Sunteți pe pagina 1din 4

CULTUL PERSONALIII

LA GHEORGHE GHORGHIU DEJ I NICOLAE CEUESCU

Analiz a rolului pe care l-a jucat impunerea terorii, a


represiunii n meninerea la putere a lui Dej, n suprimarea opoziiei
i a distanei de orice fel. n urm cu 2 decenii, Romnia era
paralizat de cea mai percers dictatur de pe continentul
european. Dominaia lui Nicolae Ceauescu adusese poporul romn
la eea ce poeta Ana Blandiana numea o stare vegetal, care
consta n raionalizri, cozi interminabile la alimente de baz
precum laptele, pinea i oule, iar restriciile impuse de putere au
transformat Romnia ntr-un calvar. Oamenii comunicau aruncndui oapte pe fug, de teama urechilor atotprezenilor informatori,
mereu gata s-I rstoarne la stpnii lor securiti.
Pentru

nelege

regimul

comunist

sub

dominaia

lui

Ceauescu trebuie s ofer date despre perioada lui Gh. Gheorghiu


Dej, predecesorul lui Ceauescu, care a construit i a meninut
sistemul comunist din 1944 i 1965. Acesta ns nu s-a bucurat de
aceai atenie ca cel din urm.
Arhiva securitii reprezint principala surs de informare.
n 1952 I s-a dat ocazita lui Gh. Gheorghiu Dej s-i regizeze el
nsui rolul, nemaifiind sub dominaia lui Stalin, lucru ilustrat in
momentul in care Stalin a ordonat ca persoanele etichetate sionisti
sa fie eliminate. In momentul respectiv avea 2 rivali la conducere:
Ana Pauker si Vasile Luca, insa acestia l-au recunoscut in 1951 pe
Dej ca unic conducator al partidului PCR. Din cauza c se opuneau al condamna pe Ptracu, Ana Pauker si Teohari Georgescu au fost
acuzati de devitionism de dreapta, in 1952.
Ana Pauker ministru de externe pana in 5 iulie 1952,
vicepresedinte al Consiliului de Ministri pana in 24 noimebrie 1952.
Regimul Ceausescu s-a caracterizat prin omniprezenta
Securitii, care in cadrul Ministerului de Interne a functionat

aproape in toti acei ani sub numele de Departamentul Securitatii


Statului (DSS).
In august 1968 Ceausescu a atins culmea prestigiului sau
international, cand s-a opus opizitie declarate fata de invadarea
Cehoslovaciei de catre trupele Pactului de La Varsovia.
In Omagiu din 1978 sunt redate pasaje din activitatea lui
Ceausescu cel mai de seama fiu al natiunii.
Ceausescu era Secretar General al Partidului Comunist Roman
(PCR) si presedintele Republicii Socialiste Romania.
Urarile erau calde, de viata lunga, sanatate si fericire, fiind
izvorate din inima pentru tovarasul Nicolae Ceausescu care isi
desfasura activitatea in fruntea partidului si statului, spre binele si
fericirea patriei si a poporului.
La intalnirea poporului cu Ceausescu vibra inima intregii tri,
rsunnd solemn imnul de stat al Republicii Socialiste Romnia.
Mesajele erau primite cu deplina satisfactie si aprobare.
La implinirea a 60 de ani de viata si a peste 45 de ani de
activitate, Ceausescu a primit pentru a doua oar titlul suprem de
Erou al Republicii Socialiste Romnia i Ordinul Victoria
socialismului.

Scumpe tovarse Nicolae Ceausescu


Ilustru si consecvent revolutionar al clasei muncitoare
Neinfricat luptatot si conducator politic incercat
Vrednic si iubit fiu al patriei
Mare brbat de stat, patriot si internationalist eminent

Mesajul Comisiei Centrale de Revizie


Mult stimate tovare Nicolae Ceauescu,
mplinirea a ase decenii i a peste 45 de ani de activitate
revoluionar, nchinat libertii i fericii poporului romn,
instaurrii pcii n lume, ofer Comisiei Centrale de Revizie al
Partidului Comunist Romn minunatul prilej de a se altura
ntregului partid i popor n a v exprima cel mai fierbinte
omagiu, urri de sntate, fericire i via lung, nsoite de
tradiionalul La muli ani.
Neoosita dumneavoastr activitate de comunist i patriot,
desfurat ca obnegaie i druire n slujba propirii poporului,
a fruirii societii socialiste, constituie mndria epocii pe care o
trim, luminoas cluz a istoriei noastre de azi i de mine, un
nalt exemplu pentru toi comunitii, pentru toi oamenii muncii
n lupta pentru nfptuirea mreelor idealuri ale comunismului n
patria noastr.
Victoriile istorice dobndite de poporul romn n construirea
vieii sale noi, n dezvoltarea economic i social a rii,
prestigiul de care se bucur astzi Romnia n lume sunt
indisolubil

legate

de

activitatea

dumneavoastr

creatoare,

nscriindu-v numele pe cea mai glorioas i fecund pagin a


istoriei, pe care o furesc comunitii, toi cei ce triesc i
muncesc n patria noastr.
Laolat cu ntregul partid i popor v mulumim din toat
inima pentru clarviziunea cu care conducei destinele rii,
pentru activitatea pe care o desfurai n fruntea partidului

factorul hotrtor al tuturor marilor nfptuiri obinute de poporul


nostru, chezia mersului mereu ascendent al Romniei spre
progres i bunstare, pe calea socialismului i comunismului.

BIBLIOGRAFIE

Dennis Deletant, Teroarea comunist n Romnia.


Gheorghe Gheorghiu Dej i statul poliienesc, 19481965, Polirom, 2001, Iai
Cap 11. Dej i impune supremaia, 1952-1959, p. 184203
Cap 12. De la supunerea fa de Uniunea Sovietic la

autonomie, 1957-1965, p. 207-219


Dennis Deletant, Ceausescu si securitatea.
Constrangere si disidenta in Romania anilor 1965-1980,

Humanitas, Bucuresti, 1995


Omagiu, Editura Politic, Bucureti, 1978