chee poe Haines Sede Tache | > tae Vechr b> | Ver. + Citeste propozitiile si corecteaza ce este gregit: Bunichii mi-au cumparat o rochita cu florichele colorate. Marchela si-a pierdut ocelarii. Pisichile prind sorichei. Vechinul meu este chel mai bun prieten. Pe catelul meu il ceama Tedi. El are urechile michi si ocii frumosi. | in povestea ,,Ridicea uriasa“ sorichelul credea ca este chel mai puternic. 194 Figa 40 Ghe ghe ghiocel + Ce lipseste: ghe sau ghi? + Completeaza si citeste: ___ozdan __ata triun_ > statu ___mpe UMyoil © in site li__an pard : = Figa 41 * Ce lipseste: ge sau ghe? + Completeaza gi citeste cuvintele: __am Afar __amantan Fen. men ba__ ta inst cules: ve___aza * Ce lipseste: gi sau ghi? + Completeaza si citeste cuvintele: pa_na _2PS pcre = mpe Tu__na __rlanda mar__ne ___nion re_ na + Citeste perechile de cuvinte si incercuieste cuvantul corect: plange sau | planghe ghirafaé | sau | girafa dunghi | sau | dungi general | sau | gheneral alegere | sau | aleghere crenghi | sau | crengi giveci sau | ghiveci ligean sau | lighean gheare : sau | geare 196 Neen Figa 42 + inlocuieste: ghe cu ge si ghi cu gi. + Citeste cuvintele: | ghem ; >|. m unghi > jun _ ghene ts | ree gheme >|, 1e leghe > |le..., Gheorghe | > Ore + Citeste propozitiile si corecteaza ce este gresit: Gherul a ingetat gheamul. Am cules ginde gi le-am pus in giozdan. Primavara trecuta am pus bulbi de giocei in givece. La gradina zoologhica am vazut ghirafe. Am cazut pe geata si m-am lovit la ghenunchi. Ghina citeste o carte cu multe paghini despre un reghe gi o reghina. 197 Ce-Che Ci-Chi Ge-Ghe Gi-Ghi ce-che ci-chi ge-ghe gi-ghi + Citeste toate grupurile de litere de mai sus. + Citeste si completeaz& cuvintele cu grupul de litere care lipseste. Ei imi __tesc povesti. Bunicul igi pune o___larii si in__pe sé __teasca. Ascult pana cand __nele coboara in_t peste o__ si se intessd MA trezesc cand aud cante__le pasarilor. imi pla__ vara. Pot s4 mananc multa in___tata. Ma condu__ la scoala un___ul meu. Am __titocartecu __ citori. Bri__agul este un cutit mai mic. La munte mi-au in___tat pi___oarele pentru cA nu am avut __te groase. Dimineata, 0 vrabiuta bate cu___ocul in__amul meu. Am un c&tel cu o ure___ alba gi una neagra, pe care il ama ri. Nee isa 44 + Ce cuvant lipseste din propozitie: pe, in, la, cu, se, de, sa, un, 0, a, din, sub, e, si Cartea este masa. Sora mea merge __ scoala. Euam __pisica. Vreau___ plec departe. Euam__catel. Ea___culca devreme. Bie duc. = pate. Am pus haina___ dulap. Ana___prietena mea. Am scos haina___ dulap. Am gisit pantofii___pat. Andrei _plecat__ scoala. Ionel___ Dan sunt colegi. Alina ___ cumparat prajituri. Ana___ Gabi sunt prietenele mele. Elena___ adus bomboane. imi place __ merg_ scoala _ mama. Am___coleg____ banca simpatic. Teri am uitat scoala carte banca. 199 + in ce ordine asezi cuvintele pentru a forma o propozitie? Exemplu: are un Mama mir. 2A 1 4 Figa 45 its *ou un am Eu + bine Dan citeste ¢ Eu scriu stiu sa * vreau Eu plec Gabi cu si munte la * meu Prietenul mine la vine * mica Eu pisicd am * adus un Tata a acasa catel I. * caine avem un noi * plec scoala la maine * plec nu maine scoala la + la merg vara mare * jucarii toti copiii vor * carti eu multe frumoase am * cofetarie si fost am la cumparat am prajituri * meu nu vorbeasca stie papagalul si 200 + Separa cuvintele din propozitii: Exemplu: Eu/am/note/bune. Amprimiteartinoi. Colegulmeuestefoartecuminte. Emilpleacasinguracasa. Eunumaducsinguraacasa. Asvreasimajoctoataziua. Mamaimispunesascriufrumos. {invacantaamsapleclabunici. Mamaafacutuntortmare. Anaaaduslascoalaocutiecubomboane. Mamaaauzitcanuamfostcuminte. invacantdamsacitescmultecartifrumoase. invacantiasvreasapleclamaresilamunte. + Separd cuvintele din propozitii: + Care este inceputul si sfarsitul fiecdrei propo: + Pune punct la sfarsitul propozitiilor si litera mare la inceputul cuyAntului cu care incepe fiecare propozitie. infiecaredimineatapleclascoalaimpreunacumamadupa terminareaorelorbuniculmaasteaptainfatascoliimergem impreundacasa (3 propozitii) Dupaceimiterminlectiilepotsamajocdacaestefrumos afardiesimpreundcuprieteniimeicandestetimpuratii invitsanejucamlamine (3 propozitii) AmoprietenacarelocuiesteinBrasovinvacantaamsaiifac ovizitavompetrececatevazileimpreuna (3 propozitii) 201 + Cauta greselile si spune ce trebuie corectat: + Am pecat deacasa dimineata. (2) + Am ajus la scola la tip. (3) + Nu im pace sa itarzii. (3) + in vacat& osi am mut timp petru joaca. (4) - Acum stiu sa citec singur povetile peferate. (3) * Daca sunt atet pot sa sriu fara gegeli. (3) + De ziua mea am pimt nite pataloni abastri si o buza gabena. (6) + Pietenii mei ceimai buni sunt emil si mircea. (4) * Scola va ancepe inluna septebrie. (4) + Toti copiii astapta vacantele cu ne rabdare. (2) + Pune semnele de punctuatie la locul potrivit. punct virgula semnul intrebarii — semnul exclamarii 2 ! . > Scufita Rosie a plecat sa ii ducé mancare bunicii Pe drum s-a intalnit cu lupul — Unde te duci Scufité Rogie —Méa duce la bunica sa ii duc mancare pentru ca este bolnava —Saracadeea Unde sta bunica —in casuta de langa marginea padurii —Asteapta nu pleca uite ce flori frumoase sunt in poienitaé Culege un buchet pentru bunica —Agsaam si fac Ce mult o sa se bucure bunica 202 IV. Sa scriem cu... placere Exercitii grafice pentru invatarea scrisului (Prevenirea disgrafiei) Scrisul este, dup& cum arat& J. Ajuriaguerra, ,.o activitate motorie find, foarte complexa si diferenfiati, a cirei formare este laborioast si de lung durata. [...] Dezvoltarea psihomotorie a copilului este fara indoiald fundamentul esential al dezvoltarii scrisului. Scrisul este, in acelasi timp, ,limbaj exprimat grafic“. in procesul de transpunere a limbii in limbaj scris, rolul factorilor de structurare a activitatii in spatiu gi in timp este foarte important. Foaia de hartie este un spatiu gol in care trebuie orientate si asamblate semnele. Fiecare semn este definit prin forma sa, prin orientare, precum $i prin succesiunea care trebuie respectata. (J. Ajuriaguerra) Scrierea propriu-zisd se situeazi intr-o sfera mai vast de activitate: grafismul. Grafismul cuprinde orice traseu care nu este liter, cu scopul de a invata miscarea graficd pentru a pregati acti- vitatea de scriere. Cercetirile (J. Ajuriaguerra) stabilesc urmatoarea ordine cronologica a realizarii actelor grafice de catre copil: + 1-2 ani: prima etapa a mazgiliturilor; doua etapa a mazgiliturilor, care consti in trasee care imita zigzaguri, cercuri, +3 ani: apare tendinfa de a inchide figurile (cercul, semicercul inchis printr-o linie); + 3-3,6 ani: deseneaza un cere, reproduce linii verticale si oblice; +4 ani: deseneazi un patrulater, reproduce figuri inchise, semicercuri deschise spre stinga sau spre dreapta; +5 ani: deseneazi triunghiul, poate realiza grafic 0 scar’; poate reproduce doui semne diferit orientate; : deseneazi un romb, poate reproduce trei semne diferit orientate. Jn aceast& sectiune propunem un set de exercifii grafice necesare copilului inainte de invatarea scrisului, Dar ce sunt exercitiile grafice? Ele reprezinti totalitatea exercifiilor care il conduc pe copil, in mod progresiv, sd reproduc trasituri (semne) dupa model, intr-un ritm dat, repetabil, in scopul de a le educa indeménarea necesara serieri Exercitiul grafic treby conceput si destinat perioadei prescolare mari (5-6 ani) ca 0 activi- tate care nu este nici desen, nici scriere, ci o pregitire a conditiilor cerute de scriere dar gi de desen. Nivelul scrierii propriu-zise presupune: exersarea motricitafii si mai ales a motricitéj fine manuale, coordonarea oculo-manuald, orientarea in spafiu si timp, cunoasterea schemei corporale dreapta-stanga, exersarea ménuirii corecte a obiectului de scris etc. Aceste obiective sunt atinse prin exercitii grafice, care trebuie sa fie atrigatoare si usoare. Faptul c& fi propunem copilului exercitii grafice nu inseamna c& nu vom stimula, in paralel, activitiyile de desen i picturd. Desenul se realizeaza intr-un spajiu mare (nu necesita efort), nu fine de respectarea unor succesiuni, de imitarea unui model etc., lisand imaginatia liber atat in ceea ce priveste formele cat si culorile. Desenul insusi este concretizarea unei imagini mintale si aa se explicd de ce desenul este considerat un precursor al scrierii, 204 | Exercitiile grafice propuse in aceasta Iucrare reprezinta un material destinat prescolarilor pentru a-i ajuta si se familiarizeze cu tehnica scrisului. Fisele vor fi prezentate de educator sau parinte sub forma de joc, pentru a fi mai atrag’toare. , cum ar fi cele de corectare a vorbiri stiut fiind c& prescolarilor le place foarte mult si coloreze si si deseneze. Obiectivele urmarite prin propunerea acestor fige sunt: + a controla creionul prin umplerea suprafejelor (colorare de imagini); + amerge pe traseu dat, controlind directia creionului; + a merge pe traseu punctat; + ainvaja directia sus-jos; + a invita directia scrisului de la dreapta la stinga; + a invafa trasarea liniei curbe; +a invaja trasarea liniei frante; + a invafa trasarea buclelor; + a merge pe traseu indicat; + a merge pe traseu punctat invatand schimbarea directiei; + a invafa redarea unui model, cu sprijin partial sau far& sprijin; +a completa in mod independent o imagine exersiind perceptia vizualA si spiritul de observatie; + a dobiindi nofiunea de simetrie, completand f’ra sprijin o imagine; + a completa un desen, exersiind elementele grafice: linii drepte, curbe, cercul; + exersarea unor elemente grafice specifice grafemelor; + consolidarea trasarii de linii drepte, oblice, frante, curbe, cercuri, spirale; + a realiza un traseu identic cu un model. 205 CERINTA: OBIECTIVE: Umplerea suprafetelor. Controlul creionului. Coloreaza imaginile. Figat | 206 2 OBIECTIVE: Umplerea suprafetelor. Controlul creionului. CERINTA: — Coloreazi imaginile. 207 panes sess | Figa 3 OBIECTIVE: Umplerea suprafetelor. _ Controlul creionului. CERINTA: — Coloreaza imaginile. 208 CERINTA: OBIECTIVE: A merge pe traseu. ‘A controla direcfia liniei (linia curb’). ‘Ajut-o pe gaind s&-si gseasc’ puiul! Nu ridica creionul de pe hartie. Figa4 209 OBIECTIVE: A merge pe traseu. _ A controla directia liniei (spirala). CERINTA: — Deseneaz’ zborul fluturasului. 210 ee j Fisa 6 OBIECTIVE: 4 merge pe traseu Controlul directiei liniei punctate: sus-jos (linii drepte). | CERINTA: _Deseneazi liniile punctate pentru a face un gard. a v San ae ge a eo ery ieee + WARES ' ee | Col wage 1 SN i ie eine to)! pat ' | eo sor eS e ° es toca Ee) Sheet 7 TS ee Se ' et { 4 i eee EY oe ‘ , Cae ' gO ry eee i oe eaege . ew . 2 -enseenppneseee Figa 7 OBIECTIVE: A merge pe traseu. Controlul directiei liniei punctate (lini curbe). CERINTA: — Ajutd soarecele si ajung’ la gaura sa. 212 See Figa 8 OBIECTIVE: A merge pe traseu. _ Controlul directiei liniei punctate (linii serpuit8). CERINTA: — Deseneaza liniile punctate. Mergi de sus in jos, fara s& ridici creionul de pe hartie. DAM 213 OBIECTIVE: A merge pe traseu. Controlul directiei liniei punctate. Linia franta si schimbarea directiei CERINTA: — Deseneaz arcurile jucdriilor; deseneazi de sus in jos. Er Ja, Qs , 24 OBIECTIVE: A merge pe traseu CERINTA: Figa 10 A controla directia liniei punctate (linia curbi). Directia trasarii: stanga-dreapta. Deseneaz valurile apei. CERINTA: OBIECTIVE: A merge pe traseu A controla directia liniei punctate (linii curbe $i frante). Directia trasdrii: stinga-dreapta. Deseneazi traseele sariturilor. 216 | | pe Figa 12 OBIECTIVE: A merge pe traseu. ‘A controla directia liniei punctate (linii curbe $i frante).. Direcfia trasarii: stinga-dreapta. Urmareste linia punctata cu creionul tu. ‘CERINTA: 217 OBIECTIVE: CERINTA: A merge pe traseu, A controla directia liniei punctate (linii curbe si frante. Direcfia trasarii: stinga-dreapta. Deseneaz modelele de pe covor. 218 Se Figa 14 OBIECTIVE: A merge pe traseu. Controlul directiei liniei punctate (schimbarea directici). Executarea de ,,bucle™. CERINTA: _ Deseneaza linia care arati cum intra soldatelul in cutia cu jucarii. 219 Figa 15 OBIECTIVE: A merge pe traseu. A controla directia creionului (directia: sus-jos). A invaja sd deseneze linia curba, CERINTA: Arata baiatului drumul spre cutia cu jucdrii! Nu ridica creionul de pe hartie. fe 220 | Figa 16 OBIECTIVE: A merge pe traseu. Controlul directiei liniei punctate. Trasarea de bucle. CERINTE: — Urmireste fumul, Ajuta albina si meargii ciitre stup. Mergi pe urmele paliriei. 221 CERINTA: OBIECTIVE: A merge pe traseu, A controla directia creionului (direct Linia frénta, Du masina in garaj! Nu ridica creionul de pe hartie. sus-jos). Q00 222 OBIECTIVE: 4 merge pe traseu CERINTA: A controla directia creionului. Directia trasdirii: stinga-dreapta. A invita sa deseneze linii curbe, frdnte si drepte. Sari cu animalele! Nu ridica creionul de pe hirtie. 223 enema oceania Fisa 19 OBIECTIVE: A merge pe traseu. A controla directia creionului. Directia trasdrii: stanga-dreapta. A invdja sd deseneze linia curbd. CERINTA: — Traseazi drumu! autovehiculelor cdtre destinatie! Nu ridica creionul de pe hartie. 224 OBIECTIVE: Trasarea de linii drepte. Directia trasdirit: sus-jos. Denumirea periilor. Deseneaza perii (dintii) care lipsesc. CERINTA: e 225 —_——— Figa 21 OBIECTIVE: A desena un traseu. A se familiariza cu linia franté. A sesiza directia trasdrii: stinga-dreapta. A schimba directia, ‘CERINTE: Deseneaza o linie asa cum iti indica sagetile. ‘Termind de desenat fierdstraul. 226 CERINTA: OBIECTIVE: A merge pe traseu. A incuraja controlul creionului. A invéja schimbarea directiei. Uneste punctele pentru a desena obiectele de toaleta! 227 Fisa 23 A incuraja controlul creionului. A invaja schimbarea directiei. Uneste punctele pentru a desena jucariile! OBIECTIVE: A merge pe traseu. CERINTA: 228 OBIECTIVE: A merge pe traseu. A incuraja controlul creiomului. A invétta schimbarea directiei. CERINTA: —_ Uneste punctele pentru a desena fructele! 229 —— ee Figa 25 OBIECTIVE: 4 merge pe traseu. A incuraja controlul creionului. A invaja schimbarea directiei. CERI Uneste punctele pentru a desena florile! 230 OBIECTIVE: A merge pe traseu. CERINTA: A incuraja controtul creionului. A invétta schimbarea directiei Uneste punctele pentru a construi castelul! 231 OBIECTIVE: A merge pe traseu. A incuraja controlul creionului. A invaga schimbarea directiei. A invaja redarea independenta (fara sprijin) a unui model dat. CERINTE: — Deseneaz cisu{a melcului urmirind linia punctati! Deseneazi cAsufa melcului fara ajutor! 232 Figa 28 OBIECTIV: A invaifa redarea unui model grafic cu sprijin (linia punctatd) si fara sprijin CERINTA: Deseneaza si tu un om de zapada. Coloreaza! 233 Figa 29 OBIECTIV: invéya redarea unui model grafic cu sprijin (linia punctata) si fra sprijin: CERINTA: | Deseneaza si tu o pisicuti! 234 Figa 30 OBIECTIV: A invaja redarea unui model grafic cu sprijin (linia punctata) si fara sprijin. CERINTA: DeseneazA si tu un iepuras! 235 OBIECTIV: 4 invaja redarea unui model grafic cu sprijin (linia punctaté) si fara sprijin. CERINTA: Deseneaza gi tu un elefant! Figa 31 236 OBIECTIVE: A incuraja perceptia vizuala si spiritul de observatie. ‘A completa in mod independent o imagine. A incuraja controlul creionului. Completeazi desenul cu ceea ce lipseste! CERINTA: 237 OBIECTIV! CERINTA: A incuraja percepfia vicuald si spiritul de observagie. A completa in mod independent o imagine. A incuraja controlul creionului ‘Completeazi desenul cu ceea ce lipseste! Figa 33 “TAY BRN) 238 Figa 34 OBIECTIVE: 4 incuraja percepfia vizuala si spiritul de observatie: A completa in mod independent o imagine. A incuraja controlul creionului. CERINTA: — Completeaz desenul cu ceea ce lipseste! Ta 239 (CERINTA: OBIECTIVE: 4 incuraja percepfia vizualé si spiritul de observatie. A completa in mod independent o imagine. A incuraja controlul creionului. Completeaz desenul cu ceea ce lipseste! 20% ci GOOD o> PO Dp e Dp @ os J 240 A incuraja perceptia vizuala si spiritul de observatie. A completa fara sprijin o imagine. A dobandi nogiunea de simetrie. A incuraja controlul creionului. CERINTA: _ Deseneazi cealalta jumitate a imaginii! 241 CERINTA: Figa 37 OBIECTIVE: A incuraja percepfia vizuala si spiritul de observagie. A completa fri sprijin 0 imagine. A dobéndi nofiunea de simetrie, A incuraja controlul creionului. Deseneaza cealalta jumatate a imaginii! 242 Figa 38 OBIECTIVE: 4 incuraja percepfia vizuald si spiritul de observatie. A completa ira sprijin 0 imagine. A dobandi nojiunea de simetrie. A incuraja controlul creionului. Deseneaza cealalt& jumatate a imaginii! 243 Figa 39 OBIECTIVE: A incuraja perceptia vieuald si spiritul de observagie. A completa fara sprijin o imagine. A dobandi notiunea de simetrie. A incuraja controlul creiomului. CERINTA: _ Deseneazi cealalta jumatate a imaginii! 244 OBIECTIVE: 4 incuraja perceptia vizualdi si spiritul de observatie. A completa fara sprijin o imagine. A dobéindi nofiunea de simetrie. A consolida cdteva elemente grafice: puncte, linii frdnte, linii curbe. CERI Deseneazi cealaltd jumatate a imaginii! 245 $e Fisa 41 OBIECTIVE: Completarea unui desen Exersarea unor elemente grafice (linii curbe). Umplerea suprafetelor. CERINTE: Pune cite o floare in ghiveci! Coloreaza! Pune cate un fruct in fructiere! Coloreaza! SAY SEY & OC : 246 OBIECTIVE: Figa 42 Incurajarea perceptiei vizuale si a spiritului de observatie. Constientizarea directiei trasdrii: stinga-dreapta. Redarea fira sprijin a unor modele. Repeti desenul, mai mic sau mai mare dup cum te las 247 se Fisa 43. OBIECTIVE: Completarea unui desen. Exersarea unor elemente grafice: cercul, linii curbe, linii drepte. Umplerea suprafetelor. Fisd de evaluare, CERINTA: _ impodobeste bradul de Criciun! Coloreaza! 248 OBIECTIVE: Consolidarea trasarii liniilor: drepte, oblice, frante. Familiarizarea cu directia scrisului: stnga-dreapta. CERINTA: — Completeaz rindul cu aceleasi lini si figurit 249 —_——$—$——— Fisa 45 OBIECTIVE: Consolidarea trasarii liniilor: curbe, cercurilor, spiralei __ Familiarizarea eu directia scrisului: stinga-dreapta. CERINTA: — Completeaza randul cu linii curbe si figuri! 250 ee eee Figa 46 OBIECTIVE: Exersarea elementelor grafice specifice grafemelor. Familiarizarea cu directa scrisului: stinga-dreapta. Fisdt de evaluare. CERINTA: _ Decoreazi cisuta cu modelele oferite! 251 Pisa 47 OBIECTIVE: 4 merge pe traseu intr-o directie indicatdt A incuraja controlul creionului. A se familiariza cu directia scrisului: stéinga-dreapta; a schimba directia. Uneste punctele asa cum iti indica ségetile! Ss x = ss es 2 ee eo ~ \ X \ 1 2 i 252 eee Figa 48 OBIECTIVE: A merge pe traseu intr-o directie indicatd. A incuraja controlul creiomului. A se familiariza cu directia scrisului: stanga-dreapta; a schimba directia. CERINTA: — Uneste punctele aga cum iti indica sagetile! 253 Figa 49 OBIECTIVE: A realiza un traseu identic cu un model. A incuraja controlul creionului. A se familiariza cu directia scrisului: sténga-dreapta; a schimba directia. A exersa linia dreapta si oblica. Repeti modelul cu ajutorul punctelor. 254 Figa 50 OBIECTIVE: A realiza un traseu identic cu un model. A incuraja controlul creionului. A se familiariza cu directia scrisului: sténga-dreapta; a schimba directia. A exersa linia dreapta si oblicd. CERINTA: —_ Repeti modetul cu ajutorul punctelor. 255 a Bibliografie AJURIAGUERRA, J. de; AUZIAS, M.; DENNER, A., Seristd copilului, EDP, Bucuresti, 1980. CAROL, LUIZA, Exercifii-poezii pentru cei mai mici copii, EDP, Bucuresti, 1976. EISENBERGER, ERNA; ELSTNER, WALTER, Wir wollen gute Satze bauen, Ed. Hélzel Ges.m.h. Wien, 1989. LOVINESCU, A. V., Jocuri-exercifiu pentru prescolari, EDP, Bucuresti, 1979. MUSU, L; VRASMAS, E.; STANICA, C., Terapia tulburdrilor de limbaj, EDP, Bucuresti, 1997. NICULAE, TACHE; POPESCU, RADU, Poeme cu probleme, Ed, Nemira, Bucuresti, 1996, VERZA, EMIL, Tratat de logopedie, Ed. Fundatiei Humanitas, Bucuresti, 2003. VRASMAS, ECATERINA, fnvétarea scrisului, Ed. Pro Humanitas, 1999. VRASMAS, ECATERINA (coordonator), Sd comunicdm ... cu placere, Ed. MarLink, 2003. *** Quest Starter — Perception, E.K.A.R.P., 1983. *** Reading and writing ~ Book one — World International, Publishing Ltd., 1988. 256