Sunteți pe pagina 1din 16

TEHNICI si INVESTIGATII in NURSING

Alimentatia pacientului
-

trebuie sa respecte urmatoarele principii


o inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului
o asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului
normal
o favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
o alimentatia rationala poate influienta tabloul clinic, caracterul procesului
infectios devenind un factor terapeutic
o prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente
o consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente
Alimentatia dietetica

este o contributie la tratarea pacientului


regimurile dietetice sunt foarte variate
regimurile dietetice pot fi
o hipocalorice
o hipercalorice
regimurile dietetice urmaresc
o punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme
regim de crutare a
intestinului gros dizenterie
mucoasei bucale stomatita
stomacului gastrita, ulcer gastric
ficatului hepatita, ciroza
rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala cronica
la alcatuirea regimurilor de crutare se va tine seama de
compozitia chimica a alimentelor
modul de preparare
starea lor de agregare
o echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului
in colita de fermentatie regim bogat in proteine
in colita de putrefactie regim bogat in hidrocarbonati
in ciroza hepatica restrictie de lichide
in insuficienta cardiaca restrictie de lichide
o compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine
se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat
o satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului
in boli infectioase regim bogat in vitamine
afectiuni osoase - regim bogat in calciu
in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine
o indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali

produse patologice ca - mucus, puroi, se por indeparta cu ajutorul


regimului de mere rase sau morcovi
o numarul regimurilor dietetice este variat in functie de diversitatea
imbolnavirilor, de stadiul si de gravitatea acestora
regim hidric - indicatii
o in primele zile postoperator
o diarei acute
o gastrite acute
alimente permise
o supe clare de legume
o ceaiuri indulcite cu zaharina sau neindulcite
o zeama de orez
o supe diluate si degresate din carne
o apa fiarta si racita
hidro-zaharat - indicatii
o perioade de debut a hepatitei epidemice
o insuficienta renala acuta
o colecistita acuta
o in perioada febrila a bolilor infectioase
alimente permise
o sucuri de fructe indulcite
o ceaiuri indulcite
o zeama de compot
o zeama de orez
o se administreaza cantitati mici si dese
semilichid - indicatii
o colecistita subacuta
o perioada icterica a hepatitei epidemice
o ciroza hepatica
o varice esofagiene
o dupa primele zile ale infarctului miocardic acut
alimente permise
o supe de fainoase, supe de legume
o pireuri de legume, fructe coapte, fainoase
o sufleuri de brinza de vaci
o mese mici cantitativ si mai frecvente
lactat - indicatii
o in primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase
o in primele zile dupa hemoragia digestiva superioara
alimente permise
o 1000-2000 ml lapte, eventual imbogatit cu frisca sau
smintina
lacto-fainos - vegetarian
indicatii
o dupa puseul acut al ulcerului in remisiune
o dupa operatii pe stomac
alimente permise
o brinza de vaci, oua fierte moi

o cas, lapte, pireuri de legume, smintina, frisca, fainoase


hepatic - indicatii
o hepatita cronica agresiva
o ciroza hepatica decompensata
o neoplasm hepatic
alimente permise
o brinza de vaci, cas, urda, iaurt, carne slaba fiarta. piine
alba prajita, legume, fainoase, fructe coapte, biscuiti,
supe de fainoase, unt 10g/zi, ulei 20-30g/zi
renal - indicatii
o glomerulonefrita acuta difuza
o insuficienta renala
alimente permise
o salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte
o compot, supe de legume si fainoase, prajituri cu mere
o cas, brinza de vaci, urda, galbenus de ou, frisca
o piine fara sare
cardio-vascular - indicatii
o cardiopatii decompensate
o HTA
o infarct miocardic acut a 2-a saptamina de boala
alimente permise
o lapte, iaurt, brinzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla
o fructe crude sau coapte, aluat de tarta, dulceata
o unt 10g/zi, ulei 30 g/zi
diabetic - indicatii
o diabet zaharat
alimente permise
o in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente
cintarite in mod obligatoriu si alimente necintarite
o alimente cintarite:piine,lapte, cartofi, fainoase, legume
uscate, fructe
o alimente necintarite: peste, carne, mezeluri, oua, supe
de carne, sosuri fara faina, ulei
hipocaloric - indicatii
o obezitate
o HTA
alimente permise
o 240 calorii 300 g brinza de vaci
o 400 calorii lapte, brinza de vaci, carne alba, mezeluri,
legume, mere
o 600 calorii din aceleasi alimente
Notiuni de gastrotehnie

- - studiaza transformarile suferite de alimente in cursul pregatirii lor culinare


- - inaintea prepararii se cerceteaza starea de salubritate a alimentelor
- Carnea
o Proaspata : Culoare rosie, Lucioasa, Usor umeda
3

o Alterata : Culoare cenusie/Verzuie, Umeda, Lipicoasa


Mezelurile
o Proaspete : Suprafata curata, Nelipicioasa, Masa compacta, Legata, Miros
placut
o Vechi : Pete de mucegai, Miros neplacut, Sfarimicioase
Pestele
o Proaspat : Culoare normala, Strat umed, Bronhii rosii
o Alterat : Cenusiu/Verde/Negru, Bronhii negre, violacee, Tegumente moi,rupte
Laptele
o Proaspat : Omogen, Consistenta fluida, Miros placut, Gust dulceag
o Praf
Proaspat - Pulbere fina, Omogena, Uniforma, Miros placut
Vechi - Aglomerari de bulgari, Miros nepacut
Oul
o Proaspat
Dupa spargere albusul transparent
Reflexe albastrui
Consistenta filanta
Galbenusi auriu, uniform
Isi mentine forma
o Alterat
Galbenusul nu-si mentine forma
Albusul apos cu miros neplacut, respingator
Faina
o Proaspata : Pulbere alba-galbuie, Gust putin dulceag
o Alterata : Amara, Acra, Miros de mucegai
Conservele
o Bune
Capac nebombat, Fara pete de rugina
Produsul cu propietati organoleptice caracteristice continutului
o Alterate - Capac bombat, Pete de rugina, Deschise, Degaja miros urit
Prelucrare preliminara

transarea carnii
spalarea, eviscerarea pasarii
curatirea solzilor, eviscerarea pestelui
ouale spalate, sparte in vase curate
legumele sortate, spalate, curatate, taiate
prelucrarea preliminara se va face cu putin timp inainte
se evita spalarea indelungata si mentinerea in apa
se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume
Tehnici de gastrotehnie

fierberea
o suprafata alimentelor se comporta ca un dializor trec substantele minerale
in apa daca aceasta este rece
o daca se introduc in apa fierbinte la suprafata se creeaza un strat protector
inabusirea = fierberea in vapori supraincalziti
4

o scurteaza timpul de preparare


o minimalizeaza pierderile de vitamine si minerale
prajirea - se formeaza compusi prin degradarea grasimilor foarte daunatori
organismului
o alimentele formeaza o crusta ce nu permite trecerea substantelor sapide la
exterior - contraindicata
frigerea - se formeaza o crusta ce mentine substantele sapide
o se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prin asezarea
alimentelor pe placa incinsa
coacerea - alimentele se introduc in atmosfera de aer cald
o se formeaza o crusta de glucide caramelizate sau proteine coagulante
o alimentele se coc
conservare
o congelare
o afumare
o murare
o sarare
o uscare
Alimentatia pacientului

servirea meselor
o modul in care pacientului i se ofera alimente are aceeasi actiune importanta
ca si regimul propiu zis
o in legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de
orarul si repartizarea meselor
o intervalul dintre mese trebuie stabilit in asa fel incit perioada de repaus din
cursul noptii sa nu fie mai mare de 10-11 ore, iar in unele cazuri si mai mic
ulcer gastric
o pacientii in stare grava, febrili vor fi alimentati in momentele de acalmie,
indiferent de programul sectiei
o pacientii cu boala ulceroasa sau hipersecretie gastrica vor fi alimentati la
intervale scurte, in functie de stadiul de evolutie
la acestia alimentele trebuie servite uneori din ora in ora in cursul zilei,
adaugind una doua mese si in cursul noptii
o pacientii febrili, adinamici, in stare grava nu pot ingera cantitatea obisnuita de
alimente , de aceea vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici,
dese, repartizate atit ziua cit si noaptea
o pacientii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta greu o flaminzire mai
mare de 6 ore
o alimentele rezervate acestor pacienti vor fi pastrate in conditii
corespunzatoare la oficiul de alimente
o mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentului
o dupa prinz vor fi rezervate ore de odihna
pregatirea servirii meselor
o hranirea pacientului nu trebuie sa fie tulburata de activitatea sectiei
tratamente, recoltari, vizita medicala
o inaintea servirii meselor nu se aplica tratamente dureroase
o se vor inlatura din salon factorii dezagreabili
o pacientii cu aspect neplacut vor fi izolati de restul bolnavilor cu paravane
5

o saloanele vor fi aerisite, curate cu ambianta placuta


o asistenta imbraca halat alb peste uniforma, isi prinde parul, isi spala bine
miinile
distribuirea alimentelor
o servirea estetica si curata a meselor contribuie la imbunatatirea poftei de
mincare a pacientilor
o asigura declansarea secretiei sucurilor digestive si pe cale psihica
o operativitatea impiedica denaturarea si racirea alimentelor
o distribuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentatie
o in unele cazuri asistenta intocmeste fise individuale de regim
o alimentele se portioneaza pe regimuri si apoi sunt distribuite in salon pe un
carucior special, iar la bolnavi pe tavi acoperite
o felurile de alimente se servesc pe rind, pe masura ce bolnavul consuma felul
anterior
o alimentele nu se ating cu mina
o gustul unor alimente se poate corecta daca nu contravine dietei
ordinea de servire a mesei
o se va distribui intii regimul comun, apoi regimurile tip si la urma se va
dispune aducerea regimurilor individuale
o vor lua masa intii pacientii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta se va
ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea
o alimentarea artificiala se va face in afara programului obisnuit
moduri de alimentare a bolnaviilor
o in functie de starea bolnavului alimentarea se face
activ pacientul maninca singur in sala de mese sau in salon
pasiv pacientului i se introduc alimente in gura
artificial alimentele sunt introduse in organism pe alte cai decat cea
orala
Alimentarea activa

in functie de starea generala pacientul maninca singur, fara ajutor, alimentele oferite
starea generala a pacientului permite ca acesta sa serveasca masa singur si fara
ajutor
se face in
o sala de mese
o salon - la masa/la pat
pregatiri
o materiale: tava, tacimuri, farfurii, servetele, cana pentru supa, pahar de apa,
fete de masa, cosulet de piine
conditii de mediu
o sala de mese
curatenie desavirsita, aerisire
se aranjeaza estetic pe mese mici, tacimurile, farfuriile, etc numarul
regimului
se creaza o atmosfera cit mai placuta
se anunta bolnavii sa vina la masa
se invita sa se spele pe miini
o servirea mesei
6

se servesc felurile de mincare pe rind


se ridica imediat vesela folosita
nu se ating alimentele cu mina
se observa daca pacientul a consumat alimentele in intregime, in caz
contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire
se transporta vesela la oficiu
se aeriseste si se curata mesele
o conditii de mediu in salon la masa
se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului
se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil
se pregateste masa bolnavului
se invita pacientul sa se spele pe miini
este ajutat sa se aseze la masa
asistenta imbraca halatul de protectie si isi stringe parul
se spala pe miini
alimentarea activa in pat la salon
o se pregateste salonul
o se aseaza pacientul in pozitie confortabila
o se protejeaza lenjeria de pat cu musama
o se aseaza peste musama un lighean
o i se ofera pacientului sapunul si i se toarna apa sa se spale
o i se ofera prosopul sa-si stearga miinile
o se indeparteaza materialele folosite
o se adapteaza masa speciala la pat
o se aseaza in jurul gitului un servetel
o asistenta imbraca halatul de protectie
o sa spala pe miini si serveste masa
alimentarea activa la pat in decubit lateral sting
o se aseaza pacientul in decubit lateral sting cu capul sprijinit pe perna
o se spala pe miini
o se protejeaza lanjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu un prosop
curat
o se aseaza tava la marginea patului
o se servesc alimentele pe rind
o se taie cele solide
o lichidele se servesc in cani specile cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi (pai)
o se ridica vesela utilizata
o se indeparteaza materialele folosite
o se spala pacientul pe miini

Alimentarea pasiva

cind starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa


fie ajutati
starea generala a pacientului nu permite ca acesta sa serveasca masa singur
necesitind ajutor ca de exemplu
pacienti adinamici
pacienti imobilizati
pacienti cu deficit motor la membrele superioare
7

pacienti cu usoare tulburari de deglutitie


scop
o vor fi hraniti bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati adinamici, in stare grava
sau cei cu usoare tulburari de deglutitie
pregatiri
o materiale: tava, fafurii, cana cu cioc, pahar de apa, servet, tacimuri, cana
pentru supa
o asistenta : imbraca halatul de protectie, stringe parul, se spala pe miini
o pacient : se aseaza in pozitie semisezinda, se protejeaza lenjeria
se adapteaza masuta la pat
se aseaza mincarea in asa fel incit sa vada ce i se introduce in gura
servirea mesei
o asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna
o verifica temperatura alimentelor
o ii serveste supa cu lingura sau cu cana cu cioc, taie alimentele solide
o supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de
deglutitie a pacientului
o este sters la gura
o se aranjeaza patul
o se indeparteaza eventualele resturi alimentare care ajunse sub bolnav pot
contribui la formarea escarelor
o schimba lenjeria daca s-a murdarit, acopera pacientul
o aeriseste salonul, stringe vesela si o duce la oficiu

!!!!!!! IMPORTANT
- se incurajeaza pacientul in timpul mesei, asigurindu-l de contributia alimentelor in
procesul vindecarii
- se ofera pacientului cantitati nu prea mari deoarece neputind sa le inghita ar
putea sa le aspire
- se evita servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci
- se evita atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului
- este interzis a se sufla pentru racirea alimentelor prea fierbinti
- dupa 2-3 lingurite efectuam pauze in alimentare
- se intrerupe alimentatia la aparitia tulburarilor functionale ale respiratiei tuse,
dispnee
- evitam efortul pacientului pentru masticatie si inghitire
- stimulam apetitul pacientului si nu il obosim prin conversatii inutile
Principii de alimentare a pacientilor inapetenti
-

scop
o observarea apetitului urmareste descoperirea si combaterea inapetentei sau
anorexiei bolnavului
o apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului unor afectiuni
cei cu cancer gastric refuza carnea da vaca
in hepatita epidemica faza preicterica refuza grasimile
polifagia poate indica un diabet zaharat
apetitul preferential in cazul unor carente ale organismului - gravide
o pentru combaterea anorexiei si a inapetentei se vor avea in vedere
urmatoarele
8

se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta


numai fata de alimentele din regim in comparatie cu cele preferate
se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor
permise de prescriptia medicala
servirea mesei se va face intr-un cadru cit mai estetic
se servesc alimentele in portii mici
mesele vor fi servite la intervale mici
pentru eliminarea senzatiei de greata lighidele se servesc reci,
acidifiate cu lamiie, intr-o variatie cit mai mare
nu se administreaza alimente hiperzaharate provoaca senzatia de
plenitudine si favorizeaza diareea
laptele in cantitate mai mare de 1 litru provoaca diaree, greata
albuminele dozate brinza provoaca meteorism si accentueaza
inapetenta
la bolnavii complet inapetenti senzatia de sete va fi exploata si li se
vor da elemente nutritive sub forma lichida lapte, sucurile de fructe
vor fi imbogatie cu praf de lapte, cacao, galbenus, preparate de zahar,
zeama de lamiie sau portocale
bulionul de legume va fi imbogatit cu unt, brinza, faina, galbenus de
ou, cacao
in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine, daca
ele nu disperseaza usor si nu modifica gustul sau mirosul alimentelor
se asigura necesitatile calorice 2500-3000 cal/24h prin administrare
de preparate lichide hipercalorice
la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida repartizata
in 4-5 mese
asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de alimente consumata si
sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce
priveste acoperirea necesitatilor zilnice
va urmari ca bolnavul sa consume numai alimente conform
prescriptiilor medicale
Alimentatia artificiala

definitie
o introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale
o se realizeaza prin
sonda gastrica sau intestinala
gastrostoma
pe cale parenterala
clisma
scop
o hranirea pacientilor inconstienti
o cu tulburari de glutitie
o cu intoleranta digestiva
o hemoragie digestiva
o operati pe tubul digestiv si glande anexe
o cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
o in stare grava
o negativism alimentar
9

Alimentarea prin sonda gastrica

SCOP este introducerea prin sonda de lichide pacientilor care nu se pot hrani oral
Indicatii
Pacienti inconstienti
Pacienti cu leziuni sau interventii chirurgicale in urmatoarele regiuni nas, faringe,
amigdale, palat dur si moale, esofag
Pacienti cu absenta reflexului de deglutitie
Pacienti cu tumori in zonele enuntate mai sus
Contraindicatii
Afectiuni gastrointestinale de genul diaree, varsaturi, tenesme, meteorism
Faringita, rinita, deshidratare masiva, edeme

Pregatirea materialelor - de protectie: aleza, prosoape


sterile - sonda Einhorn sau Faucher, seringi de 5-10 ml, pensa
hemostatica
nesterile: pilnie, tavita renala
bulion alimentar
sa nu prezinte grunji
sa fie la temperatura corpului
sa aiba valoare calorica
Pregatirea pacientului

psihic - se informeaza pacientul, se explica necesitatea tehnicii


- este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului

fizic - se aseaza pe un scaun cu spatar, cu spatele cit mai drept


- se protejeaza cu un sort din material plastic
- se indeparteaza proteza dentara si se aseaza in paharul cu apa
- se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce
se scurge din cavitatea bucala
- este solicitat sa mentina in aceata pozitie
- pacientul nu va minca in dimineata efectuarii sondajului
- Introducerea sondei
o asistenta se spala pe miini, isi pune sortul, isi pune manusile sterile
o pozitionam pacientul constient semisezind , iar pacientul inconstient in
decubit lateral
o umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag
o se aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mina stinga , tinindu-l
intre mina si torace
o prinde cu mina dreata extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion
o cere pacientului sa deschida gura larg
o sa respire adinc si introduce capatul sondei pina la peretele posterior al
faringelui , cit mai aproape de radacina limbii, invitind bolnavul sa inghita
o prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa atent spre stomac
( la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentara)
o se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirare cu seringa
- Alimentatia propiu-zisa
o in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efecteaza spalatura
gastrica
10

o se ataseaza pilnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400


ml pina la 500 ml , incalzit la temperatura corpului
o se introduc 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda
o se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe
de unde ar putea fi aspirate determinind pneumonia de aspiratie
complicatie grava
o se extrage sonda
o sonda se extrage printr-o miscare hotarita , cu prudenta , dupa comprimarea
ei cu o pensa pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe
o cind capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mina
stinga si se indeparteaza
o se goleste continutul sondei in vasul colector
o se aseaza sonda in tavita renala
Ingrijiri ulterioare
- i se ofera un pahar cu apa aromata sa clateasca gura
- se streg mucozitatiile
- se indeparteaza tavita renala si sortul
- i se ofera proteza
- se aseaza comod in pat

!!!!! IMPORTANT
- LA PACIENTII INCONSTIENTI CU TULBURARI DE DEGLUTITIE SAU
CARE TREBUIE ALIMENTATI MAI MULT TIMP PE ACEASTA CALE SONDA
SE INTRODUCE ENDONAZAL
- SONDELE DE POLIETILEN SE MENTIN MAI MULT DE 4-6 ZILE , CELE DE
CAUCIUC MAXIM 2-3 ZILE FIIND TRAUMATIZANTE PRODUC ESCARE
ALE MUCOASELOR
- RATIA ZILNICA SE ADMINISTREAZA IN 4-6 DOZE FOARTE INCET, DE
PREFERINTA CU APARATUL DE PERFUZAT UTILIZIND VASE IZOTERME
Alimentatia prin gastrostoma
-

deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii


printr-o sonda in cazul in care calea esofagiana este intrerupta
in cazul stricturilor esofagiene dupa arsuri sau intoxicatii cu substante
caustice , cind alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate
utiliza sonda gastrica , alimentele vor fi introduse in organism prin
gastrostoma
in stoma este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele
sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin pilnie
respectindu-se aceleasi princii, se introduc si aceleasi amestecuri alimentare
ca in cazul alimentatiei prin sonda gastrica
alimentele vor fi introduse in doze fractionale la intervale obisnuite dupa
orarul de alimentatie al pacientilor incalzite la temperatura corpului
cantitatea introdusa odata nu va depasi 500 ml
dupa introducerea alimentelor pe sonda ,se inchide pentru a impiedica
refluarea acestora
tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se
prelinge adesea pe linga sonda, provocind uneori leziuni apreciabile
de aceea regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un
unguent protector si antimicrobian, pansata steril cu pansament absorbant
11

Alimentatia prin clisma


-

se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp


deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe
numai solutii izotonice , substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui
proces de putrefactie
- alimentarea se face prin clisma picatura cu picatura cu solutie Ringer,
glucoza 47% cu rol hidratant
- materiale necesare: de protectie- paravan, musama, aleza
o sterile
canula rectala
casoleta cu comprese
para de cauciuc pentru copii
o nesterile
stativ pentru irigator
irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5 -2 m lungime si 10 mm
diametru, tavita renala, bazinet
o medicamente
substanta lubrefianta - vaselina
Pregatire pacientului
o psihic - se anunta si se explica tehnica, se respecta pudoarea
o fizic - se izoleaza patul cu paravan
- se protejeaza cu musama si aleza
- se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie
decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate
decubit lateral sting cu membrul inferior sting intins si
dreptul flectat
genupectoriala
- se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste
pacientul
Executie
se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
se verifica temperatura solutiei ce urmeaza a fi introdusa
se umple irigatorul
se evacueaza aerul si prima coloana de apa
se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon
se fixeaza irigatorul pe stativ
asistenta se spala pe miini si se dezinfecteaza
indeparteaza fesele bolnavului cu mina stinga
introduce canula prin anus in rect
dupa ce virful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se
indreapta virful in axa ampulei rectale
se introduce canula 10-12 cm
se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere ritm 20-30 picaturi/min
-

clisma picatura cu picatura


o se pot introduce in organism 1-2 l solutie in 24 h

12

o pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi


rezevoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale,
vata, perna elecrtica
Ingrijiri ulterioare
o se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat
o se indeparteaza materialele de protectie
o se aseaza pacientul comod
o se inveleste
o se aeriseste salonul
Alimentarea parenterala

se face cu substante care


o au valoare calorica mare
o pot fi utilizate direct de tesuturi
o nu au propietati antigenice
o nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor
pe cale i v pot fi introduse
o solutii izo sau hipertone
glucoza 5-10-20-33-40%
fructoza 20%
dextran
hidrolizante proteice
planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de cal/24h si a ratiei de
lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive
nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau solutii glucozate si proteice
alimentarea parenterala se face ca si hidratarea
ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea
pacientului, de la 50-500 ml/h
Caile de hidratare ale organismului

a) orala = calea fiziologica de administrare a lichidelor


- declanseaza reflex functia normala a tubului digestiv si a glandelor anexe ,
functie necesara absorbtiei lichidelor
- se renunta la aceasta cale in caz de
varsaturi
stenoza pilorica si esofagiana
negativism total din partea pacientului
b) duodenala
b.a. administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
b.b. lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritm de 60-100/min
b .c. se mentine temperatura lichidului in timpul administrarii
c) rectala
c.a. se face prin clisma
c.b. picatura cu picaturasau clisme Katsenstein
d) subcutanata
a. se face prin perfuzii
b. reabsobtia este lenta
c. poate determina accidente
i. necroza tesuturilor prin compresiune
13

ii. coagularea tesuturilor cind temperatura este prea inalta


iii. flegmoane
iv. complicatii septice
e) perfuzia intravenoasa = introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura a
solutiei medicamentoase pentru reechilibrare
Scop
a. hidratare si mineralizarea organismului
b. administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit
c. depurativ , diluind si favorizind excretia din organism a produsilor toxici
d. completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
e. alimentarea pe cale parenterala
Pregatirea materialelor
i. dezinfectante alcool iodat
ii. ace si seringi de unica folosinta se verifica valabilitatea
iii. solutii de perfuzat
iv. perfuzor ambalat de unica folosinta
v. leucoplast pentru fixarea acului
Pregatirea pacientului
- psihic - i se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
- fizic
se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in
extensie si pronatie.
se aseaza sub bratul ales o perna tare, acoperita cu musama si camp steril.
- executie
Spalarea pe maini cu apa si sapun.
Asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu singe
Pregateste solutia de perfuzat

Aparate de perfuzie

Monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi evitind


contaminarea sistemului pentru a indeparta aerul
Se examineaza calitatea si starea venelor.
Alege vena intii locurile distale si apoi cele proximale
Se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
14

Curata locul cu alcool de la centru in afara


Se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese.
Se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul
aparatului de perfuzie la ac.
Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza
viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de
necesitate.
Se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de
pielea bolnavului
Se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.
inspecteaza zona eventuala inflamatie
Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta
medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica
patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare
trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din
ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra
venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare
brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si
se fixeaza cu romplast.
Ingrijiri ulterioare
Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
Se supravegheaza bolnavul.
Reorganizarea locului de munca
- Se arunca seringa, acele, aparatul de perfuzat se
- Notare in foaia de observatie - se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de
lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.
Accidente
Hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar
acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau
chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.
Embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin:
eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de
golirea completa a flaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si retinerea 2
- 3 cm de solutie pentru control, in cazul in care s-ar produce un accident
(intoleranta).
Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de
frisoane.
!!!!!!!! ATENTIE
o TOATE FLUIDELE ADMINISTRATE I.V. TREBUIE ETICHETATE CU DATA, ORA,
MEDICATIA ADAUGATA SI DOZA IN MG SI ML
o RATA DE FLUX = NUMARUL DE PICATURI/MIN
o SURSELE DE CONTAMINARE A PERFUZIEI
- INAINTE de perfuzie prin menevre necorespunzatoare
- IN TIMPUL PERFUZIEI prin adaugare de substante aditionale
prin schimbarea flaconului
prin aer pouat
15

prin injectii complementare

16