Sunteți pe pagina 1din 36

Subiecte Verificare Reguli si Convenii in Arhitectura Naval

1.Ce este IMO?


Abrevierea IMO provine de la : International Maritime Organization
IMO este Organism specializat al Natiunilor Unite responsabil pentru sigurana transportului naval si
prevenirea polurii marine.
IMO a fost infiintat in anul 1958, sediul organizatiei este la Londra
Rolul IMO este de a elabora reguli pentru siguranta echipajului, pasagerilor, marfii transportate, si a
navelor in acelasi timp cu evitarea poluarii marine.
IMO emite conventii , coduri si recomandari care sunt adoptate si implementate in legislatia tuturor tarilor
membre:
-SOLAS
- Load Line Convention
- MARPOL Convention
- COLREG Convention
- STCW
- Tonnage Measurement of Ships Convention

2.Care este deviza IMO?


Deviza IMO: Safe, secure and efficient shipping on cleaner oceans
3.La ce nave nu se aplica SOLAS? (I\1)
Regulamentul SOLAS daca nu este prevazut in mod expres,nu se aplica pentru urmatoarele tipuri de
nave:
-

Nave de razboi si trupe


Nave de marf a mai mici de 500 GT
Nave care un sunt propulsate prin mijloace mecanice(barja,ponton,cu propulsie
asistata)
Nave din lemn,de constructie primitiva
Iahturilor de agrement care un sunt implicate in comert
Nave de pescuit

4.Ce prevede SOLAS la inspecia navelor pasager si a celor comerciale? (I\7+10)


Inspectiile si controlul navelor in ceea ce priveste punerea in aplicare a prevederilor din regulament
sunt efectuate de catre functionari ai administratiei.
Inspectiile navelor de pasageri:
- O inspectie initiala inainte ca nava sa fie pusa in functiune;Se va face o inspectie
completa,atat a structurii cat si a instalatiilor ,caldarinelor,echipamentelor de radio navigatie,echipamentelor
de salvare etc.(intreaga nava);
- O inspectie de reinnoire la fiecare 12 luni. Se va face o inspectie completa,atat
a structurii cat si a instalatiilor ,caldarinelor,echipamentelor de radio navigatie,echipamentelor de salvare etc.
(intreaga nava);
- Inspectii suplimentare dupa efectuarea unor reparatii sau modificari.
Inspectiile navelor comerciale:
- O inspectie initiala, inclusiv a exteriorului fundului navei,inainte ca nava sa fie pusa in
functiune; (intreaga nava);
- O inspectie de reinnoire la intervale specificate de Administratie,dar nu mai mare de 5
ani;
- O inspectie intermediara in termen de 3 luni, inainte sau dupa a doua data aniversara sau
in termen de 3 luni, inainte sau dupa a treia data aniversara a Certificatului de siguranta in
constructia navelor comerciale;
- O inspectie anuala generala in care se verifica daca nava este mentinuta corespunzator

5.Ce se nelege prin weathertight si watertight in conformitate cu SOLAS?


(II-1\2)
WEATHERTIGHT- inseamna ca in orice conditie sau stare a marii apa nu poate patrunde in nava;
Weathertight se considera toate deschiderile prin care apa poate intra in corpul navei: usi, guri de aerisire,
rasuflatori, tambuchiuri etc.
WATERTIGHT- mijloace etanse si aranjamente capabile sa opreasca patrunderea apei in orice
directie in cazul unui impact sau avarie. In orice situatie nava trebuie sa fie in echilibru, incluzand fazele
intermediare de inundare si cuprinde toate deschiderile din peretii transversali etansi si gurile de vizita de la
tancuri.

6.Ce se nelege prin freeboard deck si bulkhead deck conform SOLAS? (II\2)
Puntea de bord liber este definita conform Conventiei internationale privind liniile de incarcare.
- Puntea de bord liber este n mod normal cea mai nalt punte complet expus la intemperii i
la mare, care are in permanenta mijloace de nchidere a tuturor deschiderilor supuse actiunii
factorilor de mediu, i sub care toate deschiderile pe laturile navei sunt prevzute cu mijloace
permanente de nchidere etan.
- Punte inferioara ca o punte de bord liber. La alegerea proprietarului i sub rezerva aprobrii
de ctre Administraie, un punte inferioara poate fi desemnata ca punte de bord liber cu
condiia s fie o punte complet i continu ntre compartimentul de masini si picurile navei.
Cand aceasta punte inferioara este in trepte,pornind de la nivelul acesteia si continuand cu partea
superioara a puntii , poate fi cosiderata punte de bord liber.
Cnd o punte inferioar este desemnat ca punte de bord liber, acea parte a corpului care se extinde
deasupra puntii de bord liber este considerata ca o suprastructura n ceea ce privete punerea n aplicare a
condiiilor de
atribuire i calculare a bordului liber.
Puntea peretilor etansi la o nava de pasageri, inseamna cea mai inalta punte in orice punct de pe
lungimea
navei, fiind amplasati pereti etansi principali invelisul navei este etans,fiind puntea cea mai de jos la care
evacuarea pasagerilor si a echipajului nu va fi impiedicata de apa in orice stadiu de inundare.
Puntea peretilor etansi poate fi o punte in trepte. La o nava comerciala puntea de bord liber poate fi
considerata ca fiind puntea peretilor etansi.

7.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la protecia tancurilor de la bulk


carriers? (II\3-2)
Toate tancurile de balast cu apa de mare dispuse pe nava si in spatiile din dublu bord pentru vrachiere
cu lungimea de 150m sau mai mare,trebuie sa fie acoperite pe durata constructiei lor conform MSC.215
Toate tancurile de balast cu apa de mare trebuie sa aiba un sistem eficiente de prevenire a
coroziunii,cum ar fi straturi de protectie dure,aceste straturi de acoperire ar trebui sa fie de culori deschise.
Daca va fi cazul vor fi utilizati anozi de protectie.

8.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la accesul in prova? (II\3-3)


Fiecare tanc trebuie prevazut cu mijloace care sa permita accesul echipajului in conditii de
siguranta ,chiar si in conditii meteorologice severe.Aceste mijloace de acces trebuie sa fie aprobate de catre
Administratie.

9.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la remorcajul de urgenta tancuri?


(II\3-4)
In cazul petrolierelor mai mari de 20000 de tdw, este necesara prezenta unui sistem de remorcaj de
urgent atat in pupa cat si in prova. Acest sistem trebuie sa fie cababil sa functioneze in absenta sistemului
principal de energie de la nava, iar punerea lui in functiune sa fie cat mai rapida si cat mai eficienta cu

putinta. Dimensionarea sistemului de remorcaj de urgent se va face corespunzator cu dimensiunile si


deadweight-ul navei si cu fortele ce apar atunci cand este utilizat in conditii extreme.

10.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la accesul in spatiile navelor tank si


vrachier? (II\3-6)
Accesul in spatiile de transport a marfii sau a altor componente de pe petroliere si vrachiere, trebuie
asigurat pentru verificarea elementelor structurale. Trebuie asigurat accesul de pe o punte libera in tancurile
unde exista aceasta posibilitate, iar in tancurile din dublu fund sau cele care nu au acces la o punte libera,
accesul se va face dintr-un compartiment care nu este destinat transportului substantelor periculoase.
La petroliere ce au tancuri cu o lungime mai mare sau egala cu 35 de m, se vor dispune minim doua
guri de vizita si doua scari dispuse la distante cat mai mari posibile.
La vrachiere, cele 2 cai de acces in tancuri se dispun de cele mai multe ori pe diagonala; de exemplu:
o cale de acces la peretele prova al compartimentului, in babord si o cale de acces la peretele pupa al
acestuia, in zona tribord.

11.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la echipamentele pentru remorcaj si


acostare? (II\3-8)
Fiecare nava va fi dotata cu echipament care sa asigure, in conditii sigure de lucru procesul de
remorcare si acostare. Aceste echipamente si componente auxiliare vor fi marcate cu conditiile ce limiteaza
utilizarea loc in siguranta. De asemenea ele vor indeplini consitiile impuse de administratie sau de catre o
organizatie recunoscuta.

12.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la Goal-based ship construction


standards for bulk carriers and oil tankers? (II-10)
Aceasta regula se aplica vrachierelor si petrolierelor ce au o lungime de minim 150 de metri pentru
care contractul de constructie este incheiat dupa sau in data de 1 iulie 2016; sau livrarea navei este facuta
dupa sau in data de 1 iulie 2020.
Nava va fi construita pentru a putea fi operational intr-un mod cat mai putin daunator mediului
inconjurator. Masurile adoptate petru aceasta calitate vor incerca pe cat posibil sa nu afecteze mediul
exterior atunci cand nava sufera avarii din diverse cause. Totodata, materialul din care va fi construit nava va
fi cat se poate cu putinta reciclabil de mediul inconjurator.
O fisa de constructie a a navei, care atesta aceasta caracteristica de protective a mediului va fi
distribuita inainte de livrarea navei. Ea va fi pastrata la bordul navei sau la tarm si va fi actualiazata dupa
caz. Continutul acestui document va fi in conformitate cu regulile impuse de organizatie ( MSC.1/Circ.
1343).

13.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la double bottom? (II\9)


Dublu fundul trebuie sa se extinda de la peretele de coliziune pana la picul pupa cat de mult posibil.
Ca si inaltime, este sufficient sa se adopte valoarea h=B/20. Totusi nu trebuie sa fie mai mic de 760 mm si
nici mai inalt de 2000 mm. Este acceptata o reducere a inaltimii de pana la 500 mm sub puturile de santina
sau a colectoarelor de apa. In unele cazuri, cand dublu fundul are o amenajare neobisnuita, trebuie sa se
demonstreze ca nava este capabila sa reziste la producerea unor daune de fund,utilizandu-se asa-numitul
calcul de stabilitate de avarie.

14.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la lipsa double bottom? (II\9)


Dublu fundul poate lipsi daca exista un compartiment etans.
In acest caz trebuie demonstata capacitatea navei de a rezista in cazul producerii unei avarii.

15.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la double bottom la navele tip


petrolier? (II\9)
Este obligatoriu dublu fundu,dar dublu bordul poate sa lipseasca.
Puturile de santina sunt facute astfel incat sa nu prezinte un dezavantaj pt dublu fundul navei

Inaltimea tancului aproximativ egala cu inaltimea dublului fund


Peretii etansi din dublu fund pot fi amplasati mai spre pupa daca se dovedeste ca nava isi poate
mentine stabilitatea si siguranta in navigatie
Nu se fac modificari la peretele de coliziune
In functie de masa transportata creste presiunea din tanc

16.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la construcia peretilor etansi? (II\10)


Aceasta regula se bazeaza pe ideea ca fiecare perete etans trebuie sa fie capabil sa sustina presiunea
apei in caz de inundare in orice directie pana la puntea de bord liber.O alta presiune mai mare se poate
datora marfii transportate.Treptele si nisele din peretii etansi trebuie sa fie la fel de rezistente ca si peretele
respectiv in fiecare punct.

17.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la testarea pereilor etani? (II\11)


Aceasta regula se refera la testarea initiala a peretilor etansi. Verificarea etanseitatii unui spatiu ce nu
este destinat transportului de lichide nu este obigatoriu sa se faca prin umplere cu apa. Testarea se face
atunci cand nava este in stadiu avansat de amenajare, iar in cazul in care nu este posibila, este inlocuita cu o
examinare vizuala a legaturilor sudate. Picul prova, dublu fundul si tancurile din dublu invelis trebuie sa fie
testate prin umplere cu apa pentru etanseitate si rezistenta structurala.

18.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la poziia peretelui de coliziune?


(II\12)
Peretele de coliziune trebuie sa existe la toate navele si se extinde de la zona fundului navei pana la
puntea de bord liber. Acest perete trebuie situat la o distanta fata de perpendiculara prova de 0.05L sau 10 m
(se alege valoarea mai mica). Exista si exceptii cu privire la pozitionarea peretelui, insa trebuie acceptate de
Clasa si sa nu depaseasca valoarea de 0.08L sau 0.05L+3 m (se alege valoarea mai mare). In cazul navelor
cu bulb, se alege valoarea cea mai mica din urmatoarele masuratori:
- de la mijlocul bulbului
- la distanta de 0.015L fata de perpendiculara prova
- La o distanta de 3 m fata de perpendiculara prova.

19.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri si penetrrile in peretele


de coliziune? (II\12)
Aceasta conventie prevede faptul ca nu se accepta penetrari, usi , deschideri, tronsoane de ventilatie
in peretele de coliziune. Exceptie: Se accepta o singura penetrare pentru tubulatura de balast, cu conditia ca
aceasta sa fie actionata de pe punte.

20.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri si penetrrile de


deasupra peretelelui de coliziune? (II\12)
Numarul de deschideri in prelungirea peretelui de coliziune deaupra puntii de bord liber trebuie
limitate la minim in acord cu proiectarea si functionarea normala a navei. Toate aceste deschideri trebuie sa
fie capabile sa se inchida etans pentru a evita patrunderea apei.

21.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la rampele amplasate in zona peretelui


de coliziune? (II\12)
Rampele amplasate in zona peretelul de coliziune trebuie sa fie etanse pe intreaga lungime.

Rampa de incarcare inclinata face parte din prelungirea peretelui de coliziune deasupra puntii peretilor
etansi.

1- parte din structura transversala a peretelui etans care face parte din prelungirea peretelui de coliziune
2- portiune weathertight din rampa de vehicule care face parte din prelungirea peretelui de coliziune
3- pas in puntea peretilor etansi care face parte din prelungirea peretelui de coliziune
4- perete de coliziune
5- portiune non-weathertight din rampa de vehicule

22.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la stern tube? (II\12)


Tuburile etambou sunt inchise in spatii etanse cu volum moderat.
La navele de transport marfuri, la alegerea Administratiei se pot lua si alte masuri pentru minimizarea
pericolului de patrundere a apei in nava in cazul avarierii tubului etambou.
La navele de pasageri tubul etambou trebuie sa fie amplasta intr-un tunel de arbori etansi sau alt
spatiu etans, avand un volum, care in cazul inundarii nu va fi scufundat.

23.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri in pereii etani? (II\13-1)


-numarul deschiderilor in peretii etansi trebuie sa fie cat mai mic
-in care cazul in care sunt necesare strapungeri ale peretilor etansi si a puntilor interne pentru
access,conducte,ventilatie,cabluri electrice etc,se vor face aranjamente pentru a mentine etanseitatea
-Administratia poate permite o relaxare in deschiderile etanse situate pe puntea de bord liber,cu conditia de a
demonstra ca orice inundare progresiva poate fi usor controlata si ca siguranta navei nu este afectata
-pentru acces pe timpul voiajului,se vor folosi doar usi glisante etanse operabile de pe ambele parti
-aceste usi trebuie sa se poata inchide din timonerie
-indicatorii prevazuti pe pozitia de control vor arata daca usile sunt deschise sau inchise
-este prevazuta o alarma sonora la inchiderea usii
-fiecare usa glisanta etansa actionata electric trebuie prevazuta cu un mecanism de actionare manuala pentru
a deschide si inchide usa cu mana din ambele parti
-usile de acces si trapa de acces sunt inchise in mod normal pe timpul navigatiei(destinate sa asigure
etanseitatea deschiderilor interne);trebuie semnalizate local si in timonerie
-pe toate aceste usi de acces se pun eticheteusa nu se deschide deoarece o astfel de usa nu trebuie lasata
deschisa
-gurile de vizitare prevazute cu capace cu suruburi nu vor fi marcate cu astfel de etichete
-usile si rampele sunt prevazute cu un dispozitiv care impiedica deschiderea neautorizata

24.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri in corpul navei? (II\15)


-numarul deschiderilor in corpul navei trebuie sa fie cat mai mic
-astfel de deschideri se gasesc la RO-RO,pasagere
-dispunerea si eficienta mijloacelor de inchidere a oricarei deschideri trebuie sa fie in concordanta cu scopul
propus
-daca un compartiment este considerat etans,atunci usa trebuie sa fie de tip watertight
-tot ce este sub punte se considera etans in calculele de stabilitate
-orificiile externe trebuie sa fie etanse la apa,cu exceptia capacelor de la magazii care vor fi dotate cu
indicatori

-sub rezerva cerintelor Conventiei Internationale privind Load Line,niciun hublou se va monta intr-o pozitie
in care pervazul sau sa fie sub puntea de bord liber si care sa aiba cel mai scazut nivel de 2.5%din latimea
navei deasupra pescajului sau la 500 mm,luandu-se maximum din cele doua. (h hublou = max(2,5%B ;
500mm)
-toate hublourile ale caror pervazuri sunt sub puntea de bord liber a navelor comerciale trebuie sa aiba o
constructie care sa impiedice deschiderea lor fara acordul capitanului navei
-instalatiile trebuie prevazute cu valvule intre tevi si bordaj
-in CM,supapele pot fi controlate local;trebuie prevazute cu indicatori pentru situatia inchis/deschis
-toate instalatiile care penetreaza bordajul metalic al corpului navei sub pescaj trebuie prevazute cu un
sistem de etansare
-toate accesoriile si ventilele impuse de SOLAS trebuie sa fie din otel,bronz sau alt material ductil aprobat
-supapele din fonta obisnuita sau un alt material similar nu sunt acceptate

25.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la testarea iniiala a uilor etane si a


hublourilor? (II\16)
-proiectarea,materialele si constructia tuturor usilor etanse,hublourile,parapetii si
magaziile,supapele,valvele,tevile prevazute in aceste reglementari trebuie sa satisfaca cerintele
Administratiei
-astfel de ventile,usi si mecanisme trebuie verificate pentru a se asigura ca pot fi utilizate la deschiderea de
maxima siguranta
-cadrele usilor etanse verticale nu trebuie sa aiba canelura(sant) in partea de jos,in care s-ar putea depune
reziduuri si nu ar mai permite inchiderea usii corespunzator
-la navele de pasageri si navele comerciale,usile etanse se testeaza cu apa sub presiune pentru a face fata
intr-un stadiu final sau intermediar de inundatii
-in cazul in care testarea usilor individuale nu se realizeaza din cauza posibilelor deteriorari ale izolatiei sau
ale elementelor de armare,atunci testarea usilor poate fi inlocuita cu un test prototip de presiune pe acelasi
tip de usa care urmeaza a fi montata pe locatia dorita(testul se efectueaza inainte de a fi montata usa)
-metoda de instalare si procedura pentru montarea usii de la bord trebuie sa corespunda cu cea a testarii
prototip

26.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la construcia si testarea iniiala a


punilor si truncurilor? (II\16-1)
-puntile etanse,truncurile,tunelurile,ventilatoarele vor avea aceeasi rezistenta ca si peretii etansi
-mijloacele utilizate pentru etanseitate si modalitatile adoptate de inchidere trebuie sa satisfaca cerintele
Administratiei
-ventilatoarele etanse si trucnurile se realizeaza cel putin pana la puntea peretilor etansi,la navele de pasageri
si pana la puntea de bord liber la navele comerciale
-cand un tronson de ventiatie trece printr-o punte etansa,respectivul trunc trebuie sa reziste la presiunea
respectiva in caz ca se inunda acel corp
-in cazul in care toata sau o parte din penetrarea puntii peretilor etansi este pe puntea principala de tip RORO,truncul trebuie sa poata suporta presiunea de impact datorata apei de pe punte(sloshing)
-dupa finalizare se va aplica un test de inundare sau cu furtun puntilor etanse si un test cu furtun truncurilor
etanse,tunelelor si ventilatoarelor

27.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la navele cu o singura magazie? (II\25)


-navele cu o lungime mai mica de 80 m (in afara de vrachiere-au un caz special) si o singura magazie trebuie
sa fie dotate cu un detector de nivel
-detectoarele de nivel trebuie sa dea o alarma sonora si vizuala pe pasarela de navigatie: - atunci cand nivelul
apei ajunge la o inaltime de cel putin 0,3 m deasupra fundului interior al magaziei
-atunci cand nivelul
apei din magazie ajunge la 15% din inaltimea magaziei
- detectoarele de nivel vor fi montate in pupa magaziei sau in zona cea mai joasa unde fundul magaziei nu e
paralel cu linia de plutire proiectata

-in cazul in care peretii etansi partial sunt montati deasupra fundului interior al magaziei,Administratiile pot
solicita montarea de detectoare suplimentare
-detectoarele de nivel de apa nu se monteaza la vrachiere sau la navele care au compartimentele etanse de o
parte si de alta a magaziei exinse vertical,cel putin de la fundul magaziei la puntea de bord liber

28.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la navele cu o singura linie de axe si


cum se ndeplinete aceast cerin? (II\26)
-toate instalatiile de pe nava trebuie sa fie solide pentru a-si deserve scopul si pentru a nu fi un pericol
-autoritatea de pavilion trebuie sa fie atenta la fiabilitatea compartimentelor unitare din sistemele de
propulsie si poate cere o sursa separata de propulsie suficienta pentru a da navei o viteza de navigatie
-trebuie prevazute mijloace pentru a se asigura ca nava aflata in dead ship poate porni singura(se porneste
DG-ul de avarie)

29.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la condiiile de funcionare a


motoarelor termice? (II\26)
-masinile principale de propulsie si toate masinile auxiliare esentiale pentru propulsie si pentru siguranta
navei trebuie sa fie proiectate pentru a opera in cazul in care nava este inclinata pana la 15 inclusiv,pe
oricare parte in conditii statice, 22.5 in conditii dinamice(pe oricare parte) si inclinata simultan dinamic (in
tangaj) 7,5 la prova sau pupa.

30.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la aerisirile tancurilor de combustibil


amplasate in CM si cum se ndeplinete aceast cerin? (II\26)
-sistemul de aerisire tancuri de combustibil trebuie amplasat astfel incat daca o teava de ventilatie se
rupe,stropii de apa sa nu compromita combustibilul

31.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la volumul tancurilor de serviciu?


(II\26)
-in compartimentul de masini trebuie sa existe 2 tancuri de serviciu pentru fiecare tip de combustibil utilizat
pentru a asigura activitatea navei pentru cel putin 8 ore la o viteza maxima continua a instalatiei de propulsie
si la sarcina normala de functionare pe mare a instalatiei generatorului

32.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la valvele de sigurana amplasate pe


carter? (II\27)
-motoarele cu combustie interna cu diametrul cilindrului de 200 mm sau cu volumul carterului >0.6 m^3
trebuie prevazute cu valve de siguranta corespunzatoare cu zona de evacuare suficienta

33.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la defectarea sistemului de ungere de


la instalatia de propulsie? (II\27)?
-toate masinile de propulsie cu turbine si dupa caz,mecanismele de propulsie cu combustie interna si
masinile auxiliare vor fi prevazute cu sisteme automate de oprire in cazul in care instalatia de ungere se
defecteaza

34.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deplasarea cu spatele a navelor?


(II\28)
In primul rand sistemul de guvernare trebuie sa posede destula putere pentru asigurarea mersului inapoi,
implicit controlul navei in toate circumstantele normale.
Sistemul de propilsie trebuie sa fie reversibil a. i. directia impingerii data de elice sa poata fi schimbata
intr-un anumit timp si sa poate opri nava pe o distanta rezonabila de la deplasarea cu viteza cu viteza
maxima inainte. Aceasta capacitate trebuie demonstrata si inregistrata.

35.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaia de guvernare a navelor?


(II\29)
Aceasta instalatie de guvernare converteste o translatie in moment. EKEA
R29.
Este obligatoriu ca fiecare nava sa fie dotata cu 2 instalatii de guvernare una principala si una secundara.
Acestea trebuie sa fie instalate astfel incat oprirea unei nu afecteze functionalitatea celeilante instalatii.
Presiunea folosita la dimensionarea instalatiei de carme este de regula 1,25 din presiunea maxima de
functionare.
Cerinte pentru instalatia principala de guvernare:
- trebuie sa fie capabila sa guverneze nava la viteza maxima
- trebuie sa poata banda carma dintr-un bord in celalant bord in max 28 de sec ( 35 pana la 30 in
bordul opus) la viteza si pescaj maxim.
Este obligatoriu actionarea mecanica a carmei daca diametrul arborelui port carma in dreprul elicei este
mai mare de 120 mm
Instalatia principala trebuie sa poata sustine fortele ce apar la deplasarea cu spatele navei.

36.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaia de guvernare auxiliar a


navelor? (II\29)
Trebuie sa fie capabila sa manevreze nava la viteza de navigatie (NU la viteza maxima) + sa poate fi adusa
in functie rapid in cazul unei necesitati
Sa fie capabila sa roteasca carma de la (-15 la +15) in maxim 60 de sec. cand nava se afla la pescajul
maxim si la o viteza egala cu max ( vmax/2; 7) Nd.
Masina de carma auxiliara trebuie sa fie mecanica daca la nivelul EKEA diametrul este de cel putin
230 mm. Neluand in considerare consolizarile pentru navigatia in gheata.

37.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la lipsa instalaiei de guvernare


auxiliar a navelor? (II\29)
Instalatia de guvernare auxiliara poate lipsi :
- cand principala sursa de guvernare se compune din mai multe unitati de pompare
- la pasageri timpi de bandare trebuie sa fie asigurati cu oricare din grupurile de pompare (power units)
oprite/
sau altfel spus timpii de bandare trebuie sa fie obtinuti cu un singur grup de pompare la pasagere.
- la navele comerciale timpii de bandare (28 sec) trebuie obtinuti cu toate grupurile de pompare.
- In cazul unei singure avarii la sistemul de tevi (defect sigular) trebuie ca aceasta sa poata fi izolata
rapid si instalatia sa poata fi pusa functiune rapid.

38.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la o sursa alternativa de energie in


compartimentul crmei? (II\29)
Trebuie sa se faca atat din timonerie si din compartimentul carmei. In cazul in care exista o singura
masina de carma trebuie sa existe 2 sisteme independente de transmisia comenzii.
In cazul navelor cu 2 masini de carma masina auxiliara trebuie sa aiba sistem de comanda
independent .
Daca diametrul arbolerului este mai mare de 230 mm trebuie sa existe o sursa de energie o sursa de
energie alternativa care sa fie disponibila in maximum 45 de sec de la avarie si sa asigure functionarea
instalatiei de la guveernare pentru cel putin 30 de minute in cazul navelor mai mari de 10.000 GMT sau cel
putin 10 minute pentru navele mai mici de 10.000 GMT.

39.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la caldarine si generatoare de abur?


(II\32)
Fiecare generator de abur generator de abur trebuie prevazuta cu cel putin 2 supape de siguranta de
capacitate corespunzatoare. In cazul este asigurata o protectie impotriva suprapresiunii administratia poate
permite doar o supapa.
Fiecare generator de abur care presteaza servicii esentiale pentru siguranta navei trebuie prevazute cu
cel putin doua sisteme de apa ce sunt separate de pompele de alimentare.
Fiecare caldarina trebuie prevazut cu mijloace de a controla calitatea apei de alimentare ( referire la
impuritati ce pot afecta negativ caldarina.
Fiecare caldarina pentru siguranta navei trebuie sa fie dotate cu doua indicatoare de apa iar cel putin
unul dintre ele sa fie prin sticla de nivel.

40.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaia de santina de la pasagere


si comerciala? (II\35-1)
Fiecare nava trebuie sa aiba instalatie de santina.
Pompele de balast, sanitare, serviciu generale, pot fi considerate de santina daca sunt conectate la
instalatia de santina.
Conexiunea dintre instalatia de balast si instalatia de santina nu trebuie sa permita inundarea
compartimentelor navei.
Trebuie sa fie capabila sa scoata apa din orice compartiment etans, pentru toate conditiile de
functionare.
Trebuie sa permita eliminarea apei din magaziile izolate.
Conexiunea dintre sistemul de santina si sistemul de balast trebuie facuta astfel incat ca apa din mare
sau din spatiile de balast sa nu ajunga in CM.
La pasagere:
La navele de pasageri diametrul magistralei se calculeaza astfel :
La navele comerciale:
Trebuie sa existe cel putin 2 pompe conectate la sistemul de santina, dintre care una poate fi
antrenata de mototul principal.

41.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sursa principala de energie? (II\41)


O nava trebuie sa aiba cel putin 2 generatoare trebuie precizat ca generatorul de ax nu face parte din
aceasta categorie.

42.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la generatorul de urgenta? (II\43)


Este obligatoriu sa existe sa existe un diesel de avarie montat deasupra puntii continue si sa nu fie
amplasat in fata peretelui de coliziune.
Compartimentul in care se gaseste Diselul de Avarie nu trebuie sa se invecineze cu spatiul in care contine
echipamentul de tip A.

43.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la dotarea cu senzori incendiu a


motoarelor termice? (II\47)
Trebuie asigurate mijloace pentru a detecta si a da alarma din timp in caz de incendiu :
Trebuie instalati senzori suplimentari pentru detectare de incendii ( tubulatura de ventilatie si tubulatura de
admisie din motorul principal )
Motoarele cu combustie interna de 2.250 KW si cu cilindri mai mari de 300 mm trebuie sa existe detector de
ceata in carter. (ceata=vapori de ulei)

44.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la protecia mpotriva inundrii?


(II\48)
In puturile de santina sa se monteze detectoare de nivel in cazul navei pe asieta dreapta dar si cand
aceasta este bandata. Dimensiunea puturilor de santina trebuie sa fie suficent de mare pentru a colecta apa
cand comartimentul de masini nu este supraveghat.

45.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la aplicarea Capitolului II-2


(prevenirea incendiilor) la nave? (II-2\1)

Pana cand nu se prevede in mod expres altceva, acest capitol se aplica la navele construite pe si dupa
data de 1 Iulie 2012
Exceptiile pot fi facute de catre administratie in cazul in care se considera ca natura si conditiile de
voiaj ce se aplica cerintelor specifice din prezentul capitol sunt nerezonabile sau inutile, exceptie de
la aceste cerinte facand navele individuale sau clasele de nave ce au dreptul sa arboreze pavilionul
statului sau.
Aplicatia acestor cerinte in cazul petrolierelor: cerintele pentru petroliere din acest capitol se aplica
petrolierelor ce transporta titei sau petrol avand punctul de aprindere nu mai mare de 60 grade sau
alte produse lichide care au un risc de incendiu similare.

46.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la obiectivele si cerinele func ionale


pentru prevenirea incendiilor? (II\1)
Obiective:
Prevenirea aparitiei focului si exploziilor
Micsorarea numarului de accidente provocate echipajului datorate focului sau exploziei
Diminuarea distrugerilor de marfa, nava sau mediul inconjurator datorate focului sau exploziei
Mentinerea sub control si stingerea focului in compartimentul in care a aparut
Prevederea in structura navei a cailor de evacuare sigure pentru pasageri si echipaj
Cerinte functionale:

Divizarea navei pe orizontala si pe verticala prin punti si cu pereti rezistenti la foc


Separarea spatiului de locuit de restul navei
Restrictionarea utilizarii materialelor combustibile/inflamabile
Detectarea oricarui incendiu in zona in care a aparut
Limitarea si stingerea oricarui incendiu in spatiul de origine
Protejarea mijloacelor de evacuare si de acces pentru stingerea incendiilor
Sistemele si echipamentele de stins incendiu sa fie gata de declansarea in orice moment
Minimizarea posibilitatii de aprindere a vaporilor combustibili

47.Ce se nelege conform SOLAS prin A class division? (II\3)


Compartimentarile clasei A sunt compartimentarile formate din pereti si punti care indeplinesc
urmatoarele criterii:

Construiti din otel sau alt material echivalent


Sunt rigidizati corespunzator
Sunt izolati cu materiale non-combustibile aprobate astfel incat temperatua medie a zonei care nu
este expusa nu va creste cu 140 de grade peste temperatura initiala si in nici un punct al peretelui
incluzand imbinarile temperatura nu va creste mai mult de 180 de grade peste temperatura initiala in
urmatorii timpi de mai jos:
- clasa A-60 60 de minute

clasa A-30 30 de minute


clasa A-15 15 minute
clasa A-0 0 minute

Sunt in asa fel contruiti incat previn trecerea focului si a fumului timp de o ora
Sunt necesare teste pentru peretii si puntile prototip in conformitate cu codul de testare in caz de
incendiu pentru a se asigura ca acestea indeplinesc cerintele de mai sus pentru integritate si cresterea
de temperatura

48.Ce se nelege conform SOLAS prin B class division? (II\3)


Compartimentarile clasei B sunt compartimentarile formate din pereti, punti, plafoane sau captuseli
care respecta urmatoarele criterii:
-

sunt construiti cu materiale non-combustibile aprobate si toate celelalte materiale folosite in constructie
si in ridicarea compartimentelor clasei B sunt non-combustibile cu exceptia ca furnirul combustibil
care poate fi admis daca indeplineste cerintele adecvate ale acestui capitol.
Sunt izolati cu materiale non-combustibile aprobate astfel incat temperatua medie a zonei care nu este
expusa nu va creste cu 140 de grade peste temperatura initiala si in nici un punct al peretelui incluzand
imbinarile temperatura nu va creste mai mult de 225 de grade peste temperatura initiala in urmatorii
timpi de mai jos:
- clasa B15 15 minute
- clasa B0 0 minute
Acestea sunt construite astfel incat sa poata preveni trecerea flacarii pana la sfarsitul primei jumatati de
ora al testului standard de incendiu.
Este necesar un test pentru un compartiment prototip in conformitate cu codul de testare in caz de
incendiu pentru a se asigura ca acestea indeplinesc cerintele de mai sus pentru integritate si cresterea de
temperatura.

49.Ce se nelege conform SOLAS prin C class division? (II\3)


Compartimentarile clasei C sunt compartimentarile construite cu materiale non-combustibile
aprobate. Nu au cerinte relative cu privire la trecerea fumului si a focului sau a cresterii de temperatura. Cu
exceptia ca furnirul combustibil care poate fi admis daca indeplineste cerintele adecvate ale acestui capitol.

50.In conformitate cu SOLAS ce diferen exist intre Machinary spacesi


Machinary spece of category A? (II\3)
Machinary space sunt incaperile de masini din categoria A si alte spatii continand masina de
propulsie, boilere, unitati de combustibil lichid, abur si motoare cu ardere interna, generatoare si masinarii
electrice, statii de alimentare cu combustibil/ulei, refrigerare, stabilizatoare, ventilare si agregatul de aer
conditionat si alte spatii similare dar si coridoarele spre respectivele spatii.
Machinary space of category A sunt acele spatii si coridoare spre respectivele spatii ce contin:
-

motoare cu aprindere interna folosite la propulsia principala


motoare cu aprindere interna altele decat cele folosite la propulsia principala in cazul in care astfel de
agregate au o putere toatala de energie de cel putin 375 kw.
orice caldarina sau unitate de combustibil lichid sau orice echipamente cu combustibil lichid altele decat
caldarinele ca generatoarele de gaz inert, incineratoarele, etc.

51.In conformitate cu SOLAS ce se nelege prin Non-combustible material si


prin Low flame-spread? (II\3)

Non-conbustible material Materialul non-combustibil este un material care nu arde i nu produce


vapori inflamabili n cantitate suficient pentru a se autoaprinde la nclzire la aproximativ 750 C , acest
aspect fiind stabilit n conformitate cu codul de proceduri pentru teste de prevenire a incendiului.
Low flame-spread Propagarea redusa a flacarii inseamna ca suprafata astfel descrisa sa limiteze in
mod corespunzator propagarea flacarii, acestea fiind stabilite n conformitate cu codul de proceduri pentru
teste de prevenire a incendiului.

52.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la minimizarea posibilitii de apari ie


a incendiului cerine functionale? (II\4-1)
Aceste cerinte sunt pentru a preveni aprinderea materialelor combustibile sau lichide inflamabile. In acest
scop trebuiesc indeplinite urmatoarele cerinte functionale:
- trebuie prevazute mijloace de control al scurgerilor de lichid inflamabil
- trebuie prevazute mijloace de control pentru limitarea acumularilor de vapori inflamabili
- aprinderea materialelor combustibile vor fii limitate
- sursele de aprindere vor fii limitate
- sursele de aprindere vor fii separate de materialele combustibile si lichidele inflamabile
- atmosfera din tancurile de combustibil trebuie mentinuta inafara pericolului de explozie

53.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la combustibilii, uleiuri si lichide


inflamabile folosii la bordul navelor si amplasarea acestora? (II\4-2)
1. Limitari in utilizarea uleiurilor drept combustibil
Urmatoarele limitari se aplica la utilizarea uleiurilor drept combustibil:
-

nu trebuie folosit nici un fel de combustibil lichid cu punctul de aprindere mai mic de 60 de grade
la generatoarele de avarie, combustibilul lichid cu punct de aprindere de cel putin 43 de grade pot fi
folosite
- utilizarea combustibilului lichid cu punct de aprindere sub 60 de grade dar nu mai putin de 43 de grade
se poate folosi in urmatoarele cazuri:
1. tancurile de combustibil altele decat cele care sunt amenajate in compartimentele de dublu fund trbuie
amplasate inafara C.M.-urilor de categoria A
2. condiiile de msurare a temperaturii uleiului sunt prevzute pe conducta de aspiraie a pompei de
combustibil lichid
3. armatura conductelor si/sau ventilele sunt prevazute pe partea intrarii si pe parte evacuarii cu filtre
pentru combustibil lichid
4. imbinarile tevilor sudate sau de tip conic circular sau sferic se vor aplica pe cat posibil
- la cargouri se utilizeaza combustibil lichid cu aprindere mai mica decat cea precizata mai sus, de
exemplu titeiul ce poate fii permis cu conditia sa nu fie stocata in C.M. sub aprobarea Administratiei.
2. Amplasarea sistemelor de combustibil lichid: pe cat posibil, parti din sistemul de combustibil lichid care
contine combustibil incalzit sub presiune ce depaseste 0.18 N/mm2 nu trebuie sa fie plasate intr-o pozitie
ascunsa, astfel incat defectiunile sau scurgerile sa nu poate fi observate. Salile masinilor in care exista astfel
de parti ale sistemului de combustibil trebuie iluminat corespunzator.
Ventilatia spatiilor de masini: ventilarea salilor masini trbuie sa fie suficienta in conditii normale si sa
previna acumularea de vapori de ulei.
Tancurile de combustibil lichid:
- pacura, ulei de lubrifiere si alte uleiuri inflamabile nu trebuie transportate in picul prova
- pe cat posibil tancurile de combustibil lichid trebuie sa faca parte din structura navei si trebuie sa fie
localizate inafara C.M.-ului.
- in cazul in care tancurile de combustibil lichid altele decat cele din dublu fund sunt in mod necesar
situate langa C.M. sau in C.M., cel putin unul din partile lor verticale sa fie adiacent cu limitele C.M.ului, si trebuie sa aiba de preferinta o limita comuna cu tancurile de dublu fund. Daca respectivele
tancuri sunt situate in interiorul salilor de masini de categoria A nu trebuie sa contina combustibil lichid
cu un punct de aprindere sub 60 de grade. In general, utilizarea tancurilor de combustibil lichid de sine
statatoare va fii evitat. In cazul in care acestea vor fi acceptate vor fii prevazute la partea inferioara cu o

tava de deversare ce contine o teava de scurgere ce conduce eventualele deversari la un rezervor de


devarsare ulei de dimensiuni corespunzatoare.
nici un tanc de combustibil nu trebuie amplasat in locuri unde scurgerea accidentala poate produce un
incendiu sau o explozie prin caderea pe suprafete incalzite
tevile de combustibil lichid, care in caz de defectare ar permite uleiului sa scape din tancul de depozitare,
decantare sau rezervorul de serviciu zilnic cu o capacitate de 500 de litri situat mai sus,deasupra dublului
fund, trebuie sa fie prevazute cu un robinet sau supapa direct pe tanc si sa poata fi inchis dintr-o pozitie
sigura in afara spatiului in cauza.
comenzile pentru funcionarea de la distan a supapei pentru rezervorul de combustibil al generatorului
de urgen trebuie s fie ntr-un loc separat de comenzile pentru funcionarea de la distan a altor supape
pentru rezervoarele amplasate n slile mainilor.
mijloace sigure si eficiente de asigurare a cantitatii de combustibil lichid din orice rezervor de
combustibil lichid

Conductele de combustibil lichid:


-

tevile de combustibil lichid, supapele i fitingurile lor trebuie s fie din oel sau alt material omologat ,
cu excepia faptului c utilizare limitat a conductelor flexibile este permis n poziii n care
administraia consider c acestea sunt necesare. De asemenea evile flexibile i accesoriile lor trebuie s
fie din materiale ignifuge de rezisten adecvat. Pentru supapele montate la tancurile de combustibil
lichid i sub presiune static ,pot fi acceptate si din oel sau cu grafit nodular fonta. Cu toate acestea,
obisnuitele supape din fonta pot fi utilizate in sistemele de conducte unde presiunea de proiectare este
mai mica de 7 bari si temperatura proiectata este sub 60 de grade.
- conductele externe de inalta presiune ce fac legatura intre pompa de combustibil de inalta presiune si
injectoarele de combustibil trebuie s fie protejate cu un sistem de evi echipat cu cma , capabil s rein
combustibilul n caz de defectare a conductei de nalt presiune. O conduct cu cma cuprinde o eav
exterioar n care se pune eava de combustibil la presiune nalt , formnd un montaj permanent. Sistemul
de evi echipat cu cma trebuie s cuprind un mijloc de colectare a scurgerilor i
trebuie prevzute cu o alarm n caz de defectare a liniei de combustibil
- liniile de combustibil lichid nu trebuie localizate imediat deasupra sau n apropierea subansamblurilor cu
temperatur nalt. Pe ct posibil , liniile de combustibil lichid trebuie dispuse departe de suprafeele
ncinse , instalaiile electrice sau alte surse de aprindere i trebuie verificate pentru a se evita spraiul de ulei
sau scurgere de ulei pe sursele de aprindere.
Protectia suprafetelor cu temperaturi ridicate
-

suprafeele cu temperaturi peste 220 C, cu care ar putea veni in contact n urma defectrii sistemului de
combustibil trebuie izolate corespunztor
masuri de precautie trebuie sa fie luate pentru a preveni orice scapare de ulei sub presiune din pompe, filtre
sau radiator si venirea lor in contact cu suprafetele incalzite.

54.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la gazele combustibile utilizate pentru


domestic purpuoses? (II\4-3)
-

Sisteme de combustibil gazos utilizate n scopuri interne trebuie s fie aprobate de ctre Administraie.
Depozitarea de gaz trebuie s fie amplasata pe puntea deschis sau ntr-un spaiu bine ventilat , care se
deschide numai la puntea deschis.
Recipientele pentru deeuri trebuie construite din materiale non-combustibile , fr deschideri laterale
sau la fund.

55.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la zona de marfa de la petroliere?


(II\4-5.1)
5.1.1 Zona pompelor, tancurile de marfa ,tancurile de reziduuri si coferdamurile trebuie sa fie amplasate
inaintea compartimentului de masini.Tancurile de marfa si tancurile de reziduuri trebuie sa fie separate de
compartimentul de masini de un cofferdam. Camera pompelor destinate exclusiv balastului sau transferului
de combustibil, nu trebuie sa respecte cerinele de reglementare 10.9 (instalatii de stins incedii amplasate in

compartimentul pompelor de marfa). Partea inferioara a camerei de pompe poate fii incastrata in spatiul de
masini de tip A unde pot fi amenajate pompele.
5.1.2 Statiile principale de control marf , posturile de comand, spatiile de locuit si spatiile de serviciu se
poziioneaza in pupa tancurilor de marfa,dar nu neaparat in pupa tancurilor de combustibil si tancurilor de
balast, si trebuie amenajate n aa fel nct o singura avarie a puntii sau a peretelui sa nu permit intrarea
gazului sau fumului din tancurile de marfa n staiile principale de control marf,zona de locuit ,spatiile de
lucru. Acestea se separa cu un coferdam.
5.1.5 n cazul n care montarea timoneriei deasupra zonei de marf este necesara ,iar suprastructura are o
inaltime de cel putin 2m ,zona de navigatie este un pic spre prova.
5.1.6 Pentru a limita scurgerile spre zona de locuit se prevede o rama in jurul tancurilor de marfa cu o
inaltime de 300 mm.

56.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la accesul in suprastructuri la


petroliere ? (II\4-5.2)
5.2.1 Ui de acces , prizele de aer i deschiderile spre ncperile de locuit , ncperile de serviciu , statia de
control i slile mainilor nu trebuie sa fie in fata zonei de marfa. Ele trebuie sa fie amplasate pe partea
exterioar a suprastructurii sau rufului la o distan de cel puin 4 % din lungimea navei, dar nu la mai putin
de 3m de la sfaritul suprastructurii sau timoneria din fata magaziilor de marfa. Aceast distana nu trebuie
s depeasc 5 m .
5.2.2 Administraia poate permite ui de acces n pereii etani care sunt comuni cu zona de marfa sau n 5 m
limitele posturilor principale de comanda a marfii cu condiia ca acestea sa nu dea acces direct sau indirect
in zona de locuit,ateliere de lucru sau alte spatii care contin surse de aprindere. Usile si ferestrele timoneriei
pot fi amplasate n limitele specificate la punctul 5.2.1 , atat timp cat acestea sunt concepute pentru a se
asigura ca timoneria este etansa la gaz i vapori .
5.2.3 Ferestrele i hublourile care se invecineaza cu zona de marfa i pe parile laterale ale suprastructurilor
i rufurile n limitele specificate la punctul 5.2.1 trebuie sa nu poata fi deschise. Astfel de ferestre i hublouri
, cu excepia ferestrelor timoneriei , trebuie s fie construite din standardul de clasa " A - 60" .

57.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la aerisirile de la tancuri? (II\4-5.3)


5.3 Ventilatia tancurilor de marfa
5.3.1 Ventilatia tancurilor de marfa trebuie sa fie distincta de ventilatia altor compartimente.
5.3.2.1 Ventilatia de la tancurile de marfa poate fi independenta pt fiecare tanc in parte sau combinata la mai
multe tancuri si poate si incorporata in instalatia de gaz inert.
5.3.2.2 Cand mai multe tancuri sunt ventilate prin aceeasi teava,fiecare tanc trebuie prevazut cu supape sau
alte mijloace de oprire pentru izolarea fiecrui tanc de marfa.
5.3.2.3 Daca incarcarea sau descarcarea unui tanc de marfa , care este izolat de la un sistem comun de
ventilare, acel tanc de marfa trebuie s fie prevazut cu un mijloc de protecie la suprapresiune sau
depresiune.
5.3.2.4 Sistemul de aerisire trebuie sa fie conectat la partea de sus a fiecrui tanc de marf i trebuie sa se
goleasca eventuala marfa ajunsa accidental in ea.

5.3.3 Dispozitivele de siguran din sistemele de aerisire : sistemul de aerisire trebuie s fie prevzut cu
dispozitive care s previna trecerea flcrii n tancurile de marf . Extinctoare i ecrane nu sunt permise n
aceste deschideri .
5.3.4 Prizele de ventilatie
5.3.4.1 Prizele de ventilare pentru ncrcarea mrfurilor, descrcare i balastare
- permite circulatia libera a vaporilor
- trebuie ca vaporii sa poata iesi la 30m/s
- capetele de iesire a vaporilor montate cat mai departe de zonele de locuit,la o distanta de min 10m de zona
de locuit, min 4 m de borduri si 6m deasupra puntii.

58.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la ventilaia compartimentelor


pompelor si a spatiilor de marfa uscata de la navele de transport combinate?
(II\4-5.4.1 si II\4-5.4.2)
5.4 Ventilatia
5.4.1 Sistemele de ventilaie n compartimentele pompelor: Camerele pompelor trebuie fie ventilate mecanic
iar evacurile trebuie s fie intr-un loc sigur pe puntea deschis . Ventilatoarele acestor camere trebuie sa
aiba o capacitate suficient pentru a reduce la minimum posibilitatea de acumulare a vaporilor inflamabili.
Numarul de schimburi trebuie sa fie de cel putin 20/ora. Conductele de aer trebuie s fie aranjate astfel nct
toate spatiile sa fie ventilate eficient . Ventilaia trebuie s fie prin aspirare
5.4.2. Sisteme de ventilaie n transport combinat: n transport combinat , ncperile de marf i orice spaii
nchise adiacente ncperilor de marf trebuie s poat fi ventilate mecanic . Ventilatia mecanica poate fi
facuta cu ventiloatoare portabile.In camera pompelor trebuie sa fie un sistem fix de avertizare a gazelor
capabil s monitorizeze vapori inflamabili .

59.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaia de gaz inert? (II\4-5.5)


-

Pentru petrolierele de 20.000 tdw i mai mult , protecia tancurile de marf se realizeaz printr-un
sistem de gaz inert stabilit n conformitate cu codul de proceduri pentru prevenirea incendiilor.

Petrolierele trebuie sa fie echipate cu sisteme cu gaz inert si trebuie sa respecte urmatoarele
dispozitii:

1. Dublu bordurile sau spatiile duble trebuie sa fie echipate cu conexiuni adecvate pentru furnizarea de
gaz inert
2. In cazul in care dublu bordurile sau spatiile duble sunt conectate la un sistem permanent de distributie a
gazelor inerte, trebuie prevzute mijloace pentru a mpiedica gazele de hidrocarburi din tancurile de marf sa
intre n dublu bord prin sistemul de gaz inert. (supape de sens doar catre TK de balast
pericolul apare doar la incarcarea TK de marfa)
3. n cazul n care astfel de spaii nu sunt conectate permanent la un sistem de distribuie de gaz inert
,mijloace adecvate trebuie prevzute pentru a permite conectarea la magistrala de gaz inert

Cerine generale pentru sisteme de gaz inert:


- Sistemul de gaz inert trebuie s poat inertiza , purja i degaza
rezervoarele goale i meninerea atmosferei din tancurile de marf cu oxigenul necesar coninut. Sistemul de
gaz inert trebuie s fie proiectat, construit i testat n
conformitate cu codul de proceduri pentru prevenirea incendiilor
- Petrolierele echipate cu un sistem de gaz inert fix trebuie s fie prevzut cu un sistemul de ulaj (ullage
system) inchis.

60.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la protecia compartimentelor


pompelor? (II\4-5.10)
5.10-1 pompele de marfa, de balast si de golire instalate in compart de pompe si actionate de un arbore care
trece prin peretii compartimentului trebuie sa fie prevazute cu senzori de temperatura. o alarma vizuala si
acustica trebuie sa porneasca automat in postul de control al pompelor.
5.10-2 iluminarea in compt de pompe, exceptie facand iluminarea de urgenta , trebuie sa fie intercalata cu
ventilatia astfel incat ventilatia sa functioneze atunci cand lumina se aprinde. defectarea sistemului de
ventilatie nu trebuie sa duca la aprinda lumina. (daca se aprinde lumina si ventilatorul nu mege pericol,
lipsa de aer)
5.10-3 trebuie sa existe un sistem de monitorizare a concentratiei de hidrocarburi. La 10% din concentratia
de aprindere se porneste senzorul de detectare a vaporilor, care trebuie sa porneasca o alarama vizuala si
acustica in compart de pompe, camera de control a cm-ului, puntea de comanda, pentrua a alerta exhipaj de
un potential pericol. Toate compart. de pompe trb prevazute cu traductor de nivel in santina (tot timpul se
verifica nivelul santinei)

61.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la limitarea mririi incendiului;scop si


cerine funcionale? (II\5-1)
5-1 scopul este acela de a preveni extiderea focului, cerinte:
- controlul cantitatii de aer ce intra in compart. respectiv
- controlul lichidelor inflamabile ce exista in compart. respectiv
- folosirea de materiale combustibile este restrictionata.

62.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la limitarea accesului de aer in


compartimente? (II\5-2)
5-2.1 controlarea aerului prin sist de ventilatie.
5-2.1.1 accesul si evacuarea din sist de ventilatie a unui compart. trebuie sa poata fi etansat din exteriorul
compartimentului ( tot ce este gura de ventilatie prevazuta cu capac)
5-2.1.2 toate compartimentele navei ( spatii de locuit,de serviciu, de marfa, de control si echipamente)
trebuie sa se poata inchide dintr-o pozitie exterioara a compartimentului. Pozitia nu trebuie sa fie blocata de
un incendiu in aceste spatii.
5-2.1.3 la pasagere cu mai mult de 36 de persoane , oprirea ventilatiei, exceptand cm-ul, trebuie sa fie facuta
din 2 puncte distincte, cat mai departate unul de celalalt
5-2.2 oprirea ventilatiei in CM trebuie facuta din 2 puncte diferite fata de celelalte compartimente.

63.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la limitarea materialelor combustibile


la bordul navelor? (II\5-3)
5-3.1 folosirea materialelor necombustibile
5-3.1.1 materialele pentru izolatie trebuie sa fie necombustibile, exceptie facand spatiile de marfa, de bagaje,
compartimentele refrigerate ale spatiilor de serviciu. Materialele din spatiile refrigerate se pot izola si cu
polistiren.

5-3.1.2.1 la navele de pasageri, exceptie spatiile de marfa, toate tavanele, podelele, draught stops trebuie sa
fie din materiale necombustibile, exceptie facand spatiile de bagaje, compartimentele refrigerate ale spatiilor
de servicciu.
5-3.1.2.2 la navele comerciale toate tavanele, pereti, draught stops etc.. trebuie sa gie din materiale
necombustibile.
5-3.1.3.1 chiar daca este un perete/ punte care margineste un spatiu se utilizeaaza materiale necombustibile
5-3.2.1.2 lemnul traditional este permis doar in sauna (orice cantitate)
5-3.2.2 cantitatea de materiale combustibile folosite la capitonarea peretilor, tavanelor este limitata la o
valoare de 45MJ/m2 (2kg lemn pe m2). Capitonajul este limitat la 2.5 mm(doar acesta poate lua foc)
5-3.2.4 suprafete care nu pemrit extinderea focului- pe holuri, casa scarii tot ce insemna tavan in
suprastructura treb folosite materiale cu risc scazut de extindere a focului

64.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la detectarea incendiului si sistemului


de alarma? (II\7-1 si II\7-2)
7-1 scopul regulii este acela de a detecta focul in spatiul aparut si declansarea alarmei pt salvare si pornirea
activitatii de stingere a incendiului. cerinte
- sa existe un sistem de alarma pe toata nava sau zona sistemului, ales in fct de tipul compartimentului
in care se amplasseaza
- sa existe butoane de declansare manuala a alarmei in toata nava
- particulele pt incnediu trebuie sa detecteze si sa localizeze eventualul foc si sa dea alarma pe toata
nava
7-2.1 sa existe un sistem permanent de alarma
7-2.2 sistemul permanent de detectare a focului si de alarma si sistemul de detectare a fumului cerut in
aceasta regula trebuie sa fie aprobat si sa corespunda cu fire safety systems code.

65.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de detecie a incendiului


din compartimentul de maini? (II\7-4)
CM-ul trebuie dotat cu senzori de detectie facand abstractie de gradul de automatizare astfel:
- compartimente neasistate periodic
- compartimente in care:
- instalarea sistemelor si echipamentelor automate si controlate de la distanta a fost aprobata
in locul controlului continuu de catre echipaj
- motorul principal de propulsie si echipamentele asociate sunt prevazute cu diferite grade de
automatizare si control de la distanta sau sunt supervizate continuu de echipaj dintr-o camera de
control.
Senzorii de incendiu din CM nu pot fi doar pentru masurarea temperaturii, trebuie sa existe si senzori
de detectie a fumului. Senzorii se amplaseaza in zonele cu risc ridicat ( motoare termice).
Sistemul permanent de detectie si alarma a incediului trebuie sa fie conceput si pozitionat atfel incat sa
detecteze rapid focul in orice spatiu. Sistemele de detectie care folosesc doar senzori termici nu sunt permise
in spatiile cu inaltime limitata si cu utilizare speciala. Sistemul de detectie trebuie sa declanseze alarme
vizuale si acustice pe puntea de comanda ( navigation bridge). Atunci cand puntea de comanda este
neasistata, alarma trebuie sa sune in spatiul in care membrul de echipaj responsabil este de serviciu.

66.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de detecie a incendiului


din suprastructura (II\7-5)
5.1 Detectoarele de fum trebuie instalate in : casa scarii, coridoare si iesiri de urgenta.
5.5 Postul de comanda, spatiile de serviciu si acomodare ale navelor cargo trebuie protejate cu un sistem
permanent de alarma si detectare a incendiului si/sau un sistem de sprinkler automat, sistem de alarma si
detectare a incendiului dupa cum urmeaza:
5.5.1 pe nava se amplaseaza detectori de fum pe coridoare, casa scarii si iesirea de urgenta

5.5.2 se instaleaza un sistem de sprinklere in intreaga suprastructura : cabine, bucatarii, spatii de serviciu,
exceptie fac spatiile cu risc scazut de incendiere). Aditional se instaleaza senzori de fum in holuri, casa
scarii, iesiri de urgenta.
5.5.3 Se instaleaza un sistem de detectie a focului in toate spatiile din suprastructura si spatii de serviciu,
avand in vedere ca se va detecta fumul pe scara scarii, coridoare, iesiri de urgenta. Aditional se instaleaza
senzori de fum in holuri, casa scarii, iesiri de urgenta.

67.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la butoanele manuale de semnalizare a


incendiului (II\7-7)
7.7 In suprastructura trebuie amplasate butoane de semnalizare a incendiului operate manual.
Amplasarea acestora se face astfel: - la fiecare iesire un buton de semnalizare
- pe fiecare coridor trebuie amplasate butoane de semnalizare la o
distanta nu mai mare de 20 m.

68.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la prevenirea rspndirii fumului?


(II\8)
8.1 scopul regulii este acela de a controla riscul imprastierii fumului pentru a minimiza pericolele fumului.
Pentru aceasta trebuiesc prevazute mijloace de control a fumului in postul de comanda, compatimentul de
masini.
8.3.2 trebuie sa existe sisteme care sa permita eliminarea fumului in eventualitatea producerii unui incendiu
din spatiile protejate ( se are in vedere CM-ul). Pentru acest scop pot fi acceptate sistemel normale de
ventilatie.
8.3.3 mijloacele de control trebuiesc prevazute astfel incat sa permita eliminarea fumului si trebuiesc
amplasate in afara spatiilor pentru a nu fi deconectate in cazul aparitiei focului in spatiile pe care le
deservesc.
8.4 draught stops elemente introduse intre tavanul fals si plafon, care nu permit circularea fumului si
focului. Spatiile inchise din spatele tavanelor false trebuiesc inchise prin aceste bariere la o distanta de 14
m.

69.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la limitarea focului in compartimentul


in care a aprut? (II\9)
9.1 scop: de a nu permite extinderea focului in alte compartimente. pentru acest scop, trebuie sa se
indeplineasca urmatoarele cerinte functionale:
- 1 nava trebuie divizata prin granite termice si structurale
- 2 izolatia termica a granitelor trebuie aleasa in conformitate cu riscul de aparitie a incendiilor in
compartimentele alaturate.
- 3 izolatia termica trebuie mentinuta in zona deschiderilor si penetrarilor (tevi, cabluri electrice, ventilatii)

70.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la penetrrile prin pereii de clas?


(II\9-3)
3.1 cand peretii de clasa A sunt penetrati, aceste penetrari trebuiesc testate conform Fire Test Procedures
Code. Dar, cand teava de penetrare este facuta din otel sau un material echivalent care are o grosime de 3
mm sau mai mare si o lungime nu mai mica de 900 mm(de preferat 450 mm de fiecare parte a peretelui) si
nu sunt deschideri, testarea nu este obligatorie. Aceste penetrari trebuiesc izolate in corespondenta cu
izolatia peretelui.
3.2 cand peretii de clasa B sunt penetrati pentru trecerea cablurilor electrice, tubulaturilor, puturi sau pentru
armaturile terminalelor de ventilatie, corpuri de iluminat sau dispozitive similare, aranjamentul trebuie facut
astfel incat rezistenta la foc sa nu fie afectata. Tevile care nu sunt din otel sau cupru, care penetreaza peretii
de clasa B trebuiesc protejate fie de:
- un dispozitiv de penetrare testat la foc potrivit pentru rezistenta la foc a peretelui perforat si pentru tipul de
teava folosit; sau

- un stut din otel, care are o grosime nu mai mica de 1.8 mm si o lungime nu mai mica de 900mm pentru
diametrul tevii de 150mm sau mai mare si nu mai mica de 600 mm pentru diametrul tevii mai mic de
150mm ( de preferat divizat egal pe fiecare parte a peretelui). Teava trebuie sa fie conectata cu capatul
stutului prin flanse sau cuplaje; spatiul dintre stut si teava nu trebuie sa depaseasca 2.5mm; orice spatiu intre
teava si stut trebuie sa fie etans pentru a nu patrunde materiale necombustible.
3.3 tevile metalice neizolate care penetreaza peretii de clasa A sau B trebuiesc facute din materiale care au
temperatura de topire mai mare de 950C pt peretii A-0 si 850 pentru peretii B-0.
3.4 pentru aprobarea detaliilor structurale privind protectia impotriva focului, Administratia trebuie sa fie
atenta la riscul de transmitere a caldurii de la punctele de intersectie si terminale ale required terminal
barriers. Izolatie unei punti sau a unui perete etans trebuie sa treaca de penetrare, punctele de intersectie sau
terminal cu o distanta de 450 mm in cazul structurilor din otel si aluminiu. Daca un spatiu este divizat cu o
punte sau un perete etans de clasa A, care are izolatie de diferite grosimi, atunci izolatia cu grosimea cea
mai mare trebuie sa continue si pe punte sau pe peretele etans cu izolatia cu grosimea cea mai mica pe o
distanta de cel putin 450mm.

71.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la uile din pereii de clasa? (II\9-4)
4.2.1 rezistenta contra focului a usilor trebuie sa fie echivalenta cu aceea a peretilor in care sunt amplasate,
aceasta fiind determinata conform Fire Test Procedures Code. Usile si tocurile in peretii de clasa A trebuiesc
construite din otel. Usile in peretii de clasa B trebuie sa fie din materiale non combustibil (care nu ard).
Usile amplasate in granitele peretelui cm-ului trebuie sa fie etanse la gaze si sa se inchida automat. Pentru
navele construite conform metodei IC, Administratia poate sa permita folosirea de materiale combustibile in
usile care separa cabinele de amenajarile sanitare , cum ar fi dusurile.
4.2.2 usile care trebuie sa se inchida automat nu trebuie echipate cu carlig de retinere (hold-back hooks).
4.2.4 Usile de tip watertight pot sa nu fie izolate.

72.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la protecia deschiderilor de la


compartimentul de maini? (II\9-5)
5.2.1 numarul luminatoarelor, usilor, ventilatoarelor, deschiderilor in cosul de fum si altor deschideri in CM
trebuie sa fie redus la minim, dar sa indeplineasca nevoile de ventilatie si de desfasurare in conditii normale
si de siguranta a activitatilor la bordul navei.
5.2.2 luminatorul trebuie sa fie metalic si sa nu aiba sticla.
5.2.3 nu avem voie sa amplasam ferestre in granitele cm-ului. Cu toate acestea in cm poate fi o camera de
supraveghere cu fereastra, dar fereastra sa nu fie in granita cm-ului.

73.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de ventilaie? (II\9-5)


7.1.1 conductele de ventilatie trebuie sa fie din materiale non combustibile. Insa, conductele scurte, care nu
depasesc in general 2 m in lungime si cu suprafata sectiunii transversale nu mai mare de 0.02m 2, nu trebuie
sa fie noncombustibile, in urmatoarele conditii:
- conductele sunt facute din materiale care au caracteristicile de propagare a flacarii mici
- conductele sunt folosite doar la capatul dispozivului de ventilatie
- conductele nu sunt situate la mai putin de 600 mm, masurat in lungimea conductei, de la o deschidere in
pereti de clasa A sau B, inclusiv tavan continuu de clasa B.
7.1.2 urmatoarele aranjamente trebuiesc testate conform Fire Test Procedures Code:
- fire dampers ( amortizor de zgomot)?, inclusiv posibilitatile relevante de exploatare, si
- conductele de penetrare prin peretii de clasa A.
7.2.1 sistemele de ventilatie pentru CM, spatii ro-ro, bucatarii, spatii speciale si spatii de cargo trebuie, in
general, sa fie separate unele de celelalte si de sistemul de ventilatie care deserveste alte spatii, dar poate fi
deservite de conducte separate de la o unitate de ventilatie care serveste alte spatii. In orice caz , in amortizor
de zgomot automat trebuie sa fie amplasat in conducta de ventilatie a bucatariei in apropiarea unitatii de
ventilatie. Conductele pentru ventilatia CM-ului, bucatariei, spatiilor ro-ro sau spatiilor speciale nu trebuie
sa treaca prin spatiile de locuit, spatiile de serviciu sau prin postul de comanda.

7.2.2 conductele pentru ventilatia spatiilor de locuit, spatiilor de serviciu sau postului de comanda nu trebuie
sa treaca prin CM, bucatarii, spatii ro-ro sau prin spatiile speciale
7.3.1 cand conducta este dintr-o tabla subtire?? (thin plated) cu suprafata sectiunii transversale egala sau mai
mica de 0.02m2 trece printr-un perete sau punte de clasa A, deschiderea trebuie sa fie captusita cu un stut din
otel care are o grosime de cel putin 3mm si o lungime de cel putin 200mm, impartita de preferat in 100mm
pe fiecare parte a peretelui. Cand conductele depasesc suparafata sectiunii transversale de 0.02m2 ,
deschiderea trebuie sa fie captusita cu un stut din otel.
7.3.2 conductele de ventilatie cu suprafata sectiunii transversale mai mare de 0.02m 2 care trec printr-un
perete de clasa B, trebuiesc sa fie captusite cu stuturi din otel de 900mm lungime, impartite de preferat in
450 mm pe fiecare parte a peretelui.
7.5.2.1 cand trec prin spatiile de locuit sau spatiile care contine materiale combustibile, conductele de
evacuare din jurul bucatariei trebuiesc sa fie construite din diviziuni de clasa A.

74.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemele de stins incendiu; scop si


cerine funcionale? (II\10-1)
10-1.1 scopul: de a a stinge incendiul in spatiul in care a aparut
cerinte: - un sistem permanent de stins incendiu trebuie amplasat la bordul navei, el trebuie sa tina cont de
probabilitatea de aparitie a unui incendiu in fiecare compastiment al navei
- sistemele de stins incendiu trebuie sa fie disponibile in orice moment.
10-1.2 pe nava trebuiesc amplasate pompe de stins incendiu, magistrale, hidranti si furtune

75.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemele de stins incendiu cu apa?


(II\10-2.1)
10-2.1.1 materialele care se deterioreaza rapid la caldura nu trebuiesc folosite pentru tubulatura principala de
incendiu si hidranti, decat daca sunt acestea sunt protejate adecvat. Tevile si hidrantii trebuies amplasati
astfel incat furtunurile de incendiu sa fie cuplate usor la ele. Aranjamentul tevilor si hidrantilor trebuie sa
evite posibilitate de inghetare. Valvulele izolate trebuiesc instalate pentru toate ramificatiile tubulaturii
principale de pe puntile deschise folosite pentru alte scopuri decat acela de stingere a incendiului. Pe navele
care transporta marfa pe punte, pozitionarea hidrantilor trebuie facuta astfel incat acestia sa fie usor
accesibili, iar tevile trebuiesc aranjate astfel incat sa se evite deteriorarea lor.
10-2.1.2 Masurile pentru disponibilitatea alimentarii cu apa trebuie sa:
- indeplineasca cerintele Administratiei; si
- acolo unde cm-ul este periodic neasistat sau cand o singura persoana este obligata sa supravegheze, trebuie
sa fie posibila alimentarea urgenta cu apa de la conducta principala de incendiu la o presiune adecvata, fie
prin pornirea controlata a unei pompe principala de incendiu cu pornire controlata de la puntea de comnda
sau de la postul de comanda a inst de incendiu, sau prin etansarea permanenta a inst principale de incendiu
de catre o pompa principala de stins incendiu, doar ca Administratia poate renunta la aceasta cerinta pt
navele cargo mai mici de 1600 GT daca pornirea pompei principale de incendiu in cm este intr-o pozitie
accesibila.
10-2.1.3 diamentrul magistralei: diametrul se alege astfel incat sa fie suficient pt a prelua debitul maxim de
la 2 pompe de incendiu ce functioneaza simultan. In cazul navelor comerciale, diametrul magistralelor trb sa
fie suficient pt un debit de 140m3/h. Pe nava min 2 pompe de stins incendiu: 1 cm + 1 in ext in pv, actionata
de la DG de avarie.
10-2.1.4.1 valvulele izolate care separa partea principala a inst de stins incendiu care contine principalele
pompe de stins incendiul de restul tubulaturii trebuie sa amplasate in pozitii usor accesibile in afara cm.
Tubulatura principala trebuie sa fie amplasat astfel incat atunci cand valvulele se inchid, hidrantii de pe nava
sa poata fi alimentati cu apa de la o alta pompa de incendiu sau o pompa de stins incendiu de urgenta.
Pompa de urgenta cu conductele de admisie si refulare si cu valvulele izolate trebuiesc amplasate in afara
cm-ului.
10-2.1.4.2 o valvula trebuie amplasata astfel incat sa deserveasca fiecare hidrant pentru ca furtunul de
incendiu sa poate fi indepartat atunci cand pompele functioneaza.
10-2.1.4.3 trebuie prevazute supapape de siguranta la pompele de stins incendiu daca pompele pot avea o
presiune mai mare decat presiunea nominala a hidrantilor, furtunurilor si a tevilor de apa.

10-1.4.4 la petroliere, trebuiesc amplasate valvule de izolaj la magistrala din 40m in 40m pentru a proteja
magistrala in caz de incendiu sau explozie.
10-2.1.5 hidrantii se amplaseaza atat in interior cat si pe puntea deschisa astfel incat asupra unui incendiu sa
se actioneze cu 2 jeturi(2 furtune)
10-2.1.6 urmatoarele presiune trebuiesc mentinute la toti hidrantii:
- - pt pasagere mai mari de 4000 GT 0.4N/mm2 (4 bari)
- mai mici de 4000 GT 0.3N/mm2 (3 bari)
- pt nave cargo mai mari de 6000 GT 0.27N/mm2 (2.7 bari)
- mai mici de 6000 GT 0.25N/mm2 (2.5 bari)
- presiunea maxima la fiecare hidrant nu trebuie sa depaseasca presiunea la care furtunul a fost testat.
10.2.1.7 navele mai mari de 500 GT trebuiesc prevazute cu cel putin o imbinare de tip cioc de barza? (shore
connection) conform Fire safety systems code. ( diam ext 178mm; diam interior-64mm; diam de
amplasare bolturi 132mm; numarul de sloturi pt bolturi 4; latimea slotului 19 mm; grosimea flansei14.5mm; 4 bolturi M16x50).

76.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la numrul si debitul pompelor de


stins incendiu? (II\10-2.2)
Navele trebuiesc prevzute cu pompe de stins incendiu acionate independent, dup cum urmeaz:

la navele de pasageri de: - 4.000 tonaj brut sau mai mult =>cel puin 3 pompe
- mai putin de 4.000 tonaj brut => cel puin 2 pompe

la navele de marf de: - 1.000 tonaj brut sau mai mult => cel puin 2 pompe
- mai putin de 1.000 de tonaj =>cel puin 2 pompe acionate electric, dintre
care una trebuie s fie acionat independent

Pompele de stins incendiu trebuie s trimita cantitatea de ap, la presiunea specificat la punctul 2.1.6,
dup cum urmeaz:

pompele la navele de pasageri: cantitatea de apa nu este mai mica de dou treimi din
cantitate trebuie s fie tratate de pompele de santin atunci cnd servesc
pomprii santinei;

pompele la navele de marfa : Cantitatea de apa nu este mai puin de patru treimi din cantitatea
necesar conform regulii II - 1 / 35-1 ( instalatia de Santina ) s fie tratate de ctre fiecare dintre
pompele de santin independente ntr -o nav de pasageri ( v > 2m / s ) , de aceeai dimensiune
atunci cnd sunt angajai n santin , cu condiia ca , n nici o nav de marf au nevoie de capacitatea
total necesar a pompelor de incendiu depi 180 m3 / h .

Fiecare dintre pompele de incendiu necesare trebuie s aib o capacitate de minimum 80 % din
capacitatea total necesar mprit la numrul minim de pompe de incendiu necesare , dar n orice caz nu
mai puin de 25 m3 / h , iar fiecare astfel de pomp trebuie , n orice caz, s poat trimite cel puin cele dou
jeturi de ap necesare .

77.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la furtunurile de stins incendiu?


(II\10-2.3)
Furtunurile de incendiu trebuie s fie din material neperisabil, aprobat de Administraie i trebuie s fie
suficient de lungi ca s proiecteze un jet de ap pn la oricare dintre spaiile n care pot fi necesare pentru a
fi utilizat. Fiecare furtun trebuie prevzut cu un ajutaj i cuplajele necesare.

Furtunurile specificate n acest capitol ca " furtunuri de incendiu " trebuie , mpreun cu fitingurile i
celelalte accesorii necesare , sa fie gata de utilizare n poziii uor vizibile , n apropierea hidranilor de ap
de serviciu sau de legturi . Furtunurile de incendiu trebuie sa aiba o lungime de cel puin 10 m , dar nu mai
mult de :
15 m n slile mainilor;
20 m n alte spaii i pe punile deschise;
25 m pentru puni deschise de pe nave cu o lime maxim de peste 30 m.
Cu excepia cazului n care pentru fiecare hidrant de pe nav este prevazut furtun si duza , altfel trebuie
s existe interschimbabilitate completa a cuplajelor furtunului si a duzei
Numrul total de furtunuri de incendiu la bordul navelor de marf:

la navele de 1000 tonaj brut sau mai mult , numrul de furtunuri de incendiu sunt dispuse din 30
in 30 de metri pe toata lungimea navei plus unul de rezerv, dar n nici un caz mai puin de cinci
furtunuri n total. Acest numr nu include furtunurile necesare n camera motoarelor sau in camera
boiler. Navele care transport mrfuri periculoase , n conformitate cu Regulamentul 19 vor fi
prevzute cu trei furtunuri i duze , n plus fa de cele cerute mai sus ;
la navele cu mai puin de 1.000 tonaj brut, numrul de furtunuri se dispun tot din 30 in 30 metri
pe lungimea navei . Cu toate acestea, numrul de furtunuri nu trebuie sa fie mai mic de trei.

Dimensiunile standard ale ajutajelor trebuie s fie de 12 mm, 16 mm i 19 mm sau apropiate de acestea.
Duze cu diametru mai mare pot fi admise de catre Administraia.
In spatiile de cazare si serviciu , un ajutaj cu dimensiune mai mare de 12 mm nu trebuie s fie folosit.

78.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaiile permanente (fixed) de


stins incendiu? (II\10-4)
Un sistem de stingere de incendiu fix poate fi oricare dintre urmtoarele sisteme :

Un sistem fix de stingere a incendiului cu gaz , care respect prevederile Codului de siguran la foc ;
Un sistem fix de stingere a incendiului cu spum cu expansiune, care respect prevederile Codului de
siguran la foc ;
Un sistem fix de stingere a incendiului cu apa sub presiune ,care respect prevederile Codului de
siguran la foc.

Sisteme de stingere a incendiului cu halon 1211 , 1301 , i 2402 i perfluorocarburi sunt interzise .
n general , Administraia nu permite utilizarea aburului ca mediu de stingere a incendiului n sisteme fixe de
stingere a incendiilor.
Camera de depozitare a mediului (substantelor) de stingere a incendiului :

Dac un mediu de stingere a incendiului este depozitat n afara spatiilor protejate , el poate fi
depozitat ntr-o camer care se afl n spatele peretelui de coliziune , i nu este utilizata pentru nici
un alt scop. Orice intrare ntr-o asemenea camer de depozitare se face de preferin prin puntea
deschis i trebuie s fie independent de spaiul protejat.
Dac spaiul de depozitare este amplasat sub punte, aceasta nu trebuie s fie amplasat la mai mult de
o punte sub puntea deschis i trebuie s fie accesibil direct prin scari fixe sau mobile de pe puntea
deschis.

Spaiile care se afl sub punte sau spaiile n care nu sunt prevzute cu acces de pe puntea deschis
trebuie s fie echipate cu un sistem de ventilaie mecanic conceput pentru a lua aerul evacuat din
partea de jos a spaiului i va fi dimensionat pentru a furniza cel puin 6 schimburi de aer pe or.
Uile de acces trebuie s se deschid spre exterior , iar spatiile trebuiesc s fie etane la gaz.

79.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaiile de stins incendiu pentru


tancurile de marfa? (II\10-8)
Sisteme fixe de stingere a incendiului cu spum pe punte:

pentru petroliere de 20.000 tdw sau mai mult :

Sistemul fix de stingere a incendiului cu spum pe punte trebuie sa respecte prevederile Codului de
siguran la foc (Safety Systems Code) ,exceptie in care Administratia dupa ce a dat acceptul amenajarii si
echipamentului navei , poate accepta alte sisteme fixe de stins incendiul (daca acestea ofera o protectie
echivalenta cu cele de mai sus).
Cerintele pentru instalatiile fixe si alternative de stins incendiul :
- s fie capabile s stinga incendiile deversare si sa evite aprinderea uleiului varsat care inca nu a
luat foc.
- s poat lupta mpotriva incendiilor n rezervoare sparte

petrolierele cu mai puin de 20.000 tdw

Acestea vor fi prevzute cu un sistem fixe de stingere a incendiului cu spum pe punte.

80.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la cile de evacuare de urgenta?

Trebuie prevzute ci de evacuare n condiii de siguran.


Rutele de evacuare trebuie s fie meninute ntr- o stare de siguran , fara obstacole.
Dac este necesar pentru a asigura accesibilitatea sunt furnizate ajutoare suplimentare pentru
evacuare ( marcaje clare i design adecvat pentru situaii de urgen)
Trebuie sa se asigure cel putin 2 mijloace de evacuare din fiecare spatiu sau grup de spatii
Ascensoarele nu vor fi considerate drept unul dintre mijloacele de evacuare

Mijloace de evacuare de la posturile de comand , spaiile de cazare i patii de serviciu:

scrile fixe i mobile trebuie s fie dispuse astfel nct s ofere un mijloc de a scpa pasageri i
echipajul din spatiile de cazare i din spaiile de lucru ducand spre puntea de imbarcare a barcilor
de salvare si a plutelor de salvare si trebuie sa fie altele decat scarile din compartimentul de masini .
un coridor , hol , sau o parte de coridor de unde exist o singur rut de evacuare este interzis.
Coridoarele moarte ( asa numitele dead-end corridors) utilizate n zone de servicii care sunt necesare
pentru utilitatea practic a nav , cum ar fi staiile de combustibil lichid , sunt permise , cu condiia
ca acestea sa fie separate de zonele de cazare i sunt inaccesibile de catre pasageri
In cazul unei staii de radiotelegraf una din cele doua cai de acces spre puntea deschisa poate fi un
hublou sau o fereastra
La toate nivelurile de cazare , trebuie prevzut cel puin dou mijloace foarte separate de evacuare
din fiecare spaiu restrns sau grup de spaii .

Sub cel mai mic puntea deschis principalele mijloace de evacuare trebuie s fie o scar i al doilea
evacuare poate un tronson sau o scar.
Deasupra cel mai mic puntea deschis mijloacele de evacuare trebuie s fie scri sau ui la o punte
deschis sau o combinaie a acestora
Nu sunt coridoarele mort -end cu o lungime mai mare de 7 m sunt acceptate .

Balustradele vor fi furnizate n coridoare de-a lungul ntregii rute de evacuare, astfel nct o
priz ferm este disponibil la fiecare pas din drum. Se furnizeaz aceste balustrade
pe ambele laturi ale coridoarelor longitudinale de peste 1,8 m n lime i transversal
Coridoarele mai mult de 1 m lime. Barele de mn trebuie s aib o putere ca s reziste
o sarcin distribuit orizontal de 750 N / m aplicat n direcia centrului a
coridor sau spaiu, i o sarcin distribuit vertical de 750 N / m aplicat n jos
direcie. Cele dou sarcini nu trebuie s fie aplicate simultan.

81.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la ieirile de urgena din


compartimentul de maini? (II\13-4)
Evadare din compartimentele de masini de categoria A
Trebuie prevazute cate dou mijloace de evacuare la fiecare compartiment de masini de categorie A n plus ,
se vor respecta una din urmatoarele prevederi:

dou seturi de scri de oel ,distantate cat de mult posibil ,ducand la uile din partea superioar a
spaiului de la care accesul este oferit la puntea deschis. Una dintre aceste scri trebuie s fie
amplasata ntr-o incint protejat de foc fiind izolata (pentru a nu transfera caldura) si iluminata
.Incinta are dimensiunea de 800mmX800mm
o scar de oel care duce la partea suprerioara a spatiului la o usa oferit acces spre puntea deschis
si duce la partea inferioar a spaiului la o ua (ce poate fi acionat de pe ambele parti) ce ofera
acces la o rut de evacuare din partea inferioara.

Pentru evacuarea din compartimentele de masini care nu sunt de categoria A se prevat tot 2 cai de acces dar
se poate accepta si soar o singura cale de acces daca in spatiile respective se intra ocazional sau distanta de
deplasare pana la usa este de maxim 5 m.

82.Ce se nelege in conformitate cu Convenia SOLAS prin Rescue boat, life


boat, survival craft si marine evacuation system? (III\3)
Rescue boat = este o barca proiectat pentru a salva persoanele aflate n pericol
life boat = o ambarcaiune de salvare plutitoare
survival craft = este o ambarcaiune capabil s susin viaa persoanelor aflate n dificultate din momentul
abandonrii navei .
marine evacuation system = este un sistem pentru transferul rapid al persoanelor de pe puntea de mbarcare
la o nav de salvare

83.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la colacii de salvare? (III\7-1 si III\32)


Trebuie sa fie pe ambele borduri ale navei i, pe ct posibil, pe toate punile deschise si cel puin
unul trebuie s fie plasat napropierea pupei.
Trebuie sa fia armate astfel nct s poat fi rapid aruncat n vrac si nu trebuie sa fie securizate
permanent in orice moment.
Cel putin un colac de salvare trebuie prevazut cu parama de legare de o lungime de cel putin 30 de
metri sau dublul distantei pana la apa
Jumtate din numrul total de colaci de salvare trebuie s fie prevzuti cu lumin cu autoaprindere
pentru colaci de salvare ; nu mai puin de doi dintre acestia vor fi , de asemenea, prevzuti cu semnale
pentru colaci de salvare cu fumigen automat i trebuie s fie capabili s se elibereze rapid de pe pasarela
de navigaie ; colacii de salvare cu lumini i cei cu lumini i semnale de fum trebuie s fie distribuiti pe
ambele borduri ale navei i nu sunt colacii de salvare prevzuti cu frnghii .
Fiecare colac de salvare trebuie s fie marcat cu majuscule din alfabetul roman , cu numele i portul
de nmatriculare al navei de care apartine.
Lungimea navei in metri

Numarul minim de colaci de salvre

Sub 100 m
8
Intre 100m si 150m
10
Intre 150m si 200m
12
200m si mai mult
14
Autoaprindere lumini pentru colaci de trebuie s fie de tip baterie electric.

84.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la vestele de salvare? (III\7-2)


O vest de salvare trebuie s fie prevzut pentru fiecare persoan de la bordul navei i , n plus:

un numr de veste de salvare adecvate pentru copii egal cu cel puin 10 % din numrul de pasageri la
bord sau veste pentru fiecare copil in parte

numr suficient de veste de salvare pentru persoanele aflate in zona de observatie i pentru cei din
spatiile de salvare aflate la distan .Vestele de salvare pentru aceste persoane trebui s fie
depozitate pe punte , n camera de control a motorului i in orice alt patiu unde se afla aceste
persoane.
Vestele de salvare nu se potrivesc pentru persoanel adulte de peste 140 kg i cu o circumferin a
piept de pn la 1750 mm, in acest caz trebuie sa fie disponibile la bord accesorii atasabile pentru
veste.
Vestele de salvare trebuie s fie amplasate astfel nct s fie uor accesibile i poziia lor va fi
indicat clar . n cazul n care , datorit compartimentarii particulare ale navei , vestele de salvare
pot deveni inaccesibile ,Administratia care poate include o cretere a numaruui de veste.
Vestele de salvare utilizate n brcile de salvare complet nchise nu trebuie sa mpiedice intrarea n
barca de salvare sau funcionarea centurii de siguran n barca de salvare.
Veste de salvare selectate pentru brci de salvare cdere liber , i modul n care acestea sunt
transportate sau purtate , nu trebuie s interfereze cu intrarea n barca de salvaresau cu siguranta
pasagerilor sau exploatarea brcii de salvare.

85.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la zona de adunare si zona de


ambarcare in sistemul de salvare (III\11)
Brcile de salvare i plute de salvare pentru care a aprobat necesar aparatur de lansare vor fi
depozitate ct mai aproape de cazare i de serviciu posibil
Staiile de repliere trebuie furnizate n apropierea posturilor de mbarcare . Fiecare staie de adunare
va avea suficient spaiu liber pe punte pentru a gzdui toate persoanele desemnate s adune la postul
respectiv , dar cel puin 0,35 m2 de persoan .
Replierea i posturile de mbarcare trebuie s fie uor accesibile din zonele de cazare i de lucru.
Replierea i posturile de mbarcare trebuie s fie iluminate adecvat cu lumin alimentat de la sursa
de urgen de energie electric.
Zona de adunare si zona de ambarcare in sistemul de salvare trebuie amenajate astfel nct s
permita lansarea ambarcaiunilor de salvare .
Trebuie sa existe scar de mbarcare ce se extinde, ntr-o singur lungime , de pe punte pana la linia
de plutire in conditii de asieta de la 10 la 20
Dac este necesar, trebuie prevzute mijloace de aducere a ambarcaiunii de salvare lansate de
macara langa bordul navei astfel nct persoanele sa ajunga in conditii de siguranta in barcile de salvare.

86.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la amplasarea brcilor de salvare la


bordul navei? (III\13)
Fiecare ambarcaiune de salvare trebuie depozitate:

astfel nct nici o ambarcaiune de salvare , nici sistemele lor de depozitare/lansare s nu interfereze
cu funcionarea nici unei alte ambarcaiuni de salvare sau barca de salvare din alt post de lansare
astfel incat sa fie ct mai aproape de suprafaa apei, cu o distanta mai mica de 2m deasupra liniei de
plutire cu nava n stare ncrcat complet n condiii nefavorabile de asiet de la 10 pn la 20 pe
oricare parte.
Astfel incat sa fie ntr-o stare de pregtire continu, astfel nct doi membri ai echipajului s poat
efectua pregtirile pentru mbarcarea i lansarea n mai puin puin de 5 min.
Astfel incat sa fie complet echipat , n conformitate cu codul de siguranta
Astfel incat sa fie pe ct posibil , ntr-o poziie sigur i adpostit i protejate de avarii de incendiu
i explozie.
Cat mai departe de elice pe cat posibil si protejate impotriva avariei datorita marii agitate
Brcile de salvare trebuies fixate de aparatura de lansare

87.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la amplasarea brcilor de urgen la


bordul navei? (III\14)
Barcile de urgenta trebuie amplasate astfel:
-Sa fie amplasate intr-o pozitie incat sa fie gata de lansare in maxim 5 min,iar daca este de tip
gonflabil,sa fie umflate tot timpul
-Pozitia sa fie corespunzatoare atat pt stocare cat si pt lansare si recuperare
-sa nu interfereze cu alte barci de urgenta sau cu alte echipamente de salvare
-daca este folosita si ca barca de salvare sa respecte si cerintele pentru barca de salvare(reg 13intrebarea 86)

88.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de lansare a brcilor de


salvare?(III\16)
-Fiecare barca de salvare trebuie sa aiba un sistem propriu de lansare si recuperare
-amplasarea pentru operarea echipamentului de salvare trebuie sa se faca a. i. Operatorul sa poata sa
observe barca pe toata perioada de lansare,cat si de recuperare.
-paramele folosite la lansare sa asigure lansarea pt cazul cel mai defavorabil (+- 20(grade) rului;+10(grade) tangaj)
-iluminarea barcii,a gurii de lansare si a suprafetei apei unde se lanseaza barca sa se faca in mod
coresp, iar alimentarea din sursa de avarie.

89.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de lansare a brcilor de


urgen?(III\17)
-Lansarea si ambarcarea echipajului sa se faca intr-un timp cat mai scurt
-Sa se respecte cerintele de la regula 16 :
-Fiecare barca de salvare trebuie sa aiba un sistem propriu de lansare si recuperare
amplasarea pentru operarea echipamentului de salvare trebuie sa se faca a. i. Operatorul sa
poata sa observe barca pe toata perioada de lansare,cat si de recuperare.
-paramele folosite la lansare sa asigure lansarea pt cazul cel mai defavorabil (+- 20(grade)
rului;+- 10(grade) tangaj)
-iluminarea barcii,a gurii de lansare si a suprafetei apei unde se lanseaza barca sa se faca
in mod coresp, iar alimentarea din sursa de avarie.
-toate barcile de urgenta sa poata fi lansata la o viteza
a navei de 5 Nd.
-se pot folosi parame pt stabilizare
-timpul d recuperare al barcii de urgenta de maxim 5 min in conditii de mare moderata
-barca trebuie sa aiba echipajul complet iar in cazul in care este si barca de salvare ,echipajul este
de minim 6 persoane

90.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la tipul si capacitatea echipamentelor


de salvare de la bordul navei?(III\31)
Orice nava trebuie sa fie dotata cu una sau mai multe barci de salvare acoperite,care sa permita
salvarea tuturor pers de la bord folosind doar barcile dintr-un bord.
Aditional trebuie sa existe plute de tip gonflabil sau rigid,amplasate in fiecare bord,a . i. Sa permita
salvarea tuturor pers de la bord in plutele dintr-un bord.Daca plutele sunt de tip transferabil (<185kg) este
suficient doar amplasarea plutelor intr-un bord.
In vederea indeplinirii cerintelor de mai sus,o nava trebuie dotata cu una sau mai multe barci cu
lansare free-fall inspre pupa,nr total din barci trebuie sa asigure totalul persoanelor de la bord.Cel putin o
pluta de salvare trebuie sa poata fi lansata cu o gruie.
In vederea indeplinirii cerintelor de mai sus,pt navele comerciale cu L<85 m,mai putin navele cu
risc de incendiu,pot fi dotate cu:
-in fiecare bord,una sau mai multe plute gonflabile sau rigide care sa poata fi salvat intreg personalul
de la bord
- daca nava este dotata cu plute transferabile,atunci capacitatea totala disponibila trebuie sa permita
150% din personal la bord
-daca barca de urgenta este de tip inchis atunci ea poate fi inclusa in echipamentul de salvare cerut de
primul paragraf dar trebuie avut in vedere respectarea capacitatii disponibile ale barci de 150% in fiecare
bord.
-in cazul in care un echip. de salvare este pierdut trebuie sa existe suficienta capacitate ramasa pentru
a salva intreg nr de persoane.
In cazul navelor lungi,in care distanta dintre echip de salvare si o extrema a navei este mai mare de
100 m,atunci o pluta de salvare trebuie stocata in acea zona.

Toate echip de salvare trebuie sa poata fi lansata cu tot echipajul in mai putin de 10 min de la
semnalul de abandonare nava.
Barca de urgenta
Orica nava comerciala trebuie sa aiba o barca de urgenta,o barca de salvare poate fi acceptate ca o
barca de urgenta atunci cand lansarea si recuperarea sunt indeplinite

91.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la vizibilitatea de pe puntea de


navigaie ?(V\22-1)

Vizibilitatea Pv: L-trebuie sa fie minima dintre 500 m si de doua ori lungimea navei
Nu se accepta sectoare fara vizibilitate mai mare de 10(grade)
Suma sectoarelor fara vizibilitate nu trebuie sa depaseasca 20(grade).Intr 2 sectoare fara vizibilitate
trebuie sa fie cel putin 5(grade)
Din pozitia de supraveghere trebuie sa se asigure o vizibilitate de 225(grade)
Vizibilitatea din pozitiile laterale a puntii de comanda trebuie sa asigure vizibilitatea integrala a
bordului plus vizibilitatea la un unghi de 225(grade) dupa cum urmeaza

Din postul principal de comand, cmpul de vizibilitate orizontal trebuie sa se asigure


vizibilitatea de 60(grade) in fiecare bord
Din pozitia din care se asigura guvernarea navei trebuie sa ofere o vizibilitate de 120(grade)

92.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la construcia ferestrelor de la


timonerie ?( V\22-9)
Pt micsorarea reflexiilor geamurilor trebuie sa aiba o inclinare alfa de 10-25 (grade)
Geamurile trebuie sa fie perfect transparent,nu se accepta geam polarizat sau colorat.

Marginea de sus a geamului trebuie sa asigure vizibilitatea pt o persoana cu inaltimea de 1.80 m pt


orice conditie de navigatie.
Cel putin 2 geamuri trebuie sa permita vizibilitatea in orice conditie meteo,si sa fie prevazute cu
stergatoare

93.La ce nave nu se aplica convenia Load Line? (5)


Conventia Load Line nu se aplica la urmatoarele nave:-navele de razboi;navele noi cu lungimi mai
mici de 24 metri;navele existente avand GT<150;iahturilor de agrement care nu sunt implicate in
comert;navele de pescuit;navele care naviga in locatii speciale cum ar fi Great Lakes,Marea
Caspica,Raul Uruguay.

94.Ce se nelege n conformitate cu Convenia Load Line prin Freeboard Deck


(3-a si 3-b)
Linia de incarcare
Bordul liber se marcheaza in ambele parti ale navei la mijlocul acesteia prin intermediul marcii de
bord liber
Marca de bord liber trebuie sa fie permanent marcata.Se construieste din otel si se sudeaza pe bordul
navei

Scara de pescaje se pune intotdeauna spre PV


Daca anumite pescaje nu sunt necesare atunci ele pot lipsi din scara de pescaj
Scara de pescaj poate fi dublata de o alta scara de pescaj pt cargourile ce transporta lemn pe
punte.Aceasta scara de pescaj se amplaseaza simetric fata de marca de bord liber inspre PP

95.Ce prevede Convenia Load Line referitor la marca de bord liber; forma si
pescaje?(6)
Toate caile de acces din pereti trebuiesc protejate cu usi metalice sau materiale
echivalente(aluminiu)
Usile trebuie sa aiba o rezistenta echivalenta cu peretii
Usile trebuie sa fie weathertight (sa nu permita intrarea apei din exterior in interior)
Usile trebuie sa fie operate din exterior si interior(ambele parti)
Este indicat sa se deschida catre exterior,rezultand o rezistenta mai mare de val
Trebuie ca pragul minim al usii sa fie 380 mm deasupra puntii
Accesul trebuie protejat prin usi cu inaltimile pragurilor similara
Daca exista posibilitateade acces printr-o punte superioara inaltimea pragul de 600 mm poate
fi redusa la 380
Dac se asigur acces la puntea de mai sus ca o alternativ pentru a avea acces la
puntea de bord liber, n conformitate cu regula 3 (10) (b), atunci nlimea de praguri la o
punte superioara caca este de circa 380 mm.In caz contrat inaltimea va ramane de 600 mm
n cazul n care dispozitivele de nchidere ale suprastructurilor nu sunt n conformitate cu
regula 12 (1), sunt considerate expuse .

96.Ce prevede Convenia Load Line referitor la uile de acces in suprastructuri?


(12 si 18)
(a) Toate deschiderile de acces din peretii suprastructurilor inchise trebuie sa fie echipate cu usi din
otel sau alt material echivalent, permanent si puternic atasat de peretele etans, inramate si rigidizata astfel
incat intreaga structura este de o rezistenta echivalenta cu peretele perforat, atunci cand sunt inchise.
Mijloacele de securizare a usilor de tip weathertight sunt formate din garnituri si dispozitive de
prindere. Cu exceptia cazului unor dispozitii contrare din regulament inaltimea pragurilor deschiderilor de
acces din peretii suprastructurilor trebuie sa fie de cel putin 380mm deasupra puntii.
In pozitia 1 inaltimea pragurilor deasupra puntii trebuie sa fie de cel putin 600mm, iar in pozitia 2 va
fi de cel putin 380mm.
Cand se asigura accesul la o punte superioara ca alternativa pentru accesul la puntea de bord liber
inaltimea pragurilor este de 380mm. In cazul in care accesul nu este asigurat la o punte superioara inaltimea
pragurilor la usile de pe puntea de bord liber trebuie sa fie de 600mm.
In cazul in care dispozitivele de inchidere de acces in suprastructuri nu sunt in conformitate in regula
de la puncul (a), deschiderile la puntea interioara pot fi considerate expuse.

97.Ce prevede Convenia Load Line referitor la poziiile unde sunt deschiderile?
(13)
Nava este divizata in 2 zone.
Pozitia 1 deasupra bordului liber si ridicat cu un sfert din inaltimea puntii si deasupra
suprastructurii puntii situata inaintea unui punct aflat la un sfert de nava de perpendiculara prova

Pozitia 2 deasupra puntii suprastructurii expuse situata la un sfert din lungimea navei de
la perpendiculara prova si se alfa cel putin la inaltimea standard a suprastructurii deasupra puntii
de bord liber

98. Ce prevede Convenia Load Line referitor la nlimea ramelor capacelor?


(14-1)
Regulation 14-1: Capacele gurilor de magazie
(1) Ramele capacelor tebuie sa fie de constructie substantiala in concordanta cu pozitia lor
iar inaltimea lor deasuprea puntii ar trebui sa fie cel putin de:
(a) 600 mm pentru pozitia1; si
(b) 450 mm pentru pozitia 2.
( 2 ) n cazul in care capacele corespund cu reglementarile 16 ( 2 ) , prin ( 5 ) ,
nlimea acestor rame poate fi redus , sau ramele omise
n ntregime , cu condiia ca administraia consider c sigurana
Navei nu este afectat astfel n orice condiii de mare .

99.Ce prevede Convenia Load Line referitor la criteriile de rezisten a


capacelor? (16)
Regulation 16:: Guri de magazie nchise de capace de oel sau
alte materiale echivalente
( 1 ) Toate gurile de magazie din poziia 1 i 2 trebuie s fie echipate cu capace din oel
sau alt material echivalent . Aceste capace trebuie s fie etane i montate
cu garnituri i dispozitive de prindere . Mijloacele de fixare i de
meninerea la intemperii trebuie s fie n conformitate cu cerinele
Administratiei . Aranjamentele trebuie sa asigure ca, etaneitatea poate fi
Sarcina minima prevazuta prin proiectare pentru capacele gruilor de magazie pentru navele de 100 de metri
si dupa cum urmeaza :
Pozitia 1 a capacelor gurilor de magazine localizata in prima patrime prova din lungimea navei tebuie sa fie
proiectata pentru sarcini din val calculate calculate conform urmatoarei ecuatii :
Load = 5+(L-100)a t/m2
Toate capacele gurilor de magazine trebuie sa fie proiectate conform :
Produsul valorii maxime de stress determinat in concordanta cu urmatoarele incarcaturi si cu factorul
1.2 nu depasesc rezistenta minima de curgere a materialului tensionat si rezistenta critica de flambaj
in compresiune.
(b). deformarea este limitat la nu mai mult de 0.0056 din deschidere
(c) . Placa de otel ce acopera partea de sus a capacului nu este mai subtire decat 1 % decat distanta
dintre intaritui sau 6 mm,n cazul n care este mai mare.

100.Ce prevede Convenia Load Line referitor la nlimea ramelor


ventilatoarelor? (19)
Regulamentul 19 : Ventilatoare
( 1 ) Ventilatoare n poziia 1 sau 2 la spaiile de sub puntea de bord liber sau
punile suprastructurilor nchise trebuie s aib rame de oel sau
alt material echivalent , construit n mod substanial i eficient
conectat la punte. Ventilatoare n poziia 1 trebuie s aib rame
de o nlime de cel puin 900 mm deasupra punii ; n poziia 2
rame trebuie s fie de o nlime de cel puin 760 mm deasupra punii .
n cazul n care rama de orice ventilator depete 900 mm n nlime
va fi susinut special .
(2) Vantilatoarele care trec prin suprastructuri altele decat suprastructuri inchise trebuie sa aibe rame
construite substantial din otel sau alte materiale echivalente pe puntea de bord liber.

(3) Ventilatoarele din pozitia 1 cu rame ce se extind mai mult de 4.5 m deasuprea bodului si in pozitia 2
capace ce se extind mai mult de 2.3 m deasuprea puntii nu este obligatoriu sa fie incadrate de aranjamente
inchise doar daca Administratia nu o cere in mod special.

101.Ce prevede Convenia Load Line referitor la nlimea aerisirilor tancurilor?


(20)
(1) n cazul n care conductele de aer pentru balast i alte tancuri se extind peste bordul liber sau peste
suprastructura puni, atunci partile expuse ale conductelor trebuie s fie din constructie
substaniala(rezistenta); nlimea de la punte la un punct unde apa poate avea acces dedesupt trebuie s fie
de cel puin 760 mm pe puntea de bord liber i 450 mm pe puntea suprastructurii.
(2) n cazul n care aceste nlimi pot interfera cu funcionarea navei, o nlime mai mic poate fi
aprobata, cu condiia ca administraia sa considere c modalitile de nchidere i alte
circumstanele justific o nlime mai mic.
(3) Conducte de aer vor fi prevzute cu dispozitive de nchidere automat.
(4) supape de presiune-vid (supape PV) pot fi acceptate la tancuri.

102.Ce prevede Convenia Load Line referitor la deschiderile in corpul navei?


(21)
(1) deschiderile pentru marf i alte deschideri similare din prile laterale ale navelor sub puntea de bord
liber trebuie s fie prevazute cu usi proiectate astfel nct s se asigure n acelai timp etaneitatea i
integritatea structurale ca si invelisul nconjurtor. Cu excepia cazului n este altfel garantata de ctre
Administraie, acestea deschidere se va deschide spre exterior. Numrul acestor deschideri trebuie s fie
minim compatibile cu proiectarea(designe-ul) i buna funcionare a navei.
(2) Cu excepia cazului n care este permis altfel, de ctre Administraie, marginea inferioar a
deschiderilor prevzute la
alin (1), nu trebuie s fie sub o linie trasat paralel cu puntea de bord liber in borduri, care este la
cel mai mic punct ,de cel puin 230 mm deasupra marginii superioare a liniei de ncrcare cea mai de sus.
(4) montarea unei a doua ui de rezisten echivalent i de etaneitate este un aranjament acceptabil
. Un dispozitiv de detecare a scurgerilor trebuie prevzute n compartimentul dintre cele doua
usi. Drenajul din acest compartiment la santin este controlat de o valva cu surb uor accesibila. Ua
exterioar se deschid spre exterior.
(5) Modalitile de aranjament ale usilor prova si usi interioare, usi laterale si usi pupa i mijloacele lor de
securizare trebuie s fie n conformitate cu cerinele unei organizaii recunoscute, sau cu
standardele naionale aplicabile ale Administraiei, care asigur un nivel echivalent de siguran.

103.Ce prevede Convenia Load Line referitor la hublouri ferestre si


luminatoare? (23)
Regulamentul 23: hublouri, ferestre i lucarne
(1) hublouri i ferestre, mpreun cu sticle lor, obturatoare si capace de furtuna dac exist, trebuie
corespunda din punct de vedere al proiectului aprobat i din construcie substanial(rezistenta). Cadrele
nemetalice nu sunt acceptabile.
(2) hublourile sunt definite ca fiind deschideri rotunde sau ovale cu o suprafa care nu depete 0,16 m2.
Deschideri rotunde sau ovale care au zone mari de 0,16 m2 sunt tratate ca ferestre.
(3) Ferestrele sunt definite ca fiind deschideri dreptunghiulare n general, avnd o raz la fiecare col
n raport cu dimensiunea ferestrei . Deschideri rotunde sau ovale cu o suprafata mai mare de 0,16 m2 sunt
considerate tot ferestre.
(4) hublourile laterale pentru urmtoarele spaii trebuie s fie prevzute cu obturatoare interioare articulate:
- (A) spaiile de sub puntea de bord liber;
- (B) spaii n primul nivel de suprastructurilor nchise; si Rufurile.

Obturatoarele de lumina trebuie s poat fi nchise i asigurate etanitatea dac este montat sub puntea de
bord liber i sa fie rezistent la intemperii dac este montat de mai sus.
(5) hublouri nu se monteaz ntr-o poziie in care pragurile lor sunt sub o linie trasat paralel cu
punte de bord liber in bord i care are cel mai sczut punct la 2,5% din limea (B), sau 500 mm, oricare
dintre acestea este la cea mai mare distan, deasupra liniei de ncrcare de vara.
(6) n cazul n care calculele necesare stabilitate de avarie indica faptul ca hublouri ar deveni scufundate n
orice stadiu intermediar de inundare sau linia de plutire final de echilibru, ele trebuie s fie de tip nondeschidere.
(7) Ferestrele nu trebuie s fie montate n urmtoarele locaii:
- (A) sub puntea de bord liber;
- (B) n pereii de capt al primului ruf (nivel) in picuri sau in bordurile suprastructurilor nchise; sau
- (C) primului nivel al rufului care este considerat plutitor n calculele de stabilitate.

104.Ce prevede Convenia Load Line referitor la freeing poarts? (24)


Reglementarea 24: Eliberarea porturi
(1) (a) n cazul n care pe poriuni de parapet / bastioane(spatii unde patrunde apa ) ale bordu lui liber sau
pe puntile suprastructurilor unde se formeaza puturi de acumulare apa, se prevad prevad mijloace ample
,rapide pentru eliberarea punilor de ap i pentru drenarea lor.
(b) Aria minima libera (de eliberare port/ usa / deschidere) (A) de pe fiecare bord al navei pentru fiecare
put pe puntea de bord liber este cea dat de urmtoarele formule:
n cazurile n care selatura puului este standard sau mai mare dect standardul.
Suprafaa minim pentru ficare put pe puntile suprastructurilor trebuie s fie jumatate din aria dat de
urmtoarele formule:
n cazul n care lungimea parapetului (L) n pu este de 20 m sau mai puin:
A = 0,7 + 0,035 l m2;
n cazul n care (L) depaseste 20 m:
A = 0,07 l m2.
Nu este nevoie n nici un caz s fie luat ca mai mare de 0.7l.
(c) La navele fara sheer, zona calculata n conformitate cu litera (b)
se majoreaz cu 50%. n cazul n care selatura este mai mic dect standardul,
procentul se obine prin interpolare liniar.

105.Ce prevede Convenia Load Line referitor la protecia echipajului? (25)


Regulamentul 25: Protectia echipajului
(1) rufurile utilizate pentru cazarea echipajului trebuie
s fie construite la un nivel acceptabil de rezisten.
(2) Balustradele sau parapete se monteaz n jurul tuturor punilor expuse.
nlimea bastioanele sau a ine de protectie trebuie s fie de cel puin 1 m fata de punte, cu condiia ca n
cazul n care aceast nlime ar interfera cu funcionarea normal a navei, o inaltime mai mica poate fi
aprobat, n cazul n care administraia consider c o protecia adecvat este urnizata .
(3) Balustradele montate pe suprastructur i puntile de bord liber trebuie s aib cel puin trei directii.
Deschiderea de mai jos cu prima directie de balustradaele nu trebuie s depeasc 230 mm. Celelalte
directii nu trebuie sa fie mai mult de 380 mm.

106.Ce prevede Convenia Load Line referitor la tipurile de nave in vederea


calcului bordului liber? (27)
Regulamentul 27: Tipuri de nave
(1) n sensul de calcu al bordului liber, navele se impart n tipul "A" i de tip "B".
tip "A" nave
(2) o nava de tip "A" este una care:
- (A) este proiectata pentru a transporta mrfuri numai lichide n vrac;
- (B) are o integritate ridicat a punii expuse cu deschideri de acces mici la compartimentele de marf,
nchise
de capace etane cu garnitur de etanare din oel sau un material echivalent; i

- (C) are o permeabilitate redus a compartimentelor de marf ncrcate.


Nave de Tip .B.
(5) Toate navele care nu intr sub incidena dispoziiilor privind tipul navelor "A" in alineatele (2)
i (3) sunt considerate ca fiind nave de tip "B".
Navele fr mijloace de propulsie
(14)O barja usoara sau alte nave fara mijloace independente de propulsie li se atribuie un
bord liber, n conformitate cu prevederile acestor reglementri. Barje care ndeplinesc
cerinele de la punctele (2) i (3)le pot fi atribuite borduri libere de tip "A":
- (A) Administraia trebuie s ia n considerare n special stabilitatea barjei cu mrfuri pe puntea.
Punte de marf poate fi efectuat numai pe barje la care obinuite de tip .B. bord liber este atribuit.
- (B) Cu toate acestea, n cazul barjelor care sunt fr pilot, cerinele reglementrilor 25, 26 (3), 26 (4)
i 39 nu se aplic.
- (C) La barje fr pilot, care au pe puntea de bord liber doar deschideri de acces mici nchis cu
capace etane cu garnitur de etanare din oel sau alt material echivalent li se pot atribui un bord liber de
25% mai mic dect cel calculate n conformitate cu aceste reglementri.

107.Ce tipuri de corecii a bordului liber prevede Conventia Load Line? (29, 30,
31, .. 39)
Regulamentul 29: Corectarea la bordul liber pentru navele sub 100 m in lungime
Bordul liber tabelar pentru o nava de tip B . Nava de dimensiuni ntre 24 m i 100 m n lungime care au
suprastructuri nchise cu o lungime efectiv de pn la 35% din lungimea navei se majoreaz cu:
7.5 (100 - L) (0,35 - E1 / L) (mm)
unde; L este lungimea navei n m; i E1 este lungimea efectiv, E este lungimea suprastructurii n m astfel
cum este definit la regula 35, dar excluznd lungimea trunchiurilor.
Regulamentul 30: Corecia pentru coeficientul de bloc
n cazul n care coeficientul de bloc (Cb) depete 0,68, bordul liber tabular specificat n regulament 28
cum a fost modificat,prin reglementri 27 (8), 27 (10) i 29 se nmulete cu factorul:
(Cb + 0,68) / 1,36
Coeficientul bloc nu trebuie s fie luat mai mare de 1,0.
Regulamentul 31: Corecia de adncime
(1) n cazul n care D depete L / 15, bordul liber se majoreaz cu (D - L / 15) R mm,
unde R este L / 0,48 la lungimi mai mici de 120 m i 250 la 120 m lungime i peste.
(2) n cazul n care D este mai mic de L / 15 nici o reducere nu se face, cu excepia pentru o nav cu o
suprastructur nchis ce acopera mijlocul navei, cu cel puin 0,6 l, cu un trunchi complet, sau o combinaie
a suprastructurilor nchise detasate i trunchiuri care se extind spre prova i pupa, bordul liber se reduce la
valoarea prevzut la punctul (1).
Regulamentul 32: Corectarea pentru poziia de linia de punte
n cazul n care adncimea real la marginea superioar a liniei punii este mai mare sau mai mic dect D,
diferena dintre
adncimi se adaug sau se deduc din bordul liber.
Regulamentul 32-1: Corecia de ni n punte de bord liber
(1) n cazul n care o degajare este dispusa n puntea de bord liber, i nu se extinde pana in bordurile navei,
bordul liber scalculat fr a ine seama de nia/ degajare , se corecteaz pentru pierderea ulterioar de
flotabilitate. Corecia
este egal cu valoarea obinut prin mprirea volumului degazarii la de zona de plutire a navei de la 85%
din nlimea teoretic
Regulamentul 37: Deducerea pentru suprastructuri i trunchiuri
(1) n cazul n care dimensiunea efectiv a suprastructurilor i trunchiuri este 1L, deducerea din
bord liber trebuie s fie de 350 mm la nave cu 24 m lungime , 860 mm la nave cu 85 m lungime si 1070
mm la nave cu 122 m lungime cat si pentru care depasesc 122m . Deduceri la lungimi intermediare se
obine prin interpolare liniar.
Regulamentul 38: Sheer
Regulamentul 39: nlimea minim la prova i rezerva de flotabilitate.