Sunteți pe pagina 1din 9

Referat

Comunicare interpersonala
Specializarea Administratie Publica

Conf. Univ. dr. :

Student:

Carmen Popa

Radulescu George Cosmin

Comunicarea interpersonala

Comunicare : In sens general comunicarea desemneaza orce proces


prin care un sistem interactioneaza cu alttul, uzand de canalul care leaga
cele doua sisteme. In sens restrans, comunicarea este un proces de
transmitere, impartasire a unor informatii, emotii, idei intre doua entitati
sociale, intr-un context social dat. Termenul de Comunicare isi are
originile in latinescul munis-e, cu sensul de a iti face datoria. a fi
serviabil
In general, putem considera ca orce comunicare implica un emitator, un
canal de comunicare, un receptor , un mesaj, un efect si un context in care
se desfasoara comunicare.
In continuare voi vorbi mai mult de comunicarea interpersonala si, ma voi
referi la trei procese care marcheaza relatiile interpersonale:comunicarea
interpersonala, conflictul interpersonal si increderea interpersonala.
Comunicarea interpersonala
Comunicarea interpersonala are trei caracteristici de baza, In primul
rand ,discut despre comunicarea intre doua persoane . In al doilea rand
,avem in vedere comunicarea care se desfasoara face-to-face . Si nu in
ultimul rand felul in care transmitem continutul mesajului reflecta
informatii importante despre interactiunile indivizilor , dar si despre
rolurile sociale , respectiv relatiile pe care le au unii cu ceilalti. 1
In ceea ce urmeaza voi detaila caracteristicile comunicarii interpersonale
tinand seama de faptul ca implicatiile pe care acestea le au sunt de o

1 Octavian Rujoiu apud Zamfir ,Elena. (1997). Psihologie Sociala ,Texte alese .Iasi:
Editura Anakorn. in Septimiu Chelcea coord ,Psihosociologie, teorii ,cercetari
,aplicatii, Bucuresti, ed Polirom, 2008 , pag 163.
2

importanta covarsitoare in procesul comunicational. De ce discutam despre


importanta intalnirilor fata in fata?
In primul rand , comunicarea nu inseamna numai ceea ce verbalizam.
Aspectul nonverbal intregeste actul comunicational. Prin urmare
,modalitatea de comunicare poate conduce de multe ori la intelegerea
gresita a mesajului. Asemenea cercetatorului american Peter
Hartley(1993/1999), subliniez faptul ca trebuie sa excludem din definitie
mediatorii comunicarii interpersonale,cum ar fi telefonul.
In al doilea rand scriu/vorbesc despre rolurile sociale. Potrivit lui Peter
Hartley (1993/1999,22), comunicarea interpersonala implica doua
persoane cu roluri si relatii variate pe care le au una fata de cealalta
.Acelasi autor include aici atat pozitile formale ,cat si cele informale,
deoarece comunicarea interpersonala are loc intre doua persoane nu intre
roluri ori masti sau stereotipuri. Comunicarea interpersonala poate avea loc
intre tine si mine numai daca fiecare dintre noi recunoaste impartaseste cate
ceva din ceea ce ne face sa fim fiinte umane si este constientizat acel ceva
care defineste acea persoana
Comunicare
Formele comunicrii tratate n capitolul acesta lucrrile teoretice
scrise sau expunerile, prezentrile i pledoariile orale, sunt mai degrab
caracteristice pentru activitatea comunicaional desfurat n cadrul unor
instituii sau organizaii, adic ntr-un cadru n care comunicare i are
relaiile fixate formal i variabil este doar coninutul. Caracteristica acestei
activiti comunicaionale este faptul c ea nu afecteaz cadrul instituional:
ntr-adevr relaiile instituite i servesc drept cadru al metacomunicrii, pe
care de regul aceast comunicare nu-l pune n discuie.
Schimbarea radical sau distrugerea acestor relaii care servesc de
cadrul metacomunicaional este de obicei consecina unei reorganizri
3

exterioare sau a unei revoluii ori revolte interioare. Desigur, conexiunea


dintre coninut i relaie n comunicare nu este suspendat nici n acest caz,
dar ea este oricum mai puin dinamic. n schimb, n comunicarea
interpersonal relaiile de comunicare devin raporturi ntre persoane i sunt
continuu licitate n jocul comunicrii. Tipul de comunicare specific in
relatiile interpersonale este conversatia.
Formele tradiionale ale comunicrii, cele care se petrec n cadru
instituionalizat sau formalizat sunt cele pe care le-au studiat retorica i
tehnicile oratoriei. Comunicarea interpersoanal este abordat abia dup
impunerea psihanalizei i este cel mai adesea consecina direct a tehnicilor
terapeutice de comunicare iniiate de Milton Erickson.
Cele mai cunoscute dintre ele sunt Analiza Tranzacional a lui Eric Berne
i Programarea Neuro-Lingvistic a lui John Grinder i Richard Bandler.2
Putem intelege si mai bine comunicarea interpersonala , plecand de la
psihaanaliza traditionala dezvoltata de Sigmund Freud ,care accentua ideea
conform egoul este o parte aflata in stransa legatura cu realitatea externa
(apud Hartley ,1993/1999.
166-167).3
Dupa cum am constatat ,comunicarea aceasta interpersonala este
omniprezenta. In mod normal ,cand interactionam cu aceeasi persoana de
mai multe ori, vom tine cont , in discutiile noastre, de schimbul anterior de
informatii. Prin urmare, comunicarea interpersonala este procesul de
coroborare a informatiei.Astfel spus orce va va spune azi persoana A, va
fi interpretat pe baza a ceea ce a spus in trecut si mai ales ,pe baza a ceea ce
va asteptati sa spuna acum.

2 Irena Chiru, Comunicarea interpersonal, Bucureti, ed Tritonic 2000 pag 90.


3Octavian Rujoiu apud Zamfir ,Elena. (1997). Psihologie Sociala ,Texte alese . Iasi:
Editura Anakorn. in Septimiu Chelcea coord ,Psihosociologie, teorii ,cercetari
,aplicatii, Bucuresti ed Polirom, 2008,pag 165-166.
4

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este


corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai
mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum como, comunitate,
comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le
au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina
in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei
trebuie sa aiba in comun scopuri, convingeri aspiratii, cunostinte - o
intelegere comuna - "acelasi spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este
cea care asigura dispozitii emotionale si intelectuale asemanatoare, moduri
similare de a raspunde la asteptari si cerinte.
Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne
nastem. Noi nvatam sa comunicam. De aceea trebuie sa studiem ce
nvatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient. Orice
comunicare implica creatie si schimb de ntelesuri. Aceste ntelesuri sunt
reprezentate prin "semne" si "coduri". Se pare ca oamenii au o adevarata
nevoie sa "citeasca" ntelesul tuturor actiunilor umane. Observarea si
ntelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim putin mai constienti
referitor la ce se ntmpla cnd comunicam.
O alta lectura a comunicarii si semnificatiei sale legata de data aceasta de
procese sociale de adancime, cum ar fi conservarea identitatii si coeziunii,
exercitarea functiei vitale de integrare sociala, de mentinere si consolidare a
unui humus psihologic comun. In nici una dintre ipostazele sale majore,
societatea (comunitatea umana) nu poate exista fara comuni-care: nici in
cea de dobandire a unei experiente comune (care presupune dialog), nici in
cea de transmitere a zestrei culturale, nici in construirea acor-dului asupra
unor probleme si dezlegari. Comunicarea semnifica mult mai mult decat
schimbul si raspandirea de informatii; comunicarea creaza si mentinea
societatea. Aceasta brosura va va ajuta sa veniti n ntmpinarea acelor
5

schimbari pe care vi le doriti, ajutandu-va sa intelegeti mai bine procesul


comunicarii interpersonale, prin descrierea urmatoarelor aspecte importante
ale acestui proces.
Care sunt obstacolele din calea comunicarii eficiente, provenind din:

Felul n care mintea noastra functioneaza


Cmportamentele Emitatorului
Comportamentele Receptorului
Cum sa depasim obstacolele din calea comunicarii

eficiente:
Ascultnd, ascultnd, ascultnd
Citind, citind, citind limbajul corporal
Vorbind
Training pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare4

Perceptia Interpersonala
Prejudecati ale interactiunii:
1. Polarizarea: atitudinea maniheista (alb/negru)
- religia Maniheista (Mani): crestinismul are doi zei, unul rau, al
Vechiului Testament, si unui bun, al Noului Testament omul
trebuie sa il satisfaca pe zeul bun, trebuie sa se purifice prin
asceza si sa se edzbareze de materialitate
- judecarea lumii in extreme
2. Perceptia statica:
4 Cozma, Teodor (coord.), Educaia si comunicare ,Iasi, Editura Erota,2001.pag 60/61..
6

3.

4.
5.

6.

- neacceptarea evolutiei lumii, a indivizilor


- animalele nu concep evolutia in timp (acvariu compartimentat)
Confuzia dintre fapte si inferente
- Faptele: lucruri observabile pe baza carora se produc deductii,
inferente
- Judecata poate fi facuta pe baza faptelor, dar si pe baza
deductiilor, a doua categorie nefiind la efl de justificata
- Faptele: afirmatii de tip faptic; pot fi facute doar de observator,
dupa observare; au referire numai la trecut si prezent
- Inferentele: afirmatii ce pot fi facute de oricine oricand, si extinse
prin halou; sunt neverificabile; fac referire la trecut, prezent si
viitor
Suficienta
- nimeni nu poate sti totul despre un anumit subiect
- tendinta este de a crede contrariul
Orientarea intensionala
- tendinta de a trata lucrurile nu in concretetea lor, ci prin ceea ce se
spune despre ele, prin definitia care le caracterizeaza (o pictura
este apreciata pentru ca are un anumit autor, nu pentru valoarea ei
reala)
- orientarea catre eticheta, nu catre produs
Nediscriminarea
- investirea unui individ cu caracteristicile clasei din care face
parte, chiar daca el nu le are.
- A vedea in copac padurea, nu copacul

Credibilitatea interpersonala:
Poate fi studiata in doua feluri:
- Sa studiezi comportamentul personalitatilor persuasive
- Sa faci experimente in conditii controlate
Depinde de datele initiale aflatre inainte de contactul cu cineva.
Problematica C este foarte veche, inca de la Aristotel
Existau trei factori de care depindea:
1. Simt (o parere usor acceptata)
2. Caracterul moral (daca stim ca o persoana nu are caracter moral)
3. Bunavointa (un orator trebuie sa se arate bine intentionat, vorbeste
pentru a-i ajuta si sprijini pe ascultatori)
3 Etape ale procesului obtinerii C:
7

1. Etapa initiala: cineva cu care avem un prim contact are deja o


credibilitate initiala, pentru ca stim de la altcineva ceva despre el. Rol
important au titlurile academice.
2. Derivata: dupa de o observam, discutam cu persoana respectiva. Un om
care-si pierde credibilitatea in politica va face apel la caracterul moral.
3. Terminala: rezultatul a 1 si 2 la sfarsitul unei interactiuni cu cineva.
Factorii de care depinde credibilitatea:
1. Competenta ( halou)
2. Caracterul: daca stim ca cineva n-a mintit niciodata, avem incredere in
el.
3. Intentia: nu acordam incredere oricui, fiindca ne temem ca exista un
dedesupt al spuselorsale. Credem mai putin vanzatorul care isi lauda
marfa, decat pe cineva din afara
4. Tipul de personalitate: sunt mai credibili cei care sunt prietenosi,
dinamici; personalitatile mai apropiate de noi ca fire ni se par mai
credibile.
5. Optimismul: un om optimist emai credibil
C nu este o calitate intrinseca a cuiva, adica cineva e crezut de toata lumea.
C sta si in perceptia noastra, in felul in care noi vedem lucrurile.
In noi insine C intrapersonala: are nivel ridicat sau scazut
C inerpersonala depinde de C intrapersonala

Bibliografie:

Octavian Rujoiu apud Zamfir ,Elena. (1997). Psihologie


Sociala ,Texte alese .Iasi: Editura Anakorn. in Septimiu Chelcea
coord ,Psihosociologie, teorii ,cercetari, aplicatii, Bucuresti, ed
Polirom, 2008.
Irena Chiru, Comunicarea interpersonal, Bucureti, ed Tritonic
2000.
Teodor Cozma, Educaia si comunicare ,Iasi, Editura Erota, 2001.

http://www.despresuflet.ro/forum/comunicare.