Sunteți pe pagina 1din 5

Grupele sanguine i sntatea fizic i psihic

1. Introducere
S-au scris multe despre grupele sanguine, despre ceea ce determin ele n organism, dar mai
ales despre rolul lor n rspunsul organismului nostru fa de anumi i factori de mediu sau fa de
anumite alimente considerate mai mult sau mai putin nocive. Astfel, putem spune c g rupa sanguin
reflect anumite particulariti ale metabolismului, adic influen eaz absorb ia elementelor nutritive
n organism. Ea este cheia dezlegarii misterelor legate de boala, longevitate, form fizic i rezisten
psihic.
Pn nu demult, legtura dintre grupa sanguin i men inerea snt ii printr-o alimenta ie
adecvat nu era prea bine cunoscut i d in pcate multe persoane neavizate medical sau insuficient
documentate au facut anumite afirmaii, dintre care unele chiar gresite, astfel c mul i dintre noi au
devenit nesiguri atunci cand se gndesc la faptul c anumite aspecte din via a lor sunt determinate de
grupa sanguin pe care o posed.
Aceast tem a fost abordat pe larg de dr. Peter DAdamo, medic naturist american,
cercetator si cadru universitar, care a investigat timp de 15 ani rela ia dintre grupa sanguin,
alimentaie i boal. Rezultatele cercetarilor au artat c dac fiecare dintre noi respect o diet
specific, uor de urmat, sntatea noastr va avea mult de c tigat si nu vom mai fi nevoii s inem
cure de slbire sau s recurgem la tratamente medicale pentru a trata anumite afec iuni. Multe dintre
acestea apar tocmai datorit faptului c nu tim s ne hrnim corect, n func ie de cerin ele propriului
corp. n cartea sa , Eat Right 4 Your Type,
dr. DAdamo ne ajuta sa elaboram un program de
via complet, n funcie de cele patru grupe de snge.
Prin acest proiect am ncercat s subliniez legatura dintre grupa sanguina i anumite aspecte
din viata noastra, legatur ce a fost eviden iat prin studii de specialitate realizate att empiric, ct i
imagistic, biochimic, genetic etc. Un lucru este cert: grupa sanguina este important pentru a in elege o
serie de diferene fundamentale ntre oameni, lucru subliniat i de dr. DAdamo, care afirma c: nu
exist pe faa pmntului doi oameni identici, nici dou persoane care s aib aceleai amprente
digitale, amprente ale buzelor sau amprente vocale. Nu exist dou fire de iarb sau doi fulgi de
zpad la fel. Deoarece toi oamenii sunt diferii, m-am gndit c nu este logic ca ei s mnnce
aceleai feluri de alimente. A devenit clar pentru mine c, de vreme ce fiecare persoan este gzduit
ntr-un trup aparte, cu diferite pri forte, slbiciuni i nevoi nutriionale, singura modalitate de a
menine sntatea sau de a vindeca este ajustarea la nevoile specifice fiecrui pacient n parte.
Concluzionand, indiferent de grupa sanguina, suntem mai carnivori, mai vegetarieni in functie
de ce am invatat, uitand definitiv sa tinem cont de semnalele subliminale pe care organismul nostru ni
le tot transmite. Se spune ca nu tot ce li se potriveste altora ti se potriveste si tie. Intrebarile au aparut
atunci cand unele persoane care tineau post erau sanatoase, altele se imbolnaveau. Unele persoane
mananca rar carne si sunt sanatoase, altele se imbolnavesc daca nu se hranesc zilnic si cu carne. Pentru
altii e chiar otrava carnea, preferand ouale si lactatele ca produse de origine animala. De ce unele
diete, desi teoretic par a fi foarte sanatoase, totusi nu dau rezultate pentru toti? In mod normal o dieta
generala ar trebui sa includa principalele alimente pentru toate cele patru grupe sanguine. Ce
determina grupa sanguina?
Sangele este inca un mister pentru noi, desi se sustine ca se cunosc multe lucuri despre acesta,
totusi raman destule nedescoperite. SANGELE ESTE INSI VIAA. Civilizaii intregi au fost
construite pe baza legturilor de sange. Triburi, clanuri i monarhii depind de ele. Nu putem exista fr
sange - la propriu sau la figurat. Apare de-a lungul istoriei umane drept un simbol profund religios i
cultural. Popoarele antice il amestecau i il beau ca simbol al unitii i loialitii.
De asemenea sangele detine unele dintre cele mai importante celule imunitare. El este cel care
transporta in mod continuu nutrientii si oxigenul la tesuturi si preia deseurile rezultate in urma
metabolismului celular si le duce spre organele de excretie (rinichi, plamani pentru substantele
volatile, pielea prin transpiratie etc), are rol in digestie, in aparare si in limitarea pierderilor de sange..
Astfel, o singura picatura de sange detine intregul cod genetic al unei fiinte. Amprenta ADN este
intacta si se replica de la parinte la copil. Unul dintre cele mai puternice antigene se afla in sange, fiind
un fel de etalon pentru a compara restul antigenelor si a determina sistemul imunitar sa actioneze

sau nu. Si inca mai sunt atatea de descoperit despre grupa de sange. In functie de grupa sanguina s-a
observat ca anumite boli sunt mai frecvente, astfel fiecare grupa sanguina determina o slabiciune fata
de anumite boli, evident, in corelatie si cu factorii de mediu, cu stilul de viata al fiecaruia.
Pentru ochiul liber, sangele este un lichid rou omogen. La microscop ins el se dovedete a fi compus
din multe elemente diferite. Numeroasele celule roii conin un tip special de fier pe care organismele
noastre il folosesc pentru a transporta oxigenul i care dau culoarea ruginie, caracteristic sangelui.
Celulele sanguine albe, cu mult mai puin numeroase decat cele roii, patruleaz in fluxul nostru
sanguin asemenea unor trupe venic vigilente, protejandu-ne de infecii.

2. Grupele sanguine
Termenul de grup sanguin (sau grup sanguin) este folosit pentru a caracteriza sngele unui
individ n funcie de prezena sau absena unui antigen pe suprafaa eritrocitelor acestuia. Majoritatea
antigenelor de grup sanguin sunt de natur glicoproteic, oarecum stabile din punct de vedere genetic,
unele fiind ntlnite la mai multe specii de mamifere n forme identice. Aceast trstur a lor poate fi
invocat drept argument n favoarea unitii lumii vii.
Dei aceste antigene sunt prezente i pe leucocite (nu i pe trombocite), n mod curent se consider c
doar eritrocitele prezint importan pentru stabilirea grupelor sanguine. Datorit faptului c reacia
antigen-anticorp la care particip antigenele de grup sanguin i anticorpii lor specifici este una de
aglutinare (se soldeaz cu aglutinarea hematiilor) antigenele se mai numesc i aglutinogene, iar
anticorpii i aglutinine. Cele mai importante i cele mai cunoscute sunt aglutinogenele A i B, iar n
funcie de acestea se descriu 4 grupe sanguine (0,A,B,AB). Importan a grupelor sanguine rezid n
indicarea compatibilitii sau incompatibilit ii dintre donator i primitor n cazul transfuziilor.
Teoretic, compatibilitatea reprezint situaia n care ntlnirea antigenului de pe hematii cu anticorpi
specifici este exclus.
Astfel, sistemul AB0 se bazeaz pe existen a a dou aglutinogene, notate A i B, i a dou
aglutinine specifice: (anti A) i respectiv (anti B). Landsteiner, descoperitorul sistemului AB0, a
observat o regul a excluziunii reciproce, concretizat n faptul c indivizii care prezint pe eritrocite
un aglutinogen nu au niciodat n plasm aglutinina omoloag. Un individ poate dispune de unul,
ambele sau de nici unul din aglutinogene. ntotdeauna exist aglutinine corespunztoare
aglutinogenului care lipsete, iar cnd sunt prezente att A ct i B, nu vor exista aglutinine. Astfel,
exist 4 grupe principale n sistemul AB0:
Grupa

Grupa

Aglutinogen

Aglutinine

(Landsteiner)

(Jansk)

(antigen)

(anticorpi)

0 (zero)

nu are

II

III

AB

IV

A i B

nu are

Ca i sistemul AB0,sistemul Rh prezint o importan clinic major. Factorul Rh este un


sistem compus din mai multi antigeni. Astfel, sistemul Rh clasific sngele uman dup prezena sau
absena unor proteine specifice pe suprafaa hematiilor. Pe hematiile umane se gasesc 3 antigene Rh:

C, D,E; nsp D este cel mai important . Determinarea statutului Rh ine cont de cea mai frecvent
dintre acestea: factorul D, sau antigenul D. Indivizii ale cror hematii prezint antigen D pe membran
sunt considerai Rh+ (pozitiv) cam 85% din populaie, ceilali Rh- (negativ) restul de 15%. Spre
deosebire de sistemul AB0, n sistemul Rh absena antigenului nu presupune existen a anticorpilor
specifici; indivizii Rh- nu au n mod normal n ser anticorpi anti D.
Statutul Rh se asociaz obligatoriu grupei din sistemul AB0, astfel c "grupa sanguin" este
exprimat prin adugarea semnului + sau - la grupa AB0; de exemplu: A+, B+, 0+, 0- etc. Aceste
informaii reprezint minimul necesar n practica medical pentru realizarea unei transfuzii.

3. Bolile la care sunteti predispusi in functie de grupa sanguina


Grupa 0 (I)
Aceste persoane au o stabilitate plasmatica mare, posedand ambele aglutinine, asadar nu este
de mirare ca sangele lor poate fi folosit pentru a transfuza orice alta grupa sanguina (pana la o anumita
limita de donare). Pe o asemenea amprenta sanguina, acestia sunt tinuti departe de bolile sanguine, si
totodata au un metabolism mai lent, procesele energetice diminuate, iar sistemul enzimatic poate
deveni deficitar. Asadar, aceste persoane sunt predispuse in special bolilor tractului digestiv: gastrite,
colite, enterocolite, constipatie, obezitate sau chiar pancreatite. Daca persoana respectiva are un stil de
viata sanatos, este foarte posibil sa nu resimta vreodata aceste inclinatii. Aceste persoane elimina greu
toxinele, avand nevoie mai des de cure de detoxifiere si pot suferi de toxemie, varice, hepatite sau
infectii renale.
Din punct de vedere al alimentatiei aceste persoane sunt mari consumatoare de carne. Sunt
persoane energice, cu un metabolism bazal ridicat si necesita o suplimentare a alimentatiei cu
minerale: Ca, Fe, P, etc. precum si cu vitamine.
Alimente recomandate:baza alimentatiei este reprezentata de proteine: carnea de pui, de vita, pestele
(este foarte indicat pentru grupa 0 in special pentru continutul de fosfor de care cei cu aceasta grupa
au mare nevoie). Este indicata evitarea preparatelor industriale ca mezeluri, salamuri etc. Acesti
oameni au mare nevoie de iod pentru a-si intari functia tiroidiana, astfel ca alimentele cu origine
marina le sunt necesare: fructe de mare, peste, sare de mare etc. Este bine pentru aceste persoane sa
manance sarat. In privinta fructelor, acestea sunt recomandate in cantitati mari, reprezentand o
alternativa la produsele fainoase. La fel si legumele, toate consumate proaspete, in salate de legume
sau de fructe, sucuri ori pur si simplu consumate ca atare.
A se evita:
Consumul de carne de porc, produsele lactate (sau consumate in cantitati mici), produsele din grau
(datorita glutenului care incetineste metabolismul si ingrasa), fructe precum pepene galben, banane,
mure. Trebuie reduse bauturile alcoolice rafinate, cafeaua, sucurile sintetice ori ceaiul negru. O
alternativa la cafea benefica pentru aceasta grupa sanguina o reprezinta ceaiul verde.
Grupa A II
Posesorii acestei grupe sunt cei mai numerosi, ei avand, in general, un volum mai mare al
globulelor rosii, de aici si bolile ce implica eritrocitele (globulele rosii): anemie, policitemie, dar si alte
afectiuni ce implica functia globulelor rosii, in special cea de transportor de oxigen/co2 cardipatie
ischemica, ischemie cerebrala, accidente vasculare, insuficienta cardiaca. Mai pot suferi de
osteoporoza, hipertensiune, edeme, disfunctii endocrine (mai ales tiroidiene).
Din punct de vedere al alimentatie se poate spune ca stramosii grupei A au fost primii vegetarieni,
astfel ca posesorii aceste grupe sanguine vor avea o tendinta de a manca predominant fructe si
legume. Aceste persoane au un tub digestiv sensibil, astfel ca alimentele greu digerabile trebuie

evitate. Sistemul imunitar este tolerant, insa nu suficient de puternic, deci va trebui sa aveti grija in
aceasta privinta, sa eliminati alimentele suprapreparate specifice alimentatiei moderne, cu multe
condimente, conservanti si E-uri. Necesita o alimentatie predominant vegetariana (spun predominant,
nu exclusiv) pentru a-si mentine tonusul energetic in fiacre zi.
Alimente recomandate
Pentru ca digera mai greu carnea si grasimile animale sunt recomandate toate alimentele
din regnul vegetal. Legume si fructe consumate zilnic si in stare proaspata asigura nutrientii ce mentin
sanatatea persoanelor cu aceasta grupa. Totusi carnea si proteinele animale nu trebuie sa lipseasca din
alimentatie, recomandate fiind carnea de pasare si pestele. De asemenea, fainoasele se vor consuma
moderat.
A se evita:
Produsele lactate care sunt greu digerabile, legume ca rosii, cartofi si varza, fructe ca
portocale, banane si nuca de cocos, cafeaua, ceaiul negru.
Grupa B III
Daca cei din grupa A(II) sunt predispusi la boli ce implica globulele rosii, cei din grupa B (III)
sunt predispusi la afectiuni ce implica globulele albe: leucopenie, limfocitoza. Aceste manifestari
slabesc sistemul imunitar, astfel ca pot suferi frecvent infectii microbiene, parazitare sau chiar virale,
afectiuni reumatismale sau pulmonare, de aceea este indicat sa manace mereu sanatos, hrana sa fie
suficient vitaminizata. Mai sunt predispusi la tromboze, de aici si unele accidente vasculare sau varice,
dar si la purpura, hipotensiune (tensiune arteriala mica), scadere in greutate, trasnpiratii excesive,
tulburari gastrice, afectiuni endocrine (hipertiroidie, insuficienta corticosuprarenala), astenie
musculara.
Astfel, ei trebuie sa aiba o alimentatie cat mai echilibrata. Sunt consumatori de produse lactate si
prezinta cea mai mare flexibilitate in alegerea alimentatiei
Alimente recomandate
Alimentatia acestei grupe este echilibrata si complexa. Sunt indicate: produsele animale precum
carnea rosie (mai putin carnea de pui), pestele, produsele lactate. Legumele si fructele nu trebuie nici
ele sa lipseasca din nutritia acestor persoane. Alimentele marine sunt benefice, in special pestii precum
somonul si codul, dar si aceia care au carnea alba.
A se evita:
Crustaceele (homari, creveti, crabi), cerealele, rosiile, cafeaua si bauturile alcoolice.
Grupa AB IV
Pentru ca aceasta grupa reuneste aglutinogene specifice atat grupei A cat si grupei
B,predispozitiile la boala vor semana cu cele ale acestor grupe. Cei cu grupa AB (IV) au oconstitutie
mai fragila, ei se imbolnavesc usor iarna, racesc frecvent, fac bronsite si afectiuni ale aparatului
respirator.Disponibilitatile energetice scazute si sensibilitatea deosebita a acestor persoane le
predispune la oboseala, scaderea puterii de concentrare, tulburari de somn, nevralgii, dureri de cap,
nevroze, acestea din urma putand genera boli somatice pe fond de stres precum gastrite, ulcere,
tahicardie, ateroscleroza, hepatite si accidente vasculare.
Alimente recomandate: carne de curcan, miel, vielul, oaia, struul, fazanul, iepurele. Sunt
interzie vita, bizonul, pui, raa, gsca, cocoul de munte, bibilica, prepelia,
porumbelul, alt vnat. Este recomandat s limitai consumul de carne.
Pete, fructe de mare i melci sunt permise aproape toate varietile de peti, molutele,
midiile, scoicile i melcii. Sunt interzise sardelele, baracuda, beluga, anghila, lupul-de-mare,
broatele, morunul, merluciu, caracatia, icrele roii, pstrvul, merlanul, melcii marini,
crabii, homarii, stridiile i creveii. Cele mai indicate alegeri sunt morunul, scrumbia, tiuca,
somonul, sardinele, nisetrul i tonul.

Produsele lactate sunt permise aproape toate. Sunt interzise brnza cu mucegai albastru,
zerul, untul, laptele fermentat, parmezanul.
Oule sunt permise cele de gin, gsc, prepeli. Sunt interzise cele de ra.
Uleiurile sunt permise cele de msline, rapi, in, arahide, soia, nuci, germeni de gru. Sunt
interzise cele de nuci de cocos, de porumb, de semine de bumbac, de ofran, de susan, de
floarea-soarelui. Cel mai indicat ulei e cel de msline.
Oleaginoasele sunt permise migdalele, nucile braziliene, caju, castane, seminele de in,
nucile de Macadamia, pecan, arahide, semine de pin, fistic, nuci. Sunt interzise alunele,
seminele de dovleac, de mac, de susan, de floarea-soarelui. Sunt recomandate arahidele,
castanele, nucile i seminele de in.
Fasole, linte i soia sunt permise aproape toate tipurile de fasole, soia. Sunt interzise
fasolea neagr, nutul, fasolea roie.
Cerealele sunt permise orzul, pinea de cereale ncolite, meiul, ovzul, orezul, secara,
alacul, quinoa, grul i orezul slbatic. Sunt interzise hrica, porumbul. Grul totui, este de
evitat mai ales dac ai probleme de greutate sau respiratorii.
Legumele sunt permise aproape toate. Sunt interzise anghinarele, caperele, ardeiul,
mslinele negre, ciupercile, ardeiul gras, castraveciorii, ridichiile i rubarba.
Fructele sunt permise aproape toate. Sunt interzie avocado, bananele, nucile de cocos,
murele, mango, portocalele, rodiile, kaki,smochinele, gutuiul. E recomandat s consumi
aproximativ 500 g de fructe pe zi.
Condimentele sunt permise aproape toate. Nu sunt permise ardiul de Jamaica, piperul.
Sunt recomandate curcuma i ghimbirul.
Ierburile aromatice sunt permise toate.
Buturile permise sunt cidrul, ceaiul verde, berea, apa mineral, vinul. Sunt interzise
cafeaua, alcoolul, sifonul i ceaiul negru. Ceaiurile permise ar trebui s fie butura ta
preferat.

Bibliografie:
1. Petru P. Groza, "Fiziologie", Ed. Medical, Bucureti, 1991