Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sigmund Freud - INTRODUCERE IN PSIHANALIZA - Psihopatologia Vietii Cotidiene - Ed. E.D.P PDF
Sigmund Freud - INTRODUCERE IN PSIHANALIZA - Psihopatologia Vietii Cotidiene - Ed. E.D.P PDF
,.,A'-
,A,-.....@.
A.._.i ..
_ '\k.
.. j,..
;tt
GERI
VIEl'II
DECOTIDIENE
PSIHANALIZi\:
PSIHOPATOLOGIA
~.,
'Ij
1\
.I '
J.
It
'd
J
(1856-1.939)
Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagslebens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die
Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Internationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de
Anna Freud, Otto Rank ~i J. A. Storfer.
Pentru
$i al studentilor
ISBN 973-30-1103-7
viitori profesori
CUPRINS
Studiu introductiv:
Sigmund Freud sau dreptul
(Dr. Leonard Gavriliu)
la" adevar
7
INTRODUCERE IN PSIHANALIZA
Partea int'ii: ACTELE RATATE
I.
II.
III.
IV.
Preambul
Actele ratate
Actele ratate (continuare)
Actele ratate (sfiri?it)
XVI.
XVII.
XVIII.
XIX.
XX.
XXI.
XXII.
67
74
83
97
....
Partea a treia:
65
113
124
133
141
148
157
171
180
190
200
210
Psihanaliza ~i psihiatrie
Sensul simptomelor
Fixarea 1a trauma psihica. Incon~tientul
Rezistenta ~i refulare
Viata: sexuala a omului
Dezvoltarea libidoului ~i structurile sexuale
Puncte de vedere cu privire la dezvoltare ~i regresiune. Etiologie
"
XXIII. Modalitatile de form are a simptomelor
XXIV. Nervozitatea
comuna
XXV. Angoasa
.....
221
230
241
250
260
271
284
296
308
317
Prelegerea
Prelegerea
Prelegerea
ptelegerea
Prelegerea
JJO
34l
J57
DE PSIHANALIZA
367
tntti
a doua
a treia
a patra
a cincea
PSIHOPATOLOGI1\.
315
380
J88
395
VIET!I
COTIDIEKE
40 1
408
4lJ
Hl
~J7
~71
488
506
326
548
5H
557
Cercetatorul operei lui Fr e u d este colifruntat de la bun lllceput cu abundente afirmatil ~i interpretari
erollate, uReori de-a dreptul fanteziste, continute
intr-o buna parte din literatura imensa consacrata psihanalizei. Chiar ~i autori
absolut oliorabili llil. alte pri .
inte ofera adesea, in a.cest domeniu, texte din cele
mai. regretabile. Ceea ce pe buna dreptate a primit denumirea de "prejudeciili
freudiel'le" CORstituie !?i azi 0 realitate anevoie de lnvins, pina !}i.ill alte tari in care
scrierile paril1telui psihanalizei se afla demult la Indemlna publicului 1>. In aceasta
privinla dificultati.le slut Inca !?i mai mari la noi, unde foarte multa lUme nu
a cunoscut psihanaliza dedt din auzite, ori din dirtile de vulgarizare, de felul celor
redactate
d.
dr. C.... lact.,
Mihail
Moldovan,
C. Iordiinescu,
Th. Loewenstein,
sau de un 'I'.Corozel,
ca sa nu mai Torbm de bio~urile
tiparite de unil detractori allimali de interese obscure. l\fonografia elaborata de
dl'; 1. Pop e s c u - Sib i u (revizuitii de la editie la edit1e, ultima purttnd titlul
Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata
mai tIrziu fra~mentar tntr-o lucrare scrisa, de pe alte pozitii ideologice, in col.aborare Cll prof. dr. docent Vie tor Sa hIe a n u (Introducere criticil in psihanalizif, Editura Dacia, 1912), ca!?i c1b!va eseurI pe tema conceptiei despre sexualitatea
lui Freud, semnate ~. dr. 10 s i f We s t fr i ed,
reprezinta, credem, singurelQ
~ontributii aotabile in directia ~xploriirii obiective a freudismului. "Psilt,analiza scria la un moment dat V. Sa hIe a 11 u - a abordat domenii delicate ale vietii
umane (copiliiria, sex'IJ4lit"t.ea, arttd in care imixtiunea 1ucidiUitii investigative' se
izbe~te, prin traditie, de multe prejud-eciiti" 2). Reputatul psiholog G. Po Ii t z e r
observas(t i?i el: "DepiIJ lon.g~mp.s dijd, depuis les premieres debuts, de l4 psychanalyse; ses adversai~s ont l~r;lame le droit de 1a juger sans 1a conntlitre- B,.
Din acest PURct de vedere, .J' r e u d se ana, parca, sub puterea unul' blestem:
acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit, dellaturat, autilat. 0 textura compiicatii dQ
factori favorizeaza aceasta injustitie. Iar opiuiile de a doua sau a treiamtna,
mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat
cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare.
"Psiltanaliza freuditrna - observa J. P.
11a p Ii 11 ~i T. S. Kr a w e c - a
tljuns sa f~ Rimp1icata lA culm~ in mintt!d. marelui public. Intocmai cum intregul
evolutionism a1 lui Darwin a fost r~dus lo, expresia magici! "omul se trage din maimuta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in
the
197D, p. 8..
Vi Q tor' Sahl~ anu,
Psiltanttliza: pro $i contra, tn"Lupta
de clasll",
Anut LI, li,19'ir; p. 76..
~) G e 0 r g e 9 Pol i t z& r, Le mytke de l'o,ntips.'!Jchanalyse,in Ecrits, t. 2,.
Editions Soclah~5. Paris, 1969, pp. 39-{0.
Paris,
2)
t
I!I!""
Ii
Sarcina limpezirii lucrurilor nu este deloc u~oara, data fiind, pe.de o parte,
complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul ei proteic de a'reflecta
cufidelitate dialectica derutanta a fenomenelor psihice, a omuluiconcret
integrat in rela~
tiile sale multiple de natura biologica :,;i sociala, iar pe de 'alta parte tenacitatea
demna deo
cauza mai buna cu care sirguiesc laziduL
de rezistentaimpotriva
psihanalizeifreudiene
acei ,ideologi care nu se impaca curnaterialismul,
rationalismul, .scientismul:,;i
ateismul 'Jui F r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista
fost
cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a
cartilor lui F r en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste
acte de barbarie, F I' e u d, care calificase hitlerismul' drept un fenomen"pur
medieval :;;ireactionar", nu s-a putut opri sa nu comenteze ironic '; "Am fiicut'progrese,
n'U glumi!':
multumesc
$i conditii
politice
pe Gind
azi se'
trait sa Yaall,
IlU . p~~te multi ani, cuptoarele
mortii de la Auschwjtz sau Buchenwald?
Butada
sa amara nu prefigurase nici pe departe adevaratacruzime
afasdsmului.
Trebuinta prezentarii mai pe larg a lui Si g m u n <i F r eu d .decurge la noi,
intre c altele, din faptul ca pina in momentul de fat a traducerile in romane:;;te din
scri~rile sale sint putine, a:;;a inclt opera sa nueste
bine cunoscuta - inafara
ace16r".cercuri restrinse unde eaeste
citita in original sau in tiHmaciri franceze,
'engleze, italiene etc. - sau este cunoscutadoar
prin intermediul
unor prezentari
imirent reductive, lacunare, daca nu deformatoare, al unoI' comentarii adesea lipsite
de acoperire in studierea integrala a freudismului. ;,Condi~ii de psihologie sociala
au facut
ca multe
din
tezeZe psihanaZizei
corespUltzator
4) J. P.Ch
Holt, Rinehart
T. S., K: raw
cuvenit
noteaza Vie
t o.r
a p Ii n,
rasp.unsuZ critic
sa nu Iievalorific4te
E?ieTraumdeutung,
Sa h I ea'Ii u. Creaem
sectoare'importante
.)i intirzie
dezvoltarea
uno)"
1. C!.!l'iiculum vitae
Sigmund Freud ~-a llascut la 6 mai 1856,.in 9ra~elulFreibe:sg,
aflat ashizi. p~
teritariul Cehoslovaciei. Tatal sau, evreu de,obiqie
galitia,n;'i, .avind drept ocupatie principa1a ne,gotul de lina, imp linea 40 de ani. cind s-a cas.atarit cu Amali~
Nathansan, mal tinan} cu daua decenii decit dinsul 9i, la aceasta a doua casatorie, d avea deja dol copli mari, dintre care unul, Emanuel, era casatarit:;;i av",a
chlar unfiu, Jahn, in viro;ta de un an. Din aceasta tesatura:nea9i~nuita
de relaW
de, rm;lenle, a rezultat a situatle paradoxala :. tatal lul Freud era bunic la na~terea
celui de:al treilea b3igl al .sau .(Sigmund) care, asHel, venea pe lume.in calitate
de Ul1chi al unui nepot mal in. \'lrsta cu. un an decit dinsul. BiQgrafii ~iexegetii
Iui Freud n-au ostenit sa traga tat, fdul de cancluzii "psihanalitice". de' pe lirJ.);1a
.
acestei situ.atiL-l)
. :
;...
Comertul practicat de Jacob Freud stagnind .Ia Freiberg, el se nmta cufam,i;lia
la Viena, llnde Sigmund. petrecu una din cele. mai .banale capilarii. Se paSiOl)a
dcmic pentru studiu, Ia noua ani fu admis la lieeu ~itimp de 9apte ani a fast
cel.dintii. din clasa, absalviJld I::u dlstinetia swm.n:w cum. l,cLUdae..;0 clotare aparte
dovedi pentru invatarea limbilar straine ~i, in afar a de german a ~i ebraica, i~i
insu~i franeeza, engleza 9i spaniola, ea ~i latina 9L.greaca, Medieina, ,dupa spuse.le
-
'sale, nu-i trezea un interes deosehit Modelele sale de viata preferOite erau Hanni'bal, Napoleon, Massena, Cromwell, iar dintre literati, Shakespeare ~i Goethe, stapinindu-l dorinta de a infaptui lucruri grandioase. La un moment dat s-a gindit,
'chiar, sa se dedice carierei militare, dar sortii alegerii profesiunii au hotarit aItfeL
."Eram - sa confeseaza F r e u d - insufletit mai, ales' de 'un fel de sete de cunoa$~
'tere, insa care se indrepta mai sigur spre sfern relatiilor umane mai mult dedI
spre obiectul propriu .~tiintelor naturale, sete de cunoa$tere care, de altfel, inca nu
'descoperise valoarea observatiei ea mijloe principal de realizare. eu toate neestea,
doetrina pe atunci la moda a lui D a r win mil atrilgea irezistibil, filgiiduind parea
sa-mi ofere Un sprijin puternie in intelegerea universului, a$aindt imi amintesc di
'ascultind, eu pl'ilejul unei eonferinte populare, putin inainte de terminarea studiilfJr
mele secundare, leetura frumosului eseu al lui Go e the "Ueber die Natur", aeest
fapt 'm-a decis sa ma inscriu la Faeultatea de medieinil" 2).
In auii de studentie (1873-1881)
sa familiarizeaza cu ~tiint~ ca fizica, chimia,
'mineralogia, anatoMia, fiziologia, botanica ~i zoologia. In afara de acestea, frecven;teaza seminarul de filozofie al lui F ran z B r e n tan 0, preeum ~i un curs de
logica al aceluia~i. I~i ia doctoratul in medieina in 1881. In 1885, ca "privat-dacent"
'In neuropatologie, pleaca la Paris, la renumitul spital de holi nervaase Salpetriere,
'in acel timp 0 Mecca a neurologilor de pretutindeni,
unde afleta marele J e a nmaestrului
M a I' tin e h are 0 t. Aici are posibilitatea sa ~iste la demonstratiile
'care, prin'sugestie
hipnotica, producea la pacientii sai paralizii, anestezii ~i contracturi isterice, intru totul asemanatoare
simptOluelor intilnite In cazurile de isterie
spontana. De asemenea, SOt convinge- ca isteria nu este 0 boala fenllinina ("hysteron"
1nseamna in grece~te "uter"), iar la intoarcerea acasa va incerea sa imparta~easca
aceste descoperiri, senzationale pentru acea vreme, membrilor Societiiitii Medicilor
din' Vierra, dar fara succes. In 1886 S8 easatore~te cu .Martha Bernays, care prin
bunicuI ei se inrudea Cll He i n r i c h He i n e. VOl' avea ~ase copil (trei fete), baietilar Freud dindu-Ie Rumele unor personaHtati venerate de dinsul (Jean-Martin
dupa Charcot, Oliver dupa ero_well
~i Ernst dupa profesorul sau de fiziologie
de la Faeultatea de medicina, 0 reala eelebritat~aepoeii,
BrUcke) 3).
Canstatind ea teh:aica sa hlpnotidi este deflcitara in unele privinte, in vara
anului 1889 se dUel'! la Nancy, spre a ~i-o imbunatati. Aiet, 1nsa, viiiz1ndu-i la luetu
pe Lie b a u 1t ~i pe B ern h e i m, I~i pierde cu totul inerederea In metoda hipno
fica, de~i pina aCUm 0 aparasa eu ardoarea eare~i era caraeteristidi.
Incepindd61
Oleum tuainte, principalul sau instrument de lucru va deveni sugestia extrahipno~fca. De ai~i ~i pina la instituirea metodei "asoeiatiei libere" nu era deeit un pas.
Sint de notat, de asemenea; in paralel cu cele mai de sus, raporturil"cm
Gr. J 0 S e p h B r e u e r, ca~e i-a comunieat lui Freud 0 se,ria de observatii capital@
facute in legatura eU un caz de isterie ~i eu vindecarea obpnuta ell ajutorul alianu:mitei metode ca.tartice. VOl' publica, in colaborare, daua carti: tyber d:en psyckiselten Mek.anismus Hysteriu:ker Pkanomene (1893) ~i Studien iiber Hysterie (iSM).
Acela;;i Br e u e r i-a fiieut eunolitinta eu otoriuQlaringologul
berlinez Wj 1h elm
F 1i e s 5, fata de care Freud va cultiva 0 prieteuie fabuloasa, eu influente accentuate asupra evolupei sahl ~tiintifice. Corespondenta dintre ei va dOl lla~tere, peste
ani, la episoade romantice. AUt cu B r e u e r, cIt ~i eu FI i e s s, tl'1sa Freud va
fupe apoi definitiv relatiile amicale.
In.continuare,
viatasa~.l~plete~te
indisociabil cudestiut1Lpsih,malizei.Daca
mal mult de zece ani, pina in 1906, a fost singurul reprezentant
a1 noli orientari
psihoterapeutic@ (termenul de "psilmnalizA" a aparut, pentru prim'a oara, intr~un'
~ S. F r e u d; Ala. vie
3l~,E'f"n e s
I
~
10
tJ
iit
on1'l S,QP.
cPlIris,
articol publicat intr-un ziar francez, la 30 martie 1896) 4), din acest an. psihanaliza
incepe sa aiba adepti din ce in ce mai numero:;;i,in diverse tari. Val' lua na-?tere
asociatii :;;isocietati de psihanaliza, interuationale ~i Rationale, mi~carea diversificindu-se tot mai mult, in ciuda eforturilor lui Freud de a impune 0 anumita linie
.,orodoxa". Au loc controverse patima:;;e :;;ise produc "disidente" de tot felul, intre
care acelea provocate de Al f red Ad 1 e 1', C a l' I Gus t a v J u n g :;;iW. Rei c h
sint cele mai importante. In afara da aceste disensiuni din interiorul marii familii
de psihanali~ti, Freud va avea de infruntat :;;idivergentele eu ~coala lui Pie r r e
,J a net, pe care pentru prima oara n intnnise la lectiile lui C h a l' cot. "La ora
la care sCTiu acest~ rinduri 5) - va preciza el - primesc din Franta nenumiirate
articole $i tiiieruri din eiare, cau depun miirturie despre 0 luptil violl!Jnta impotriva
'acceptarii psikanalizei $i careprezintii rapoTturile mele cu $coala franceza in cu;Zorile cele mai false. Citesc, de exemplu, cii am folosit $ederea mea la Paris pentru
a mii familiariza cu tezele fundamentale ale l'ui P. J a net, ca, apoi sii-mi iau tiilpii$ita cu prada fiicutii. De aceea,vreau sa mentionl!Jzin mod dt se poate de Uimurit
ed numele lui J a net nici n-a fast pomenit in timpul $ederii mele la Salpetriere" 6).
Freud se va stradui mereu sa demonstreze ca, din punet de vedere istorie, psihanaliza este absolut independentfi de descoperiril~ lui Pie r r e J a 11 e t, pe dnd
acesta din urma nu va Inceta sa-~i revendice prioritatea i). Competitia aceasta ~tiintifica "ac avut Un mare rasunet in perioada interbelicd", cum remarca Vie tor
Sahleanu8).
Daca prima carte tiparita de Freud, Zur Auffassung del' Apkasien (1891), ataca
o tema de neurologi~ pura, reprezentind 0 criticft radical a a conceptiei Iui
We r nick e ~i L i c h the i m en privire la a~a~numitul "del' apkasiscke Symptomenkomplex", cea dintli carte care n lanseaza cu adevarat este Die Traumdeutung
(Interpretarea viselor), 1900, de~i presa de specialitate abia dad. i-a mentionat
aparitia. VOl' urma apoi, pe rInd, Psihopatologia vietii cotidiene (1904), Trei eseuri
asupra. teoriei sexualitatii :;;1 Cuvintul de duk $i raporturile sale cu incon$til!Jntut
0 amintire a lui Leonardo da, Vinci (1910), Totem$i Tabu (1913), Metapsikologi{J; (1915), lntroducere in psihanalizii (1916/1917), Dincolo de principiul placel'ii
(1919), Psikologia maselor $i analiZa eului (1921), Eul $i SiMle (1922), lnhibiti~,
- simptom, angoasa: (1925), ViitOl"ul unei iluzii- (1927), Angoasa in civilizatie (1930),
Noi prelegeri de psmanalizii (1932), Moise $i monoteismul (1938), ca sa nu citam
(1905),
5)
7)
Comentatorii care cunosc numai unele lucn'iri disparate, ale luiS, Freud, de
cele mai muIte ori scrieri ale salE: de popularizare, ca Der Traum (1901), compendiu al maslvului volum Die Traumdeutung,
sau unele monografii de duzina"
au acreditat imaginea unui Freud izolat de 'itiinta exacta 'ii de cercetarea experimentala, care arata in schimb 0 inclinatie aparte pentru fantazari mitologiee si
constl;uctii speculative, pentru rise ante extrapolari filozofice, antropologice, sociologlce si altele de acest fel. 1maglnea aceasta falsa mal perslsta, deoarece, a'ia
cum nota cu subtilltate, nu demult, un rr::.edic iesean, ,,,ca $i in cazul altor valori
clasice, opera lui S. Freud 11U mai .esteatit. c~titii, eft mai ales cO'i,nentatii"1).
Sa vedcm cum stau de-fapt lucrurile in aceasta privinta.
In realitate, pina in 1885, cind avea Vlrsta de 29 de ani si chiarpina
mult
mal tirziu, dupa cum vom avea prilejul sa constatam, Freud a fost un neurolog
de forrnatie ciasici'l, unul dintre cei mai buni anatomopatologi ai creierului, de la
Viena, reputat pentrU: sigurarita diagnostlcului si trednddrept
singurul specialist
eurorii=an de pl'estigiu In materie de paralizii infantile :I). Inca' din timpul studen:"
tieis-a
dedicat unei munci asidue de laborator, efectuind unele descoperiri apre ..
date de oarnenii de stiinta ai epocii.
'
'"
Ucenicia 'itiintifica 'ii-a facut-o in special in laboratorul Institutului de fiziolo~
gie din' Vl>.:.'na,sub directa indrumarea
lui E r It s t B r ii eke
'ii a asistentilor
acestuia; S'igmund
E2xner
'i1 Ernst
von
Fleischl-Marxow.
Dela
c,el dinHi, spirit de .'0 mare generozitate, a' fnvatat, intre altele, ca nimeni nu are
dreptui sa faca in sWnta observatii superfic'iale. Propagator convins al ideilor
lui Helmholtz,Brucke
sustinea sa singure fortele .1zice'ii chimice, excluzind arice
iriterventie de ordin suprariatural, pot explica fenomenele vietH, totalitatea reilc'~iilor organismelor 'ii ca, In acest caz, pentru investigarea lor rodnica se recoApropiindu-si
solidele' pfincipii de cercemarida 0 metodafizlcocrhatematiea31.
tare ale profesorUlui sau, Fl'eud a intrephns unele studii originale de histologie
nerv6asa,' soldatecU: 'trei comunicari - doua asupra radacinilor nei'voasC', ~i a
treia asupl'a ganglionilor spinaE lei Petron1Yzon, o' specie de peste prirnitiv,
incluse intt-un volu:rn al .Academieide
'itiihte 4): 'Va' rllai descoper( de asemenea,
cotlexiunetl pedunculului inferior cucreierul
mic. Aceste lLicrari ale lui Freud;
de$imincire, au insemnat '0 biruihfaa
observatiei rnlcroscopice preCise 'ii a iriterpretarii genetice, flind favorizate de ameliorarea tehnicii preparatelor histologice,
prin utilizarea clorurii de aur in colorarea tesuturilor.
9) Mart
heR 0 bert,
op. cit" vol. II" p, 261.
,
Yl M.i c he 1 d e lVI' U z a n, ..Freud et la, mort,'.in "L' Arc", 34, 1968, p. 55.
1) Dr ,C. R o,m,an e s c u,Locul
doctrinei, lui Freud insocietatea contemporana,
In, "Symposion ", 11, 5, '1969, p. 12,
, ~) ,Di die r, An z i e u, L'.iJ,..uto-analyse,P.D.F., Paris,.1959, p. 7.
3),Vezi Ma,.rthe
Robert,
op. dt.,vol. I, p. 64.
4) Uber
Spinalganglien
und Riickenmark
des Petromyzon,
Akademie der
Wissenschaft, Wien, 1877.
12
In 1884, Freud rateaza In ultimul moment recunoa9terea sa oficiala ca descoperitor al anesteziei locale, aHt de Importanti'! in mica chirurgie. Preocupat de
gaslrea un or mijloace terapeutice noi, farmaceutice (chimioterapie), care sa duca
la un reviriment in neurologie, 9i. studiind in .acest sens in. mod experimental efec'tele fiziologice ale cocainei (alcaloid prea putincunoscut
atunci), el a stabilit capacitatea anestezica a acestuia, in special in cazurile de infectii "locale 7). Din pacate,
insa, fHnd ocupat cu chestiuni personale (logodna cu Martha Barnays), a aminat
efectuarea .experimentelor
decisive, multmnindu-se
cu publicarea unui articola9
intreo revista. In acest timp, un prieten al sau, K a r 1 K 0 11 e r, caruia Freud
fivorbise
de proprietatile cocainei, s-a grabit sa ia pe seama saexperimentarea,
comunicind imediat rezultatele la Congresul de oftalmologie de la Heidelberg.
eu toate acestea, Freud ramine autorul moral f?ide netagaduit al anesteziei locale.
In 1885, pe dnd se afla la C h arc 0 t, Hnarul Freud mai era inca pasionat
de munca de labbrator. Avind vii in minte cercetarile sale de anatomie ~i de
histologienervoasa,
el i-a cerut maestrului ingaduinta Sa-9i continue 9i <;licilucra1l'ile care-l interesau, in laboratorul
de fiziologie a sistemului
nervos de. care
dispunea spitalul Salpetrh?re.
C ha reo t 9i G u i g non
chiar Ii procurara,.in
acest scop, ereieri de copil. Influentaf insa puternic' de 'cele vazute !id auzite in
c1inica, Freud avu deodata revelatiaspecificului
fenomenelor psihice, a faptului
ca psihicul nu se reduce la procese neurofiziologice, dupacum,
in acela9i tlmp,
1:9i descoperi 9i propria vocatie psihologica, o data cu intuirea posibilitatii de a
trata pe 0 alta cale pe cei s.uferinzi de boli nervoase. L~ 3 decembrie 1885, el i9i
.exprirna hotarirea de a abandona definitiv laboratorul, reactivii,preparatele,
microscopul etc. in favoarea unui proiect caremulfora
Ii se va fi parut d aventura:
"V reau iiscria
el logodnicei - sa vindec pe toti pacientii suferinzi de boli
nervoase
incurabile"
8).
7)
Ern est
Jon e s, The Life and Work of Sigmund Freud, p. 46.
S. Fr e u d, Ma vie et Za psychanaZyse, p. 17.
S, F r e u d, aber Coca, in "Zentralblatt
fUr die gesammte Therapie",
8)
Ern est
5)
6)
.1884.
July,
1_
Avea
0 incredere
"psihologii
exacte" 12),
ideile"
11).
14
~~
a surprins,'sentialul.
Personal am avut posibilitatea sa demonstram ca opera luL
Freud reliefeazao
filiatie ~tiintifica eu radacini multiple, el insu~i recunoscindu-~i
antecedente ilustre in biologie, neuroloifie, anatomie patologica, fiziologie ~i psihologie, irtclusiv pSihologia sociala (G 0 e the, D a r win, We is sma n n, B r li eke,
Me y n e r t, FIe ~ h s i g, He 1 m ho 1t z, F fit C h n e r, B r Ii' u e r, C h arc 0 t,
Be r n h e i m,
H a v Ii 10 c k, E. E II i s, E r 1i c h, Gus t a veL
e
Bon"
W u n d t et.) ~i asirnilind toate ideile care is-au pamt compatibile cu psihanaliza,
intre care idei ale lui 1. P a v 10 v, (de~i nu-l citeaza) 3). Neurologia englezului
H. J a k son, apreciata pozitiv, inca, de un H. E Y sau J. R 0 u a r t4), ca ~i
cercetarile psihiatrului elvetian E. B 1 fit U 1e r, au contribuit de asemenea la geneza.
~i dezvoltarea psihanalizei. Pe de aHa parte, s~ poate dovedi u~or ca "ipoteza in con~tientului" (cum se exprima, cu circumspectie ~tiintifica, Freud) este rezultatul unor
rationamente inductive seculare ~i ca, odata instituita, aceasta "ipoteza" functioneaza ea premisa majora in deductii care au in vedere etiologia nevrozelor, cit ~i
motivatia comportamentului
normal al omului. Psihanaliza nu se limiteaza la eon-
statari de fapte, ei in mod invariabil ~i neeesar treee la interpretarea
lor in lumina unui principiu general, interpretarea
fiind, cum remarca Dan i elL a g a -.
e h e, "actul psihanalitic
prin excelentii" 5), prin care se exprima interdependenta
fapte10r conform unei conceptii deterministe in care, examinindu-se efeetele (=simptomele) 5e cauta cauzele, dupa un model deduetiv, care duee de 1a variabi1ele dependente 1a variabile1e independente. "Scopul nostru - spune Freud - este acela aI'
$tintei in general: noi vrem sa intelegem fenomenele, sa Ie legam unele de aUele $i"
in cele din urma, sa sporim pe eft posibil puterea no astra asupra lor" 6). Cum a cu-
noa~te ~tiintifie este pentru Freud a eunoa~te prin eauze ("De ce?" este 0 intrebare-
cheie a psihana1izei), ~i cum cauzele nu pot fi identifieate in afara unoI' ration amente de dedueere a anteeedentelor
~i a actiunii actuale a aeestora, urmeaza ca,
psihanaliza implica masiy deduetia 7). "Psihanaliza este in realitate - va subIinia
Freud - 0 metoda de investigatie, un instrument impartial asemanator, sa zieem, cu
einer Illusion,
Freud vorbe~te din nOUt
caIculuI infinitezima1" 8). In Die Zukunft
despre eonditia ~tiintei in termeni foarte apropiati de gnoseologia actuaIa privind
despre . adevarul
relativ !Ii adevaruI
absolut:
"Ne plingem
de incertitudinea
tiintei,
0 acuzafn ca promulga
urmatoare
recunoa$te
I~-
to)
16
I---~
2 -
he i mer,
Analogy
11
Stilul sau literar ~i numeroasele corelatli ~i extrapolari pot da, unui spirit neavizat, impresia de aventura speculativa, pe cind, din contra, Freud ~i-a exprimat
adesea, cu sinceritate, rezerva fata de gindirea fantezista, instrainata de materlalul faptic ~i de practica.
4. 0 conceptie matej'ialista
~iclinamic~
despl'c psihic
Psihanalizei is-au aplicat adesea in bloc, fara argumentatia de rigoare, calificativele de "idealista", "mistica" ~i "irationalista".
De asemenea,
s-a atribuit
"intregii
psihanalize
eu toate variantele
ei" 1) negarea determinismului
ijziologic
in procesele psihice. "Eroarea fundamentala
a acestei conceptii - citim in citatul
de orice determitratat deistorie
a psihologiei -, care este ruperea psihicului
nism fiziologic
$i incercarea de a explica procesele suflete$H prin 0 cauzalitate
pur psihica, a facut sa se vada adevarata sa esenta. Psihanaliza nu este nimic altceva decit cel mai pur idealism"
2).
Este mai mult dedt necesar ca acest verdict sever sa fie controlat in temeiurile sale. In primul rind, cum am mai aratat, intre opera lul Freud ~i pslhanaliza
in general nu se poate pune in nici un caz semnul egalWitii. Diferiti psihanali~ti
se intemeiaza pe conceptii, filozofice foarte diferite, nu de putine ori diametral
opuse. C. G. J un g, ca sa luam un exemplu din cele mai concludente, este intr-adevar idealist, mistic, irationalist ~i, intr-o masura oarecare, promotor a1 unul
determinism endopslhic. De pe pozitia sa idealist-mistica, el va denunta in Freud
un materialist ~i un rationalist, in termeni foarte categorici: "Conceptia care plafrC'udiene este binecunoscutuZ
neaza asupra interpretarii
psihologice a psihanalizei
~i continua:
materialism
rationalist
de la sfir$itul
secoluluial
XIX-lea",
"Weltanschauung-ul
psihanalizei este un materialism
rational,
naturale
esentialmente
practice" 3). Sub influenta conceptiei
16) S.
1) M.
F r e u d, Metahpychologie,
In GesammeZte Schriften, V. Band, p. 481R ale a, C. I. Bot e z, Istoria psihologiei, Editura Academiei, Bucure~ti,
1958, p. 527.
Ibidem, p. 531.
C. G. J u n g, Problemes
pp. 106, 108 ; vezi ~i p. 397.
4) Ibidem, p. 183.
2)
. 3)
5)
J. Bod n, 'Contre
Freud.
de tame
moderne,
Buchet/Chastel-Correa,
Critique
de toute
psychologie
18
1960,
de l'incon:cient,
creieruluimai
al cerceti'irii"
mult
decit a oricarui
organ
acesta
pre1ungitd
constituie
un
obiect
de studiu
foarte
serios
$i frumos
va scrie Freud. Imi amintesc prea bine tit timp $i cita ostenea1a m-au costat' astfel
de studii. Dar astazi trebuie' sa marturisesc ca din puncruZ de vedere a1 inte1egerii
psiho1ogice a angoasei nimic nu-mi este mai indiferent
decit cunoa$terea traiectului nervos urmat de excitatiile
care emanadin
buZb"l1). Cuvintele acestea au cu
atit mai mare greutate cu eft apartin unui om care a debutat ca anatomopatolog al
creierului i?i ca autor de apreciate lucrari de neurologie ~i care, in perfecta cuno~tinta de cauza, intelege sa delimiteze perimetrul obiectului psihologiei, fat a de
disciplinele cu care s-ar putea confuhda. Psihanaliza -'- scrie el in ale sale Vorlesungen zur EinfUhrung
in die Psychoanalyse - "vrea sa dea psihiatriei
baza psihologicd, care ii 1ipse$te; ea spera sa descopere tel"enUZ comUn care va face inteligi-
6) V. Sa hIe a n u, Psihanaliza:
pro $i contra, in "Lupta de clasa",5,
1971,
intreprinde 0 serioasa punere la punct in aceasta privinta.
7) S. F re u d, Metapsychologie,
p. 489.
8) S. F r e u d, Triebe
und Triebschicksa1e, in Gesammelte Schriften, V. Band,
p. 449
9) R e u b en' 0 s b 0 r n, M arxisme
et Psychanalyse, Payot, Paris, 1969, p. 61.
10) Vas i Ie
P a vel c u, Invitatie
la cunoa$terea de sine, Editura ~tiintifica,
$i psihoidlogie,
Bucure~ti, 1970, p. 8;. vezi ~i Leo n a r d Gav r i I iu, l'sihologie
in "Lucrari ~tiintifice ale cadrelor didactice", Institutul Pedagogic Suceav.a, vol. II,
Suceava, 1971, pp. 89-96 ..
11) S.
F re u d, Introducere in psihanaliza, in \101. de fata.
19
bilif 'intilnirea unei tulburiiri somatice cu 0 tulburare psihicii. Spre a-$i atinge scopul, ea trebuie sa se tina Ia distanta de orice pTesupozitie de ordin anatomic, chimic
sau fiziologic, sii nu se sprijine dedt pe notiunile pur psihologice, ceea ce, ma
tem, va face ca ea sa apara cam ciudata Ia prima privire" 12). Intr-adevar. aUt de
ciudata !;>ide derutanta a aparut, incH acest demers, absolut legitim pentru psihologie ca psihologie, a fost luat drept 0 negare idealista a determinismului fiziologic.
Mai inainte de a fi pornit ofensiva polemic a impotriva tuturor directiilor psihologice existente, cu intentia de a face loc propriei sale psihologii concrete, G. Pol i tz e I' a inteles in intregime legitimitatea efortului lui Freud, scriind : "tocmai 0 data
cu psihdnaliza, pentru prima oara, tinde a se constitui 0 psihologie veritabilli.
Inainte de psihanaliza, psihologia s-a situat mereu fie dincoace, fie mult dincolo
de omul concret" 13).
Ca !;>iPie I' l' e J a net, cu care are numeroase tangente ~i chiar coincidente
(ar fi de mirare, de altfel, sa nu fie a!;>3,in cazul unoI' oameni de ~tiinta obiectivi,
care studiaza una ~i aceea~i realitate !), Freud concepe activitatea psihica sub forma
unui joc de energii !?i tensiuni de natura materiala, capabile de acumulari, de dispersiuni ~i de transformari reciproce. "Freud - scrie in acest sens J. A C. B l' 0 W n
- a fost un materialist care a utilizat terminologia psihologica - "mitologia" sa,
cum singur a denumit-o - spre a descrie procese care, dupa parerea sa, intr-o zi
VOl' fi des crise in termeni fizico-chimici" 14).
Un merit aparte i~i face Freud din faptul caa introdus, intre altele, factorul
cantitativ, marimile de energie psihica, in lantul cauzal pe care il urmare~te in
definirea comportamentului nevrotic. "Acesta este - spune el - un factor de care
trebuie Sa tinem seama peste tot. Analiza pur calitativii a conditiilor etiologice nu
este exhaustiva. Sau, spre a ne exprima altfel, 0 conceptie pur dinamica a proceselor psihice care ne intereseaza este insuficiimtii: trebuie sa Ie consideram $i din
punct de vedere economic. Trebuie sa aratam ca conflictul intre doua tendinte nu
se declan$eazii dec'it 'in momentul 'in care se ating anumite intensitiiti" 15). Spre a
face inteles fenomenulde
mai sus, Pie I' I' e J a net se folosea de 0 analogie din
domeniul fizicii. Daca luam, arata el, un curent de voltaj scazut, beeul electric
nu se va aprinde, pe cind daca facem sa treaca prin filament un curem de 100 de
volti, se va aprinde 16). A~a ~i la Freud, efectele sublimarii instinctului sexual, de
exemplu, depind de cantitatea de energie psihica (libido) deturnata de pe canalul
ei de fluentii obi!;>nuit, ca :;;i de eventualele suspendiiri sau blocari pe care Ie
poate suferi, in fractiuni mai mari sau mai mici, aceastii energie.
Economia proceselor psihice se insote~te de 0 dinamicii particulara, conceptie
care reliefeaza numeroase elemente de dialectica in gindirea lui Freud 17). "Nu voim
doar sa descriem $i sa clasificiim fenomenele - arat& el -, ci Ie concepem de asemenea ca fiind indici ai unui ;oc de forte care are loc in suflet, ca manifestare a
tendintelor aVLnd un scop definit $i care lucreaza fie in aceea$i directie, fie in
directii opuse. Incercam astfel sa ne formam 0 conceptie dinamica asupra feno-
Ibidem, p. 67.
G. Pol t z e r, op. cit., p. 43.
14) J. A. C. B l' 0 W n, Freud and the Post-Freudians, Penguin Books, BaHimore,
Maryland, 1967, p. 11.
15) S. F l' e u d, lntroducere
in psihanaliza, in vol. de 'l.:'ta.
16) Pie r I' e J a net,
op. cit., p. 20.
17) "Wallon.:?i
Piaget
- scrieP.
Fougeyrollas
- au fost mal putin
dialectici, in demersurile lor intelectuale, dedt a fost, inaintea lor, F I' e u d ... In
mod cu totul vizibil, caracterul conflictual al trairilor, proprii nevroticului, I-au
imp ins pe Freud spre concepte dialectice" (La revolution freudienne, Denoel-Gonthier, Paris, 1970, p. 298); vezi ~i P a u 1 R i c 0 e u r, De l'interpretation, essai sur
Freud, Ed. du Seuil, Paris, 1965, capitolul "Dialectique".
12)
13)
1_20
menelor psihice"
logIc.
5. Structure "aparatului
psihic"
Viziunea sistemica a lul Freud se exprima in conceperea psihicului ca un intreg structurat, alcatuit din parti articulate dupa 0 formula dinamica :;;igenetica, dar
pastrind 0 relativa stabilitate :;;iindeplinind aUt 0 functie generala, daca ~istemul
este considerat in totalitatea sa, cit ~i 0 gama de functii particulare, daca se au
in vedere subansamblele, subsistemele.
In cadrul sistemului pot aparea, desigur, ~i fenomene de dezechilibru, schimbari
ale raporturilor de forte, distorsiuni structurale~i implicit functionale :;;i,in acest
eaz, avem 0 intreaga gama de manifestari patologice, formule noi :;;ineobi:;;nuite
de interactiune, provocate de cauze diverse. Psihanaliza i:;;i propune ca, pe baza
cunoa:;;terii parametrilor normali ai sistemului, precum :;;ia determinismului acestuia, sa gaseasca mijloace prin care sa actioneze in sensul restabilirii echilibrului,
sau sa actioneze preventiv pentru mentinerea :;;iintarirea Iui (psihanaliza profilac~
tical. De fapt, in orice caz psihanaliza are in vedere 0 restructurare a sistemului,
in directia rididirii con~tiintei, a eului, la rolul de factor dominant (ameliorarea
psihica a speciei umane).
Prezentarea analitica a unui sistem este :;;tiintifice:;;teindreptatita, ca de altfel
~i prezentarea sa globala. Din punet de vedere abstract, arata C. B a 1ace a n u ~i
E d m 0 n d N i c 0 1a u, orice sistem poate fi descris prin blocuri function ale, care
leaga intre ele diferitele marimi caraeteristice. Unul :;;i acela~i sistem real poate
fi reprezentat prin mai multe grafe diferite, dupa criteriul de "elementaritate" adoptat (noi am spune dupa nivelul structural). Un televizor, exemplifica autorii citati,
poatefi descris printr-un singur bloc functional, la care semnalul de intrare este
semnalul ce ajunge la antena, iar semnalul de ie:;;ire este compus din imaginea :;;i
sunetul ce se produc. Dar se poate trece ~i la 0 reprezentare pe subansamble,
punindu-se in evidenta separat calea de sunetfata de cea de imagine. La 0 detaliere ~i mai fina, se pot pune in evidenta etajele (amplificare de radiofrecventa,
amestec, baleiaj etc.). In fine, se pot pune in evidenta transistoarele. La fel se
procedeaza :;;i in studiul omului, aUt in ce prive~te organismul, cit :;;i psihicuL
"Psihanaliza - scriu C. B a 1ace a n u :;;iEd. N i c 0 I a u - impiirtea personalitatea
in trei compartimente : id, cuprinzind cerintele biologice, fundamentale; superego campus din imperativele sociale obtinute mai ales din mediul familial; ego, care
avea fUnctia de a aptimiza campartarea, maximalizind gratiJicatia obtinuUi de la
diver$i stimuli, in acela$i timp minimalizind sanctiunea socialii" 1). Nu vedem
nimic anti~tiintific in ideea de a se cauta :;;ia se descrie "componentele" structurale ale psihicului. Imputarea de "atomism psihologic", pe care inca i-o mai fac
S. F r e u d, Intraducere in psihanalizii, in vol. de fata.
C. B a 1ace a n u, Ed. N ie 01 a u, Personalitatea umanii ciberneticii, Ed. Junimea, Ia~i, 1972, p. 12 ; vezi ~i pp. 14-15.
18)
1)
a interpretare
21
lui Freud unii cercetatori 2), trebuie deci privita cu rezerva. Sa nu uitam ca, pe
de aUa parte, psihologia Gestalt-ului !ii-l revendica'3) !ii, bineinteles, nu pentru
"atomism".
Ambitia lui Freud a fost sa deduca structura "aparatului psihic" exclusiv din
studierea clinica a comportamentului
omului sEmMos sau bolnav, deci cu mijloace
proprii psihologiei, fara a' se ingriji deocamdata de izomorfism, adica de corespondenta dintre constructiile sale idealizate 4) (care, tinzind la eliminarea oricarei
inexactitati, treceau peste lacunele istorice!ite inerente ale histologiei, fiziologiei
!ii biochimiei, punindu-le, de fapt, intre paranteze) !ii substratul material al acestor
constructii, edifidnd un sistem explicativ, minutios elaborat, in scopuri de diagnoza !ii tratament curativ, sistem pe care el insa a;;tepta sa-l vada confirmat in
viitor de datele !itiintelor care studiau sistemul nervos, din toate punctele de vedere.
Travaliul deductiv cerut de aceasta constructie a fost desigur enorm, analogia
nefadnd adesea dedt sa deschida eM de acees spre intelegerea ultraeomplexului
edificiu psihie a!ia eum este acesta in realitate. Precum expresiv observa Ray m 0 n d
R u y e r, psihologul ineearea sa-;;i expliee ee se petrece in interiorul individului.
,,elientul psihanalistului - spune el - intr-un anumit sens vine la medic cu legiiturile sale famiZiale $i cu situatia sa sociaZii, ins a "introiectate", incarnate in "viscere
psihologice", aproape tot attt de organice $i tot atit de tipice ca $i forma stomacului $i a intestinului" 5). Freud a efectuat, prin urmare, disectii psihologice, a facut
intr-un fel "anatomie psihologica", a descris "viscere psihologice", printr-o metoda
original a, ipotetico-deductiva, intuitiva, inductiva !ii analogica.
El a inceput, in Die Traumdeutung (1900) ~i in alte luerari anterioare anului
1920, prin a distinge in sfera psihicului doua sisteme icrarhizate : ineon~tientul (sistemul Ics) !ii con~tiinta (sistemul Cs), acest din urma sistem fiind suplimentat de
un preeon!itient (Pes). Incon!itientul era eonsiderat acum realitatea esentiala a psihicului, chiar psihieul insu~i. "Incon$tientul este asemanator cu un cerc mare care
ar include con$tiinta ca pe un cerc mai mic. Nu poate exista fapt de con$tiinta fara
o preparatie incon$tienti'i, in timp ce incon$tientul se poate Zipsi de stadiul con$tient,
avind totu$i 0 valoare psihica. Incon$tientul este psihicul insu$i in realitatea sa
esenpiali'i. Natura sa intima este la fel de necunoscuti'i ca $i aceea a reaZiti'itii exterioare, iar con$tiinta se informeaza despre el intr-un fel tot at'it de ineomplet, ea
$i organele noastre de simt despre lumea exterioara" 6). Con~tiinta, pe de aHa parte,
era privita ca un simplu organ de perceptie interioara, fara eonsistenta ~i lipsit de
memorie. Con!itiinta - in Die Traumdeutung - "nu este. dedt 'un organ de simt
care permite perceperea caliti'itiZor psihiee (...) Aparatul psihie, care este deschis
asupra lumii exterioare prin organele de simt ale sistemului sau de perceptie, este
el insu$i lume exterioari'i pentru organul de simt al eon$tiintei, care de altfel i#
gi'ise$te in acest raport justificarea sa teleologica" 7).
Continutul incon!itientului, absolutizat in mod abisalist, consta dintr-un nucleu
de "formatiuni psihice mo~tenite", analoage cu instinctele animalelor, la care se
2)
re~i,
1972, p. 45 .
22
adaugau produsele d'e refulare (Verdrangung), adica r>eziduurile inutilizabileeliminate in cursul dezvoltarii copilului 8). Aceste elemente respinse de con~tiinta nu
se impaca insa cu exilarea in incon~tient ~i incearca in permanenta, folosind stratageme ~i subertfugii, sa revina in arena con~tiintei, unde se poate realiza integral
placerea, conform unui principiu dupa care s-ar conduce intreaga viata pulsionala
~u derivatele ei (Lustprinzip), tinzind spre 0 reducere a temdunilor energetice. Inca
mai demult, Ernest Jones vedea in acest principiu al placerii un analog al homeostaziei, despre care va vorbi Can non. "Mecanismele fundamentale de reglare
a proceselor psihice - scrie Jon e s - sint tendintele de a cauta placerea prin
descarcarea tensiunilor psihice $i evitarea in acestmod a d:urerii, pe calea prevenirii acumularii de energie psihica
9).
8)
S. F r e u d, Metapsychologie, p. 510.
23
1921;
Hemmung,
Symptom
und Angst,
etc.), Freud i~i revizuie~te inmulte privinte teoria pulsiunilor ~i teoria referitoare la structura "aparatului psihic" care - dupa cum va conchide el la un moefortului de explorare a lumii exterioare
ment dat ~ "s-a dezvoltat tocmaidatorita
:;i care a trebuit, in consecinta, sa realizeze in structura sa un anumit grad de
adaptare" 12). De data aceasta el va descrie trei instante psihice, antinomice in
grade diferite (sine Ie, eul, supraeul), intre care se instituie complexe raporturi
dinamice, economice (investitii energetice, compensari, clecompensari etc.) ~i implicit structurale. Abordarea in acela~i timp genetica a problemei structurii psihicului,
_bine reliefata de Rut h L. M u n roe 13), da procesului structurarii un aspect dialectic. Putem urmari, direct pe un text clintr-o cartE; a lui Freud (ramasa neterminata), Abriss del' Psychoanalyse (1938), tabloul genezei ~i constelatia functiilor
celor trei "organe" ale psihicului uman14) : "Psihanaliza face 0 supozitie, a carei
discutare este rezervata filozofiei, dar a carei justificare Tezida in consecintele ei.
1926
12)
viscere psihologice.
24
25
la atitudinea
copilului
fata de parinti, in primii
ani de viata. Aceasta influenta
parentala include desigur in actiunea ei nu numai personalitatea
parintilor
prode rasa $i nationale care
priu-zi$i, ci $i pe aceea a intregii
familii,
a traditiilor
se manifesta prin aceasta, tot a;;a de bine ca $i cerintele mediului social cel mai
In acela$i fel supraeul,
in cursul dezvoltarii
apropiat
pe care ei il reprezinta.
individului,
recepteaza contributia
$i a celor din urma succesori $i substituti
ai
parintilor,
cum sinteducatorii
$colari $i modelele admirate
din viata publica,
idealurile
sociale. Trebuie observat ca, cu toata diferenta
lor esentialii sinele $i
supraeul au ceva com un: $i unul $i celi'ilalt reprezinta influente ale trecutului'sinele influenta ereditaiii, iar supraeul, in esenta, influente venite din parte a altor
determinat
de propria experienta
oameni -,
in vreme ce eul este in principal
individ'uali'i" is).
Tinind cont de textul de mai sus, ca ~i de multe altele, este greu sa se mai
puna in seama lui Freud 0 conceptie biologizanta, cum fac criticii care nu-i cunosc
dedt segmentar opera, sau care pur ~i simplu pierd din vedere laturile
~i
aspectele sociale pe care ea Ie cuprinde ca elemente esentiale. Dupa cum s-a aratat, teoria supraeului a lui Freud reflecta rolul protector al societatii' in viata
omului ~i in special rolul acesteia in reprimarea agresivitatii primitive 19), cit 'ii un
rol formativ superior, in sensul a ceea ce noi numim integrare socia1a.
Inca din 1923 (Das Ich und das Es), Freud d'efine'ite. 'ii un eu ideal care.
spre deosebire de eu (omul a'ia cum estel, reprezinta omul a'ia cum ar trebui sa
fie, modelat de 0 cenzura morala puternica. "Eul ideal - spune Freud - satisface
toate conditiile pe caretrebuie
sa le satisfaca esenta
superioara a omului (oo.) Sentimentele
sociale se bapcpt -'cs
zeaza pe identiJicarile
cu ceilalti membri ai colecti-
mconiHient
r~""i
J!ml!I
~
~
Z
Fig.
In 1932, Freud
viti'itii
care au acela$i eu ideal" 20).
'ii-a reprezentat grafic sistemele dinamice ale personalitatii, a'ia cum Ie vedea el atunci, in felul schemei pe care 0 reproducem a1iiturat (vezi fig. 1) 21).
In aceasta schema simbolul "pcpt - cs" se refera la
sistemul periferic P (= Perceptie), cuprinzind initial
"precon$tientul"
cladit pe "reziduuri
mnezice" 22).
Comentind aceasta reprezentare grafica in carte a sa
Psyche, Soma, Germen, B 0 r is R y b a k atrage atentia asupra faptului ea supmeul se scufunda adinc in'
sine, eu care este eonstrins sa intretina relatii inti me,
in eaJitatea sa de "mo$tenitor
al complexului
lui
Oedip". R y b a k crede ca spatiul afectat sinelui este
totu'ii prea mie, pentru ea el sa corespunda proportillor date de psihanaliza freudiana diferitelor structuri. ale "aparatului
psihic". Este aiei mai degraba
o proiectare a personalitiitii
ideale dominata de Un eu rational. De altfel. noteazi'i
B 0 r i s R Y b a k pe aeeea'ii pagina, uitam prea des 0 eoncluziefundamentala
a
is) S. F r e u d, An Outline
of Psychoanalysis,
Standard Edition, vol. XXIII,
Hogarth Press & The Institute of Psychoanalysis, London, 1939, pp. 144-148.
19) S. A bra m s, N. R 0 s s, Fundamentals
of Psychoanalytic Theory, McGraw'Hill Book Co., New York, 1965, p. 32; despre persistenta agresivitatii primitive la
intoarcere,
Cartea Romaneasca.
Dmul modern, vezi Mar i n Pre d a, Imposibila
Bucur'iti. 1972.
20) S. F r e u d, Das Ich und das Es, in Gesammelte
SchTiften, VI. Band, p. 381.
21) S. F r e u d, New
Introductory
Lectures on Psycho-Analysis,
p. 111.
22) S. F r e u d,
Das Ich und das Es, p. 363.
'26
iui Freud,care
care incumbii
spune: "eUl
civilizatiei
~.
ZONA
deliberarii
~,~ IEul ideal) ~
Eulso~alsau
1-con!ftii~19_morala
- - - - - ;:;;.ontOgenetic)~
reprimarii
- - - -
cenzurlirii
filogenetic
(supraeul)
i2
j-J.
r"y.
Z
refularii
sublim/irii
Eul
vegetatlv . sou
instinctual
o
u
z
Fig. 2
jormatia
reactionalii,
izolarea, anularea retroactiva,
proiectia,
introiectia
;;i altele,
despre care yom vorbi mai departe, adiror important a in cunoa;;tere, ca ;;i in
formarea personalitatii, a fost la. noi subliniata nu demult de catre Vasile
Pavelcu2).
S-a obiectat lui Freud ambiguitatea conceptului de eu. Mai curind este yorba
de dificultatea de a introduce claritatile amagitoare ale logicii formale clasice,
Intr-un domeniu suprasaturat de dialectica reala a feno~enelor, in care unitatea
contrariilor ;;i identitatea lor apar derutante. Privind tabloul general al dezvoltarii
';;i diferentierii psihicului, al genezei unor contrarii care fiinteaza In unitate ;;i nu
Apud B 0 I' i s R y b a k, Psyche, Soma, Germen, Gallimard, Paris, 1968,p. 27.
Ion Pop e s c u - Sib i u, Conceptia psihanalitica. Expunere $i critica, Editura H. Welther, Sibiu, 1947, pp. 72-73.
23)
24)
25)
26
S. F
V.
pp. 120-129
I'
e u d, New Introductory
P a vel c u,
Invitatie
Lectures On Psycho-Analysis,
la cunoa$terea de sine, Editura
p. 103.
$tiintifica, 1970,
27
mai putin in contradictie ~i influent a reciproca, a~a cum apar toate acestea in
teoria lui Freud, nu se poate sa nu obscrvam coincidenta cuceea
ce Len i n
(dedublare
numea nucleul dialecticii, anume "dezvoltarea ca unitate a contrariilor
a unicului
in contrarii
acesteu)" 27). Cu toate ca
ce se exclud
reciproc
$i
raporturile
reciprocedintre
Freud"
2S).
6. Determinismul freudian
Cu formatia sa ~tiintifica de Iaborator, Freud a fost preocupat inca de la inceput de intelegerea ~i explicarea fenomenelor. "Freud - spune Ed gar Pes c 11a fost intotdeauna animat de spiritul $tiintific cel mai riguros . precizia observatiilor
sale duse pina la cele mai marunte detalii, grija sa neabatuta de a-$i supune ipotezele verificarilor
experimentale,
sint dovezile cele mai bune ale exigentei spiri'tului sau critic" 1). Freud a descoperit in scurt timp ca nu intotdeauna a concluzie
28
6)
York,
1964, p. 417.
la alUi sur sa, in incon$tient, incit rezulta ca determinismul psihic apare fara solutie de eontinuitate" 10).
Determinism-ul intrapsihie care se atribuie, pe de alta parte, conceptiei psihologice a lui Freud, este fie nascocirea unoI' detractori, fie 0 iluzie de interpretare, cind nu este pur ~i simplli preluarea necritica a nascocirii sau a iluzieL
In primul rind este necesar, ~i posibil, sa clarificam faptul ca conceperea
unui determinism intrapsihic nu reprezinta un fapt scanda10s pentru ~tiinta, pasihil de incriminari dezonorante, cum inca se mai considera. Pentru aceastaclarificare sa apelam la serviciile unui filozof roman contemporan, care se ocupa de
mai bine de doua decenii de problema determinismului in ~tiinta ~i ale carui cercetari sint unanim apreciate. Acest ilozof, 1. T u d 0 s e s c u, porne~te de la premisa ca definitia conceptului de cauzalitate nu se poate limita la cuprinderea
relatiilor cauzale tranzitive. Cauza ~i efeetul nu se gasesc numai in raporturi de
tranzitivitate,
ci ~i de imanenta. Actiunea nu trebuie conceputa numai ca interactiune cu altceva, ci in primul rind ca interaetiune eu sine. "Sinteza imanentei $i
tranzitivitiItii 'in determinarea fenomene1or - conchide 1. T u d 0 s e s e u - poate
oferi temeiul definirii eauza1iti'itii ca raport de necesitate genetica atit intre sisteme,
cd $i in sistem. Ca'uza $i efectul nu ne apar in aeest eadru numai ca extremitati
ale unei relatii genetiee polare, ci ~i ca moduri eorelate de manifestare, (aetiva ~i
pasiva) ale aceluia$i sistem. Daea notam cauza cu A ~i efeetul cu B, definirea caue"
zalitatii va trebui sa ia in consideratie doua cazuri posibile : a) relatia cauzala de
1a A la B, cind A ~i B apartin unoI' nivele sau sisteme Sl ~i S2 diferite, ce S2
succed spatio-temporal potrivit schemel :
b) relatja
schemei:
(A ,'--;' B)::; Sl . II
Primul model semnifica 0 relatie cauzala intre doua elemente apartinind unor
sisteme diferite, aflate in raporturi de coorclonare, iar al doilea model semnifica
o relatie cauzala intre doua elemente sau sectiuni ale aceluia~i sistem, elemente
aflate in raporturi de subordonare fata de sistem./ / Mentionam ca primul model
(cel tranzitiv) al cauzalitatii S2 conserva ca un model de cauzalitate univoca,. iar
eel de al doilea model (eel imanent) se struetureaza ca un model de cauzalitate
biunivoca. Aceasta pentru ca termenii A ~i B sint fiecare in parte ~i cauza ~i efect"
activ ~i pasiv. De un de rezulta ca modelul cauzalitatii imanente este configurat in
fapt de schema :
(A ~
B) ::; 51 . 1/
[A::; Sl--to
(tranzitivii
~i;
11)
30
A~adar, determinismul
intrapsihic
(sau imanent, sau endopsihic, sau intranu reprezinta 0 aberatie din punct de vedere :;;tiintific :;;imozofic. Fenomenul exista ca atare fii inca preponderent la sisteme de .felul omul'ui, iar psihologiei, indeosebi, nu i s-ar putea interzice sa se. ocupe in mod special de acest tip
de determinism (sau de cauzalitate). Numai ca Freud nu s-a limitat, totU:;;i, la
aceasta forma a determinismului.
Visele, arata el, intre altele, au nu doar cauze
incon:;;tiente; ci intotdeauna se poate pune in evidenta :;;i 0 cauza exterioara, un
eveniment diurn (exeitatie exterioara) care precede visul :;;i-i furnizeaza explicatia,
fapt deosebit de qorde
stabilit mai ales la copii. Darpe
masura ce "aparatul
psi hie" se c1ezvolta, avind a organizare complexa, ca la individul adult, pot interveni :;;i "excitatii pslhice" (interioare), neinsotite de un complement din afar a 12).
Inetiologia
nevrozelor, de asemenea, se disting :;;i factorii constitutionali
favorizanti, dar rolul declanfiator il are invariabil, un tra'umatism de origine externa,
cu radacinile in reIatii interumane. Toate cazurile morbide analizate C:2 Freud pun
cauzale,' cit :;;i autoraporturi
cauzale, realizind un
in evidenta atit heteroraporturi
model de cauzalitate biunivoca, in sensul ca uneori constitutia ereditara are primul cuvint, cauzind conflicte cu mediul (traumatizante)
care la rindul lor amplifica dificultatile interiaare, pe ciud alteari startul n da un eveniment neferieit
din exterior care pune in dificultate un angrenaj psi hie debil, alienabil. Bineinteles,
ca uneori centrul de greutate se va depIasa de la tranzitivitatc ia imanenta, pe 0
rul,a complicata, pel1dinte de factori biolog-iei, psihologici :;;i sociali, a:;;a cum se
manifesta ace:;;tia in inc1ividualitatea concreta a celui care traie~te conflictul ell
mediul :;;i implicit conflictul intrapsihic, care urmeaza inexorabil primului, putindu-l depa:;;i pe toate dimensiunile, "Originea unui simptom - spune Freud sistemic!)
Be reduce deci la stimuli din exterior, care au fost in mod neceSClr con~tienti la
un moment clat, dar care apoi at. devenit inconfitienti
ca urmare
a amneziei.
Scopul si'mptomului,
tenclinta sa, este insa, dimpotriva,
in toate cazurile, un proces
endopsihic care la un moment dat a putut deveni con,)tient, dar care. tot a$a de
bine' poate ramine scufundat
in inconfitient.
Dar put in intereseaza caamnezia
pe care se intemeiaza simptomul, cum eBte
a voalat originile,
adica evenimentele
cazul isteriei;
scopul, tendinta simptomului,
scop fii tendinta
care inca de la' in-ceput au putut fi inconfitiente, - ele sint acelea care determina dependenta simpde inconfitient,
atitin
nevroza obsesionala, cit ,)i in isterie" 13). Ni se
tomului
of era :;;i 0 schema didactica a ceea ce Freud denume:;;te "ecuatia etiologidi a nevrozelor" H), e1aborata cu mult -mai inainte ca Kurt Lewin sa-:;;i fi facut cunoscute
"ecuatiile"
sale.
12)
S. F
1:J)
Ibidem,
l'
H) Ibidem,
e u d, Introducere
in psihanalizi'i,
in vol. de fata.
p. ~5U.
p. 303.
31
trei verigi ale lantului cauzal la Freud 15). Privind schema lui Freud, observam ca
Ski n n era
simplificat, totu~i, lucrurile: el a omis 0 a patra veriga, cea care
reprezinta evenimentul traumatic actual, pierdut din vedere de majoritatea critieilor sau comentatorilor grabitL
.
Dupa cum vedem, ne aflam In fata unui tablou complex al cauzalitatii la Freud,
departe de formula behaviorista S-+ R, pe care i-o atribuiau A 1'10 W ~i B l' e n n e r.
Ne vom face 0 idee inca ~i mai completa despre formula complexa a determinismului la Freud, luind cunostinta de urmatorul text cu totu1 remareabil, din
mai multe puncte de vedere : "Cit despre factorul e.rtern, acesta consista in pn.:siunea e.rercitatd de educatie, care se face purtiitorul de cuvint al cerintelor mediului
civilizat $i a carei influenta este dupd aceea inlocuita prin actiunea directd chiar
a acestui mediu. Civilizatia n-a putut Iua na$tere $i nu s-a putut dezvolta decit
gratie renuntarii la satisfacerea anumitor trebuinte, $i en cere ca toti aceia care,
in flu.rul generatiilor, Val' sd profite de avantajele vietii civilizate, sa renunte la
rindu-Ie la satisfacerea anumitor instincte jG). In cursul vietii individuale are loc 0
neincetata transformare
a presiunii e.rterioare in presiune interioara. Datoritii
.influentei permanente a mediului civilizat, din ce in ce mai multe inclinatii egoiste se transforma in inclinatii sociale, ca urmare a cumuliirii elementelor Eros-ului.
In sfir$it, putem admite ca orice presiune interna a ciirei actiune se manifestd
in cursul evoZutiei umane n-a fost initial, adica la inceputul istoriei umane, dedt
o presiune e.rternd. Oamenii care vin astdzi pe lume aduc cu ei 0 anumita predispozitie de a-$i transforma inclinatiile egoiste in inclinatii sociale, predlspozitie
care face parte din structura pe care au mO$tenit-o $i care opereazd aceasta
transformare nu in virtutea unei predispozitii ereditare, ci sub presiunea factorilor
e.rteriori. Astfel ca fiecare individ sufera nu numai influenta mediului sau civilizat actual, ci $i pe aceea a mediUm' in care au trait inainta$ii sai" F). Se desprinde din aeeste rinduri 0 conceptie determinista mult diferita de mecanicism,
eu ee"te elemente de interactiune dialectica, intersistemica ~i intrasistemica, amintindu-ne de coneeptul de cauzalitate reciproca dezvoltat de F l' a n e isH a 1b wac h s 18).
Totadata', i?i nu numai aici, ci in 'tntreaga sa opera, Freud carelc'aza cauzalitatea cu
structura ~i structura cu interactiunea (dei?i n-o face explicit), impunlnd ideea de
continuitate genetica, de conexiune a structurilar ~i a substructurilor in sens determinist-cauzal, pe un model care ni S2 sugereaza a fi spiraloid. In plus, 1. T u d 0 s e s c u semnaleaza la Freud 0 corelatie a conceptelar de structura ~i finalitate,
scriind : "Orientate pe acest faga:?, cercetarile de analiza structuraia ar putea, intTe
altele, oferi prilejul intemeieTii unei e.rplicatii cuprinziitoare, CClre sa deschida
$i 0 peTspectiva asupra viitorului, perspectiva intrevazuta de aUfel pc temeiurile
32
finalitatii
inca de Freud" 19). Remarca e1ogioasa care, dupa parerea noastra, s-ar
potrivi in primul rind lui Al f red Ad 1e r fii ~co1ii sale de "psiho1ogie individuala", dar care nid adresati:i freudismului nu este deplasata ..
Un element esentia1 a1 conceptiei. freudiene despre determinism este notiunea
de supTadeterminare, reluata mai tirziu de Louis Althusser, in studiile sale structu
raliste. Freud Insu~i a pre1uat-o, cu siguranta, de la W. W u n d t, despre al carui
principiu
aZ cauzeZor compZexe se vorbe~te inca in Zur Psychopathologie
des
AlltagsZebens 20). Wundt insista asupra faptului ca, in anumite cazuri, se intimpla
mari dificultati in stabilirea categoriei in care trebuie trecuta 0 tulburare data, IncU
mai conform cu adevarul ar fi sa Be atribuie aceasta tulburare actiunii simultane
;;;i combinate a mai multor cauze 21). Schema freudiana mentionata de noi este, de
al1el, construita pe principiul complexului cauzal. Nu este Insa mai putin adevarat ca Ul'lii psihanali~ti, din dorinta de a descopeti "cauze ultime", deroga des de
1a acest principiu. Charles de Montet denunta 0 astfel de derogare la psihanalista
elvetiana Ray m 0 n d e de Sa u s sur e care, In l'EncephaZe (8, 1924), analiza cazul
unui tinar obsedat, analiza efectuata prin prisma unei cauze unice de ordin prep onderent endogen. Socotind naive astfel de ,explicatii care ignora "complexitatea vie"
a fenomenelor, de Montet se ralia la reZativismul psihologic, axat pe notiunea de
"Esentialul
este spune de M 0 n t e t - ca ansambl'ul conditiilor
probabilitate.
care determina comportamentul
nU poate fi redus nici Za un. singur mobil, nici la
o pluralitate de mobiluri, nici in sfir$it, la cutare tendinta sau cutare instinct, luate
decurge in mod necesar din persistenta in prezent a tuturor
izolat. Comportamentul
.3 -
cd. 404
33
7. Instinctul
co structura
determinanta,
dor
~i determinate
34
Press,
Oxford,
- Century
1958,
Crofts,
1966,
in S. Nacht, Paris,
un caracter imperios. "Nu $tim - scria el, mentinindu-se in cadrele unei cercetari cu mijloace psihologice - daca acest proces este de natyra strict chimica sau
daea poate sa corespunda $i unei liberiiri de aUe forte, de exemplu mecanice.
Studierea forte lor pulsionale depa$e$te terenul psihologiei; cu toate ca faptul de
a fi generat de 0 suna somatica este elementul absolut determinant pentru instinct,
el nu ni se face cunoscut in viata psihica d(?cit prin scopurile sale"J) In afan'i de
scap, care consUl intr-o satisfacere a unei trebuinte ~i duce la suprimarea
starU
de tensiune, a aHa caracteristica a instinctului este obiectul sau, adica mijlocul prin
care i~i atinge scopul. De~i Freud admite ca legitima intrebuintarea
termenilor "instinctul jocului", "instinctul de distrugere", "instinctul gregar" etc., el propune ca
toate instinctele sa fie grupate deocamdata in doua categorii : instinctele eului (sau
de autoconservare) ~i instinctele sexuale, motivind aceasta diviziune prin faptul ca
"biologia ne invata ca sexualitatea nu poate fi a~ezata pe acela~i plan ell celelalte
functiuni ale individului, deoarece tendintele sale depa~esc individul ~i au drept
scop producerea de noi indivizi, adica conservarea speciei" 8). Destinul instinctelor
este triplu: satisfacerea imediata (descarcarea pulsion ala), refularea (insotita de
dezvoltarea unoI' formatiuni de substitutie, de simp tome morbide) ~i sublimarea
(canalizarea intr-o activitate derivata, investitia de energie fiind deturnatapentru
creatia artistic a, ~tiintifica sau pentru alte activitati de ordin social superior).
In Jenseits des Lustprinzip (1920), instinctul este vazut ca "expresie a unei tendinte inerente oriciirui organism viu $i care il impinge sa reproduca, sa restabileasca
o stare anterioara la care a fost obliga#isa renunte, sub influenta forte lor exterioare
perturbatoare; expresia unui fel de elasticitate organica sau, daca preferati, a unei
inertii a vietii organice" U). Pe baza un or exemple din viata animalelor (pe~ti, pasari),
Freud remarca determinismul
istoric al instinctelor. Instinctele "organice" nu sint
dedt factori de conservare, istoriee~te dobinditi, exercitindu-se in conditii de me diu
invariabile. Pin a aici nu este nimic de obiectat. Freud risca ins a 0 ipoteza speculativa, construita pe un sofism : "Dadi admit em - spune el - ca pe un fapt experimental care nu comporta nici 0 exceptie, ca tot Ceea ce este viu se intoarce la
starea neorganica, moare din motive interne, atunci putem spune: scopul spre care
tinde intreaga viata este moartea; $i invers: ceea ce nu este viu este anterior a
ceea ce este viu" 1lif. Eroarea lui Freud este aici, credem, aceea de a fi atribuit finalitate unui fen omen de degradare, de destructurare ~i de cad ere, pe dnd finalitatea
este caracteristica
sistcmelor vii in ascensiune. Daca scopul vietii este moartea,
pentru simetrie logica ar fi trebuit sa ni se arate ~i care este scopul mortii 11).
Dupa parerea noastra, problema nu poate fi solutionata in termenii finalitatii, fara
a se cadea intr-un cerc vieios. Vazind de asta data in instincte mai ales latura
conservatoare ~i de echilibrare ~i mergind pe aceasta pista "in extremis", era ine-
35
vitabil
readuca
ca Freud
fiinta
sa ajunga
vie
la
la concluzia
acestei "finalitati"
substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde, 'intr-o anumita masura, separi'il'ii dintre soma $i plasma germinativa.
Tocmai de aceea stare a care urmeaza
satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferi-oare
moartea urmeaza imediat procreatiei. Aceste fiinte mol' dupa ce au procreat, pentru
ci'i dupa eliminarea
Eros-ului
prin satisJacfie, moartea i$i mascheaza libertatea
de actiune $i nU mai inWne$te obstacole in realizarea planUlilor
sale" 13). Sintem
mereu lapunctul
de pornire: ce planuri? - ne intrebam, fara a gasi nici un
raspuns valabil. "Scopul" vietH fiind moartea, "scopul" mortii este tot moartea, 0
reciproca fiind in acest caz inca ~i mai ilogica. $i totu~i, cum vom vedea, absurdul
are logic a sa, dupa cum ~i logica are absurdul ei, din moment ce reflecta 0 realitate care contine absurd.
Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb, Eros ~i
Thanatos, Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vedere 0 aventura pur specu1ativa in labirintu1 unei teorH bio1ogico-filozofice obscure, aceea a plasmei germinative ncmuritoare ~i a somei muritoare, conceputa de A. We ism ann, pe care
Freud 11 citeaza copios cu 1ucrari ca Uberdie
Dauer des Lebens (1882) ~i Uber
Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-1 duca la ultima sa expresie, ca intr-un
joc intelectual dezinteresat. La UTI- moment dat, chiar, Freud incearca parca sa se
scuze pentru aceasta copilarie; "AI' putea fi intrebat daca, $i in ce masuTa, adeT
eu insumi la aceste ipoteze. Voi Taspunde: nu adeT mai mult dedt a$ cauta
Sa obtin pentTu ele adeziunea, credinta altom, Sau, mai exact: n-a$ putea spune
in ce masura credo Mi se pare ca nu trebuie Sa facem sa inteTvina aid factorul
afectiv. Te poti abandona unui rationament,
urmaTindu-i
deTularea pina la limita
extrema, $i aceasta pur $i simplu din curiozitate
$tlinfifica ... Recunosc ca cea de
a tTeia etapa a teoriei instinctelor,
in care ma ap,gajez aici, nu poate pTetinde la
aceea$i certitudine ca prime Ie doua" H).
,. Ajun~i aid, am putea in continuare sa nu mai dam nid 0 atentie unei teorH in
care nici autoru1 ei nu are incredere !ii din care diferiti ideologi au biitut cu zel
monedii falsa, imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptH, de regUla de esentii
retrograda. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic
!ii ea dezvolta un cert nucleu dialectic. Ea nu depa~e~te nki in profunzime !ii
nici in inedit, nici in adevar !ii nici in indrazneala, in fond, ceea ce Friedrich Engels
a spus, cu cUeva decenH inaintea sa, pe tema vietH ~i a mortii. "Nici 0 fiziologie scrie En gel s - nu este consideratii iitiintifica
daca nU concepe moartea ca pe
dacii nU concepe cii
Un moment esential al. vietH (H e gel, Enz., I, 1952-1953),
nega1ia vietii este cupTinsii esential in viata 'insii$i, astfel ca viata este inteleasa.
totdeauna in raport cu rezultatul
ei necesaT pe care-l contine permanent 'in gerasupra
mene moaTtea. Caci numai la aceasta se l'educe conceptia dialecticii
vietii. Insa pentru cine a 'inteles aceasta s-a ispTavit cu orice vorbarie despre nemUTiTea sufletului.
MoaTtea este sau descompunerea corpului oTganic, caTe nu lasa
in ufma lui nimic, in afara componentelor
chimice care au format substanta lui,
sa'll lasa in urma lui un principiu
de viata, care este mai .mult sau mai putin
identic cu sufletul $i caTe supravietuie$te
tuturor oTganismelor vii, nu 11umai omu-
36
lui. A$adar, aici este suficient sa ne Ziimurim pur $i simplu, cu ajutorul dialecticii,
asupra naturii vietii $i mortii pentru a 'inZiitura 0 superstitie straveche. A trai inseamna a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui
Freud care, desigur, :in calitatea sa de materialist ~i ateu, a inte1es prea bine ca
s-a ispravit cu orice vorbarie despre "nemurirea
sufletului". Sa mergem, insa,
mai departe.
Socotind ca inc6n~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a,
constituie principa1u1 factor de determinare endogena a comportamentului
(structurd determinantd) ~i postulind :in ace1a9i timp atrofierea programatidi
a vietH
instinctive a individului, Freud ad mite a prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele
din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzala asupra cauzei, imprimindu-i acesteia anumite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat).
Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la un asemenea rezultat?
Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Wi 11i a rn: Jam e S
stabile~te doua legi de varia tie a instinctelor:
(a) 0 lege a inhibarii instincte10r
de catre deprinderi, ~i (b) 0 lege a caducitatii, care prevede ca un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde
consecintele: daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima,
el este dub1at de 0 deprindere care :ii supravietuie~te,
pre1ungindu-i
reactiile;
:in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu ~i-a putut crea 0 deprindere complementara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar far a a
instinctual se
mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul
afla sub contro1ul factorilor de mediu. Fara solicWiri adecvate din exterior instinctul
se stinge, ca un reflex condition at mirecare (ceea ce $i a fost, far a indoiala, altadata, in istoria speciei respective, :inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereclitara).
J. Jay n e s a imaginat un simplu 9i ingenios aparat, cu ajutorul cihuia a
demonstrat ca puii de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea
unui cub de mucava verde, care este pus in mi9careprintr-un
dispozitiv mecanic,
daca sint expu9i acestui stimul in primele 54 de ore de 1a ie$irea din gaoace
(vezi fig. 3). Zece zile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de9i mai rar $i nu
aUt de staruitor. Puii expu$i aceluia9i cub mobil pentru prima oar a la vlrstade
11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei
perioade critice in emergenta instinctului 9i, de asemenea, faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-pi~aff17). Intre instinct 9i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din
. punct de vedere evolutiv,m- iavoarea invatarii. Analizind
exeprimentul_de--mai-.
sus, alaturi de altele similare (cu ciorLde. Canada, pui de broasca tesf(;sa marina etc.), How a r d H. Ken dIe r conchide ca este zadarnica incercarea de
it interpreta
comportamentul
ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau
de factori de mediu. "A argumenta ca comportamentul instinctual este exclusiv
Junctie de factorii ereditari ar fi tot at'it de ridical ca a atribui conditionarea
exclusiv influentelor de me diu. Se $tie cd sistemul fiziologic al organismuiui, care
este 'in mare masura determinat genetic, joacd un 1'01 important 'in dobindirea
raspunsurilor conditionate. A t~intreba
daca fie factorii de mediu, fie cei ere-
16)
37
13)
36
lui. A$adar, aici este suficient sa ne lamurim pur $i simpZu, cu ajutoruZ dialecticii,
asupra naturii vietii $i mortH pentru a inZatura 0 superstitie straveche. A trai inseamnd a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui
Freud care, desigur, in calitatea sa de materialist !ii ateu, a inteles prea bine ca
s-a ispravit cu arice vorbarie despre "nemurirea sufletului". Sa mergem, insa,
mai departe.
Socotind ca incon~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a,
constituie principalul factor de determinare endogena a comportamentului (struc;;1 postulind in acela~i timp atrofierea programatica a vietH
tura determinanta)
instinctive a individului, Freud admitea prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele
din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzaZa asupra cauzei, imprimindu-i acesteia anuinite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat).
Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la .un asemenea rezultat?
Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Will i a in Jam e s
stabile~te doua legi de variatie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instinctelor
de catre deprinderi, !ii (b) 0 lege a caducitatii, care prevede di un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde
consecintele : daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima,
el este dublat de 0 deprindere care ii supravietuie~te, prelungindu-i reactiile;
in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu !ii-a putut crea 0 deprindere complementara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar fara a
mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul instinctual se
ana sub controlul factorilor de mediu. Fara solicitari adecvate din exterior instinctuZ
se stinge, ca un reflex conditionat oarecare (ceca ce ~i a fost, fara indoia1a, altadata, in istoriil speciei respective, inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereditara).
J. Jay n e s a imaginat un simplu ~i ingenios aparat, cu ajutoru1 caruia a
demonstrat ca puE de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea
unui cub de mucava verde, care este pus in mi~care printr-un dispozitiv mecanic,
daca sint expu~i acestui stimul in primele 54 de ore de la ie~irea din gaoace
(vezi fig. 3). Zecezile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de~i mai rar ~i nu
aUt de staruitor. Puii expu~i aceluia~i cub mobil pentru prima oara 1a virsta de
11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei
perioade critice in emergenta instinctului ~i, de asemenea, faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-prlal;P7). Intre instinct ~i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din
punct de vedere evolutiv,in favoarea invatarii. AnaHzind exeprimentulJie-:-maisus, a1aturi de altele similare (eu eiorLde Canada, pui de broasca tes[;asa marina etc.), How a r d H. Ken dIe r eonchide ca este zadarnica incercarea de
a interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau
de factori de mediu. "A argumenta cd comportamentuZ instinctual este excZusiv
ereditari
ar fi tot atit de ridicaZ ca a atribui
conditionarea
Junctie de factorii
excZusiv influenteZor de me diu. Se $tie cd sistemuZ fizioZogic aZ organismuiui,
care
este in mare masura determinat
genetic, joacd un roZ important
in dobindirea
rdspunsuriZor
conditionate.
A tt; intreba dacd fie factorii
de medin, fie cei ere-
16)
37
Fig. 3
ditari determinii caracterul comportamentului,
este ca $i cum te-ai intreba dacil
lungimea singurii, sau numai liitimea determina aria 'linui dreptunghi" 18)
Ca arice manifestare fenotipica, arata l?i J. Piaget, instinctul este ininteligibil
in afara interactiunii indisolubile dintre mediu l?i programarea ereditara. Nu exista
instincte pure, iar tendinta vieW, pe palierele ei superioare; este de a elimina
instinctele cu "logica" lor prea putin flexibil8,. Inteligenta va mOl?teni instinctul,
reglarea progr~mata va face loc autoprogramarii
creatoare."Dupa
sfiirimarea instinctului - spune J. Pia gel -, 'incepe 0 nuua evolutie cognitiva, care porne$te
chiar de la zero, pentru ca montajele 'inniiscute. ale instinctului au dispiirut $i pentru ca oridt de ereditare ar fi, sistemul nervos cerebralizat $i inteligenta 'in calitate
de capacitate 4e a 'inviita $i de a inventa, activitatea care trebuie desfa$uratii este
de acum 'inainle fenotipicd" 19).
Atari conc1uzii ne certifica faptul ca proiectul esential al psihanalizei, care
consta in transcenderea incon$tientului, in "desecarea" instinctelor (ca a mlal?tinilol' Zuydersee, dupa compal'atia memorabila a lui Freud), nu este 0 intreprindere
utopica, ci 0 posibilitate confirmata
de l?tiinta, l'ealizabila 0 data cu progresul
societatii l?i al civilizatiei. Expeditiile teoretice ale lui Freud, dincolo de granitele
pSihDlogiei, in antropologie, sociologie l?i etica, nu reprezinta doar 0 veleitate de
om de l?tiinta dornic sa se afirme l?i in domeniile limitrofe, ci i:;;i au baza de
plecare in programul reprezentativ al psihanalizei : transformarea
fondului instinctual al omului, a naturii sale ani male, intr~o natura cu adevarat umana. "In
general - spune E. Jon e s, unul dintre cei mai credincio~i discipolLai lui Freud se prezice cii dacd progresul fizicii va continua 'in ritmul actual, ornenirea va
ajunge cU:Qnd in ~situatia copiilor care se joaca ..cu. pistoalele 'incarcate. In orice
caz, este sifjur-ca puterea omului .a5upra lumii matei-fuTe,chiar
at'it de inegalii
cum este 'in momentul de JaW, a depa$it cu mult controlul omului asupra lui
insu$i. Viitorul ne poate arata ca a dobindi acest control, a face tot atit de disponibil incon$tientul,cum
este con$tiinta, va insemna in istoria omului 0 era
la fel de importanta cum y, fost aceea a aparitiei con$tiintei. Scopul psihanalizei
este de a face posibil acest Iucru" 29). Acest scop a determinat pe psihanali~ti sa-,;;1
caute aliati printre celelalte i?tiinte. 0 epoca de incurajare fara precedent a cercetarilol- intel'disciplinare
n-ar mai tl'ebui sa condamne cu u:;;urinta tendinta spre
multilateralitate
a lui Freud ~i a psihanalizei.
19)
38
Jean
Jacques
Rousseau
eredea di omul este bun de la natura,
societatea fiind ace:ea care n eorupe ~i-l degradeaziL Freud, dimpotriva, este eonvins ea omul se prezinta eu un fond natural defieitar (in raport eu noul sau rol
.existential, am spune) ~i ea numai 0 societate echitabila if poate ridica pe 0
treapta mai inalta a scarii umane. In conceptia sa, cali tate a de om nu se mo~tene~te, ci se dobinde~te. Aceasta nu reprezinta nicidecum 0 denigrare a speciei
umane. "Departe de noi - spune Freud - intentia de a nega tendintele nobile ale
naturii 'umane ... Daca insistam asupra a ceea ce este rau in om, este numai pentru ca altii nu vad deloc acest aspect, ceea ee nu amelioreaza eu nimie natura
omeneasea, ci doar 0 face de neinteles. Numai renuntind la aprecierea morala
unilaterala avem $ansa de a gasi formula care sa exprime e:raet raporturile existente intre eeea ce este bun $i ceea ce este rau in natura umanii" 21).
Cind Freud constata reprimarea (necesarii) de catre societate a un or ins1:lncte,
sau ingradirea lor, e1 nu Ie deplinge deloc, w;;a cum, intelegind superficial lucru:rile, au facut-o san 0 mai fac ~i astazi unii epigoni freudi~ti. "Noi am aratat spune e1 - ca. presiunea exterioara. pecare educatia $i mediuZ- ie exercita asupra
(}Tnului au drept efect sa. contribuie la orientarea vietii instinctive spre bine,
Javorizind trecerea de la egoism la altruism22). In numele acestui idealumanist,
Freud critica vehement orinduirea
burgheza, care cu1tiva ipocrizia, dezinteresindu-se de fapt de radicala ~i real a transform are a omului in directia desavir~irii
umanitatli acestuia. "Societa.tile noastre civilizate - scria el in 1932 -, care cer
o conduita. buna, fara a se sinchisi de tendintele care 'ii stau la baza, au obi$nuit
in acest fel un mare numar de oameni sa se supuna, sa se conformeze eonditiilor
lumil civilizate, fara ca natura lor sa participe la aceusta supunere" 23).
eclor care, pe de aW't parte, idealizeaza societatile primitive, hedonica "stare
de natura", Freud Ie raspunde prin aratarea
dezavantajelor
vietii salbatice. Cu
toate ca civilizatia are neajunsurile ei, este de preferat "starii de natura". Nazuintele irationale de abolire a culturii, a civilizatiei, sint expresia miopiei ~i ingratitudinii unor grupuri neinsemnate 24). Naturismul idilic ~i reactionar nu poate gasi
nici 0 baza teoretica in freudism, ~i nici anarhismul individualist, decit cu pretul
unoI' mistificari grosiere, in maniera acelora fiicute de suprareali~ti ~i respinse
~u hoti't2'ire de Freud 2:;). Cultul libertatyi individuale arbitrare nu are asentimentul
lui. Dimpctriva, el Ii den1011streaza irationalitatea. "Dezvoltareacivilizatiei
citim
in Das Unbehagen in del' KUltur, 1930 - 'Ii impune (libertatii individuale, n.n.)
restrictii $i echitatea cere ca de aceste restrictii sa nu fie scutit nimeni" 26). In
fat a ratiunii ~l a axperientei, crede el, 11imc nu poate pina la urma rezista, a~a
incH, avind incredere in ratiunea omului, in inteligenta sa, putem fi optimi~ti 27).
Aparind idealul primatului inteligentei umane, contra revoltei oeuUa a instinctelor, Freud se pronuntii in acela~i timp pentru construirea unei societati rationale, care sa asigure 0 dreapta repartizare a bunurilor ~i care sa regleze in spirit
justitiar raporturile
sociale dintre oameni, anihilind agresivitatea 28), rapacitatea,
39
rivalitatea otraviUi de du~manie ~i ura etc. Deoarece, insista el, "pasiunile instinctive sint mai puternice decit interesele rationale, civilizatia
trebuie si'i. faca totul
pentru a stavili agresivitatea umana $i pentru a-i reduce manifestarile
cu ajutorui:
reactiilor
psihice de ordin etic" 29). In vederea infaptuirii
unei ordini sociale rationale a armonizarii intereselor individuale cu acelea ale colectivitatii ~i a biruintei fortelor vietii simbolizate de Eros, cu toate ca accentul il pune pe aspectele
de ordin psihologic ~i etic, Freud nu exclude revolutia sociala ca forta determinanta a transformarii con~tiintei, nu se declara impotriva revolutiei. EI dovede~te
o intelegere clara a raporturilor
antagoniste dintre exploatatori ~i exploatati ~i
arata ca este imposibil ca clasele oprimate sa adopte morala opresorilor, din moment ce vad inea un instrument de subjugare. "Cind 0 civilizatie - spune el n-a depa$it stadiul in care satisfacerea unei parti a membrilOl' ei este conditionata
de oprimarea
se intelege
atrage astfel atentia asupra faptului ca nu este p05ibila faurirea unui om nou,
daca 5e ignora natura umana autentica,legile
functinnarii d, mascate adcsea de
cc.nvenientele sociale. Trebuie sa se ia masuri eficiente pcntru transform area.
posibila, a acestei naturi, mergindu-se, sugereaza Freud, pina la dictatura democratica, ration ala. Societatea este realmente transformabila in masura in care ~i omul:
este educabil ~i real mente educat 32).
In termenii psihanalizei, ~i desigur in limitele ei, Freud pleda pentru un om
demn de civilizatie, dar ~i pentru 0 civilizatie demna de om, vazind necesitatea
unei organizatii de conducatori superiori, siguri ~i dezinteresati, care sa lupte
pina la capat pentru realizarea acestui plan grandios, politic, social ~i pedagogic 33).
40
S. F r e u d, Ibidem.
in procesul
de socializare
a psihologiei"
(La revolution.
8. De
10
incon~tient
10
con~tiinta
35)
I
J
41
Drice act psihic, admite Freud, trece prin doua faze, intre care se intercaleaza
o "cenzura", un fel de post de graniceri. In prima faza, actul psihic este incon:;;tient ~i apartine sistemului 1cs. In caz ca cel'lzura il respinge, trecerea la faza a
doua este ratata (= refulare). Este insa posibila, in cazul trecerii examenului ~i
"perchezitiei" cenzurii, intrarea in faza a doua ~i deci dobindirea dreptului de
cetatenie in sistemul Cs. Aceasta nu illseamna ca raportul acestui act psihic cu
con~tiinta este univoc determinat, deoarece actul respectiv cste numai s'usceptibil
de a deveni con:;;tient, daca trece de cenzura ~i, pe de alta parte, procesul poate
fi reversibil, in functie de 0 multitudine de factori interni ~i externi.
Ulterior Freud a descris, cum am vazut, un "aparat psihic" in care locd
incon~tientului este precizat in detaliu. Relatia dintre diferitele instante psihice
este complcxa ~i dinamica. Incon~tientul opereaza uneori chiar in sfera con;;;tiintei
(eului) sub forma faptelor psihice incomplet refulate sau derefulate. "Astfel, un
pentru lOoi - arata Freud - dintr-un
sine psihic, necunoscut
individ se compune
eul ca element de supi'afata, emanat cUn
$i incolO:;;tient, peste care se suprapune
ca dintr-un
nucleu" 1,), Insu~i eul llU reprczil1ta, in
sistemul
P (= Perceptie)
.aceasta viziulle, dedt un fragment al sinelui (incon~tientul primordial)
care a
suferit al1umite modificari sub impactul lumii exterioare, prin internwdiul organenu est2 nici el dedt partial con~tient, minuind un cod
lor de sim\, iar supmeul
de legi ~i de nonne adesea ininteligibile ~i supunind eul unoI' sanctiuni severe.
"Dat Hind modul de formare a supraeului - serie Freud -, se intelege ca vechile
conflictz
care au avut loc intre eu :;;i obiectele de concentTotie
libidinala
ale sinelui se prelungesc
in conflicte
desfa:;;urate intTe eu $i mO$tenitoTul
sine,lui, Gelid
supraeul ~{il). Aceasta situatie dramatica a con~tiintei este defin itorle p2ntru. realit.atea psihica, atita tirep cit se are In vedcre starea de fapt a on1ului comun,
care se lasa de obicei prada instinctelor 91 pornirilor irationale G).
Daca insa con~tiinta apare initial diminuata !?i strimtorata in teoria p:;ihanalitica (reflectlnd 0 situatie admisa ca existlnd in realitatca cotidlcma a unei societati
date), in practjca psihanalitica i 5e acorda in schimb rolul viorii btli, preco111zlndu-se
faxcl njci un cchivoc suprerr'1atia
con;;tUntei. HUn,de era sil1el~, trebu'ie S:l
fie eul. Aceste C'UVln,te extraoTdinare
ale z.ui-'FreL~cZ. - sl1bliniaza I gar Car u S 0 in om, eLl enl sCiu l10n
.>l 111'0..1).Cc:,_-'i ele
rnaTturisesc
0 i,iL-credere nezdrunczIl.ata
val' sa spuna:
unde
era sinelc,
en trebuie
UTt1,Gil(' 7).
1,)
5)
6)
7)
42
Ibid:m, p. 383.
S. F l' e u d, New Introductory
Lectures
on Psycho-Analysis,
1. Car us 0, Psychanalyse
et ideo logie, p. 217.
p.
282.
'Copil, dar pentru care ele exprima sensul intregii sale vieti. Copilul intelege $i
el continutul religios, dar pentru el acest continut are doar sensul a cevain afara
ci'imia se afli'i incii intreaga viatii $i intreaga lume" 8).
Comparatia de mai sus poate fi utila ~i pentru noi. cu conditia sa fitim S-(}
utilizam. In cazul nostru, in locul "adevarurilor religioase", trebuie sa punem inconfitientul cu continutul sau (instincte, temperament etc.). Este evident ca ultfel
functioneaza acestea la adult, pentru care el "exprima sensul intregii sale vieti"
~i cu totul altfel la copilul pentru care "are doar sensul a ceva in afara caruia
se afla inca intreaga viata fii intreaga lume". Psihanaliza, ca pedagogie speciala,
i$i propune toemai sa liehideze cutoate
socializeze in acela;ii timp.
infantilismele
$i, eon$tientinzind
omul, sii-l
Aceasta orientare, astazi mai puternica in multe tari de veche cultura psihologica
.("La Psychologie
aux problemes
de la conscience",
constata J e a'n Pia get, intr-uri tratat influent 10), a fast la noi anticipata, intre
-altH, eu argumente psihologice fii social-politiee, de acado Vas i 1e P a vel e u,
1ntr-o perioada cind se parea ca ratiunea a suferit 0 sincopa ireversibiL3.. "In 80detatea de asti'izi - scria psihologul ie~ean, sesizind un fenomen profund dedesubtul aparentelor epocii -, se fiiuresc noile scopuri ale umanitiitii, noile directii
ale spiritului, 0 nouii tehnicii politioa ... Actiunea individului nu mai este liisatii
la voia intimpliirii, ci este supusa tot mai mult eontrol'ului. Educatia inteligentei
lace loc educatiei camcterului :;;ia personalitlitii. StatuI 'i:;;ipropune sli modeleze
pe cetiitean in sensul sinergiei colective ... Valoarea economicului trebuie inteleasii
'mal cu scama ca mijloc de realizare a Unei ridicari de nivel .'in con.?tiinta celor
multi. Acest adevZir. rasare $i mai evident din important-a care se atribuie din
<;e in ce mai mult educatiei. inviitiim'intul
capatii un rol cultural de prim rang.
Contrar parerilol' lui Gus t a veL
e Bon
dupi'i care educatia ar fi un proces
de automatizare, de trecere a fenomenelor din con$tiintii in incon$tient, noi eredem ca educatia este mai ales un fenomen de ridicare progresivii a omului pe
t'f'eptelecon:;;tiintei.
Opera educativii este sterilii atita timp cit $coala nu este
inteleasi'i ca factor de con$tientializare" ii) .
43
revelatoare
ale
9. "Pansexualismul"
Teoria sexualitatfi
rcprezinta
capitolul cel mai indraznet, dar :;;i cel mai
spinos al psihanalizei. Cercetarile :;;i elaborarlle teoretice ale lui Freud in acest
domeniu, de:;;i intemeiate pe date clinice de necontestat, au intimpinat 0 opozitie
continua :;;i multiform a, mergind de la exprimarea unor naive perplexitati
sau
de la indreptat;te
problematizari
de ordin ~tiintific, pina la injurii, anatema :;;i
boicot, tacit sau manifest. Fara indoiala ca la aceasta au contribuit mentalitatea
epocii, prejudecatile,
puritanismul
ipocrit al unei burghezii care i:;;i vedeajJuse
in discutie moravurile :;;i morala, :;;i care nu era dispusa sa stimulezEO investigatii
serioase in aceasta sfera a existentei private 1).
Pus in. fata unor obiectii :;;i acuzatii diverse, intre care aceea de "pansexualism", Freud :;;i-a aparat netulburat punctulde
vedere, continuind sa vorbeasca
~i sa trateze deschis problemele sexualitiitii
umane. "Cei mai multi dintre oamenii
("Gebildeten" in textul original) au viizut in aceasta terminologie
0
"cultivati"
ofensii - scrie Freud in cunoscuta sa lucrare Psihologia maselor $i analiza eului $i s-au razbunat lansind impotriva
psihanalizei
acuzatia de "pansexualism".
OTicine vede in sexualitate ceva rU$inos$i
umilitor
pentru natura umana este liber
sa se serveasca de termenii
mai clistin$i eros $i erotica. Eu insumi a$ fi putut
de obiectii.
face la fel de la bun inceput, ceea ce m-ar fi scutit de 0 multime
Dar nu am fiicut-o,
pentru ca nu-mi place sa fac concesii la$itiitii.
Niciodata
n'u se poate $ti unde ajungi daca dpuci pe acest drum; incepi prin a ceda asupra
cuvintelor,
iar uneori sfir$e.:;ti rrin
a renunta la fondul lucrurilor.
Personal n1:
12)
p. 148.
v.
1. Len
i n, Opere complete,
Politica,
Bucure:;;ti, 1953.
14)
44
!]iisese eii este. un merit sa-ti fie rU$ine de sexualitate . euvintul greeese "Eros",
prin care se pretinde ea se atenueaz!i aeest sentiment de rU$ine, nu este, de fapt,
decit tiilmacirea euvintului nostru, "iubire" (Liebe) . dar, la urma urmelor, aeela
care $tie sa a$tepte, nu are de ee sa facei eoneesii" 2).
A~a cum bine arata sociologul !Ii antropologul B l' 0 n i s 1a w Mal i I10 W ski,
unul dintre cei care au intreprins verificarea "pe teren" a realitatii unora dintre
"complexele" descrise de Freud, "ceea ce un om de ~tiinta poate repro~a psihanalizei, nu este faptul de a fi tratat despre sexualitate cu franchete, dindu-i imp 01'tanta pe care 0 merita", ci numai faptul de a nu fi tratat totdeauna intr-o mauiera corecta astfel de probleme 3). Aspect peste care, desigur, nu se poate trece
eu u~urinta.
Sustinind determinismul sexual al nevrozelor ~i in buna masura al comportamentului uman de toate zilele, Freud s-a gasit la un moment dat in fata unoI'
dificultati aUt de ordin teoretic, cit ~i practic, retrospectivele psihanalitice ducind
lntotdeauna
la identificarea
unoI' evenimente
traumatice (traumatisme psihice,
trairi ~ocante) care se localizau in copilarie ~i se legitimau ca factori determinanti primari ai tulburarilor
conduitei omului. Toata lumea privea insa copilaria
<c8. pe 0 virsta
a inocentei, a puritatii desaviqite, considerind-o straina de arice
~oloratura sexuala. Or, in aceste conditii, determinismul sexual intilnea 0 bariera
care parea de netrecut ~i Freud a recurs la ceea ce singur denume~te "lurgirea
notiunii de sexualitate" ")..
El a pornit de la premisa (axiomatic a) ca perversiunile
(adica tot ceea ce,
chiar ~i in expresie lingvistidi comuna, se recunoa~te a fi "aberatii sexuale") tin
.de manifestarile
sexualitatii, indiferent daca Ie consideram normale sau patologice, Hind guvernate in mod vadit de ceea ce Freud a nUmit "principiul plaeerii". Asemenea manifestari sint socotite 0 dispozitie generala, originara, 0 emanatie naturala
a instinctului
sexual (Sexualtriebe).
"Experienta
eotidiana ne-a
aratat - scrie Freud - ei'i majoritatea acestor deviatii, eel putin cind este vorba
de eazurile mai putin grave, rar lipsesc din viata sexuali'i a oamenilor normali,
<carele privesc ea pe simple partieularitiiti alevietii lor intime" 5).
Se atrage in continuare atentia asupra a numeroase manifestari
de acest
gen la copil, dezvoltindu-se 0 teorie a autoerotismului (dupa americanul H a vel 0 c k
Ell i s, 1895 6) ~i a zonelor erogene, facindu-se distinctie intre genital ~i sexual
'Ii tragindu-se concluzia ca, din moment ce este un adevarat "pervers polimorf" 7),
i,""'",.c0pilul
traie~te 0 viata sexuala sui generis, divizata in stadii caracteristice,
in
<conformitate cu zona erogena de predilectie (orala, anala, genitala). Actul suptului,
2) S. F I' e u d, Massenpsychologie
und Ich-Analyse,
VI. BanQ., pp. 287-288.
3) B. Mal
i now ski, La sexualiU! et sa repression
ves, Gallimard, Paris, 1966, p. 12.
,j) S. F l' e u d, Drei Abhandlungen
zur Sexualtheorie,
V. Band, p. 6.
5) Ibidem, p. 33.
in Gesammelte
Sch,iften,
Schriften,
45
con:}tiincioase ii lini$tesc
organele genitale" 9).
$i ii adorm
46
'-,
primitiva", Urszene). Simpla contemplare a acelui act incomprehensibil ar fi zguduit structurile incon~tiente alepsihicului infantil, determinllid aparitia nevrozei, Cll
simptomatologia ei complicata ~i bizara. Interpretarea freudiana a visului, executata dupa a logica particular a, devine uluitoare: lupii visati aveau cozi lungi ceea ce inseanma exact invers, adica absenta cozilor, deci castrare; privirea fixa
~i atenta a lupilor nu apartine in realitate fiarelor, ci copilului, in vreme ce nemi~carea lupilor inseamna tocmai mi~care, mobilitate, aclica acea mi~care tulbura, toare la care a asistat copilul in dormitorul parintilor 13),
Freud nu se limiteaza insa la "largirea" notiunii de sexualitate, in sensul extinderii acesteia pina la sugar, ci invaca determinismul sexual ~i in legatura Cll
intreaga activitate umana, fie ea econ'omica, ~tiintifica, politica sau artistica. Civiliza\ia, cultura In general, sint privite ca rezultat al "sublimarii" instinctului sexual
care, in loc de a-~i cheltui energia de care dispune (libido) in felul in care-I este
propriu, a canalizeaza in aIte directii, spre procesesecundare,
in urma unor constringeri exterioare, de ordin social, educativ, transformind-o in acest fel ~i obtinind satisfactii substitutive in domenii care nu mai tin de fapt de "principiul
pliicerii", ci de "principiul realitatii". Aceastii idee de sublimare - va nota Cll
malitiozitate C. G. J u n g - nu este decit 0 performantii de alchimist care transforma vulgaritatea
in noblete 14). In linii mari, conceptia lui Freud despre sexua-,
litate a ramas aceea~i, cum se poate vedea din Abriss del' Psychoanalyse (1938)"
carte care constituie un veritabil testament teoretic al psihanalizei 15).
Nu toate tezele determinismului sexual au rezistat examenului ~tiintei. Primele semne de intrebare adresate etiologieI exclusiv sexuale a nevrozelor au venit
din partea unor noi fapte, reale ~i de necontestat, de felul nevrozelor traumatice
contractate de soldati ~i ofiteri in razboi, pe front, sau de civilii care asiiau la
grozaviile macelului. Carti ca Troubles mentaux de guerre de L e pin e, sau Emotions et commotions de guerre a lui LeI' i, ca ~i altele, au pus in mare dificultate,
Mill e l' analizeaza, din,
interpretarile pansexualiste. J. Doll a l' d ~i N e alE.
pUllct de vedere determinist, a serie de cazuri mai recente de nevroze de razboi,
luate din lucrarile lui R. R. G r ink e l' ~i J. P. S pie gel (War Neurosis, Blakinston, New York, 1945; l'.,[en Under Stress, Blakiston, New York, 1945),in care nu
intervine nici urma de sexualitate. Mecanismul genezei nevrozei este un mecanism,
de conditionare de tip pavlovist ~i chiar refularea este un reflex dobindit. $i pentru
B. F. Ski nn e l' este oarte evidenta apropierea reudismului de pavlovism, in ce
prive~te mecanismul de producere al nevrozelar ~i, in general, 011 comportamentului.
"Punind accentul pe geneza comportamentului
- spune Ski n n e r -, Freud dJ.i0
mare extensiune proceselorinviitiirii.
Acestea nu s'int niciodatii tratate operational,
'in termenii
transformiirii
in comportament,
cimai
curind ca dob'indire de idei,
sentimente $i emotii, care 'ulterior se exprima sau se manifestii prin comportament" 16).
$i la aZti stimuli
asemilniitori,
fiind
cu atit
mai
puternica,
p. 129 ~i urm.
13)
Op. cU.,
14)
C. G.
15)
16)
J u n g,
Problemes
interiori
ceea ce,
traumaFrica se<
cu eft sec,
~eneralizeaza mai mult. Mai tirziu, cind soldatul incepe sa se qindeasca Ia cele
'intimplate, amintirile sale sau, ca sa fim mai exacti, gindurile $i imaginile pe
le suscita, sint stimuli asemanatori cu aceia pe care a trebuit sa-i
care acestea
infrunte in lupta. Tocmai de aceea aceste ginduri $i imagini ii produc frica
nemaipomeniti'i. Atita timp cit soldatul i$i interzice sa se mai gindeasca la cele
petrecute in lupta, stimulii care produc trica sint indepi'irtati $i frica scade. Aceasta
scadere a intensitatii fricii intare$te $i mai mult reactia de interdictie a reamin'tzrii. in cazurile U$oare aceasta duce Ia 0 dezobi$nuinta de a se mai gindi-.sau de
a vorbi despre Iupta; in cazurile grave duce la completa incapacitate de a gindi
sau de a vorbi despre intimplarile traite" 17). Procesul poate merge ~i mai departe;
;a~a iucH reactia de interdictie, la care ne-am referit, sa devina anticipativa, bolnavu1
invatind sa evite nu numai gindurile legate de faptele producatoare de frica, ci ~i
;asociatiile care ar putea sa 1e sugereze.
In fata acestor noi fapte, Freud incearca sa faca 0 jonctiune en sexualitatea,
prin intermediu1 conceptului de narcisism 18), teorie dezvoltata mai inm in Zur
Einfiihrung des Narzissmus (1914), apoi in alte 1ucrari, ~i care sustine investirea
libidou1ui in iubirea de sine (libido narcisic). "In nevrozeZe tmumatice - va spune
Freud -, mai ales in aceZea provocate de ororiZe razboiului, descoperim un mobU
personaZ, egoist, utiZitar, defensiv, mobil care daca, singur, este incapabiZ sa declan$eze boaZa, i$i are contributia sa la aceasta, ca Si la mentinerea ei in perioada de
-stare. Acest mobil cauM sa protejeze eul impotriva pericoleZor a carol' amenintare
a constituit cauza ocazionaZa a bolii" 19). Dupa citeva pagini de consideratii in legatura cu fenomenul prezumtiv al refugiului in boala ~i in care se analizeaza cazuri
de alta natura, Freud conchide foarte semnificativ:
"Poate credeti ca daca am
.procedat aSa, a fost pentru ca, urmind 0 ordine inversa, a$ fi intilnit mai. multe
dificuZtCiti in stabiZirea etioZogiei sexuale a nevrozelor. Va in$elati. in nevrozeZe
de transfer
trebuie, spre a ajunge Za aceasta conceptie, sa se inceapa printr-o
buna dirijare a interpretarii simptomelor. in formele obisnuite ale nevrozelor zise
"momentane",
roZul etiologic al vietii sexuale constituie un fapt brut, care se
of era de Za sine observatiei" 20) . Cu to ate acestea, Freud nu reu~e~te sa iasa cu
adevarat din impas ~i, citeva aliniate mai incolo, capituleaza : "Nu mi-a mai sciipat
atunci ca etiologia starii morbide nu putea fi totdeauna redusa Za viata sexuaZ6" 21),
serie el, ~i imediat adauga : "Daca cut are bolnav a fost direct afectat de tuZbumre
sexuaZa, Za altuZ aceasta tuZburare n-a survenit dedt ca urmare a un or pierderi
pecuniare importante sau a unei grave maladii organice (...) 0 persoana nu devine
nevroticii dedt cind eul sau "i-a pierdut aptitudinea de a-$i reprima ZibidouZ
intr-un feZ sau altuZ. eu cit eul este mai puternic, cu atit
este mai usor sa se
achite de aceasta sarcina; orice sliibire a eului, oricare ar fi cauza, este urmatii de
acela$i efect ca $i cre$terea cerintelor libidoului Si desehide in consecintii calea
spre afectiunea nevrotica" 22). Astfe1, pe cai deturnate, se incearca 0 revenire la
.determinismul sexu al.
Ca Freud n-a putut ramine niciodata indiferent in fata fapte10r reale, ne-o
demonstreaza convocarea de urgenta, in toamna an'u1ui 1918, 1a Budapesta, 1a sfiqi-
ii
17) J. Doll
a r d, N. E. Mill e r, Personality and Psychotherapy,
McGrawHill Book Co, New York ~tc., 1950, p. 202.
18) Termen
creat tot de H a v e 10 ekE 11 i s, dar pe care Freud declara ca 1-a
pre1uat de la P. N ii eke (S. F r e u d, Zur Einfiihrung des Narzissmus, in Gesammelte Schriften, IV. Band, p. 155).
19) S. F r e u d,
Introducere in psihanalizii, in volumu1 de fata.
20) Ibidem, p. 319.
21) Ibidem.
22) Ibidem, pp. 319-320.
48
'tul primului razboi mondial, a mlUi congrcs psihanalitic consacrat in mod special
dezbaterii plOblernei nevrozelor de razboi (Kriegsneurosen).
Congresul, considerat
~eFreud
drept "un triumf personal" 2'), n-a facut insa dedt sa valideze, in lumina
~onceptiei despre "narcisism", notiunea de sexualitate in acceptiunea sa cea mai
cuprinzatoare 2, psihanali~tii neintelegind ca viabilitatea freudismului este departe
dea rezida in absolutizarea etiologiei sexualiste a nevrozelor, ori in generalizarea
.determinismului de natura sexuala a comportamentului uman.
Dupa nevrozele de razboi invocate de clinicieni, antropologii ~i sociologii au
fast aceia care, facind intinse cercetari privitoare la sacietatile primitive de pe
mai multe continente
(M a r g a I' e t
Mea d. Rut h
Ben e d i c t, B. 1\1 a Ii 1:10 W ski),
au stabilit in acest fel ca faimosul "complex al Iui Oedip", conform
'Caruia copiii ar simti 0 pretimpurie atractie sexuaL'! pentru parintele de sex opus,
tinzInd la excluclerea rivalului (posibile fUnd ~i unele intervertiri de tip perversional) 2"), este departe de a ii un fen omen universal. Intr-adevar, este absurd sa se
vorbeasca de 0 rivalitate fiu-tata, sau fiid-mama,
acolo unde paternitatea ramine
prin definitie 0 necunoscuta. Freud insu~i, de altfel, a trecut pe linga supozitia (din
pacate imediat... "refulata" !) ca la bazaacestui
fenomen ar putea sta initiativa incOl1~tienta a adultilor care, din motive obscure (insatisfactii erotice, "antrenamente"
sterile ale instinctului sexual incomplet consumat etc.), cauta un fel de surogate
erotice. "Sa adaugam neintirziat - scrie el - ca parintZi in$i$i exercitCi a. influenta
decisiva in aparitia
la copi! a complexului Iui Oedip, cedind din parte-le atraceu' mai multi copii, tatal sa prefere in
tiei sexuale, ceea ce face ca, in familiile
spre biiieti" 26).
mod viidit fetitele, in timp ee toata duio$ia mamei .se indreaptii
A~adar, manifestarile
exterioare
ale instinctului
la copii par sa fie rezultatul
imitatiei celor mari, 'copiii insu~indu-~i un fel de ... "forme
fara fond"
(ca in
oadmirabila compa'ratie a lui He gel, pe care am vazut-o), ~i asta mai ales la
virsta antepre~colara, cind imitatia reprezinta 0 forta incalculabila. Este yorba,
in orice caz, de particularitati
restrinse, indeosebi familiale, ~i nu de 0 situatie
generata spontan in cadrul dezvoltarii ontogenetice ~i valabila la scara umanWitii.
Studierea sexualiti'itii de catre Freud a avut, cu toate acestea, incontestabile
Jaturi pozitive. Cere eta rile sale au relevat, intre altele, faptul ca sexualitateanu
<2ste un fen omen care apare subit la virsta pubertatii, ex nihilo, ci este rezultatul unci maturizari treptate, al metamorfozei in del un gate ;;i complexe a unui
element ereditar. Valabila este, credem, ~i c1eosebirea facutii intre sexualitate :'ii
genitalitate,
prima notiune fiind mult mai cuprinzatoare
dedt cea de-a doua.
"Sexualitatea
- spune G. Pol i t z e r -, ea oriee "manifestare
psihologicii",
angenital.in
vegajeaza totalitatea
fiintei.
Existii desigur (?) utilizarea sistemului
23) Pet
e l' B li t t n e r, Freud und der erste Weltkrieg;
Eine Untersuchung
uber die Beziehung yon medizinischer Theorie und g'esellschaftlicher Praxis del'
Psychoanalyse, Ruprecht-Karl-UniversiUit,
Heidelberg, 1975, p. 97.
2'
S. F r e u d, Einleitung zu Zur Psychoanalyse der Kriegsneurosen, Diskussion
auf den V. Internationalen
Kongres,; in Budapest, September 1918, in Gesammelte
Schriften, XI, Band, pp. 252-255.
25) lata
un exemplu eoncret de manifestare
a "complexului
lui Oedip", pe
care-l reproducem dintr-o carte de vulgarizare a Dr. C. V 1a d. Este yorba de
Intoarcerea de la mo~i a unei familii (tata, mama, baietelul), Cll tramvaiul. Tatal
coborind eu cUeva statii mai inainte, copilul converseaza cu mama: "ee bine
de ce mai, nu ti-i drag tat a ? il intreabi'i
ar fi sa-l calce pe tata tlamvaiul ! -Dar
mama-sa surprinsa. - Ba mi-i dlag, da' daca el moale eu dolm cu tine in pat. De ce sa dormi cu mine? - A~a, eu vIeau sa dolm cu tine! Alte explicatii n-a
p. 135). Insistind mai ales asupra
mai putut da" (In domeniul incon$tientului,
sexualitatii, vulgarizatorii freudismului au impus Ia 110i 0 imagine unilaterala :'ii
<desfigurati'i a operei lui Freud.
26) S. F I' e u d, Introducere
in psihanaliza, in vol. de fatii.
49
derea obtinerii pUieerii, dar de aici $i pina la a spune ca actul sexual nu comporta dedt 0 atitudine unica, atitudine atit de deosebita de eelelalte indt s-ar
putea spune eu siguranta unde ineepe $i unde se sj'ir$e$te, este 0 prapastie. Sexualitatea (...) comportli mii de atitudini care pot intra in textura tuturor celorlaUe
atitudini ale noastre.: iata intregul sens al teoriei freudiene a sexualitatii" 27).
27)
28)
1966, p. 85.
p. 36.
Norton & Co., New York,
1) S. F l' e u d, "Psychoanalyse"
und "Libidotheorie", in Gesammelte Schriften,
XI. Band. 1928,p. 215.
2) Cat her i neB.
- C 1e men t, Pie r r e B l' uno, L u c i enS eve, Pentru
o critica marxista a teoriei psihanalitice, traducere de Leonard Gavriliu, Editura
Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1975,p. 34.
50
3)
R {)11 and
in "Le Monde",
e s c u - N eve a n u,
564.
Dictionar
de psihologie, Editura
Albatros,
F r e u d,
Gesammelte Schriften, XI. Band, Internationaler
Verlag, Leipzig/Wien/Zurich,
1928, pp. 382-383.
F r e u d, Ma vieet
la psychanalyse, Gallimard, Paris, p. 86.
51
necontrolata,
in planul
con$tient,
unde
simti in domeniul
psihanalizei
la el acasa, intrucit
aceasti'i $tiinti'i nu va face
altceva decit si'i-i liimureasci'i $i sa-i sistematizeze ceea ce el totdeauna a simtit $i
.a intentionat
ObSCUT.PTecum F r e u d ~i Ad 1e r cer orici'irui medic si'i fie educator,
noi credem ca orice profesor trebuie sa fie psihanalist. Nu pentru cazuri intr-adeviir
grele, de patologie avansati'i, ci pentru cazurile zilnice, in care e atit de -greu sa
stabile;;ti granite intre normal $i anormal, $i unde profesorul caTe vine ifi' cOntact
intim cu elevul se poate pronunta" 6). Potrivit opiniei acestui pedagog, prin faptul
3)
G e 0 r g e sMa
mijloace de a transforma
u c 0,
Psychanalyse
et education,
Aubier-Montaigne,
Paris,
1968, p. 34.
4)
p. 53.
G. G. Ant
n e sc u, Psihanaliza
$i educatie, "Editura
Casei $coalelor,
Ibidem, p. 54.
C. N a r 1 y, patr'u mari educatori:
John Locke, Vasile Canta,
Freud, Georg Kerschensteiner,
Ed. "Cartea Romaneasca", 1938, p. 200.
1928
5)
6)
52
Sigmund
valoare
morala
eterna;
7).
Ibidem, p. 202.
t e fan
0 d 0 b 1e j a, Psychologie consonantiste, vol. II, Libraitie Maloine,
Paris, 1939, p. 833.
2) P a u
R 0 a zen, - La pensee politique et sociale de Freud, Presses Universitaires de France, 1968, trad. din engleza, p. 11.
3) Ibidem.
4) S i g m u n d
F r e u d, Die Zukunft einer IUusion, in Gesammelte Schriften,
XI. Band, Leipzig/Wien/Zurich,
1928,p. 416.
7)
1) :;;
53
tiItii
$i despre influenta
diferitelor.
forme de economie politica
asupra tuturor
activitatilor
umane au, lucru de netaggduit,
autoritate
in epoca noastra. Se intelege ca personal nu. cunosc, in legaturacu
fie care din punctele luate in considerare,
care este 'gradul de justete sau de eroare. Am auzit ca unii, mai bine documentati
decit mine, nu izbutesc nici chiar ei sa ajunga la 0 concluzie. Anumite idei m-au
la evolutia societatilor
umane care ar
deconcertat, de exemplu, aceea referitoare
asculta de legile naturale. De asemenea, Mar x pretinde ca transformiirile
ce au
loc in paturile sociale decurg unele din altele ca urmare a unui p1'oces dialectic,
Nu sint absolut sigur ca am inteles aceste asertiuni, care nu par "materialiste",
ci
constituie
mai degraba reziduul
obscur'ei filozofii
hegeliene,
Mar x suferind
de altfel influenta acestei !jcoli. In ceea ce ma prive!jte, nu reu!jesc sa ma despart
de opinia mea de p1'Ofan, obi!jn:uit fiind sa socot formarea diverselor clase ale
societatii drept rezultatul
luptelor
angajate, dintotdeauna,
intre diferitele
grupuri
umane ... Traind pe acela!jisol,
invingatorii
devinstapini,
iar invin!jii
sclavi. Nimic
din care Sa deceUim aici leg't naturale sau evolutia conceptelor" 5). Pentru F I' e u d
evolutia istorica are la baza noile cuceriri ale ;;tiintelor in lupta pentru dominarea
naturii, dar ;;i 0 multitudine de alti factori, unii dintre ace;;tia implicind ;;i mecanismele genetice: despotismul rusesc ar fi fost in felul acesta condamnat chiar
mai inainte de declan;;area primului razboi mondial, deoarece endogamia familiilor domnitoare din Europa dusese la degenerarea tarilor, incapahili sa mai reziste in epoca dinamitei. Tot a;;a, Anglia ;;i-a vazut amenintata izolarea ei insulara,
lini;;titoare, de indata ce avionul lui Bleriot a putut zbura peste CaMiui Minecii,
iar submarinele germane au impinzit marile 9i oceanele. "Evident - serie apoi
F 1'e u d -,
marxismul
nU-!ji
datoreaza
forta
nici
conceptiei
despTe istorie,
nici
previzi'unilor
pe c.~~e Ie formuleazi'i pe baza acestei conceptii, Ci ingenioasei sale
demonsl1iiILa-inJluentei
pe care situatia economicii-o
exercita asupra activitatii
intelectuale;
morale !ji artistice a oamenilor. Au fost astfel descopeTite 0 serie de
relatii$i
'de determinari,
pina atunci aproape ignorate;
dar este imposibil
sa admitem ca factorti economici aT fi singurii
care determina compoTtamentul
oamenilorin
societate. Intr-adevar,
este de netagaduit faptul ca &iferite persoane, rase,
popoare puse in conditii economice similare nu se comportCi: in acela$i fel, cgea ce
este suficient
ca sa invalideze
ideea unei pretinse tiranii
exclusive a factorilor
economici. Este 'de neadmis sa neglijam rolul factorilor
psihologici cind avem de-a
face cU'reactiile
unor fiinte umane vii., Nu numai ca ace-$ti factori participa
la
stabilirea
condltiilor
economice, ci ei determina in continuare
toate actele oamenilor,
tului
5) S i g m un d F r e u d, Nouvelles
Paris, 1936, pp. 241~242.
54
conferences
sur la psychanalyse,
Gallimard,
J\Iai presus de toate, redus adesea de catre protagoni~tii sai inculti - in materie de cunoa~tere a offiului la faimoasele Teze asupra lui Feuerbach -,
marxismul ignora de fapt natura umana, ceea ce pe F 1'e u.d nu-l poate lasa indiferent. "De$i proscrie nemilos toate sistemele idealiste $i toMe iluziile - scrie
el -, marx'ismul, pus 'in practicii, a creat el 'insuiji noi himere, care nu sint nici
mai putin indoielnice, nici mai putin indemonstrabile
decit cele vechi. El spera ca,
in cUeva generatii, sa poata transforma
natura umana in aija fel indt oamenii sa
triiiascii in comUn in sinul unei noi orinduiri,
fara a intra 'in conflicte $i efectu'ind,
neconstrin$i, 71mnca necesaTii. Pentru a reprima instincteIe,
ceea ce este indispensabil intr-o societate oTganizata, el Ie deplaseaza, dirijeazii
spre exterior tendintele
umana, in cele din urma bizuindu-se
pe
-agresive ce ameninta orice colectivitate
ostilitatea
saracilar impotriva
celar bogati, pTecum iji pe ostilitatea
oamenilor miirunti
de .aItadati1. impotriva
vechilor
detini1.toTi ai puterii.
Este Tealmente irealizabilii sarcina de a modifica astfel natura umana;
entuziasmul
pe care il suscita
actualmente
in mase miijcarea bol$evici1." 'in vreme ce aceasta noua or'induire socialii este inca nedesav'ir$ita $i este amenintatii
din afara, nu ne permite sa prevedem momentul in care va fi finisata iji stabila. Intocmai ca religia, bol$evismul
Ie face credincio$ilar
sai, spre a-I despiigubi de suferintele
lor, de privatiunile
lor
-actuale, fiigiiduinta
unui timp mai bun, 'in care nici a trebuintii
nu va ram'ine
ne~atisfiicutii.
Acest paradis este,. e drept, situat chiar pe pamint $i oamenii VOl'
putea intra in elintr-un
viitor
mai mult sau mai putin indepartat;
dar Sa ne
(!mintim
ca em'eii in,~i$i, a caror religie nu cunoa$te 0 viata viitoare, au a$teptat
venirea lui Mesia pe pam'int iji ca Evul me diu cre$tin a crezut mereu ca 'impaTapia lui Dumnezeu este apraape" 8).
F r e u d se indoie~te ca natura
schimbata. Posibile sint, insa, pina
G)
Ibidem,
7)
Ibidem,
S) Ibidem,
pp. 244-245.
p. 245.
pp. 245-246.
55
Sa speram ca "deznodamintul"
va fi unul fast. -$i poate fi a:;;a daca, biruindu-ne instinctele primare, in primul rind agresivitatea, yom miza in mod responsabil pe ratiune, in sensul "politicii" Iui Freud.
13. Repere
Oridt de paradoxal ar parea faptul, "complexul
lui Oedip" nu constituie,
cum s-a afirmat, "cheia de bolta" a edificiului psihanalizei freudiene, sau, cum
se exprima R 0 g e r M u c chi ell i, "la grande affaire de Freud" 1). Dovada ca
il putem inlatura, fara ca totu:;;i psihanaliza
sa se prabu:;;easca. De asemeneap
factorul sexual nu constituie dedt 0 latura a determinismului psihologic freudian.
Freud fiind eel care a introdus :;;i fundamentat
notiunea de supradeterminare,
care ia in considerare :;;i alti factorl, intre care un loc esential il ocupa factorii
sociali (relatiile interumane, influent a structurilor
institutionale
etc.). In aceasta
9) E r i c h
Fro m m, La mission de Sigmund Freud, Presses Uni versi taires de
France, 1975, trad. din engleza, p. 95.
10) S i g m u n d F r e u d, Das Unbehagen
in del' Kultur,
mit einer Rede yon
Thomas Mann als' Nachwort, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1976.
1) R. M u c chi e 11 i, La personnalite
de l'enfant, Editions sociales, Paris, 1969',
p.80 ..
56
ruht"
(= "Teo-.
3).
of
- 2)
Schriften,
3)
4)
5)
6)
l' e u d, Massenpsychologie
und Ich-Analyse, p. 261.
Pet e l' J. W 0 1f f, The Developmental Psychologies of Jean Piaget and
..Psychoanalysis, International
Universities Press, New York, 1960, p. 10.
9) V. P a vel
c u, Soma $i Psyche, in "Cronica", VI, 17, 1971.
10) K u r t
LeVI i n, Psychologie dynamique, P.U.F., Paris, 1967, p. 45.
11) B. Mal in 0 VIski,
op. cit., p. 11.
7)
8)
S. F
mai
mult
decit inteligenta,
este
59
permanent
22)
In notita introductiva.
60
trebuie sa Ie cunoasca ~i sa tina efectiv seama de ele, daca vrea sa fie cn adevarat
libel'. In al doilea rind, a fixat practicii psihanalitice un scop elevat, demn de altitudinea rolului istoric al omului, daruindu-se cu 0 rara tenacitate ~i pasiune urn aTIista realizarii acestui scop, prin mijloacele de care d~spunea in domeniul sau de
activitate. In felul acesta psihanaliza freudiana constituie nu numai 0 conceptie
~tiintifica despre psihicul uman ~i phihoterapia corespunzatoare, ci $i 0 fundamentare solida pentru orice program realist de perfectionare
psihologica $i' etica a
omului, de consoli dare a saltului omenirii de la pitecantrop la Homo sapiens, de
la impulsul obscur $i patima, la autocontrol ~i' obiectivitate, de la starile confuz'O
~i anxiogene, la claritate, echilibru $i ponderatie, de la individualismul
feroce,
agresiv, 1a empatie $i altruism, la integra rea sociala, de 1a instinct, incon$tient, la
1'atiune, la. con$tiinta, intr-un cuvint, favorizeaza in mod practic ina1tarea de la
abisal la apical. "j\fetoda. esentialmente
pedagogica",
a cElJ:acterizat-o, pe drept
cuviut, psihologul fraucez G e 0 r g e s Pol i t z e r 3). Optlnd pentru (l exegeza
obiectiva a operei lui Freud, intr-un scurt eseu publicat in ziarul L'Unita, in
care con damna pe cei care in loc sa int21eaga rastalmacesc, lVI a r i 0 S pin e 11 a va
opina $i el ca psihana1iza freudiana constituie un aport ftmdamental
la edificarea
oferindu-ne nu pur $i simplu 0 metodologie a cunoa$terii
unei noi rationalitati,
omului ca atare, ci ~i una de interventiepentru
transform area sa 1,).
Analizind rolul umanist al psihanalizei freudiene
$i subliniind
importanta
cardinala a cunoaterii adecv"ate a realitatilor psihologice de catre cei care conduc
marile procese de transformare
sociala, R e u b e nOs b 0 r n scrie: "Ceea ce il
preoeupa pe reformator,
este de a face tn a$a fel incit oamenii sa gindeasca $i sa.
actioneze rational, in sensul tntelegerii
realitatilor
vietii sociale. Stnt insa putine
lor un seop mtional,
daea se lasiI
spemnte de a se Conferi comportamentului
tara. raspunsintrebarile
fundamentale
cu privire
la sursa unci parti insemnate
a imtionalitatii
omene$ti. Dimpotrivii,
daca reformatorul
social cunoa$te motivatia
incon$tienta
a comportamentu~ui
timan, el este tnarmat spre a da acestor forte
0 directie
obiectivii
$i mtionalii" 5). Identificam
in aceste rinduri
incon$tiente
tocmai "ideea-forta" dezvoltata de Freud in intreaga sa opera. Cultura, in conceptia freudiana, reprezinta elementul prin care omul se ridicii deasupra conditiei animale, element care prezinta doua aspecte esentiale: pe. de 0 parte luarea
in stiipinire
a fortelor
naturii, in vederea satisfacerii tot mai depline a trebuintelor umanitatii, pe de alta parte luarea in stiipinirc
a naturii
uma1ie, prin cunoa~terea ~i dirijarea instinctelor pe caile admise de convietuirea intr-o societate
civilizati'i., in vederea "TegliiTii TapoTtuTiloT dintTe oameni, in special in ceea ce
prive$te repartitia
bunurilor
accesibile" 6). Civilizatia, sustine Freud, trebuie aparata impotriva individului 7), intelegind prin acea.sta 0 opozitie socialmente organizata impotriva individului incapabil sa se ridice la orizontul ratiunii, al eticii
superioare. Psihanaliza a generat astfel nu numai 0 psihoterapie, ci $i 0 pedagogie, punind intr-un mod nou problema eduearii $i reeducarii omului, in concordanta eu civilizatia con creta a epocii, dincolo de orice "experiment
social"
totalitarist.
Dr. LEONARD
GAVRlLlU
3)
1,) ]\-1
Anno LVI,
61
IN1'ROD UC:ERE
IN PSIHAN ALIZA
Partea 'Intii
ACTELE RATATE
5 -
cd. 404
.l.
PREAMBUL
l\U ~tiu dti dintl'e dLlmneavoastra cunosc psihanaliza din lectura san
din auzite. Dal' insu~i rostul acestor prelegeri, menite Sa constituie 0
Introducere in psihanuliza, ma obliga sa procedez ca 9i cum nu ati :?ti
nimic in pl'ivinta acestei terne ~i ati simti nevoia de a fi intiati in e1ementele ei de baza.
Tl'ebuie totu~i sa presupun ea aveti cuno:?tinta de faptul ca pSlhanaliza este un proeedeu de tratament medical al persoanelor care surera
de boli nervoase. Acestea mnd spuse, va pot arata cu ajutorul unui
exemplu ca In acest domeniu lucrurile nu se petrec ca in alte l'amuri
.... Cl In~r-o.
,
v
+'
l'
' .tV"
l'
d
a1e merdlcmn,
rn~l1l~r.a eu coru. neOSHJl_a.m .g~ne~~, emv Sl.~punern un bolner", une LenmcI terapeutIce, ne dam toata sllmta sa mlnimalizam in ochii' s21 inconvenientele :?i si'H dam toate asigurarile
posibile in ceea ce prive:;;te succesul tratamentului. Cred ca sintem' indreptatiti s-o facenl, pel1tl'u ea procedind asHel ne sparim in chipefec~
tiv ;;ansele de reu;;ita.. Procedarn insa eu totul altfel atunci cind supunem
unnevrotic tratalnentulLli psihanalitic. In acest caz 11 punen1 la cureIlt
eu dificultitile rnetodei, eu cl1xrata sa, ell efot'turile ~i sacrificiile pc care
Ie cere; cit despre rezultat, Ii spunem Cd nu-i putem pro:,lite nirnic
v'
,
'<'l~
'bll
~lgur~ ca a;e,:t~~ va CielJ:llae ct~~.l~lU
,In :ar~se 'va COIYl~orta -0 11.aV~1
msu~l, de m~elegerea, de docllltmeCl, ae rabaarea sa. Se mtelege de 1a
sine Cd ,l\'enl TI1oti\T2serioase, a car or irnportanta
0 \Teti sesiza poate
mai ti1'ziu, care ne c1icteaz&aceasti'i conduita neobi~nuita,
Va rog sa nu mi-o luati in nume de rau daca voi lncepe prin a va
trata pentru moment ca pe ace9ti bolnavi nevrotici. Ca atare, nu va
sfatuiesc sa mai veniti sa ma ascultati 9i altadata. In aceasta situatie,
va voi infati9a toate neajunsurile care sint in mod l1ecesar legate de
didactica psihanalizei 9i toate dificultatile care se opun formarii unei
opinii personale in aee;:1stamaterie. Va voi demonstra ca intreaga orientare a culturii dumneavoastra anterioare 9i toate deprinderile de gin~
dire au fa cut din dumneavoastra. in chip inevitabil adversari ai psihanalizei 'ii va voi arata' ee anumeaveti de 111vinsin dumneavoastra in~iva, spre a domina aceasta ostilitate instinctiva.. Fire:;;te, nu va pot
spune dinainte ceea ce veti dobindi prin prelegerile ill21e din punctul
de vedel'e a1 intelegerii psihanalizei, dar in mod sigur va pot afirma ca
faptul de" afi asistat 1a aceste prel~geri nu va va face capabili sa intreprindeti 0 cercetare sau sa conduceti un tratament psihanalitic. Dar
daca exista cumva printl'e dumneavoastra cineva care, nemultumindu-se
Cll 0 cunoa9tere superficiala a psihanalizei, ar dod sa intre in contact
permanent cu ea, nu numai di l-a~ sfatui Sa-9i schimbe intentia, ci l-a~
pune direct in garda impotriva unei asemenea tentative. In situatia
acfuala, acela care ar alege aceasta cariera s-ar priva de arice posibi-I-
67
iitate de succes universitar ;;i s-ar afla in calitatede practician in mijlocul unei societati care, neintelegindu-i aspiratiile, il va privi cu nein"",
credere ;;i ostilitate :;;iva fi gata sa dezlantule impotriva lui toate spirite1e re1e care stau lapinda in ea. probabil va yeti face 0 idee suman'!
asupra multitudinii acestor spirite' rele fie ;;i numai gindindu-va la
faptele pe care ni Ie ofera razboiul.
Exista .totu:;;i persoane pentru care arice cuno;;tinta nouaeste atragatoare, i,n pofida inconvenientelor la care am fikutaluzie.
Daca unii
dintre dumneavoastra apartin acestei categorii ;;i, fara a se lasa descut"ajati de avertismentele mele, VOl' 1'eveni aid data viitoare, ei VOl' fi
bineveniti. Dumneavoastra toti aveti ins8. dreptul dE:a cunoa;;te dificultatile psihanalizei.
Cea dintii. dificultate este inerenta insa;;i didactidi psihanalizei. In
invatamintul medical este utilizat in mod obisnuit simtul vazului. Vedeti 'preparatul anatomic, precipitatul care se 'formeaza' in eprubeta ca
rezultat alunei reactii chimice, contractia mu:;;chiulul ca efect al excitariinervilor
acestuia. Mai tirziu se prezinta simturilor dllmneavoastra
bolnavul, cu simptomele afectiunii sale, produsele procesu1ui sau morbid ;;i, in multe cazuri, vi se pune sub ochi, izolat, chiar microbul care
a provocat boala. In chirurgie asistati la interventiile acute pe bolnav
si chiar trebuie sa incercati sa Ie executati dumneavoastra insiva. Pina.
~i in psihiatrie 1) " prezenta~ea bolnavului, 'cu jocul schimb3.to~ al fizionomiei sale, cu felul sau de a vorbi ;;i a se comporta, va pune la dispozitie 0 multime de date de observatie care va lasa 0 impresie profunda
:;;idurabila. Astfel, profesorul in invatamintul medical indepline;;te rolul
unui ghid ;;i al unui interpret care va in80te:;;te intr-un muzeu, in timp
ce va puneti in relatie. directa cu obiectele ;;i s1nteti incredintati ca yeti
dobindi, printr-o perceptie nemijlocita, convingerea despre existenta
unor fapte noi.
Din nefericire, lucrurile se petree eu totnl diferit in psihanaliza. Tratamentul psihanalitic nu comporta dedt un schimb de cuvinte intre
pacient;;i medic. Pacientul vo1'be;;te, }')oveste:;;teevenirriente din viata
sa anterioara ;;i impresii din prezent, se plinge, i9i confeseaza dorintele
pornirile sale afective. Medicul il asculta, se straduie9te sa dirijeze
cursul ideilor pacientului, il indeamna sa-:;;i aminteasca, ii orienteaza
atentia in anumite directii, Ii da explicatii :;;i observa reactiile de comprehensiune sau de respingere pe care Ie provoaca in acest fel la bolnay. Anturajul neinformat al pacientilor no;;tri, car,e nu se lasa convins
dedt de ceea ce estevizibil9i
palpabil, de preferinta de acte ea aeelea
care se desfa:;;oara pe ecranul einematografic, nu pier de niciodata oeazia
de a-;i;l manifesta indoiala eu privire la efieacitatea pe care 0 pot avea,
ca mijloc de tratament, "simplele eonvorbiri" 2). Aeeasta critic a este
inconsecventa ;;i ilogica. Oare nu aceia:;>ioameni ;;tiu sigur ca bolnavii
doar "i;;i inchipuie" ca au cutare sau cutare simp tome ? Initial cuvintele
fiiceau parte din magie ;;i inca in zilele noastre cuvintul ;;i-a pastrat
mult din puterea sa 111agic2lde odinioara. Cu ajutorulcuvintelor
un om
1) In eeea ce prive~te delimitarea pe care Freud 0 opereaza intre psihanaliza
$i psihiatrie, sa se vadii capitolul introduetiv din partea a treia a eartH, eonsaeratii
teariei psihanalHice a nevrozelor. (Nota had.)
2) In textul original:
"wie man clurch blosse Reclen etw'-s gegen die Krankheit
ausrichten kann". (Nota trad.)
isi poate face semenu1 fericit sau iI poate impinge 10.disperare, cu ajut5ru1 cuvintu1ui profesoru1 transmite ~tiinta so. elevilor, iar un orator
pune st.ipinire pe auditoriu ~i Ii determina judecatile ~i deciziile 3). Cuvintele declan~eaza afecte ~i constituie pentfu oameni mijlocul general
de influentare reciproca. Sa nu cautam deci sa diminuam valoarea pe
care 0 poate prezenta utilizarea cuvintelor In psihoterapie ~i sa ne
multumim sa asistam ca auditod la schimbul de cuvinte care are IDe
intre psihanalist ~i pacient.
Dar nici acest lucru nu ne sta in putinti'L Conversatia care constituie
tratamentul psihanalitic nu ingaduie auditori ; ea nu se preteaza la demonstratie. Firc'?te, in cursul unei Jectii de psihiatrie poate fi prezentat
studentilor un neurastenic sau un isteric care sa-~i exprime necazurile
~i sa-~i descrie simptomele. Dar aceasta va fi totuI. Cit- despre informatiile de care are nevoie psihanalist'.ll,bolnavul
nu Ie va transmite
decit daca are pentru medic 0 inclil1c:tie afectiva deosebita; de indata
ce va sesiza prezenta fie :;;i a unui singur martor indiferent, bolnavul
va tacea'). Aceasta se datorc:;;te faptulul ca informatiile privesc ceea
ce este mai intii11 in viata bolnavului, ceea ce el, co. persoana sociala
autonoma, trebuie sa ascunda fata de ceilalti, in sfir;;it, se refera 10.
ceea ce el, ca persoana com;tienta de unitatea sa, nu vrea sa-~i marturiseasca nici sie;;1.
Deci nu puteti asista, co. auditori, 10.un tratament psihanalitic. Despre
aceasta puteti fi doar informat :;;i, in sensul -cel mai riguros 0.1 tetmenului, nu aveti posibilitatea sa cunow?teti psihanaliza dedt din auzlte.
Faptul de a nu putea obtine decit informatii, co. sa zicern a~a, de a
doua mina, va creeaza conditii neobi9nuite in ceea ce prive~te forinarea
unei opinii. Totul depinde, In mare masura, de gradul de incredere pe
care vi-l inspira aeela care va informeaza despre psihanalizii
Imaginati-va pentru 0 clipa Ca asistati nu 10. 0 lectie de psihiatde,
ci 10. 0 lectie de istorie ~ica vorbitorul va. poveste9te despre viata ::;i
faptele de anTIe ale lui Alexandru eel Mare. Ce motive ati avea sa credeti in veridicitatea expunerii sale? La prima vedere situafia pare inca
;;i mai defavorabila deciti:n cazul psihanalizei, caci profesorul de istorie
n-a luat parte nicidecum la expeditiile l~i Alexandru, pe cind psihanalistul va vorbe9te eel putin de fapte in care el insu9i a indeplinit un
1'01. Dar aici intervine a circumstanta care 11 face pe istoric demn de
crezare. EI paate, de exemplu, sa va trimita 10.scrierile vechilor istorid,
contemporani cu evenimentele in cauza sau destul de apropiati de e1e,
adica lei cartile lui Plutarh, Diodo!', Arrian etc. ; el va poate pune sub
3) Acest adevar este adesea subllniat ~i de protagoni~tii psiholingvisticii ~i
semioticii din zi1ele noastre .. "Lucian din Samosata - scrie de pilda A dam
S c h a f f - poveste~te di galii. il reprezentau pe Hercule - simbo1u1 puterii ca pe un -barbat batrin care trage dupa sine oameni ale CarOl'urechi slnt legate
eu lanturi de aur de limba eroului Gamenii ace~tia, serie Lucian, il mmeazaeu
placere ~i- cu bucurie pe eel ce i-a sUbjugat, de~i 1e-ar fi u~or sa se elibereze.
Aceasti:i imagine poate fi explicaUi prin convingerea galilor ca forta fiziea nU
inseamna nimic in comparatie eu puterea euvintu1ui" (Introducere in semantica,
Bueure~ti, Editura $tiintifica, 1966,p. 129).(Nota trad.)
{) Telmica "pereti1or unitransparenti", pusa 1a pUnet mai tirziu, ar fi permis
vizionarea ~i - eu ajutoru1 metode1or de inregistrare fonica - audierea nestinghcrita a ~edintelor de cura psihanalitica. (Nota !rad.)
69
G)
S. Freud .a _fo~t preocupat toa~a vlata de personalitatea
fondatDrului cultull1i nlozaic; caruia Tn ultin1ii ani ai existentei sale i-a consacrat un \lE~ststudiu
(i1,1 aise $1 monoteismul),
111 care Ineearea,
printre altele, s2n:;;iclarHice nu numai
originile religiei evreilor,ci 9i originile antisemitisrnului.
".i~m fast uin1it sa constat -'- scrie ellntr-o
scrlsoare datata 14 dee. 193"7-ca
:x?erien'~a
70
extelentmijloc
nu poate ffutilizat
dedt individual i?i nu se apliccl
niciodata untii grup l3)
,Acces1.l1uidumneavoastra la upsihanaliza" se mai opune9i 0 aWi
difkultate careinsa nu mai este inerentapsihanalizei
caatare:tQcrnai
dumneavbastra sinteti. responsabilide
aeeasta, din eauzastudiilor
dumneavoastra medicale anterioare. Pregatirea pecare
atiprimit-o
pina
in prezent a imprimatgindirii
dumneavoastra 0 anumita. orientare care
va indeparteaza. mult de psihanaliza. Ati fost. deprini?Lsa..atribuiti fUnc~
~iilor organisffil.).lui ~i tulburari10r acestora cauze anatomice, sa Ie .expIicati plasindu-va din punctul de vedere}l chimiei $1fizicii, .sa Ie eon~
cepeti din punet de vedere biologic, pe dnd interesul dumneavoastya
nu. a fost orientat niciodata spre viata psihica prin care, ell toate aces-.
tea, culmineaza function area admirabilului $1 complicatului. nostruorganism. Tocmaide aceea ati. ramas strEtini de modul dea gindi PSillOlogic $i de aceea v-ati obi$nuit. sa priviti cu. neincredere acesf< mod de
a gindi, refuzlndu-i arice earacter $tiintific i?i abandonindu-l. prQfanilor,
poetHor, filozofilor naturE .i?i mistkilor. Aceastainseamna
sigur 0 limitarepentru activitatea dumneavoastra medicala, cad, a~a cum este regula
in to CIterelatiileumane,
bolnavul incepe>lntotdeaunaprina"i?i
prezenta
fateta sa. psihica$imai
.tem tare multsanufitiobligati,.
spre p~guba
dumneqvoastra,sa ..1e l<'isatiprofanilor,. vra~ilor. i?irnisticilor,. pe care-i
lncerpati
dispretuiti'atit, .obqnfiparfe cii11.
illfluent~ terapellticapecar~
.
s~oexercitati.d '..........
><
...... >i<
...
. .En T1U n~socotescmotivele .invocatespre .<t.scuza.ACe~s;talacunadin
pregatixeadumneavoastra.Incane
lipse~te acea ~tiintafilozofica
auxiliarS. pecare s-o puteti utilizaln atillgerea scopurilor eerute deactivitatea medicali'!. Nici filozofia speculativa, nid psihologia desciiptiva, niei
psihologiadenumita
experimentala ~i care se alatura fiziologieisimturilor nn sint capabile, Cli?acum sint ele predate in ~coli, sa va furnizeze
date utile en privire 10. Ta.portul dintre cOrp $i suflet $i sa va oiere
mijlocul dea intelegeotulburare
psihica posibila.Chiar in cadru1medicinii, psihiatria, este adevarat, se ocupa dedescriereatulburarilorpsihicepecare
Ie observai?i de reunirealorin
tablouri elinice .morbide"
dar, in momentele lorcele mai bune, psihiatriise intreaMei
in~i~idadi
p:e.zen~a:ile lor. r:ur desc:'ip~i,::en:~rita~:ltur~elede. i?tiinta. Nu. eunoa~tem
me1 ongll1ea, mo mecamsmul, nm legatunlereclproce.
alesnnptomelor
din care se compun acestfj. tablouri nosologice; nid omodificare
demonstnbilc'i a organului anatomic, 0.1sufletului nu .1e,S:orespuJ:'lde; eit
despremodificarile. invocate,acestea nudau. nicla ..explicatie Teferitoar.e
~a simptome. Aceste tulburari' psihicenu
sintaccesibi1e unei >actiuni
_terapeutice decit in masura in care eleconstituie
efecte secundare ale
J~meiafectiuni organke oarecare.
sestraduie~te 8-0 inla!ure.
AceastE1este 0 lacuna pe earepsihanaliza
Ea' vrea sa olare psihiatriei bazapsihologica caI'@'n lipse$te, sperind sa
deseopere te1'enu1 comun care sa faca inteleas;",intilnirea dintre p tulburare somatica .,;;i'0 t1.l1burare psihica. Bpre a ajunge. aici,psihanaliza
trebuiesase
tin a 1a distanta de orIce presup~zitie de ordin anatomic.
.d
........
'%
tentelor de care se love~te aceasta cercetare. Vreti sa ~titi cumne explleam noi faptul? Sintem de pareni ca cultura a fost creata sub presiunea necesitatilor vitale si in dauna satisfacerH instinetelor si ea ea este.
in mare p~te, recreata' in acela~i fel, fiecare n.ou individ component
al societatii umane repetlnd, in benefieiul ansamblului colectivitatii, S2crificarea propriilor instincte. Printre fortele instinctive refulate in acest
mod, pulsiunile sexuale indeplinesc un rol considerabil; ele sufera (>
sublimare, adiea sint deturnate de la scopul lor sexual ~i orientate spre
seopuri socialmente superioare ~i care nu mai au in ele nimie sexual. 7)
Dar ne referim aici la 0 structura instabila; instinetele sexuale sint
greu de infrinat ~i fiecare individ care are a participa lao activit ate culturala se expune pericolului de a-~i. vedea instinctele rezistlnd acestei
refulari. Societatea nu vede 0 D1ai grava amenintare pentru cultura sa
declt aceea pe care ar prezenta-o libertatea instinctelor sexuale ~i revenirea lor la scopurile primitive 8). De asemenea, societatea nu ar adn,ite
sa i se reaminteasca aceasta parte obscura a fundamentului pe care S8
sprijina; ea nu are nici un interes ca forta instinctelor sexuale sa
I'ecunoscuta ~i ca importanta vietH sexuale sa fie I'elevata fiecaruia; ea
a adoptat mai degraba 0 metoda de educatie care consta in deturnarea
atentiei de la acest domeniu. Tocmai de aceea ea nu se impaca eu aeest
rezultat ~tiintifie alpsihanalizei de care ne ocupam noi : ea l-ar ve~teji
bucuroasa ea Hind contrariu punctului de vedere estetie, condamnabil
din punet de vedere moral, periculos in toate privintele. Dar nu eu
repro~uri de acest gen se poate suprima un rezultat obiectiv al muncH
~tiintifice. Daca vrea sa se ~faca auzita, obiectia trebuie sa se transpum\
pe plan intelectual. Or, natura umana este astfel eonstruita incH sintem
inclinati sa consideram drept injust ceea ce nu ne este pe plac ; in acest
eaz este u~or de gasit argumente pentru justificari. Astfel, societatea
transformadezagreabilul
in just ~i combate adevarurile psihanalizei cu
argumente logiee 9i faptice din domeniul afectivit."itii, mentinindu-~i
obieetiile, sub forma de prejudecati impotriva tuturor tentativelor de
respingere.
Se euvine insa sa observam ea in formularea fiecarei teze critice.
noi nu am vrut sa manifestam nici 0 tendinta. Singurul nostru scop a
fost sa expunem 0 stare de fapt pe eare credem ea am constatat-o ca
urmare a unei munci perseverente. Credem ca avem dreptul sa respingem ~i de data aceasta interventia unor eonsiderente utili tare In
mlmca 9tiintifica ~i aceasta chiar inainte de a examina daci'i teme:riJe
in numele carora ni se impun aceste eonsiderente sint sau nu justiflcate.
Acestea ar fi numai citeva din difieultatile eu care va yeti confrunta
in alternativa ca va yeti ocupa de psihanaliza. Pentru ineeput este p:rea
multo Daca aceasta perspectiva n~ va inspiHminta, pu~em continua.
*"
8)
73
II
ACTELE RATATE
Vall 1ncepe nu ell supozitii,
ci eu 0 cercetare
avYnd ea obiect anumite fenomene, extrem de frecvente, de eunoseute ~ide insuficient apredate ~ieare n-au nici () legatura. eu starea morbida, deoarece ele potfi
observate la orice am sanatos. 81nt eno111ene pe care Ie desemnifm cu
termenul generic de act~ ratate ~i care se produc cind 0 perso:ma pronunta sau serie, dindu-:;;i seama saunu,
un .alt .cuv1nt dedt eel pe care
vreasa-l
rosteasea san .s2-1 a~tearnape
hYrtie(lapsus),.
cind cite~te,
btr-un
text imprimat sau manuscris. unalt
cuvint dedi cel realmente
tiparit sau seris (falsa lectura), sau' cind aude altccvad\?clt
ceca ee
ev .v
. tV f 7 ~
"'
v t v d
t I' .
Be spune, ~a~a ea aceas ,2 . J Cic8Ci.1!erc~"J~ze vaUO-h.wasa
"1ma
e 0 "u OU-.
I'areorganlc,~i
a aparatLll}.11 audltlV. _u altl serle de r2110Tnene de acegen are la baza uitt1reaJ Inteleginu1.1-se insa eEl nu"este vorba de b
de du:tata, ci -n10nientana,
ca de pilda in cazLIl In carecin.e\la
T1Llpoategasi
llnIlu~Dc
pe care -i~ s;tie ~i IJe care 1:1re.cunoa~te
regLllat,
-sau
sa pun:a In aplicare un proiect de care totLl~i i~i all1jn.fe~te_lD2i
~i care, in consednf:a, nn este uitat deelt pe moment. Intr-o a
trc'iJ. scrie, tO~lnai conditia lTIOmentanllllli este aceea care lipse,~tc; ca
{:I~~e~zem.pluatllnci
cIJldcin2"\ra nu izbtlt.e~te sa ga.sea~:.ca un obiec:t
care
pllS, ell to ate acest'2a, tlndeva la ID.de:-nirl3.: ~hl
cazurile de pieTderi,
Intr"Ll totul analoage.
Este vorba de
tratate in rood difeTit
de celelalte cazuri de Llitar"c
7 "'
~i ne ce'ITtrari2czil, in lac de a Ie
~i anumite
erori, in care
pregnant, ca
clnd creder:n
mai ID.ainte si despre ,caj'e vorn
curn 111 le~arn ncjJ!rEcZelltslt. Tuturor acestora
aser:n.5.na.toai"e,
cLlnOSCtrte
cC']TiPre~hen
Se
mOJllJerlt:meiLlte
l'ucruri
c,rce
IJlrtea
SU.D
ti-rZILl
Ii
au
ternlf~nii care Ie
un
mare
drtrata
:r.Jun:cd arareori
dirltre aceste fapte,
obie(te,
capata
0 anumitil
.inlportal1ta
practiciL
JJQ a.ceea
ele -n_tl trez'2SC
TI1are inJeres, nu datl']oc
laafecte sllperficiale
. In leg~tUl~aeu
aceste' fen~)l~~ne ~a v~i retine
~C:LnT)atentJa. D:lr ~a
9" aud oblectm.c1 eu 0
mcl1spusa: "In neeuprmsa lume extenoara,
rlestr'lI1S~i a vietii psillice
atitea enigrn.e granca ~.l ~n lurneanlai
1) De exemplu,
versprcchen (lapsus), verlesen (falsa lcctura) , veThoren (falsa
auditie), verlagen (imposibilitatea de a ,?'asi un obiet:t DUS de-o carte) etc. (Nota
trad.)
~
.
74
cl
\'0.
ll~cep? prin a
aceasta?
"\Ta
preti:nde
Ot IUIJtele acesteanu
\1,3.
IYlarunte.
ca e~~ista evenirnerlte
inla.rrtuirli
fello1Tlen.ale a lu.mii ~i care a1" 1 IJUtlltJ tot atit de
sa
nLl se fi IJrodus? Rtlplnd Insa deterDli:nisrrrul
V'2fscll, fie 9i irltr-un
singur punct, rasturnaD1 intreaga -coIlcepfte ~tiint-lfica asupra lU111ii. \Ta
76
sau iritate,sint
normale din toate punctele de vedere ~i numai mai
Hrziu, tocmai ca 0 urmare a actului ratat, se atribuie acestor persoane
{) iritare pe care ele refuza s-o admita. Este cam simplista afirmatia care
.pretinde ca 0 concentrare a atentiei asigura executia adecvata a unei
activitati, pe dnd diminuarea atentiei ar avea un efect contrar. Exista 0
lTmltime de actiuni pe care Ie executam in chip automat sau cu atentia
scazuta, ceea ce nu dauneaza cu nimie gradului lor de precizie. Individul
care, plimbindu-se, abia daca ~tie unde se duce, cu toate acestea nu ratace~te drumul :;;iajunge la destinatie fara a bijbii. Pianistu1 exersat lasa
5~1-icad.. degetele, fara a reflecta, pe clapele potrivite. Fire~te ca i S8
poate intimpla sa gre:;;easca, dar daca actul automat ar fi de natura sa
sporeasca ~ansele de eroare, atunci tocmai virtuozul a1 carui act, ca
urmare a unui exercitiu indelungat, a devenit pur automat, ar trebui sa
fie :;;i cel mai expus gre~elii. Dimpotriva, insa, vedem ca multe actiuni
reu:;;esc indeosebi atunci cind nu constituie obiectul unei atentii spedale, iar gre:;;eala se poate produce tocmai atunci cind tinem in mod deosebit sa reu:;;im 0 executie perfecta, adica atunci dnd nu are loc 0 abatere
a atentieL In acest caz putem spune ca gre~eala este efectul "emotiei".
Dar de ce emotia nu ar mari mai curind atentia indreptata spre 0 actiune careia i se acorda maximum de interes? Cind, intr-un discurs
important sau in cursul unoI' tratative, cineva comite un lapsus ~i afirma
contrariul a ceea ce voia sa spuna, el comite 0 eroare care cu dificultate
poate fi explicata prin teoria psihofiziologica sau prin teoria atentiei.
Adele ratate insele sint insotite de 0 multime de mid fenomene
58cundare pe care nu Ie intelegem~i pe care explicatiile propuse pin a in
prezent nu Ie-au facut mai inteligibile. Cind, de exemplu, am uitat pe
moment un cuvint, ne impacientam, cautam sa ni-l reamintim :;;inu avem
Ddihna pina cind nu-l regiJ.sim. De ce omul, contrariat la culme, in ciuda
dorintei pe care :;;i-omanifestiJ., reu~e:;;te atit de rar sa-~i indrepte atentia
asupra cuvintu1ui care, cum insu:;;i ne-o spune, Ii "sUi pe linlba" :;;ipe
care il recunoa:?te de indata ce il prommta cineva in fata lui? Exista,
apoi, cazuri in care actele ratate se multip1ica, se in1antuiesc intre e1e,
32 in10cuiesc reciproc. 0 data uiti de un rendez-vous;
data urmatoare
'?ti hotarit sa nu-l mai uiti, dar reiese ca din gregea la ai notat 0 aHa
ora. In timp ce cauti, prin tot fe1ul de artificii, sa-ti reaminte~ti un
<:uvint uitat, iti scapa din memorie un a1 doilea, care te-ar i putut
ajiJta sa ti-l aminte9ti pe primul ; :;;ipecind porne~ti in cautarea acestui
a1 cIoEea cuvint, uiti un 0.1treilea, :;;ia~a mal departe. Acela~l lucru, se
S;tie, se poate produce ~i in cazul erorilar tipografice, 'pe care Ie putem
considers. acte ratate ale culegatorilor de litere. 0 eroo.1'e de. acest gen.
s-a strecurat intr-o zi intr-o publicatie social-democrat!l. In reportajul eu
pdvire 10. 0 anumlta solemnitate, se putea eiti: "Am remarcat, printre
cei prezenti, pe Alteta sa Kornprinz-u[" (in loc de Kronprinz, printul
Tno~tenitor). 1\ doua zi ziarul a incercat sa dea 0 rectificare ; scuzlndu-se
pentru eroarea sa, serio.: "fire~te, am volt sa spunem Knorprinz-u[" (de
asemenea in loc de Kronprinz). Vorbim, in aceste cazuri, de un geniu
rau care trage sforile gre:;;elilor de tipar, de spiridu:;;ul din caseta tipografica, expresii care depa:;;escsemnificatia unei simple teorH psihofizio1ogice a erorilor de tipar ..
Probabil ~titi, de asemenea, ca se pot provoca fapsusuri de limbaj,
a,?a zicind prin sugt?stie. Exista, in legatura eu aceasta, 0 anecdota : un
actor novice este intr-o zi distribuit, in piesa "Fecioara din Orleans", in
77
importantulrol
care consta in a-i anunta regelui ca conet.abilul i;;i
preda sabia (Schwert). Or, in timpul repetitiei, unul dintre figuranti s-a
amuzat suflindu-i actorului timid, in locul textului exact, l1rmatoarele:
Confortabilul i;;i preda calul (Pferd) 3). $i s-a intimplat ca aceasta gluma
proasta sa-;;i atinga tinta:
nefericitul
actor a debutat realmente,
in
cursul unei reprezentatii,
prin fraza astfel modificata, ;;i aceasta in ciuda
avertizarilor
pe care Ie-a primit in legatura cu aceasta sau poate tocmai
din cauza acestor avertizari. Or, toate aceste mici particularitati
ale actelor
ratate nu se explica in mod satisfacator prin teoria atentiei deturnate.
fi falsa. Ca sa fie intruc
Ceea ce nu vrea sa spuna Cd aceasta teorie
totul satisfi'icatoare, ea are nevoie de completari. Pe de aHa parte, adevarul este ca numeroase acte ratate Dot fi examinate si dintr-un alt pune\:
L,
de vedere.
13.1'
78
cuvintuluipreeedent
Brust [piept]. Avem prelungire
sau repetitie superflua a unui cuvlnt in fraze ea acest nefericit toast: "leh ford ere sie
auj, auf das \Vohl unseres Chefs cwfzustossen" ("Va invit sarigiiti pentru
prosperitatea
:;;efului nostru", in loc de "sa beti - anstossen - pentru
prosperitatea
:;;efului nostru"). Aceste trei forme de lapsusuri nu sint pre a
frecvente. Veti gasi mult mai multe observatii referitoare la lapsusurile
care rezulta dint1'-o contmctie sau dintr-o. asociatie, ca in cazul in care
un domn abordeaza pe strada pe 0 doamna, spunindu-i:
,,\;Venn sie'
gestatten, Frauleiri, mochte ich sie gerne begleit-digen"
("Daca imi permiteti, domni:;001ra, v-a:;; insoti bucuros" - cel putin asta voise tinarul
sa Sptma, dar el a comis un lapsus prin contraqie,
combinind cuvintul
begleden, a insoti, cu beleidigen, a ofens a, a fi Epsit de respect), Voi
spune in treacat ca tinarul p1'obabil nu s-a bucurat de prea muIt succes
pe Enga tinara, fata, Voi cita, in sflqit, ca exemplu de- substitufie, aceasta
fraza imprumutata
dintr-unul
din studiile Iui Meringer :;oi Mayer: "Pun
prepal'atelein
cutia po:;;tala" (Briefkasten),
pe cind voise sa spuna "in
incubator" (BriiBcasten).
Incercarea de explicatiepe
care cei doi autori mai sus amintiti au.
crezut ca 0 pOt deduce din eolectia lor de exemple imi pare eu tOlul
nesatisfacatoare,
Ei socot Cel sunetele .;;i silabele unui cuvint au valeri
diferite S1 ea 1nervatia~) unui element (sunet sau silabe.) eu 0 valoare
supcrioal:a poate ex~rcit:.,- 0 infJuenta perturbatoare
asupra inervatiei
e1en12'1.te101'eu 0 va10,,11'emai seazuta. Aceasta explicatie nu corespunde
dedt cClzurilor, de altIel putin frecvente, din a doua ~i a treia
In celelalte l~~jJsusuri
predominare
a anllmitor
SUYlete Clsupra
altora, admitincl ca eo. exista, 11U joaca niei un ro1. Cu toate aC'2~;tt;a,
lapsustlrile cele Dlai freCv2nte slnt ae:elea'in care u~n ClIVIYlt ,este inlocuIt
pdn a1tul asemanator, iar aceasta asemElnare Ii S2 pare multora suficienta
eel. S2 e:~IJlice fen0111eli.ul. Un profesor~ bunaoara~ afirn1a in lectia sa inall-gurala:
"l'Ju sint dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele
prc:d.2cesorullli
D1eu", pe Ciild el '.roise sa spuna:
"I\Ju r11a COllsider 0
2~ltoritate destul de r:lare (geeignet) ca sa apreciez etc." Sau UI'l alt
exenlpl-u; "Irl ceea ce prive~te aparatul genital al Iemeii, In. ciuda 11U""
Tneroaselor teTl,tatii (1lersuchllngen) ... scuzati~ 111ciuda nllmeroaselor
tentative (V ersuche ) ...".
Dar laI}susuJ eel mai freC\l.erlt ~i cellnai fral=r8.rlt este acela care C011sta
'in a spnne exact contrariul a ceea ce voiai sa spui. Este evident ca in
acest caz relatiile tonale si erectele de similitudine nu joaca dedt un rol
minim;
ca 0' substituire' a acestor factod se poate invoca faptul ca
exista intre cantrarii 0 strinsa afinitate conceptua1a ::;;i ca ele sint extrem
de apropiate in asociatia psihologica. A vem ex em pIe istorice de acest
gen: un pre::;;edinte 0.1 camerei deputatilor
din Austria a deschis intr-o
zi gedinta eu cuvintele;
"Domnilor, constat prezenta unui numar de ...
mernbri :;;i,'in consecinta, declar :;;edinta inchisa".
Grice aWi asociatie racila, susceptibila,
in anumite circumstante,
de
interpretari
deplasate,
poate produce aceIa:;;i efect. Se poveste:;;te, de
exemplu, ca in cursul unui banchet dat cu prilejul casatoriei unuia
dintre copiii lui Helmholtz Cll fiica marelui 9i cuhoscutului
industria::;;
'V. Siemens, ilustrul fiziolog Dubois-Reyrnond
a pronuntat
un discurs
~) "die Inne1'vation" In textul original. (Nota trad.)
79
adeler ratate, asupra intentiilor pe care acestea Ie reveleaza.ln consednt.a, vom examina fara intlrziere, din acest punct de vedere, un numar
rnai important de date de observatie.
Totu~i, avind de realizat acest proiect, va invit sa parcurgem Impre una 0 aWl. cale. Multor poeti li s-a intfmpiat sa se slujeasca de lapSilS sau de aIte acte rat ate drept mijloc de reprezentare poetica. Prin el
insu~i, faptul o.eesta este indeo.juns pentru a dovedi ca poetul soeotei/te
actal rato.t, de exemplu lapsusul, co.nefiind lipsit de sens, cu o.tHmai rnult
en dt el 11 produce in mod intentionat. Nimeni nu va adrnite ea poetul
a gre~it scriind ~i ca a lasat sa subziste gregeo.la sa, ca un Iapsus in gura
per,>onajului. Prinlapsus poetul vrea sa sublinieze ceva ~i nu ne este greu
sa constatam ca el dore~te sa ne avertizeze asupra persoanei respective
care este distrata, obosita sau amenintata de un aeces de migrena. Dar
dacii. poetul se sluje~te de lapsusui eu sens,fire~te ca noi nu trebuie sa-i
exageram importanta. Un lapsus poate fi in realitate totalmente lipsit
de sens, poate sa nu fie dedt un accident psihic sau sa nu aiba sens
dedt in chip exceptional, fara a-I putea refuza poetului dreptul de a-I
spiritualiza prin inzestrarea cu un sens, spre a-I pune astfei in serviciul
intentiilor pe care Ie urmare~te. Nu va mirati deci daca va spun ca in
. leg3.tura cu acest subiect va puteti instrui mai bine citindu-i pe poeti
dedt studiind lucrarile filologilor ~i psihiatrilor.
Gasim un asemenea exemplu de lapsus in "Wallenstein" (Piccoiomini,
actui I, scena a V-a). In scena precedenta, Piccoiomini a Iuat cu infIacarare partea ducelui, glorificind binefacerile pacH, binefaceri care
:'i-au dezvaluit in cursul caIatoriei pe care a facut-o il1sotind-o pe fHca
lui Wallenstein in tabara de razboi. El Ii lasa pe tatiU acesteia ~i pe
trimhul curtii in ceo. mai profunda consternare. Si scena continua.
QUESTENBERG. Vai noua! Unde am ajuns, 'prieteni ? aare 11 vom
Iasa, sa pIece cu rnintea stapiniti'i de aceasta himera, fara a-I chema
inapoi ca sa-i deschidem numaidecit ochii ?
aCTA VIa (tulburat dintr-o profunda reflectie). - Pe aimei mi i-a
deschis el acum ~i ceea ee vad este departe de it ma bucura.
QUESTENBERG. La ce te reieri, prietene ?
aCTA VIa. Fie blestemata aceasta caIatorie !
QUESTENBERG. De ce ? Ce s-a intimpiat ?
OCTAVIa. Vino t Trebuie sa merg neintlrziat pe nenorocita urma, pe
car;j 0 vad cu oehii mei... Vina ! (Vrea sa-l duca cu sine).
QUESTENBERG. Ce ai ? Unde vrei sa mergi ?
aCTA VIa (grabH). La ea 1
QUESTENBERG. La ...
,
OCTAVIa (revenindu-~i). La duce ! Sa mergem etc.
Octavio voise sa spuna: "La el, la duce !". Dar ei saV.ir~ise un
~i prin cuvintele La ea ne reveIeaza (eel putin noua)faptul ca a
ghicit sub ce influenta exalta tinarul razboinic binefacerile pacii.
O. Rank a descoperit in opera lui Shakespeare un exemplu de acela~i
gen, i.nca ~i mai frapant. ExempIuI este extras din Negustorul din Venetia,
mai precis din celebra seena in care iericitul indragostit are de ales intre
tre\. Eldite. Nu a~ avea nimie mai bun de facut dedt sa va citesc scurtu!
in care Rank se refera 10. acest detaliu.
Negustorul din Venetia de Shakespeare (actul III, scena a II-a)
un caz de lapsus foarte subtil motivat din punet de vedere poetic
striHucit pus in valoare din punct de vedere tehnic; ca 91 exempiul
6 -
cd. 404
81
desC01)erit de Freud
111
n\~)"allenstein", acesta
dovedeste
capoetli
c-:"~::l~;:;C
bine mecanismul ~i sensul actului ratat :;i presupun .vi' auditor i~telegere3
sensului sau .. Constrinsa de tatal ei' sa-~i aleaga un sot prin tragere 1a
sorti, Portia a reu~it,. printr-o fericita intimplare, sa scape de toti pretendentii care-i erau dezagreabili. Gaslhd in sflqit in Bass~mio 0 persoa::ia
pe plac, ea se teme ca nu cumva ~i 81 sa aleaga sortul neci~tigator.
AI' dad, a~adar, sa-i sugerezein modul eel mai dellcat ca 9i-n acest caz
el poate fi sigur de dragostea ei, dar legamintul fi'lcut a impiedlca s2-1
incul1o~tinteze cic acest fapt. Pe cind ea este prada acestei lupte j!jterioare, poetul 0 face sa-1 spuna pretendentului drag;
"Ramii, te rog ; mai ramii 0 zi sau doua mal ina1nte de a te lnCTedinta hazardulu1, cad daca alegerea durnitale va fi neizbutita,
voi
pierde compania. Deci a~teapta. Ceva imi spune (insa nudrBgostea)
ca nu doresc pierderea dumitale ... A~ putea sa te ciilauzesc, in a~c: fel
incH. sa te fac sa alegi ceea ce trebuie, dar a~ deveni sperjura ~i ji-a~
\1Oi-0. Astfel s-a1' putea sa nu ma obtii ~iatunci m-ai face sa regre: ca
n-am saviqit pacatul de a fi sperjura. Ah, .ochii ace~tia care m-au :ulburat si m-au impartitin doua ; una care iti apartine, cealaltii can? 2te
a dumltale ... care est'e a mea, voiam sa zic.' Dar chiar daca ea imi ecc;rtine, ea. este tot a dumita1e, a9a ca rrdi ai intreaga". fi)
"Acest lueru, in legatura ell care ea dorise sa faea numai a
aluzie, cad in fondaI' fi trebuit sa-1 pastreze sub taeere, ~i :::nurne ea
este intreaga a lui 91-1iube.<;;techiar inainte de alegere, autorul ni-1 c3ezvaluie cu 0 admirabila finete psihologica cu ajutorul lapsusului ~i
prin acest artifidu, sa atenueze into1erabila incertitudine a indrago':;titului, precum ~i pe aeeea a spectatorilor, cu privire la rezu1tatul aleger]i" .
.Sa mai remarcam eu dta finete impaca Portia cele doua martmislri
cuprinse in lapsusu1 ei, prin suprimarea contradictiei care exista intre
ele, dind curs libel' fagaduintei: "dar chiar dacaea imi apartine, ea
este tot a dumitale, a9a di ma ai intreaga" ..
Un ginditorstrain
de medicina, printr-o observatie intimplato3re, a
descoperit sensul unui act rat at, scutindu-ne astfel de osteneala de a
cauta noi explicatii. !l cunoa.'?teti eu toW pe genialul satiric Lichte;iJ:x;I'g
(1742-179g),despre
care Goethe spunea ca fiecare din vorbele sale :le
duh continca 0 problema. Tocmai unci vorbede spirit Ii datoram ades2H
rezolvarea unei probleme. Lichtenberg noteaza undcva ea, citindu-l pe
Homer, el a sflr~it prin a cHi "Agamemnon" pretutindeni unde er2,SC:C:;';
cuvintul "angenornmen" (aeceptat). In aceasta rezida cu adevarat teDTi3
lapsusului.
.
In viitoarea prelegere vom examinafaptu1 daca putcm fj de aCQrd
eu poetii in ceea ce prive~te conceptia despre actele ratate.
*
III
ACTELERATATE
(Co-Iltinllare)
'I
I'
f\
~i
"oder
Eischeissweibchen
filr
Eiweissscheibchen".
continua Freud eu un
p.sihica aactelor
ratate ? Se constata, in plus, ca din cele doua tendinte
concurente ale unu1 act ratat, una este. intotdeauna evidenta, cea1alta nu.
Ce este de faeut spre a 0 pune in evident;':\ pc aceasta dinurma
9ijclnd
se pare ca am izbutit, cum dovedim ea aceastci tendinta, departe dea fi
doar verosimila, este slngura reala? Mal aveti
alte intrebari?
Daca
nu, voi continua eu insumi sale. pun. Va vol reaminti ca, la drept
vorblnd, actele ratate ea atare ne lnterese1za prea putin, cD.intentionam
doar ca din studierea lor si'\ obtlnem rezultRte aplieabile 1a psihanaliza.
De aceea ne punemurmaroarea
intrebare:
c:'<1'oslnt aeele intentii 9i
tendinte susceptibile sa tulbure in fe1ul acesta aIte Intentii 9i tendinte 9i
ce raporturi exist~i Intre tendlntele pertu:>bate ~i ten.di~ntele perturbatoare ? Astfel, dupa ce am gasit solutla problenlei, reluam munca noastra
de 1a capat.
Deci: este explicatia noastra valabila pentru toate cazurile de lapsus? Sint foarte inclinat sa ered aeest lucru, deoareee regasim aceasta
explicatie ori de cite ori examinanl un lapsus. Dar nlrrdc nu dovede9te ca
nu exista lapsLlsuri produse 9i prin alte mecanisme. Din punet de vedere
teoretic, aceasta posibilitate neintereseaza
pre a putin, deoarece conclupe care intelegem sa Ie formulam, privinc1 introclucerea in psihanaliza, ramin ca atare, chiar daca lapsusurile
care se incaclreaza in conceptianoastra
n-a1' constitui deeit un num;'ir extrem de mk, ceea ce
desigu1' ea nu esto cazul. eft despre intrebarea daca trebuie sa extindem
91 la aIte genuri de aete ratate rezultatele
pe care'le-am
obtinut in
legatura cu laDSusurile, voi da in mod anticinat un rasnuns afil'mativ.
Yeti vedea, de" altfel, ca am d1'eptul s-o fac, atunci cind 'vom fi abordat
cerceta1'ea exemnlelor referitoare 1a erayHe de scris, de neindemiriare etc.
Va p1'opun totu;i, din motive tehnice, sa amlnam aeeasta dupa ce 'lorn
Ii aprofundat 9i maimult problema lapsusurllor.
$i acum, dat fiind mecanismul psihic pe care I-am descris, sa vedem
ce 1'01 revine actorilor pe care unii au tori ii considera de 0 importanta
primordiala:
tu1burari circulatorii,
obosea1a, excitatie, distragere,
tu1burarl de atentie. Aceasta problema. merita 0 cercetare atenta. Remarca'~i
ca nu contestam niddecum actiunea acestor factorL $i, de altminteri, nu
se intimp1a des psihanaIizei sa conteste ceea ce au afirmat altii; in
general, ea' nu face dedt sii adauge lucruri noi 91, inanumite
ca2uri,
S2 dovede9te ca ceea ce afost omis de catre altH 9i adaugat de psihanaliza
con~,tltule tocmai esentialul. Influenta starilor' fiziologicf,;, rezultind din
indispozitii,
tulburari
circulatorii,
stari de epulzare asupra producerii
lapsusurilor trebuie recunoscuta fara rezerva. Experienta dumneavoastra
personala 9i cotidiana ajunge ca sa va faca evidenta aceasta 1nfluenta.
Dar aceasta explicatle lamureste nres. nutln! S1; inainte de toate, starile
pecare Ie-am enu~erat
nu si~lt ~onc1itii ~eces'are ale actului ratat. Lapsusul se produce tot atit de bine in deplina stare de sanatate, in stare
perfect normala. Ace9ti faetori somalid nu au val03re decit in masura
in care faciliteaza 9i favorizeaza mecanlsmul psihic particular al 1apsu-:
suluL Spre a ilustra acest raport, m-am servit int1'-o zi de 0 compa1'atie
pecare 0 voi relua astazi, intrucit n-a~ putea-o inlocui cu una maibuna.
$a presupunem ca, trecindintr-o
noapte intunecoasa printr-un loc pustiu,
a~ fi atacat de un vagabond care mi-ar luB. ceasul 9ipunga
9i ca, dupa
ce am fost pradat astfel de raufi'icator, caruia nu i-am putut vedea fata,
m-a9duce
sa depun 0 plingere 1a cel mai apropiat comisariat de politie,
spunind:
"singuratatea
~i intunericul
mi-au furat lucrurile
mele de
86
pret"; comisarul mi-ar putea raspunde : "Mi se pare ca nu aveti dreptate sustinind ae.easta explicatie ultramecanicista.
Daca sinteti de acord,
11e 'lorn reprezenta mai degraba situatia in felul urmator:
protejat de
bez::a, favorizat de locul singuratic, un hot necunoscut v-a furat lucrurEe de valoare. Ceca ce, dupa parerea mea, intereseaza cel mai mult in
cazul dumneavoastra,
est2 de a-I gasi pe hot; numai atunci vom avea
intrucltva
~ansa de a intra -in posesia obiectelor pe care vi Ie-a furat".
Fadod
psihofiziologici
cum sint emotia, distragerea,
tulburariIe
de
ater-ctie, este evident eEl nu ne sint de prea mare ajutor in explicarea
act'C'lor rati:lte. Sint moduri de a vorbi, paravane indaratul carora nu ne
interziee sa privim .. gai bine ne-a:01 putea intreba:
care este,
cutare caz particular, cauza emotiei, adevie1"ii exceptionale a atentiei ?
Pe de aHa parte, influentele
tona1e, similitudinile
verbale, asociatiile
obl.)'J.uite pe care Ie prezinta cuvintele au ~i e1e, treouie recunoseut, 0
ancImita importanta.
Toti ace9ti factori faciliteaza 1apsusul, 'indrum'indu-l pe a cale posibUa de unn:.n. Dar 2StC de ajuns sa am in fata un drum,
pedru a fi dela sine inteles ca II voi urma? Mai trebuie un mobil int:,I'lO'- pentru a mE" decide, 0 forta care sa ma impinga 'in ace a directie.
Aceste raporturi ionale ~J aceste similitudini verbale nu f3.c dcci, 'intocn:::,i ca ~i starile corporale,
declt sa favorizeze lapsusul, fara a-I do.
prcpriu-zis
0 explicatie.
A~adar, giridltl-va di, in mareR majoritate
a
ca:wrilor, discursul meu nu este dtu~i deputin
tulburat de faptul ca
tei'l~',-enii pe care ii intrebuinJez cheama prin asonanta lor altii, sau sint
:inti:'l legati de antOnime1e lor, ori ca provoaca asoeii4ii uzuale. In cel
mai rau caz, am putea spune, impreuna eu filozoful VI u n d t eJ),ca lapsusulse
produce atunci dnd, co. 0 consecinta a epuizarii fizice, tendinta
de asociatiedepaseste
to ate celelalte intentii ale discursului. Explicatia
ax i perf~cta, da'~a' nu 0.1' ii contrazisa de ~xperienta cart~, in unele da..,
doved~'?te va?sent~ iactorilor c?rpora1i, iar :in altele absenta asociatElOI' capablle sa avonzeze lapsusun1e.
D
1'./-.'
"
tV'
t .
'tV
3) Citarealui
Wilhelm
\V u n d tnu pare a fi intlmplatoare, in masura in
care "filozoful" abdica in favoarea psihologului experimentalist. Pretuirea pentru
un alt promotor al pSihologiei experimentale germane, Gus t a v T h:e 0 do r
Fee h n e r, este deschis marturisWi de Freud in a sa Selbstdarstellung
- die
Fruge der LaienanaZys.e(autobiografie aparuta in Die Medizin der Gegenwart
in SelbstdarstelZungen,
Leipzig, 1925), incit am putea vorbi de 0 filiatie, din
pacate mereu scapata din vedere. (Nota trad.)
8'7
pretare devine inutila. Dar in acele cazuri in care tendinta perturbatoare nu face dedt doar sa deformeze tendinta initiala, faraa se expriT;1a,
cum 0 putem 110idesprinde din respectiva deform are ?
Intr-o prima serie de" cazuri 0 putem face foarte simplu ~i foarte
sigur, in acela9i mod in care stabilim tendinta tulburata. In aceste cazuri
o aflam chiar din gura persoanei care vorbe9te $i care, dupa ce a COJJrJis
lapsusul, l:;;irevine :;;irestabile:;;te cuvintul potrivit, ca in exemplul citat
mai sus : "Das dmut ... nein, das dauert vielleicht. noch einen Monat". La
intrebarea : de ce ati inceput prin a folosi cuvintul draut:' persoana :raspunde ca a vrut sa spuni'! : "E 0 intimplare trista" (traurige), dar ca, iara
sa vrea, a operat asocierea cuvintelor dauert :;;i traurig, ceea ce a produs
lapsusul draut. 9i iata tendinta perturbatoare revelata de ins8.$i persoana in chestiune. Acela:;;i lueru in eazul lapsusului V orschwein (a se
vedea mai sus, in capitolul II), persoana interogata raspunzind ca a VJrut
sa spuna Schweinereien (porcarii), dar ca s-a retinut :;>i a ajuns 121 cO
fo1'mulare gre9ita. 9i in acest caz determinarea tendintei perturbatoare
rew;;e9te la fel de bine ca :;;iaceea a tendintei perturbate. Am citat nu
fa1'a intentie aceste cazuri, a carol' comunicare $i analiza nu-mi apa:rti~'l
nici mie, nid vreunuia dintre adeptii mei. Nu-i mai putin adevarat ca
,in aceste doua cazuri a fost necesara 0 anumita interventie pentru a a-,
cutare sau cutare lapsus, ee au ele de spus in legatura cu aceasta. Fara
fara a-9i da osteneala sa-l explice. Intrebate, ele I-au explicat cu ajutorul
. interventia
celei dinm .amintita,
idei care aceste
Ie-a venit
'in minte.
Este de.poate
remarcat
Cd aceasta
persoane
ar Ii trecut
pe ee
lingii
cilita solutia.
A trebuit sa intrebam
persoanele
in cauza de
au lapsus,
mica interventie 9i rezultatul ei constituie de-acum un demel's psihanalitie, fiind prototipul investigatiei psihanalitice, pe care o yom institui in
cele ee urmeaza.
Oare slnt eu prea suspicios,banuind ca exact in clipa in care psihana]iza 19i face aparitia in fata dumneavoastra, se inHire9te 9i rezistenta.
dumneavoastra fata de ea? Nu aveti oare dorinta sa-mi obiectati. ca
informatiile furnizate de persoanele care au comis lapsusurile nu sint
rntru totul edificatoare? Aceste persoane, socotiti dumneavoastra, sint
in mod firesc 1nelinate sa dea curs invitatiei care li se adreseaza de
aexplica lapsusul 9i spun primul lueru care Ie treee prin minte, daca
acesta Ie pare indicat sa furnizeze. explicatia cautata. Taate acestea nu
dovedesc, dupa parerea dumneavoastra, dedt ca lapsusul are 1'ealmente
sensul care se atribuie. II poate avea, dar de asemenea poate avea aU
sens. In mintea persoanei interogate ar fi putut veni 0 alta idee, poate
chiar mai potrivita dea servi drept explicatie.
Gasesc eu adevarat uimitor putinul respect pe care, In fond, il aveti
pentru faptele psihice. Inchipuiti-va ca cineva, intreprinzind analiza chimica a unei anumite substante, a extras a cantitate determinata, de
exemplu atitea miligrame dintr-unul din element~le sale constitutive,
Din aceasta cantitate mica pot fi scoase concluzii determina~e. Credeti
ca se va gasi un chimist care sa conteste aceste concl~zii, sub pretextul
ca substanta izolata ar fi putut avea aWl greutate? Oricine se Inc1ina
in fata faptului ca tocmai greutatea gasita constituie greutatea reala ~;i
l:;;iintemeiaza pe acest fapt, fara ezitare, concluziile ulterioare. Or, atund
eind neaflaill" in prezenta unui fapt psihic reprezentat de 0 idee determinata aparuta in mintea unei persoane interogate, nu se mai apliea
aceew;>iregula :;;i se sutine ca persoana respectiva ar fi putut avea 0
88
.
:...
...
,
t
:;
alta idee! Ayeti iluzia unei libertati psihice si nu ati voi sarenuntati la
ea. Regret, dar' nu imparta~esc opi~ia dumn~avoast~a privitoare la' acest
lueru.
Poate ca yeti eeda asupra aeestei chestiuni, insa pentru a va IntMi
rezistenta in legatura cu 0 aHa. Veti spune in continuare ; "Pricepem eEl
tehnica speeiala a psihanalizei canst? in a obtine chiar din gura subieetului analizat solutia problemelor de care ea se oeupa. Or, sa reluam
exemplul in care oratorul' de la banchet invita adunarea sa "rigHe"
(aufstossen) in sanatatea $efului. Ne' spuneti ea in eazulacesta intentia
perturbatoare este 0 intentie injurioasa care se opune intentiei respeciuaase. Dar aceasta nu este deeit interpret area dumneavoastra personala,
bazata pe date de observatie exterioare lapsusului. Intrebati persoana
respectiva, niciodata ea nu va marturisi 0 intentie injurioasa, ci :mai
qegraba 0 va nega din rasputeri. De ce sa nu abandonati interpreta:rea
dunmeavoastra nedemonstrabila, in fata acestui protest imposibil de
combi'itut?
Da, ati gasit de data aceasta un argument care rezista. Imi imag1nez
ca sint in pielea oratorului nostru, poate ca el este asistentul $efului sarbatorit, daca nu cumva privat-doeent 4). n vad sub infati~area unui tim'll'
al carui vUtor este plinde promisiuni. n voi intrebaeu insistenta
n-E[ incercat vreo' 1'ezerva in legatu1'a cu exprimarea sentimentelor de
respect fata de ~eful sau. Da1' iata-ma prim it cum se cuvine.
5e
impacienteaza 9i se infurie; "Va rag sa incetati eu intrebarlle dumneavoa::;tra, ca altfel ma SUpaI'.eu banuielile dumneavoastra sinteti in stare
sa-mi periclitati int1'eaga ea1'iera. Am zis pur 91 simplu aufstossen (a
rigH), in lac de anstassen (a bea), pent1'u ca in aceea.;;i fraza folosisem
deja de doua ad prefixul auf. Este ceea ce Meringer nume$te Nachklang (ecou) 9i nu aveti de cautat alta ihterpretare. M-ati inteles? 9i
eu asta basta!" Hm! Reactia estefoarte
violent;}, negarea este prea
din cale afara de energiea. Vad eElnu se mai poate obtine nimic de la
tinar,l1ar personal socot ea el este cit se poate de interesat sa
5e
atribuie nici un sens actu1ui sau ratat. Poate veti gindi ea nu are dreptate sa 5e arate aUt de grosolan in privinta unei cercetari pur teoretice,
dar in definitiv, yeti adauga dumneavoastra, 9tie e1 mai bine ce a VI'ut
sau ce n-a v1'ut sa spuna.
Oare ? Asta 1'amine de vazut.
De data aceasta credeti ca m-ati prins. Parca va aud ripostind : 'lata
care va este tehnica r Cind 0 persoana care a eomis un lapsus dedara
in legiHura cu acest fapt eeva care va eonvine, spuneti ca eaeste autoritatea suprema ~i decisiva : ,,0 spune persoana inSa9i 1" Dar daca ceea
ee dec1ara persoana interogata nu va convine, pretindeti numaideclt. eEl
explicatia sa nu are nici 0 valoare, ca n'U 111aieste demna de incredere.
.Este exact, fire9te. Pot insa sa va prezint un caz analog, in care.
lUCTurilese petree de 0 maniera eu totu1 extraordinara. Cind un detinut
aflat 'in preventie 19i marturise9te fapta, judeeatorul erede in martu:ria
sa, dar atuncf dnd 0 neaga, judecatorul nu-l crede. Daca 1ucrurile a:r sia
4) Titlu ~tiintific ~i grad universitar, eehivalent eu aeela de lector, pe care
insu!]i Freud I-a obtinut temporar, in 1885, iU domeniul neuropatologiei, dupa care
a fast nevoit sa pilraseasca invatamintul superior, functionind dtva timp intr-un
azil de psihiatrie de 1a periferi51Vienei. (Nota trad.)
89
altfel,
5) "psychische
90
Situation"
adresi:ndu-se I11e::nbrllor
"COD1i--
Dupa C. G. Jung.
7)
13)
Dupa A. A. B
ri 11.
91
::J
(111
limba franceza); A A
S tar k e (1. olandeza) etc.
93.
94
Dupa R. Reitler.
deul meu ~i mi-am spus eu reprooi' ea n-ar ..fi frumos din parte-illi sa
absentez de 1a ,?edinte din dipa in Cqre nU mai aveam nevoi~ de ajutorul pe care contasem. Am luat ded hotarirea ca vinerea urmiHoare sa
nu mai lipsesc. ]VI-amgindit tot timpulla 'aceasta, 'pina in ziua in care
am ajuns in fat a u,?ii salii de ,?edinte. 9i nu mica mi-a fost mirarea
gasind-o inchisa, pentru ca ,?edinta avusese loc in ajun. Intr-adevar, ma
in~elasem in ceea ce prive~te ziua : era deja simbata!".
Ar fi extrem de ispititor de a adi1uga ~i aIte fapte de observatiedeacela.;;igen, dar renunt. Mai degraba va voi prezenta citeva cazuri apartinind aItei categorii, anume aceleia in care interpretarea noastra tre~
buie, spre a-,?igasi corifirmarea, sa ao,;tepteevenimente ulterioare .
. Se intelege de la sine eEl trasatura esentiala a acestor cazuri consta
in faptul ca contextul psihic actual ne este necunoscut sau este in Clcce-sibil investigatiei noastre. Interpretarea noastra ~tre in acest caz claar
valbarea unei simple prezumtii c;'ireia nu-i acordi'im pre a mare
tanta. Mai tirziu survlne insa un fapt care arata ca prima noastra intcrpretare era .justificata. Am fost invitat intr-o zi de 0 tinarafami1ie ,?i,
in cursul vizitei, proaspata casatoriti1 mi-a povestit riz1nd ca a doua zi
dupa intoarcerea din calatoria de nunta se dusese sa-~i vada 0 sora care
nu e maritata, ca s-o ia, ca ~i altadata, la eumparaturi, sotul ei fiind
ocupat cu afaceriie sale. Deodata e1zari de ceal1lta parte a strazii un
damn ;;i, putin surprinsa, Ii spuse surorii sale: "Ia uite, domnul L.",
faraa-:;j fi dat seama ca domnul nu era altul dedt barb1tul eu care
S2 casatorise in urma cu cUeva saptamini. Povestirea mi-a lasat 0 impresie penibila, dar nu voiam sa cred in concluzia care mi se parea ca
rezulta. Istorioara mi-a revenit in minte dupa scurgerea mai multor
ani, dnd am afIat ca, intr-:-adevar, casatoria tinerilor mei a avut 0 Incheiere dintre cele mai neferieite.
A. Mae del' relateaza cazul unei doamne e-?Te,in ajunul' cas'itoriei, a uitat sa mearga la proba rochiei sale de mireasa ~i nu ~i-a c1'11intit, spre rnarea disperare a croitoresei, dedt sear a tirziu. El vede a legs.tura intre aceasta amnezie ~i divortul petrecut putin' dupa cummie,.
Person<;l]cunosc 0 doamna, astazi divortata, careia i se intimpla adesea,
eu multa vreme inainte de despartire, sa senmeze cu numele ei de rata
actele care se ref ere au la administrarea bunurilor sale. Cunosc ~i cazurI
privind alte femei care, in cursu 1 calatoriei de nunta, ~i-au pierdut 've1'igheta, accident caruia evenimentele ulterioare i-au conferit 0 s2111.11.i1catie fara echivoc. Se citeaza cnul unui vestit chimist german a
casatorie n-a putut avea lac pentru ca el uitase ora 11care fusese fixata
ceremonia ,?i, in loc sa se duca 11biseridi, se dusese 11l1borator. El a
fost destul de chibzuit c1sa se limlteze la aceClstiiunica tentativa si a
mU1:itla adinci batrinete, celibatar.
'
Fara indoiala ca sinteti tentati sa credeti ca, in to1te aceste cazuri,
actele rat ate inlocuiesc acele omina 12) sau premonitiuni ale antici]oL
9i, intr-adevar, unele omina nu erau dedt acte ratate, ca in cazul cind
cineva 82 impiedica sau cadea. Altcle aveau totu~i caracteristieile- unui
eveniment obiectiv,nu pe aeelea ale unui act subieetiv. Dar abia
va imaginati cit de gl'eu este sa deosebiti dHca un eveniment dat apar12JIn limb a latina
sensul
original'
Omen
de prevestire,
(-in:is).
picrza,
Cuvlntul circula
semn prevestitor.
~i in limb a germani:,
(Nota trad.)
en
95.
tine l.meia sau alteia din aceste categorii. Adesea actul l~i pune masca
unei intlmplari pasive.
Toti aceia dintre dumneavoastra care au in spatele lor 0 experienta
suficient de bogata i:;;i VOl' spune poate ca ar fi fost scutiti de multe
decep~ii :;;isurprize dureroase dad. ar i avut curajul ~i hbtarirea de a
interpreta actele rat ate care se produc in relatiile interumanedrept
semne premonitorii :;;i de a Ie utiliza ca indicii ale unor intentii inca
tainke.Cel
mai adesea nu iridraznim sa facem acest lu~ru, din team a
de a nu avea aerul unei intoarceri la superstitie, peste capul ;;tiintei. De
altfel nu toate prevestirile se realizeaza ~;i, cunoscind mai bine teoriile
noastre, veti intelege ca nici nu este necesar ca ele sa se realizeze in
totalitate.
*
*
IV
ACTELE HATATE
"
(sf1r~it)
Adele ratate au un sens : aceasta este concluzia care trebuie sa admitem ca se degaja din analiza efectuata pin a aici ~i s-o punem la
baza ccrcetarilor noastre uIterioare. Repetam : noi nu pretindem (Sii-dat
fiind SCOpillpe care :il urmarim, 0 asemenea afirmatie nu este necesara) ca arice act ratat aT fi semnificativ, cu toate ca acest lucru il
socotim probabil. Nu este de ajuns sa constatam existenta relativ frecvent<'i
a sensului in ctiferitc forme de acte ratate. Exista de altfel, in aceasta
privinta,. deosebiri de la 0 forma la aIta. Lapsusurile, erorile de scri;;;
etc., pot avea 0 baza pur fiziologica, ceea ce mi se pare putin probabil
in c1i-verselevarietati de amnezie (uitarea de nume ~i de proiecte, neputinta de a regasi obiectele prealabil puse de-o parte etc.), pe dnd
exist a cazlIri de pierderi in care probabil ca nu intervine nici 0 intentie,
$i ered ca pot adauga ca gre~elile care se saviqesc in viata nu pot fi
interpretate de~it intr-o anumita masura in lumina conceptiei noastre.
Retineti bine aeeste limite, punctul nostru de plecare in cele ce urmeaza
mnd ca acfele ratate sint acte psihice care rezu1ta din interferenta a
doua intentii.
Acesta este primul rezu1tat al psihanalizei. Psihologia n-'a bi'muit_
nicicind aceste interferente ~i nici fenomenele care decurg. Noi am extins considerabil domeniul psihicului, anexind psihologiei fenomene care
anterior TIu-i apartineau ..
Sa ne opeim inca 0 clipa asupra afirmatiei ca actele ratate sint "acte
psihice". Prin aceasti'i afirmatie noi postulam doar faptul ca actele -psihice au un sem, sau ea implica ceva in plus? Nu ered ; aceste acte sint
destul de nedefinite i greu de inteles. Tot ceea ce poate fi observat in
viata psihica va fi eventual desemnat sub .numele de fenomen psihic.
Va trebui numaisa
~tim dadi cut are manifestare psihica data este
eteetul direct al influentelor somatice, arganice, fizice, in ce caz scapa
ea cel'cetarii psihologice sau' daca are ca antecedente imediate aIte procese psihice dincolo de care incepe undeva -seria influentelor organice.
Tocmai la aceasta ultima everitualitate ne gin dim atunci dnd cllificam
un fenomen drept proces psihic ~i de aceea este mai rational sa dam
propozitiei noastre urmatoarea forma: fenomenul este semnificativ, el
are un sens, adica ne dezvaluie 0 intentie, 0 .tendinta ~iocupa un anumit
-loc intr-o serie de raporturi psihice.
Exista multe alte fenomene care se apropie de actele ratate, dar carora aceasta denumire nu Ii 5e potrive~te. Noi Ie numim acte accidentale sau simptomatice. Ele au de asemenea caracteristicile unul act
nemotivat, insignifiant, lipsit de importanta ~i mai ales superfluu. Dar
ceea ce Ie deosebe~te de actele rat ate propriu-zise este absentaunei
intentii contrare ~i perturbatoare venind sa contrazica 0 intentie pri7 -
cd. 4-04
97
mara. Ele 5e eonfunda, pede alta parte, eu gesturile :;ii mi~carile care
servese drept expresie emotinor. Fac parte. din aceasta categorie de
acte ratate toate manipu1arile, in aparenta fara seop, pe eare Ie exccptam, ea ::,;icum ne-am juca, cuve::,;minte1e noastre, cu vreo parte a
eorpu1ui nostru, cu obiecte care ne stau 1a indemina ; melodiile pc care
Ie fredonam 'ilpartin aceleia~i categorii de acte, caracterizate in general
de faptul ca Ie suspendam, tot a::,;acU1111e-am declan::,;at, fara ~11otive
aparente. Or, eu EU ezit sa afirm ca toate aceste fenomene sint Se1'l1nificative ::,;ipot fi interpret ate in aeela::,;ifel ea toate actele ratate, ca
ele constituie mid semne revelatoare ale altoI' proccse osihic8. mai
importante, ca sint acte psihice in deplinul inteles 'ell cuvintului. Nu intentionez insa sa mai intlrzii asupra acestei amplifieari a domeniului
fenomenelor psir.Jce, ci prefer sa reiau analiza actelor ratate, care pun
in fata noa?tra cu toam claritatea problemele importante ale psihana[izei.
Chestiunile ce1e 1no.i intel'esante pe care Ie-am formulat eu privire
la actele ratate 9i ciirora noi inca nu Ie-am dat 0 dezlE:!gare,sint 11rl1:2toarele : ari1 aratat ca actele r2ttate rezulta din intererenta a doua intentH dUcTite, din care una poate i ea1ifieata ca perturbata, iar cealalta
pr:)ca perturbatoare. Or, daca intentiile tulburate nu ridica nid 0
blema in ceca ce prive9te intentiile perturbatoare, ne intereseaza in
nrimul rind sa stabllim care sint aceJe intentii canabile s[t Ie tulbure
IJe altele si, in a1 doHea rind, ee raDorturi s~ stabilesc intre. intentiile
perturbate' 9i cele perturbatoare .
,
Permiteti-mi sa ma refer din non la lapsusea reprezent~nit al inttegii spedi 9i sa raspund mai intii 1a cea de-a doua chestiune.
Poate exista intre cele doua intentii un raport de eontinut, caz in
care intentia perturbatoare contrazice intentia perturbata, 0 rectifica sau
o completeaza. Sau, dimpotriva, nu exista nid un raport intre continutul celor doua tendbte 9i atunci cazul devine mai obscur 9i mal interesant.
Cazurile pe care de-aeum Ie eunoa9terH, preeum ::,;ialtele analoage,
ne perrnit sa intelegem rara difieultate primul din aeeste raporturi.
Aproape in toate cazurile 'in care cineva spune contrariul a ceea ce vrea
sii spuna, intentia perturbatoare exprima 0 opozitie fata de intentia
tulburata, iar aetul ratat reprezinta conflictul intre aceste doua tendinte inconciliabile. "Declar deschisa ~edinta, dar a;; prefera s-o inchid",
acesta ~ste sensu1 lapsusului comis de pre:;;edinte. Un ziar politic, acuzat de eoruptie, S8 apara intr-un articol care trebuia sa cu1mineze in
cuvinteJe: "CititorE no::,;tri n8 sint martori ca intotdeauna am aparat
binele ~~eneral in modul eel mal dezinteresat". Dar redactorul insa.rdnat s[~'redacteze aceasta aparare scrie "in modul eel mal intcTcsat".
Dupa parerea mea expresia expri:ma gindul sau 'intim: "Sint obligat
sa serin eft e alba, dareu ;;tiu sigur ca e neagra". Undeputat care i~i
propune sa declare ca trebuie spus'imparatului
adevarul jara rnenajarnente ("riickhaltIos"),
percepe deodata 0 voce interioara care il pune
in garda impotriva indraznelii sale ::,;i il face sa comita un lapsus in
care cuvintele ,,fara ,menajamente" (ruckhaItLos) sint inlocuite prin cuvintele "indoindu-ne spinarea" (riickgratIos)1>.
1)
98
$edinta
Reichstag-uluigerman,
din noiembrie
1908.
In cazurile pe care Ie cunoa;;teti ;;1 care lasa impresia unoI' contrageri ;;i abrevieri, este vorba de rectificari, adausuri ;;i continuari prin
care 0 a doua tendinta l$i face aparitia alaturi de prima. "S-au petrecut
lucruri (zum VORSCHEIN gekommeJ1), a;; spune pe buna dreptate ca
erau porcarii (SCHWElNEREIEN)". Rezultatul: "zum VORSCHWEIN
gekommen".
Cei care inteleg acest lueru pot fi numarati pe degetele
'unei singure miini, dar, la drept vorbind, nu exista decit 0 singurii persoana care intelege acest lueru, ded persoanele care 11 inteleg pot fi
numarate pe "un singur deget". Sau: "Sotul meu poate sa manince
;;i sa bea ce vrea el,- dar, 0 ;;titi prea bine, nu suport ca el sa aiba
vrerea lui, ded, trebuie sa manince ;;i sa bea ce vreau eu". In toate
aceste eazuri, precumvedem,
lapsusul decurge din insu;;i continutul
intentiei tulburate sau se ata$eazi'i la aceasta.
Celalalt gen de raporturi intre cele doua intentii intel'ferente pare
bhar. Dadi nu exista nid 0 legatura intre continuturile lor, de unde
provine intentia perturbatoare ;;i cum se face ea ea i$i manifesta actiunea sa tulburatoare in cutare punct precis? Ob:servatia, singura in
stare sa ne furnizeze un raspuns la aceasta intrebare,ne
permite sa
constatam ca tulburarea provine dintr~o suita de ginduri care preocupase persoana respectivi'i ell put.in inainte ~i care se manifest a in acest
mod, indiferent daca l,?i gase,~te expresia sau nu in discurs. Este un
veritabil ecou, care insEt nu este intotdeauna 9i in mod neeesar produs
de cuvintele pronuntate. Mai exista aici 0 legatura asociativa intre e1ementul tu1burat 91 e1ementul perturbator, dar aceastil Iegatura, in loc
sa rezide in continut, este pur artificialil 9i forma rea sa este rezultatul
unoI' asociatii fortate.
lata un exemplu foarte simplu, pe care I-am observat eu insumi.
Intilnesc intr-o zi in frumosul nostru tinut a1 Doiomitelor doua doan;me
vieneze, costumate in turiste. Facem dtva Hmp drumul impreuna :;:1
vorbim despre placerile ;;i inconvenientele vietH de turist. Una dintre
doamne reeunoa$te ca nid 0 Z1 m~ este pentru turist lipsita de neplacer1. "Adevarat - spune ea - ca nu este nicidecum agreabil cind ai
mers toata ziua in soare ;;i ai ,bluza :;:i dima$a pUne de sudoare ...". La
ultimele cuvinte eo. are 0 mica ~ovaiala, apoi reio.: "Dar cind te Intorci apoi nach Hose 2) (in loc de nach Hause === acasa) ;;i pOli, in sfiqit,
sa te schimbi...". Inca nu am analizat acest lapsus, dar nid nu ered eEl
este necesar. In prima sa fr2z2, doamna avusese intentia sa faca 0 enumerare mai completa: bluza, caina;;a, pantaloni (Hose). Din ratiuni de
buna nlviinta,. ea s-a abtinut de a mai mentiona aceasta ultima piesa
vestimentara, dar in fraza care a urmat, absolut independenta prin continutu1 ei de cea dinti], cuvintu1 Hose, care nu fusese pronuntat la
.momentul oportun, apo.re co. deformare a cuvintuIui Hause.
Putem acum sa abordam principa1a problema a1 carei exam en I-am
o.1111nat
indelung, anume : care s1nt intentiile ce se manifesta de 0 maniera atit de ie9ita din comun ;;i vin sa Ie tulbure pe celelalte ? Evident,
este vorba de intentii foa1'te diferite, dar carora vrem sa Ie desprindem
caracteristicile C0111une.Daca examinam sub acest raport 0 serie de
exemp1e, acestea se lasa lesne orinduite in trei grupe. Din primagrupa
fae parte cazurile in care tendinta perturbatoare este cunoscuta de eel
2)
99
jJ::ntru
{i]X/Titia
unui Iapsus.
1..--
102
ii
3) Lapsus
caZami,. ell untc:nnen
latinesc 111cetatenit, substantivul
52mn1no. Intre altele,?l pana sau toe de se1'is. (Nota trad.)
calamus
In103
"ein Nichtwollen"
--
poute trage oa1'te bine obi1'~ia din continutul scrisorii; dar se poate ~i
ca acest continut sa fie cu totul anOdin. ~ica amnezia sa provina din
faptu1 ca e1 aminte~te in vreun fel de continutul unei aite scrisori, scrisa
mai demult ~i care a generat in mod direct tendinta perturbatoare : put8m arirma in acest caz ca contra-vointa s-a extins de la sc;risoarea precedenta, unde era justificata, la scrisoarea actuala care nu 0 justifica
nicidecum. Vedeti, a~adar, ca trebilie procedat cu precautie ~;;ipruchiar ,,!i in interpretarile in aparenta cele mai exacte; ceea ce
este echivalent din punet de vedere psihologie poate fi interpretat in
multe feluri din punct de vedere practie.
Fenomene ca acelea despre care v-am relatat pot sa va para extraV-ati putea intreba dad nu cumva contra-vointa "indirect!'"l"
imprima proeesului un caracter patologic. Va pot insa asigura di acest
proces este intru totul compatibil cu starea normaEi, eu stareade sEmatate. Totu~i, intelegeti-ma bine. Nu sint .nicideeuminelinat
sa admit
ineertitudinea interpretarilor noastre analitiee. Posibilitatea interpretarilar multiple ale uiUirii de proiecte subzista numai atlt timp dt noi nu
am intreprins inca analiza eazului ~i at'lt timp dt inte1'pretarile noastre
nu 52 bazeazii decitpe supazitii de o1'dingeneral. O1'i de cite ori ne
angajam in analizarea persoanei interesate, aflam eu suficienta certitudine ea este yorba de 0 cont1'a-vointa direeta ~i care este- sursa actului
ratat.
d ca
~i
tract.)
....
107
putem noi ,uita in general ~i, intre altele, evenimente care, a~a cum Slut
acelea din primii ani de copilarie, cu siguranta ca ne-au lasat 0 imprE.'je
din cele mai pr'ofunde? Este aici 0 problema de unordin cu tatul di-'
ferit, in solutionarea careia putem foarte bine sa atribuim un anumit
1'01 apararii impotriva senzatiilor de suferinta, atriigindin
acela~i t.irfJp
atentia asupra faptului ca acest factor este departe de a explica fer'IO-menul in totalitatea sa. Este un fapt incontestabil cii impresiile deza~
greabile sint uitate cu u~urinta. Numero~i psihologi au sesizat aces! fapt
care a fiicut asupra marelui Darwin 0 impresie atii de profunda incH
el ~i-:-aimpus ca "regula de auI''' sa noteze cu deosebita grija observatiile care pareau defavorabile teoriei sale ~i care, dupa cum el a avut
ocazia s-o constate, nu voiau sa se fixeze in memoria sa 6).
Aceia care aud pentru -prima oara vorbindu-se despre uitare ca lnl]loc de aparare contra amintirilor penibile, rareori pierd prilejul de a
formula obiectia ca, potrivit propriei lor experiente, mai degraba a:l1intirile penibile se ~terg cu greu, revenind pururea, orice am face
ca sa Ie inabu~im, torturindu-va fara incetare, cum este cazul, de pEda,'
cu amintirea unoI' ofense ~i. umiliri. Faptul este exact, dar obieqia nu
rezista. Ne iritereseaza sa nu pierdem din vedere faptul ca viata psihicii
este un cimp de batalie ~i 0 arena unde se infrunta tendinte opuse SiTU.
ca sa vorbim intr-un limbaj mai putin dinamic, Ca ea se compunedin
contradictii~i
din cupluri antinomice. Dovedind existelllta unei 1endinte determinate, noi nu dovedim prin aceasta absenta unei alte 1cndin:te care actioneaza intr-un sens contrar. Exista loc 'Ii pentru una, ~i
pentru cealaltii. Problema este numai sa cunoa~tem raporturile caTe
se stabilesc intre termenii opu~i, actiunile care en'iana aUt de la una,
cit ~i de la cealalta.
Pierderea ~i imposibilitatea de a giisi obiectele puse 1a pastrare' ne
intereseaza in mod deosebit, din cauza multiplicitatii de interpretaride
care sint susceptibile aceste doua acte ratate :'ii a diversitatii tendinteJor
la care ele se supun. Ceea ce este comUl1 tuturor acestor cazuri e'ite
. vointa de a pierde; ceea ce difera de 1a. un caz 1a altul e';te motivuJ:
~iscopul pierderii. Pierdem un obiect atuncicind
e uzat, cind avem
intentia sa-l inlocuim cu altul mai bun, cind a incetat sa ne mai
cind il detinem, de 1a 0 persoana cu care am incetat de' a fi in bune
relatii sau cind a fost achizitionat in imprejurari la carenumai
vrem
sa ne gindim. Faptu1 de a lasa sa cada, sa se detcrioreze sau sa se
sparga un obiect poate servi acelora~iscopuri. Experienta vietH sed ale
arata cacopiii nedoriti ~i nascuti in afara casatoriei sint mult 1118i1ragili declt cop5ii recunoscuti ca legitimi. Acest rezultat nu este UTl11clrea
tehnicii grosiere a facatoarelor de avorturi, ci se exp}ica printr--oomecare neglijenta in ingdjirile date acestor copii. S-ar putea ca
obiecte10r sa aiba aceea9i explicatie ca ~i aceea a ingrijirii copiilor.
In alte cazuri se pied obiecte care nu ~i-au diminuat cu nimic v,;loarea, cu singura intentie de a aduce un fel de sacdficiu sortJi ~i de
a fi astfel crutati de 0 aHa pierdere de care ne temem. Analiza
cii aceastil maniera de a coniura soarta este destul de rclspinditA Ii} 1101
~i ca din acest motiv pierde~ile 'l1oastre constituie adesea ~un sscri:ficiu
caracD a r \v n, Amintiri
des]Jle dezvoltarea
[lindiTi!
meu.. A'utobioCjTCIfia, tl'ad. V. V. Dobrovici 'Ii D. Dorogan, Eclitu;'8.' Acndemjei
Romane, Bucure'iti, 1962, p. 144. (Not2. tract)
Ii)
tei'ulu.i
108
Vezi C h a 1"1 es
voluntar.Pierderea
mai poate fi expresia unei sfidari sau a unei autopedepse. Pe scurt, motivele mai indepartate cale tendintei de a ne debarasa de un obiect prin pierdere sint nenumarate.
Ca ;;i celelalte erori, confuzia este adesea utilizata in realizarea de
dorinte care ar trebui refuzate. lntentia i;;i pune atunci masca unei intimplari fericite. Unul din prietenii mei, de exemplu, care ia trenul ca
sa raca, in imprejurimile ora;;ului, 0 vizita la care nuprea tine, in statia
de legiitura se in;;eala asupra trenului ;;i 11ia pe acela care se intoarce
in ora~. Sau se intimpla ca, dorind in cursul unei calatorii sa fad,
1nt1'-o statie intermediara, 0 oprire incompatibila cu anumite obligaW,
pierzi ca din intimplare trenul delegatura, ceea ce in final iti permite
sa-~i oferi oprirea pe care odoreai. Va mai pot cita cazul unuia dintre
bolnavii mei caruia Ii Interzisesem s-o cherne pe amanta sa la telefon
:;;i care, ori de dte
ori voia sa-mi telefoneze, forma "din gre;;eala",
"mh1tal", un numar eronat care era chiar acela al amantei sale. lata,
in sfir;;it, un faptde observatie referitor la 0 confuzie, pe care ni-l
.raporteaza un inginer, observatie eleganta ;;i de' 0 importanta practica
considerabila prin aceea ca ne face sa vedem pe concret preliminariile
eu privire la deteriorarile aduse unui obiect :
. "Eram ocupat de citava vreme, impreuna cu mai multi dintre colegit mei, in laboratorul de la $coala superioara, cu 0 serie de experiente foarte complicate asupra elasticitatii, muncii la care ne angajasem
benevol, dar care incepuse sa ne ia exagerat de mult limp. Intr-o zi
cind ma duceam la laborator cu colegul meu F:, acesta mi-a sPl\s co. era
deioiat ca trebuia sa piarda atit timp in acea zi, dat fiind ca avea mult
de lucru acasa. N-am putut dedt sa-l aprob ;;i am adaugat glumind
;;1 facind aluzie la un incident care avusese loc in saptamina precedenta ; "Sa speram ca ma:;;ina va ramine astazi in pana; ca :;;idata trecuia, eeea ce ne va permite sa oprim luerul ;;i sa plecam devrerne 1".
Cind s-au distribuit sarcinile de mundi, colegul meu a primit insarcinarea sa regleze supapa presei, adica sa lase sa patrunda lent lichidul
de presiune din rezervor in cilindrul presei hidraulice, deschizind cu
precautie supapa; cel care conducea experienta statea ih apropierea
manometrului :;;i, in momentul in care este atinsa presiunea ceruta,
trebuia sa strige cu voce tare "Stop 1". Auzind acest apel, D. a apucat
.supapa :;;i a invirtit-o cu toata puterea ... la stinga (toate supapele,- fara
exceptie, se inchid prin rotatie la dreapta 1). !ntreaga presiune a rezervorului a actionat in presEt, ceea ce a' depa:;;it rezistenta eanalizarii
~I a avut ca efect ruperea unei suduri in tevarie: accident lipsit de
gravitate, dar care ne-a obligat sa intrerupem luerul :;;isa ne intoarcem
aeasa. Ceea ce este curios, este ca prietenul meu F., caruia am avut
prilejul nu mult dupa aceea sa-i vorbesc despre acest accident, pretindea a nu-;;i aminti de el, pe cind, in ce ma prive:;;te, am pastiat 0 amintire eerta a faptului".
Cazuri ca acesta sint de natura sa va sugereze presupunerea ca daca
miinile personalului dumneavoastra se transform a atH de des in vrajma~ele obiectelor pe care Ie aveti in casa, acest fapt poate ca nu se
datoreaza unui inofensiv hazard. Va mai puteti de asemenea intreba
daca intotdeauna in mod intimplator ne fa cern rau noua in;;ine, punindu-ne in perkol propria integritate. Presupunere :;;i sellin de intrebare
. pe care analiza faptelor de observatie, de care eventual yeti putea dispun.e, va va permite sa Ie verificati i sa Ie dati 0 rezolvare.
10~
Partea a doua
VISIJL
DIFICULTATI
$1 ABORDARI PRELIlVIINARE
S-a filcut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale un or neyrotici au Un sem 1). Aceasta a constituit punctul de plecare al trata-'
mentului psihanalitic. In cursu 1 acestui tratament s-a constat at ca. bolnavit invocau visele in chip de simptome. S-a presupus atunci cEi ;;i
visele trebuie sa aibaun sens.
Totu;;i, .in loc de a urma ordinea cronologica, noi ne vom incepe
expunerea invers. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor, yom demon:..
stca sensul viselor. Aceasta rasturnare
in ordinea expunerii se justi,..
fica nu numai prinfaptul
ca studiul viselor reprezinta Cea mai buna
introducere pentru studiul nevrozelor, ci ;;i prin aceea ca visul insu~i
ste un simptom nevrotic, prezentind pentru noi avantajul inestimabil
de a putea fi constatat Ia toti oamenii, inclusiv la eei sanato;;i. Chiar
in eventualitatea ca toti oamenii ar fi sanato9i ,;;is-ar limita doar sa _
viseze,. noiam putea, prin cercetarea viselor,sa ajungem aproape la acelea~i constatari ca acelea pe care Ie obtinem prin analiza. nevrozelor.
rn acest fel visul devine un oblect de cercetare psihanalitica. FenQmen obi9nuit,fenomen caruia i se da putina importanta,lipsit
in apa-renta de arice valoare practica, ca ;;i Clcteleratate cu care are in comun
faptul case produce la oameni sanato;;i, visul se prezintii investigarii
noastre in conditii mai degraba defavorabile. Actele ratate erau doar
neglijate de catre ;;tiinta ;;i Ii s-a acordat prea putina atentie; dar, la
urma urmei, nimeni nu se ru;;ina sa 5e oCUP'?-de ele, spunindu-!;>i Ca,
in ciuda faptului di exista 9i lucruri mai importante, era posibil co.
actele ratate sa ne ofere si ele date interesante. Dar a se consacra unor
cercetari asupra viselore~a
considerat nu numai ca 0 ocupatie fara
valoar:e practica ~i superflua, d ;;i ca 0 distraetie penibila: se vedea
in aceastao ocupatie anti;;tiintifica ~i care denota la acela care secohsacra 0 inc1inatie spre misticism. Un medic sa se dedice studierii viselor;
dnd neuropatologia ~i psihiatria ne ofera cititea fenomene infin it mai
serio.ase: tumori, adesea de marimea unui mar, care comprima organul vietii psihice, hemoragii, inflamatiicron.ice in cursul carora sepot
dernonstra la microscop'modificarile
tesuturilor!
Nu! Visul este un
subiect prea insignifiant ;;i el nil meritEi onorurile unei investigatii ~tiintifice !
. Este vorba, in plus, de un obiect de studiu al carui earacter este in
epozifie ell toate exigentele ~tiintei exacte, de un obiect in legaturacu
care cercetatorul nu are nici 0 certitudine. 0 idee deliranta, de exem-
;)J
0 5 e p h B 1'e u e r,ln
anii 1880-1882. A 5e vedea In legatura eu aeeasta
C(Jn.lelintele tin ute de mine in America, in anul 1909: "Dher Psychoanalyse"
~i
~ZUt' Geschichte del' psychoanalytisehen
Bewegung".
8 -
cd. 404
113
Pers?n~.l vad in a~es~ ?jsp~:et, 0 ~eacti2 i:npo~riva imp'QI'~aTI'~eieX2i2Crate care 1-'a fost' atnbmta
ocnmoara. Se she ca reconsntmrea
lui nu este lueru u~or, darputem
admite fara s,o,iiHre ca stI'amos,iJ n03t,L de acmn trei mii de ani s1 rnaide
demult au visat tot
visam noi azi. Pe cit s,tim, to.'~te popoarele vechi au acordat
mare importanti'i ~;;i Ie-au considerat
utilizabile
din punet de vcdt:re
practic. Ele au extras din vise indicatii cuprivlre
Ia viitor, aJ} CButut
in eIe prevestiri. La greci ~i 10. popoarele oxientale, 0 campaniernilitara fara talmacitori de vise eTa considerati"l la fel de imposibila ca in
zilele noastre 0 a:stfel de campanie fara inijloacele de reCL;n02i$tere LIrnizate de aviatie. Cind Alexandru eel Mare a intreprhis expeditia set de
cucerire, el avea in suita sa p2 cei .mai renumiti interpreti
de vise.
Ora~ul Tyr, care in acel tlmp era inca situat pe o insula, opun2~ regelui 0 astfel de rezistenta incit el era hotar'it sa ridice ased;ul, dnd. i11114
grec din
see.
al II-lea e.n.,
'orIgInal'
GIn
Efes, darnumit
ndin
115
.to~
11
I
\
t
scurte
care
se conlpun
0111cr-o
llnaglne
S8U chn
Cl-t,e\7a
IH13-
Aceste vise slnt foarte frumoase, pline de sens ,?i, contrar majoritatii viselor, sint deosebit de coerente. Nu Ie adres,l>11,in consecinta, nki
un repro~. TrasiHura lor comuna consta in aceea CElsituatia se rezolvc'i
totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fHnd produs de soneria ceasului-de~teptator. Vedem, a,?adar, cum se produce un
vis, dar aflam totodatEl ceva in plus. Persoana care viseaza nu recunom?te soneria ceasului-de~teptator(de altfel acesta nu figureaza in vis),
ci ea inlocuie;;te zgomotul acesta prin altul ;;i de fiecare data interpre- .
teaza diferit excitatia care intrerupe somnul. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune Cd este vorba aici de ceva
al"bitrar. Dar, a intelege visuI ar fi toc;mai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot ~i nu altul, spre a interpreta excitatia care provoaca de~teptarea. Se mai paate abiecta in legatura ell visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestindu-se
in vis, nu se constatii precis de ee ea se manifesta sub cutare forma data,
care nu deeurge nicidecum din natura excitatiei. In afara de accasta, in
visele lui Maury vedem adauglndu-se efectului direct al excitatiei 6
multime de efecte secundare ca, de exemplu, aventurile extravagante
din visul care are ca obiect odicolonul, aventuri imposibil de explicat
prin aeeasta .
. Or, notati bine ca tocmai in visele care provoaca de~teptarea <J.pare
cea mai mare sansa de a stabUi influenta excitatiilor intrerllp~ltoare de
somn. In majo;itatea celorlalte chzuri, a~est lucn~ va fi mult mai greu.
Nu ne trezim intotdeauna ca Urmal'(~ a unui vis ;;i dnd ne amintirn
dimineata de visul din cursul noptH, cum sa mai regasimexcitatia
care
poate ca a actionat in timpul somnului ? Am reu;;it 0 data, fire~te datoritd unor imprejurari speciale, sa constat aposteriori 0 excitatie sonora
de acest gen. M-am trezit intr-odimineata
1ntr-o statiune de altitudine
din Tirol Cll convingerea ca am visat ca a murit Papa. Cautam sa-mi
explic acest vis, dnd sotia mea m-a intrebat : "Ai auzIt, in zori, ee grOzav se tri'igeau clopotele la toate bisericile ;;i capelele?-- Nu, nu auzisem
nimic, pentru ca am un somn adinc, dar aceasta comunicare mi-a permis sa-mi inteleg visul. Care este frecvC'nta acesIor excitatH care 11
determina pe eel adormit sa viseze, tara ca el sa obtina rnai tlrziu nki
cea mai m[Jxunta informatie in legatura cu aceasta? Ea poate fi mare
sau nu. Dat fiind ca excitatia nu mai poate fi dovedita, este imposibil
sa ne mai fctcem in privinta aceasta vreo idee. De altiel. nici nu vom
lungi discut1a asupra valorii excitatiilor exterioare, din pnnctul de vedere
al tulburaxii pc care acestea 0 exercita asupra somnului, ;;tiindca ele
nu ne pot explica dedt numai a midi fraetiune a visului ~i nu intreaga
reactie constituitii de vis.
Dar acesta nueste un motiv pentru abandon area in intregime a acesCMe de aItfd este susceptibila de dczovltare. In fond" putin
tei
intereseaza cauza care tulbura somnul ;;i incita psihicul 1a vise. Cind
accasta caUZdnu rezida intr-o excitatie senzoriaEi venita din afara, poate
btervcmi 0 excitatie eenestezica, provenind de la organele interne.
Aceast,l ultima ipoteza pare oarte probabili'i 5,i raspunde conceptiei
popubre privind producerea viselor. Visele vin din stomac, auzim adesea spunindu-se .. Day ~i in acest caz se poate intimpla in mod neferidt ca 0 excitntie cenestezid'i activa in timpul nortH sa nu lase nid 0
urma dimineata ;;i sa devina astfel nedemol1strablla. eu toate acestea,
nL! vrem .sa neglijam bunele ~i multiplele experimente care plcdeaza in
]20
121
~'
II
~,
;p:::
============- _-----------~un punet de sprijin pentru cercetari ulterioare. EvenllYlentele dIn care
se compune visu1 au ce1 mal adesea forma vlzuaEi. Oare excitatiile dau
vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba, in fond, de excitatia De
'Care am resimtit-o 7 Dar de ce este visu1 vizua1, pc cind excitatia o~u1a~ra
nu d2clan9caza vise decit in cazuri ext rem de rare? San atunci cind '11sam ceva in legatura cu 0 conversatie sau un discurs, se 'poatc dovedi ca. 0
conversatie _sau vreun .a1t zgomot similar ne-au ajuns 10.-urechi in, timpul
$on111ului7 1mi permit sa resping categoric aceasta ultima ipoteza.
Deoarece catactere1e comune tuturor vise10r
rou
sint de nici- un
.
.~~ aiuJ
tor pentru explicarea acestora, Doate ca 'lom reusi mal mult facind
ape1 1a deosebirile cm"e Ie separa.~ Vise1e sint adesea' lipslte de sens,celoa5c, absurde; dar sint 9i vise pline de sens, limpezi, -rezonabile. Sa DP.
oprim. putin ::;isa vedem dad'! nu cumva acestea din urma nu ne permit
S8. .1eexplicam pe celelalte. Va voi imparta:;d, in acest scop, cel mai recel1t
vis rational ce mi-a fost povestit,:;;i care apartine unui tinar : "Plinlbindu-mli pe strada Karntner, ma intilnesc cu domnul X., CLl care fae cithTa
pa~i impreuni'i. Maduc apoi la restaurant. Doui". doamne si un dO'Tm
se Cl:;;azala masa mea. La' ineeput sint ~ontrariat 'Ii nu vre~u si'H privesco in final ridie ochii :;;iconstat ca sint foarte elegcmtl". Autorul vLc,lui remarea in legiHura ell aceasta. ea in seara precedenti'i 21 S2 aflase ell
adeVc1ratpe strada Kiirntner, pe unde treee in rnod obi9nuit ~i ca S2 iritill1ise
Intr-ade-var eLL dom:nul X. Celalalt fragn1ent
HI visuhli nl~ C011stituie 0 reminiseenta directa, dar se aSea111anaintr-o anumiUima5ura cu
un eveniment petreent eu citiva ani mai imJinte. lata un aU vis de acest
gcn, al unei doamne. Sotul ei 0 intreabi'i : "N-ar trebvi sa acordam pianul 7;; La care ea raspunde : "E inutil, pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele". Visul reproduce ocol1versatie pc care ea 0
avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedcl.t visul. Ce
invataminte desprindem din aceste doua vise sobre 7 Ca in ~:mumitevise
putem gasi reproducerea unor e'lenimente din starea de veghe sau a
unar episoade legate de aceste evenimente. AI' fi un rezuItat apreeiabil
sa putem face asemenea afirmatii despre bate visele. Dar nu acesta este
cazul, iaraceasta concluzie nn se aplica dedt 1a fOclrte putine vise. In
majoritatea vise101' nu intilnil11 nici un fapt in legatura CLl stared de
veghe, iar in ceea ce prive~te factorii care deterl11ina visele absurde ~l
nebune9ti, ne afIi'lm deoeamds,ti'i in ignoranta. $tim numai ca he gasim
in fata unei noi probleme. Dorim sa 9tim nu numai ce inseamna visu1,
dal' $i de ce ~i in ce scop reproduc visul cutare eveniment cunoscut
intimplat cu totul recent, atunci cind, ca in eazurile pe care Ie-am cita;
semnificatia so.este clara.
Fara indoiala ca 'sinteti, co. 9i mine,' satui sa urmariti aeest gen de
'Cercetari. Cl'edem CEl e zadarnie sa ne interesam numai de 0 singura Iroblema, aeeasta nu ajunge, atlta timp cit nu 9til11in ce directie tr,)uie
cantata soh.\tia. Psihologia experimentala nu ne ofera deeit eitevadate,
de 0 va10are exceptionalii., este drept, asupra rolu1uiexeitatiilor n .dec1an9area viselor. Din partea filozofiei nu ne putem a:;;tepta dedt 1??leCtii dispretuitoare privind insignifianta din punet de vedere ccmt~v .0.
obiectului nostru de investigatie. In fine, nu vrem sa imprumutn mml~
de la 9tiintele oculte. Istoria 9i intelepciunea popoarelor der'nstreaza
ca visu1 are un sens9i prezinta importanti'l, anticipind viitor> eeea ce
este greu de admis :;;i imposibil de demonstrat. Astfel, pr~u1 nostru
de~lers este total neputincios.
122
4) Extragindu-~i teoria din investigatia lingvistica ~i reducind de regula practica la simple jocuri intelectuale, de cenac1u psihanalitic, sclipitoare, dar sterile,
francezul Jacques l.acan hipertrofiaza una din laturile freudismului, e~uind in carieatura, calambur sau delir subtire (Cf. Leo n a r d G a v r 1i u, Structurii. $i
determinism in psihologia abisalii., teza de doctorat, capitolul "De la. pansexualism la panglosie: Jacques Lacan ", text xerografiat, Universitatea "AI. 1. Cuza".
~123
VI
1POTEZE
$1 TEHNICA
1NTERPRETARII
I
/,1
:'
III
I
125
""";;;1
~lrlt'e:~~~;~~d~i
i11;1~~~~i~~
5~e~::?bit
ct? ,
e:xperienta.
amef';ic,C.cE/c'._,'
sOlTlrlalJlbl1]lcael~2
'JTr'nt_F'~2'-1'.'J'2'Dl~e;;7:~:,i~~~,~~1.~~
pus
S~).lncert..\? tct
-"!~Jl
care
el ITU stie
n:nlic
~'s
~,i
4) A:m b r 0 i.s c -- A u
t e Li 2 b a u !t. (1.821-:1~D,).'
ocupat mdeosebl de 8.phCa~llle prachce ale mpnohsli1ulUl ~l sugestieL
dintre prolTIotorii E?colii de l~ I-Sancy. (Nota tract.)
5) H y P poI y t e
Be r n h e m (1837--1919),
medic fl-ancez, initia:
la universitatea
din Strasbourg, Stabilindu-se
la Nancy,' s-a consacrat
hipnozei ')i sugestiei. Din principalele sale lucrari, citam : Ler;ons de cliniqlw
cale
(1,~77), De la.., ::~.[,rt,qcstio-n cl\;'_ns ~'et([~ h'~~pn:?t-icrue.~t c~'.rei'~~~<'1 de veilZc
.s-~
'.')'.,;1.
HupnOf.LSm,e,
consideratE
126
sU-urJr!SLl.o-n
et,
TJsycn.otheTct-]Jle
(189LJ), echtla
GIrl
1~0J
'iTi.edi_
ctlI)l'iIIZ"n,)~ 'no}
nega? Din nlOment ce elneva erede ca nu ~tie nimie despre evenimente pc care Ie poarta t.otu$i in memorie, nu est2 deloe neverosimil ca
el sa ignore multe altele dintre proeesele sale psihice. Acest argument,
veti adauga, cu siguranta ca n2-ar fi imr;.resionat. ~i n2-a1' fi ajutat 'sa
intelegem actele 1'atate. Desigur a$ fi putut 1'ecurge atunci la acest argument, daca nu. a~ fi dadt. sa-l pastfez intr-o knprejurare
care mi 5e pfu"ea
mai nime1'ita. pent-eu utiliza1'ea lui. Adele ratate v-au oferit, in parte, explicatia 101:J?~~n ele inse1e, iar .in rest v--au' dete1'min~! ,sa ~dmit2ti, ~n
nllmele unltatll fen,oD1enelor, e:xlstert"ta unorprocesepSlDlce 19norate. In
ceea ce pyive~te vlsul, slntem obligati sa cautam. explicatii in aWl parte$i, in plus, contez pe faptulca
in aceasta privinta veti admite mai u:;;or
asimilarea sa eu hipnoza. Starea in care saviqim un act ratat trebuic sa
\Ti se para llormala,
fara nici 0 sirni1itudirle. ell stareahJprlotica.
d'
t' ~
~
0
.
t~ ~,
",-ln1po Tlva,. ~ a.sem~n~r~ IoarGe Tle ae Incre
SOlnn, condltle
a- \TISlILul. De fapt hlpnoza
1..'
0''''
SLarea Inp~_~lca_ ~1
este nUillltaSOr:"1n
: aclonni ! 1ar sugestHle
ii
ten1 sa-i
gaseasca _o}:iginea~
deri'lC3.
8.3.
acesta.
111e2rg}i
ITl
de
(va _arn-intiti
pe
acest
pe
persoan_8. resbecti\Ta~C-e _B
rninat-o sii viseze cutm:-e sau cutare vis 'Ii vom considers primu1 ei rasptU1S ca fiind 0 3qJlicatie.
Deci
VOlll "tine seaD1a delocde
deosebirile
'-I-' cazuI'lle
.. In
~ care au [OTLL.
1 VI-5l1._Ul
'
1
' .. ~1 1l1tre'- .
care pOLL eXlsta
111l;re
crec-e1 _a ~tl
111..1
p~'
acelea In care el crede .ca rill ~tie ceY"a despre "\r1S1...11 SaLt,- tratiJlclLl~~e
celclalte ca faclnd parte din Ul1a ~:laceea~i- categol~ie.
Desigur ca aceastatehnica
este foarte simpIa, dar ma tem foarte mu1t
ca ea sa nu provo ace din partes dumneavoastra
0 puternica opozitie. Veti
spune : "lata 0 noua ipoteza! Este a t1'eia ~i cea mai neverosimiIa dintre
toate! Cum,? 0 intrebati pe persoana care. a visat ce i$i amjnte~,te in
legaturaeu
visul ~i socotiti ca explicatie prima amintire care Ii strab2te
127
raporteze?".
Aveti dreptate in privinta bturar obiectiilor dumneavoastra secundare. Un vis se deosebe~te intr-adevar de un lapsLls prin multiplicitatea
:elementelor sale ~l tehnica trebuie sa tin a seama de aceasta deosebire.
Va voi propune, in consecinta, sa descompunem visul in elementele sale
:::;;isa examinam fiecare element in parte: yom fi restabilit in aeest fel
analogia cu lapsusul. De asemenea, _aveti dreptate afirmind ca, fie ~i
chestionat asupra fiecarui element al visului sau, subiectul ne poate ra,;punde ca el nu-~i aminte~te nimic. Sint cazuri, ~i fa acestea ne yom
referi mai tirziu, in car~ putem utiliza aeest raspuns :;;i, fapt curios,
,aeestea sint tocmai cazurile in legatura CLlcare noi in~ine putelTl ave:l
idei precise. In general, insa, atlmci cind autorul visului ne va declara
e'i nu are niei 0 idee despre yis, noi il yom contraziee, yom insista, il
vom asigura ca trebuie sa-~i adudi aminte Ceva ~i yom sfin;:i prin a aVea
dreptate. El ne va oferi 0 idee oarecare despre vis, inciiferent care. Ne
va da cu cea mai mare u~urinta anumite relaW, Pe care Ie putem numi
isto1'1ce.Va spune : "Asta s-a intimp1at ied" (ea in cele doua vise "prozaice" pe care Ie-am citat mai sus); sau: "Asta imi aminte~te un fapt
intimplat recent'i" Procedind in acest mod, yom constata ea raportarcc1
vis.elor la impresiile care Ie-au precedat in ultime1e 'zile este mult mai
frecventa decit am erezut-o la inceput. In final, avind intotdeauna visul
ea pund de plecare, subiectul i~i va aminti de evenimente mai indep{iruneori chiar foarte indepartate.
Totu~i, in ceea ce prive~te esentialul n1.1aveti dreptate. Va .in~eldti
crezlnd ca actionez in chip arbitral' cind admit ca prima amintire a
autcrului visului trebuie sa-mi dezvaluie Ceea ce caut sa1.1sa I'ni puna
pe u1'mele a ceea ce caut ;_nu aveti dreptate spunind c{\ aceasta am1nt11'o
poate fi una oarecare ~i fara nici 0 legatura cu ceea ce caut ~i ca aceasta
211' exprima
un exees de ineredere. Deja mi-3m pennis 0 data sa VEl 1'2pro~ez inerederea dumneavoastra pro fund inradacinata in libertatea ~i
sprntaneitatea psihologica, spunin.:lu-va cu acel prilej ca 0 a'oe,r,en(':}
incredere este total anti:'?tiintifica ~i trebuie sa se incline in fata irnpcl'ativelor determinismului psihic. Va rag sa respecta~i ca Pe un fapt real
ceea ce subiectul ehestionat isi aduce aminte - asa cum a fost retinut
de e1 'Ii nu altfel. Spul)ind 'acest lv.eru, nu' inteleg sa inloeule~c a
crecHnte. eu aIta. Este posibil sa dovedim ce, amintirea rcproduC;[l de
subiedul chestionat nu prezinta nimic arbitral' ~i nedeterrninat ~i ea nu
este
legatura eu ceea Ce eautam noL Recent am anat, de altfel f[ll'i1 a
acarda 0 importanta exagerata faptului, ca ~i psihologia experlmentala a
iurnizat dovezi de acest gen.
Delta fiind importanta temei, fae apella intreaga dumneavoastra atentie. Cind rog pc eincva sa-mi spuna ee-i treee prin m1nte in legatura
cu. un element determinat al visului, Ii eel' de fapt sa S8 lase in vola
asociatiei libere, eu pastrarea ferme. a reprezentarii initiale. -Acest lucru
obliga 1a 0 orientare particulara a atentiei, orientare diferita ~i chiar in,compatibilacu aceea care are loc in reflectie. Unii sub1ecti realizeaza 0
128
12;}
It
'i
.,
=======
_-------
La fel, melodii care ne tree prill eap fara motiy aparent, la "maL\?:;:L
se releva ca fiind determinate de a anumita suita de idei 8i ca f.kind
parte din aceasta suita care are dreptul sa ne preocupe, nh:a ca nol sa
ne dam scam a de aeeastaactivitate. !n acest caz este 1.1$01' cledcmonsh'a[
ca evocarea in aparenta involuntara a acestei melodii se raporteazil fie
1a textul lor, fie la ideile de origine. Nu ma refer 1a adevaratii muzicienI,
in legatura cu care nu de~in nid 0 experienta $i c2rora continutul muzical al unei melodii Ie poate oferi un motiv suficient pentru evocarea
acesteia. Cazurile din prima categorie sint 1nsa eu sigurcmta cele L':11
frecvente. Cunosc un tinar care timp indelungat a fost literalmente ohsedat de melodia, incintatoare de altfel, a ariei lui Paris din "FrumoDsa
Elena",;;i aceasta pina in ziua in care analiza i-a dezvaluit,il1 propriul
sau interes, lupta carese dadea in sufletul sau intre 0 "Ida" $i 0 "Elena",
Daca ideilecare apar spontan, fara nid 0 constringere ~i fara nlci un
efort, slit astfel determinate 1?ifac parte dintr-un anumit ansamblu.
sintem atunci in drept sa conchidem ca idei care nu au dedt 0 singm:a
Iegatura, aceea care se ata$eaza la 0 reprezentare initiala, pot sa nu fie
mai putin determinate. Analiza ne arata, intr-adevar, ca pc 11ngB. legatura eu reprezentarea initiala, ele se afla $i sub dependenta anumitor
structuri de interes ~i idei pasion ale, complexe a CarOl' interventie 1'amine necunoscut:~, adica inco119tienta, inmomentul in care ea se produceo
ldeHe care prezinta acest mod de legatura au constituit obiectul unor
cercetari experimentale foarte instructive $i care au indeplinit in istoria
psihanalizei un 1'01 considerabil. $coala lui W u n d t a propus experic.
mentul deilUmit de asociatie, in cursu1 caruia subiectul supus experiehtei este invitat sa raspunda eft mal rapid cu putinta printr-o reac{:ie
oarecare la un cuvint care Ii este' adresat in calitate de excitant. Putern
studia In acest fel intervalul de timp care se scurge intre excitatie ';'1
reactie, natura raspunsului dat ca reactie, erorile ce se pot produce ell
prilejul repetarii ulterioare a aceluia$i experiment etc. Sub conclucerea
Iui BIeuler $i Jung, s,eoala dinZiirich a obtinut explicatia reactiilor ce
se produc in cursul experimentului de asociatie, cerind subiectului supus
experientei sa-1?i manifeste mal evident reactlile, atunci cind nu era1JL
suficient de clare, cuajutorul unar asociatii suplimentare. S-a descoperit
cu acest prilej ca aceste reactE putin explicite, biz31'e, erau determinate
in madul eel mat riguros de cQmplexele subiect1.l1uisupus experientei 6),
Datorita acestea cbnstatari, BI e u 1e r $i J u n g au aruncat prima
punte de trecere de la psihalogia experlmentala 1a psihanaliza.
AsHel edificati, imiveti 'putea replica: "Recunoa$tem acum C{l ideile
evocate libel' slnt determinate $1 nu arbitrare, cumcrezusem noL Reb) Introdus
de C. G. J u n g, acest term en '.se deflne.'ite ca 0 configurape stabila de afecte .'ii de idei generate de situatii, evenimente san rela1;ii umane Cll
caracter tensional ~i frustrant, exprimata ,printr-un .anumit algoritmcomportamental. Cpmplexele 5e fO;"llLCaZa in copillirie, ,iar persisten1;a lor la \'lrstele uIteriDare este alimentata de incHnatia unol' indivizi de a evita in continual'e situa{iile de tipul acelora care Ie-au generat. Mulie complexe au la baza gI'e.'ieli savlrr;;ite In educatia practicatii In familie sau in ~eoala. Referindu-se 1a complexul de
inferioritate descris de A. Adler, Paul Popescu-Neveanu noteaza: "Fiind In ccl,,~
mai numeroase cazuri efectul unor" deficiente educative, aparitia lor poate i pI'eIntfmpinata prin 'realizareafntre
adulti ~i' copii a unoI' rela1;ii atentc, -de solici-
tudine l1i incredere rCclproca etc." (vezi Dictional' de psihologie, Editura Albatro;;.
Bucure~ti, 1978, p. l23);(Nota trad.)
]30
cunoa~ten1 ~i deterrnhldTea ideilor cure apdr iil rapo,rt ell c;len1:ntele vise-lor. Den', 1111 aceasL~~ 112 interescaza.
D1.liY1l1el1V03.str(:1~
pl'etiildeti ca ideea
care ia na~tere in lcgi.ltura eu Ul1 -ClC111211t al visullli este detern1inata de
Or, Iuerul acesta
iundalul psihic, 'nccunoscut nouR, al acestuieleJ!ent.
111..1 IiI so pare
dClnon.str~1t. I\Toi an} 1}reV8z'ut ca idc:e':1 care iana~tere
ell
privire
10. Ul1 clcD1cnt al \risul"ui 11.1 se \Ta releva Cd flind determinata
de
llnnl dintre corn,pIe~rele 2l1torull.l.t visu]uL Dar care este utilitatea acest~2i
constatari ? In lac de a ne ajuta sa Intelegem visul, eJ daar ne faciliteaza,
ea ;;i experimentul
de 2sociatie, cunoa~terea acostaI' C19a-zlse complexe.
Iaracestea,
ce au de dc-a face cu visu1 ?".
Aveti dreptate, insd un beTU va scapel, chim motivul pentru care eu
nu am luat e::pc:rimcntul de asoclatie ca pnnet de plecarc al acestei exIJlJlleri. In. ace~:it eXf)erin1ent,
in.tr-adevarnol
Slllten1
care alegelJl
Itl chip arbitral' pe unul dintre lactorE determinanti a1 reactiei : cuvintul
care serve9te drept excitant. Reactia apan:: In acest caz ca 0 veriga. inte:crnediara Intle cuvintul-excitant
si cOl1mlexele De care acest cuvint Ie
declanEieaza la sublectul supus expenentel.
In VIS, cuvmtul-exeltant
este
inlocuit prin ceva Cdye provine din viata psihica a autorului visului,
dintr-o sursa care ii este necunoscuta,
iar acest "ceva" a1' putea fi el
fnsu9i "produsul" unui complex. In consecinta, nu este exagerat sa admitem eEl Eli ideile ulte1'ioare care se leaga de elemente1e unui vis nu
sint determinate deeit de complexul acestui e1e;nent $1 pot, prin urmare,
sa ne conduca 1a dcscoperirea aeestuia.
Permiteti-mi
sa va dovedesc, eu ajutorul altui exernplu, ca lucrudIe se r::etrec Intr:ad~."ar 39a cum antidpa~:l. 110i ,s~ se peb~~aca in eaz,:l
care one Intereseaza. {Jltareade nurne proprll II11plica operatil care constltuie 0 excelentii ilustrare a acelora care au lac in analiza unui vis, dar
eu rezerva ea in cazul uitarii toate operatiile se reunesc in una $i aceea$i
persoana, r-:~ :cind in.. i';lterpretarea
unui vis ele 52 Impa~t in~re do~a
persoane. Clnd am mt,n: pe rnOillent un nume, nu am mm putm eertrtudinea c5. 11 ~tiu~ certitudine I)e carr; n-:-o puteJ.TI doblndi pentru autorlll
unui "lis d2clt }Y~ 0 cale indirer~ta, indicatfi de ex:perin1e:ntul lui Bern'"
-'f.
'._
.~.
A'
.'
-'.: -
-.
~~~l1~f~~~r~m~fe;~i~lY~:~a;'~i~~~~~i:c~~~~~~~;:~~~i n~st~n[f~~~~ib;i~1;;i0l9d~~~~
deasca 1Tlutilitatea den1ersului. Pot totu~i de fiecare data sa .e"'"\1oc, in
schimbu1 numelui om is unu1 sau mai multe nume inlocuitoare. Cind unul
l'
"'j-
'
l'
~ll1lr~ :ces e nume mlOcuhoa~e !r::ll apare SpO~L[:n In. l11~nce, ~na og:a
sltuatlel mcle eu aceca care eX1sta m cazul anallzcl unm VIS devme eV1denEl. Nici eleTncDtul visului nu este ceva autentic:
e1 vine sa inlocuiasca ceva necunoscut mie, ceva ce trebuje sa-mi fie revel at de analiza
visuluL Singura deosebire care exista intre cele doua situatii const' in
aeeea ea in cHzul uiUtrii unui nume recunosc imediat ;;i fara ezitare ca
cutare nume evocat nu este dedt un in1ocuitor, pc dnd inceea
ee prive$te elementul ,.risului nu dobYndim aceasta convingere dedt in u1'ma
unoI' lungi si anevoloase eercetarL Dar si 'in eazurile de uitari de nume,
1a fel, dispu~em de un mijloc de a ajunge de 1a numele inlocuitor la eel
veritabil, uitat Ei1sculundat in incon'?tient. Atunci dnd, concentrindu-ne
atentia asupra numelar Inlocuitoare, apar alte idel legate de ele, 1ntotdeauna ajungem, dupa ocoluri mai lungi san mai scurte, pina la numele
uitat ~i eonstatam eEl aUt numele inlocuitoare
aparute spontan; dt $i
acelea p1'ovocate de n01 se leaga strins de numele uitat ~i sint determinate
de acesta.
131
7) In t(~xtul original,
cunoscuta provincie iugoslav,~ apare sub forma italienizantil Montenegro, incluzind d.eci silaba eu efect euristic "mon". (::'Jota tr".d.)
132
VII
CONTINUTUL
MANIFEST $1 IDEILE
ALE VISULUI
LATENTE
,,,;]-
clteva vise scurte, .din care fiecare sa poata eel putin sa ne spuna sau:.
sa ne confirme ceV3. A:;;a yom :;;i proceda, in afara de cazul In Cai-2:
experienta ne va arata unde putemgasi
visele mai putin deformate.
Ni se mai ofera ~i un aIt mijloe, care sa ne inlesneasca munea.
loc Sa tintim la interprctarea de vise: in intregul lor, ne yom limita sj
examinam doar clemente izolate ale viselor, spre a vedea pe baza unorexemple astfel alese cum i;;i gasesc ele explicatia prin aplicarea tehnki:
noastre.
a) 0 doamna poveste:;;te ca, fUnd copil, a visat adesea pe bunul Dumnezeu purtind pe cap 0 boneta de hirtie, ascutita. Cum S{i intelegem ace1';
vis, fara ajutorul autoarei ? Nu pare el complet absurd? El devine in.')5
mai putin. absurd dnd 0 auzim pe doamna povestindu-ne di., pe dnd
era copil, i se punea adesea 0 boneta de acest fel, pentru ca stindi:L
masa ea aveo. obiceiul sa traga cu ochiul pe furi~ 10. farfuriile fratiloc
:,?isurorilor ei, spre a se asiguro. ca nu erau serviti mai bine dedt e:L
Boneta era deci destinata sa-I slujeasca, ca sa zicem a~o., drept ocheL4d
de caI. lata 0 informatie pur istoric8., furnizata fara nici 0 dificultat;~.
Interp:reto.reo. acestui element ~i, co. urmare, a visului in intregime, l't'Uge~te fara dificultate, dato:rita unei noi dezvaluiri a autoarei visulu L
"Cum eu am auzit spunindu-se ca bunul Dumnezeuvede
:;;i ~tie
visul meu nu poate sa insemne dedt un lllcru, anume ca, precum bunut
Dumnezeu, eu vad ~i 9tiu totul, chiar ~i atunci cind cineva incearca si
ma impiedice". Dar poate ca acest exemplu este prea simplu.
b) 0 pacientasceptica viseaza un vis cam lung, in cursul caruia anumite persoane Ii vorbesc, in termeni extrem de elogio;;i, despre carted.
mea asupra "Cuvintului de duh"l). Este mentionat apoi un "canaL", poa{-,,:'
o aWL carte 1Jnde se vorbe$te de un canaL sau avtnd vreo legatun'i oarecare cu un canaL. ea nu mai stie ... este ceVa cu totuL tulbure.
Veti fi poate inc1inati sa c'redeti ca elementul "canal" fiind atH
nedeterminat, va scapa oricarei interpretari. Aveti dreptate in ceea ce
prive9te dificultatea presupt.lsa,dar aceasta nu provine din lipsa de claritate a elementului: dimpotriva, lips a de claritate a elementului ~i dificultatea interpretarii sale provin din una ~i aceea~i cauza. In mintea autoarei visului nu incolte9te nici 0 idee in legatura cu canalul; in C;~~
ce ma prive~te, fire~te ca nici eu nu pot spune nimic in <lceasta privintciL
Ccva mai tirziu, adidi a doua zi, ei Ii <lpare 0 idee .care poate ca era in
Jegatura eu acest element al visului sau. Este yorba defapt de un calalnbur pe care 11 auzise. Pe un vapor care facea cursa Douvres-Cal;xi:,;v
un scrUtor cunoscut 5e intretine cu un englez care, in cursul conversa-.
tiei, citeaza fraza : "Du subUmeau ridicule il n'y a qu'un pas" 2). Bcriitorulraspunde : "Da, Pas de Calais", voind sa spuna prin aceasta ca e[
gase~te Franta sublima ~i Anglia ridicola. Dar Pas de Calais este un:
canal, canalul Minecii. Ma veti intreba dadi sesizez vreo legiHura 1nt1'e
aceasta idee ~i vis. Sigur
da, intrucit idee a respectiva cUirealmente
solutia pentru acest enigmatic element al visului. Dadi va indbiti ca,
aceasta expresie de spirit a exist at inaintede vis, ca substrat incon~tient
a1 elementu1ui "canal", puteti admite CEl a fost nascocit dupa aceea, pen..,.
1) Titlul
origin.al:
Der "Vitz und seine Beziehung zum UnbCWlIssten
(CuvinVc;l.
de duh :;;i raporturile sale cu inColl~tientul), prima edilie apiirut&i Yn editura FranK
Deuticke, Leipzig & Wien, 1905 (Nota trad.)
2) In limba
fral1cez[, in textul original ("De ]a sl!blim Iii'. riclicol lll! este dedt
tru nevoile cauzei? Aceasta idee dovede~te in special seepticismuJ auto.}rei visului,care la ea se disimuleaza indaratul unei uimiri involuntare,
de unde 0 r!;zistenta care explica atH lentoarea eu care a aparut ideea,
cit ~i caracterul nedeterminat al elementului visului. Luati in considerare
aid raporturile care exista in ire elementul visului ~i substratul sau incon~tient : primul estc ca 0 miea fractiune din eel de-al doilea, ea 0 aluzie
1a acesta din urma; tocmai prin izolarea sa de substratul incon'itient
elementul visului a devenit complet de neinteles.
c) Un pacient are un vis destul de lung: mai multi membri ai famiIiei sale stau in jurul. unei mese de 0 forma neobi$nuitii etc. In legatura
eu masa,el i~i aminte~te a fi vazut 0 mobila cu totul asemanatoare, en
prilejul unei vizite pe care a facut-o 1ntr-o familie. Apoi ideile saLe
irump : in acea familie, raporturi~e dintre tata ~i fiu nu erau prea cordiale; el :;d adauga imediat ca raporturi analoage exista intretatal
sau
si sine. Deci .masa a fost evocata in vis pentru a reprezenta aceastfl
situatie paralela.
Aceasta persoana era familiarizata demult cu exigente1e interpretiirH
viselor. Altcineva ar fi gasit ca este de mirare ca dintr-un detaliu am
de marunt ca forma unei mese sa fad un obiect de investigatie.
lntr-adevar, pentru noi nu exista nici un element in vis care sa fie accidental sau indiferent ~itocmai de 1a elucidarea unoI' detalii aUt de neinsemnate 'ii de nemotivate a;;.teptam noi lamuririle care ne intereseaza.
Ceea ce va mai mira, poate, este ca procesul care a avut loc in visul de
care ne ocupam a exprim at ideea : Za noi lllcrurile se- petrec ca $i in ace a
familie, prin alegerea mesei. Vet,i avea insa ~i explicat,ia' acestei particularitati daca va voi spune ca familia respectivii se numea Tischler ;\).
Notati totw.;i, cit de indiscret e;;ti constrins sa fii uneori, atunci cind vrei
sa imparta;;e~ti anumite interpretari ale viselor. Trebuie sa vcdeti aid
una din dificultat,ile de care, a;;a cum v-am spus, se love'ite selectarea
exemplelor. Mi":'ar fi fost u~or sa inlocuiesc acest exemplu cu un a1tn1,
dar probabil ca nu a:;;fi evitat indiscret,ia pe care ocomit in legatura ell
acest vis decit cu pretul altei indiscretii, referitoare la alt vis.
Mi se pare indicat sa introduc aid doi termeni, de care ne":'amfi putut
servi demu1t. Vom numi continutlll manifest al visuZui ceea ce reprezinta visul eel naratiune, 'ii idei Zatente ale visuZui ceea ce este ascuns
;;i 1a care vrem sa ajungem prin analiza ideilor care apar in legatura
visele. Sa examinam deci raporturile, a:;;acum se prezintae1e incazurile
ci1ate, intre cont,inutul manifest :;;i ideile latente ale viselor. De aUfel
aceste raporturi pot .fi foarte variate. In exemp1ele a 'ii b eontinutul
manifest face parte, dar intr-o foarte mica masura, din ideile latente.
o parte a marelui ansamblu psihic alcatuit din ideile incon~tiente ale
visu1ui a patruns in visu1 manifest, fie in calitate de fragment a1 acestulH.
fie, in alte cazuri, ca 0 aluzie, ca expresie simbolica, ea 0 abreviere in
stil te1egrafic. Munca de interpret are are drept sarcina sa intregea::~ca
acest fragment sau aceasta aluzie, fapt care ne-a reu'iit in mod deosebit
in cazul b. Substituirea printr-un fragment sau printr-o aluzie constituie
deei una din formele activitatii onirice. In afara de aeeasta, in exemplul c
se poate recunoa~te circumstanta pe care 0 yom vedea reie~ind eu mal
mult;'i claritate In exemple1e urmiHoare.
:
ii
IGJIV}
;)
.' n'
..
1itU-n:c,
7"
ce ~lLi1.,Ce
v
G.escoIJc'tao
~)C~nol~a~na
" .....
!--:se Da"
c1n
n -10 V1y"n
c.r.:J. Cv~QUt.
ct v,,-Z","g~lva el:,?,,<cl l!hc'blnuor ""?"';"c, . j 1 cv U-5\,'"'v
acca'3ta aparenta de Joe spIrltual pc care 0 gasim 1a reprezentarlJE
de
aU2';t gen? Aceasta este 0 alta problema, de care nu avem a ne ocupa
e.2'.traord'lnal'u.
[[ltiel,
VIII
VISELE COPIILOR
Am impresia ea am avansat prea rapid. Sa ne intoarcem pu~in 1a 0
~hestiui1e despre. care am mai discutat. Inainte de a intreprincle ultima
'incercare de depa~ire, eu ajutoru1 tehnicii no.astre, a dificultatilor care
decurg din deformarea viselor, am afirmat di eel mai bine 31' Ii sa oeoUm aceste dfficultati, abordind doar vise1e in care (presupun:ind ca
acestea exista) deformarea nu s-a produs sau este neinsemnata. Aeest
proeecleu este de aItfel in contradictie cu dezvoltarea cronologica a cuno~tintelor noastre, dici, in realitate, numai dupa 0 aplicare riguroasii
a tehnicii de interpretare 1a visele deform ate ~i dupa 0 analiza completa a acestora, atentia ne-a fost atrElsa de existenta viselor nedeformate.
Visele pe care Ie cercetam apar la copli. Ele sint scurte, clare, co-erente, neeehivoce, u~or inteligibi1e ~i sint totu~i, in chip incontest.abil,
vise. Deformarea viselor se observa 9i Ia copii, chiar de timpuriu, 9i se
cunosc vise apartinind unor copii intre 5-8 ani caTe prezil1ta deja toate
caracterele viselor de la virste mai inaintate. eu toate acestea, daca ne
limitam cercetarile la virstele euprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice 9i al patrulea sau al cincilea an de viata,
gasim 0 serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi
:infantil 9i din care putem regasi eventual mostre $i la copm mai in
virsta. In anumite imprejurari, chiar 9i la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil.
Prin analiza acestor vise infantile put em foarte u;;or ;;i cu multil
ccertitudine sa obtinem asupra naturii ,risului lamuriri care, dupa cum
ne este permis sa speram, se VOl' dovedi decisive 9i universal valabile.
1) Spre a intelege aceste vise, nu avem nevoie nid de analiza, nid
de aplioarea unei tehnici speciale. Nu trebuie sa ehestionam copilul care
19i poveste;;te visuI, dar trebuie sa-l completam printr-o relatare pri-vind viata copilului. Exista intotdeauna un eveniment care, petrecIndu-se in ziua care precedeaza visuI, ni-l explica. Visul este reactia din
timpul somnului Ia acest eveniment din starea de veghe.
Sa citamdteva
exemple care vor servi de baza pentru oonc1uziile
noastre ulterioare.
a) UnbiHetel in virsta de 22 de luni este 1nsarcinat sa ofere cuiva,
drept rasplata, un oo;;ulet eu cire;;e. El 0 face in mod vadit tara nid 0
tragere de inima, in duda promisiunii di el insu;;i va primi, ca recompensa, cUeva cirege. A doua zi dimineata el poveste;;te ea a visat oa
."He(r)mann
decH~,Sllst1nea
copiill1.
c) Un baiete1 de 5 ani ~i trei 1uni este elus intr-o excursie 1a Escherntea, in apropiere de HClUstatt. El auzise vorbindu-se ea Hallstatt se aHa la
P?al~le 1:1U~t(~luiDacl1steh1~c~u"e. ~l int~resa, foarte~ DILllt. I?e 10. loculrr~a.
sa dE1 j-\.ussee
vedea ,foarte
sa 0 zareasc[l.,
d.ur nu
9tirn
ell ce reZLlltat.
J).
~l, ell
ajllt-ol"!--11
Excllrsia
lficepuse
111tr-o dis-
Aceste trei vise slnt suficiente pentru toate lamuririle pe eare Ie-am
putea dari.
2) Dupa cum vedem, aceste vise ale capiilar nu sint lipsite de sens :
ele reprezinta aete psihice inteligibiLe, cornplete. Amintiti-va de ceca.
ce v-am spus eu privir!i: 1a judecata pe care ;,;i-o fae medicii eu pdvire
la vise ~i in special de co-rnp!1Ti'1~~i Cll degetele pe care muzicianul prieeput Ie face sii alerge pC'
pLmului. eu siguranta ea nu va va
scapa opozitia f1agranta care
intre vlsele copUloI' ;,;1aceasta conca copilu1 sa fie capabil sa 'indepllceptie. De asemenea, ar fi Ui'Y11'to1'
neasca in timpul somnului actepsihice
complete, pe cind, in aceleH:;;L
conclitii, adnltul 8--ar multumi ell rCClctiiconvulsiformc. Avem, de altfel,
toate IYJ_otivele sa-i _atribuilTI
copiIului un ,son1n lTIdi bun ~i n1ai profund.-.
3) 'Jisele
COl)iil.or
D.esLlferind
llici 0 deformare,
142
2)
50
H3
:J)
triad.,
"vrabia
Daca nu ar exista declt vise infantile, problema noastia ar fi solu"tionata, sarcina noastra dusa la bun sfir~;;it,fara sa mai fie nevoie sa
interogam pe autorul visului, rara a face sa intervina incoW?tientul.
Ianl a recurge la asocia{ia libera. Noi am constatat, in mai multe rindud, ca acele caracteristici, carora am inceput prin a Ie atribui 0 importan{a generala, nu apartin in realitate dedt unei anumite categorii
~i unui anumit nUU1ar de vise. Deci este vorba de a ~ti daca caracteristicile generale pe care ni Ie ofera visele copiEor sint mai stabile,
data ele apartin ~i viselor mai putin transparente, al diror con{inut
manifest nu prezinta nici un raport cupersistenta
unei dotinte din
timpul zilei. Potrivit concep{iei noastre, asemenea vise au suferit 0
deform are considerabila, ceea ee nu ne permite sa ne pronun{am imediai asupra lor. De asemenea, prevedem ca, pentru a explica aeeasta
rleformare, .vom avea nevoie de tahnica psihanalitica, de care ne-am
putut dispensa cu prilejul ohtinerii cuno:;;tintelor noastre referitoare la
visele copiEor.
Exista totu:;;i un grup de vise nedeformate care, ca ~i visele copiilor,
.apar -aa impliniri ale unordorinte. 8int aeele vise care, pe tot parcursul
vietH, sint provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete,
nevoi sexuale. Ele' constituie, a9adar, impliniri de dorin{e efectuate ca
reactie 1a excitatii interne. Astfel, eu am notat la 0 fetita de 19 luni,
un vi.s compus dintr-un meniu, la care ea i9i adaugase num.ele (Anna F.,
~a.p!mne, znwura, omleta, supa): acest vis este 0 reactie la diet a la
qne fusese ea SUPUSR. timp de 0 zi, din cauza unci indigestii atribuite
dip$unilor :;;i zmeurei. In acela:;;i timp bunica acestei fetite, a ci'irei
Vlrsta adEmgata la vlrsta fetitei da totalul de -70 de ani, afost obligati'i,
din pricina nelini:;;tii determinate de rinichiul ei flotant, saposteasca
Q z1 Intreaga:
in noapiea urmatoare ea a visat di a fast invitata la
dml la ni1?te prieteni care i-au oferit cele mai bune bucate. Observacare se refera 1a prizonierii lipsiti de hrana sau la persoane care,
cursul cali'itoriilor :;;i expeditiEor, indura aspre privatiuni dovedesc
eEl in aceste conditii toate visele au ca obiect satisfacerea dorintelor
care nu pot fi sati~facute in realitate. In carte a sa, Antarctica(v~l. I,
19fH, p. 336), Otto Nordenskj6ld vorbe9te asHel despre echipajul. ell
care hibernase:
"Visele noastre, care niciodata n-au fost mai vii ~i
mai numeroase ca atunci, erau foarte semnificative, prinaceea
di ele
indicau limpede' directia ideilor noastre intime. Chiar 9i acei .dintre
tovara:;;ii no;;tri care nu visau decit in mod exceptional in viata normala incepusera acum sa ne povesteasca lungi istorii in fiecare dirnineata, cu prilejul reuniunilor in care discutam experienta dobindita in
Hl -
cd. 404
H5
lU111ea fanteziei.
Toate aceste vise se rapo:ctau la lumea e);::t2i'ioara de
care, eram. aUt de dep~rt2, dar adese~ ~i la situatin noastra actual!L ..
~ .i\ 1111nCa~l a beat ace~tla ercru de altfel pivotii In jurul car ora gra'J"it~Ju.
eel mai adesea vic:;ele noastre. Unul dint:'e noi, care S8 specializase in:
a visa .Dluri banchet2,
era lIlcrnt3.t
cind l1e putea .anun-ta din1ine~ltfa
ca 11la.'5e UTi prinz con1pus
din trei felllri de mlncare;
D.n altul \;1S::1
tutun, rnunti de tutun, iar un al treilea vedea in visc:,le sale CO;'L,'Yf';
Ina111tlnd
ell toste
p:illzele in largul nl~~_rli. Inca un '.Tis rn\?rit~l
nat: factorul aduce scrisorile ~i explica de ee intirzlase aUt de mult
se in)e13se in dlstribuirea
scrisorilor ~i nu izbutise sa Ie regaseascf
dec1.t ell rl'}ulta grelltate.
Fire5?tc, 111 sorrln ne oCllpalTI de lucrul~i ine/!
:?i mai imposibile, dar in toate visele pe care Ie-am visat en insuml
san pe care Ie-am auzit povestite de eeilalti, saracia de imaginatie ocTa
absolnt uirnitoare. D:lca toate aceste vise al' fi putut sa fie COll.S2tTcnate, elm avea docnmente de un mare interes psihologic. Yom
ins3. lesne cit de binevenit cra somnul pentru noi toti, caei 11e orer"';'
ceea ee doream eu cea mai mare ardoare", Mai cHez ~i dupa Du Pre~ .
"IVIungo Park,
eazut, in cursul unei calatorii prin Africa, intr-o
vecina eu inanitia, visa tot timpul vaile bogate in ape o;;icimpiile Vei7l
din tara sa natala. Tot a~a Trenck, chinuit de foame, se vedea intr-Q
braserie din Magdeburg, in fata unei mese in dire ate cu un prinz caple):
lar George Back, care luase parte la prima expeditie a lui Franklin,
visa cu regularitate
mese copioase, pe cind ca urrnare a unoI' privatiuni
teribile el murea literalmente de foame".
Aeela care, mincind seara bucate piperate, incearca in timpul
o senzatie. de sete, viseaza cu u~urinta ca bea. Fire~te, este imposibil S':
suprimi cu ajutorul visului 0 senzatie de foame sau de sete mai mutt
sau mal putin intensa;
din aceste vise te treze~ti insetat ~i e~ti nevoit
sa-ti potole~ti setea eu apa adevarata. Din punct de vedere praetic, serviciul pe care ni-l aduc visele in aceste eazuri este insignifiant, dar nll.
este mai putin evident ca ele au drept scop mentinerea somnului, irr\potriva excitatiei care impinge la trezire ~i la actiune. In eazul trebuintelor de 0 intensitate seazuta, aceste vise exercita adesea 0 aci)une elicT.'.'
La fel, sub influenta
excitatiilor
sexuale, visul procuri'! satisfactli
care prezinta, insa, particularitati
demne de notat. Trebuinta
sexuaJi"l
depinzind intr-o mai mica masura de obiectul sau dedt foamea ~i setea
de ale lor, ea poate dobindi 0 satisfactie reala gratie emisiunii involuntare de lichid spermatic;
rar ca urmare a anumitor dificultati, in relatia:
eu obiectul, des pre care va fi yorba mai tirziu, se intimpla foarte adesea
ca visul care insote~te satisfacerea
reala sa prezinte un continut vag:
sau deformat.
Aeeasta
partieularitate
a emisiunilor involuntare
de
sperma face ca aeestea, dupa rem area lui Otto Rank, sa 'fie extrem dc
Dotrivite pentru studiul deformarii viselor. Toate visele adultilor, care
~u drept - obiect trebuinte,
includ in afara satisfacerii
un element in
plus, un element ce provine din surse de excitatie psihica 9i are nevoie,.
spre a fi inteles, de interpretare,
De altfel, nei nu afil'mam ca viselc! adultilor, formate dupa modeiul
viselor infantile ~i care impliea satisfaeerea
dorintelor,
ar reprezenta
doar reactii la trebuinte imperioase enumerate mai sus. Cunoa~tem de
asemenea vise ale adultilor, seurte ~i clare, care, luind na~tere, sub
influenta
anumitor
situatii dominante,
provin din surse de excitatie
incontestabil
psihiee. A~a sint, de exemplu, visele de impacienta :
ce ai facut pregatirile in vederea unei calatorii, sau ai luat toate masurile ca sa asi~ti la un spectacol care te intereseaza in mod deosebit,
sau la 0 conlerinta, sau ca sa faci 0 vizita, noaptea visezi di scopul
propus este atins, ca e9ti la teatru sau convel'sezi cu persoana pe care
doreai s-o vezi. A9a sint 9i visele numite pe buna dreptate "vise de
1ene": persoane carora Ie place sa-9i prelungeasca somnul, viseaza ca
s-au 9i sculat, ca i9i fac toaleta sau Cd se ana chiar la ocupatiile lor,
pe cind in realitate continua sa doarma, marturisind prin aceasta ca Ie
place sa fie active mai muIt in vis dedt in realitate. Dorinta de a
dormi care, cum am vazut, ia parte in mod fire.';c la formarea vise10r,
se rnanifesta foarte clar in visele
vise.
far-a
except.ie.
IX
CENZURA \llSULUI
Studiul visclor copElor ne-a clezvt'tluit gCYlQZLl1 esenta 5i functia visului. Visul este un n;i'iloe de suprirnare a E<I.:citatiiZor (lJsih:ice) cw',c tulbura s07nnul, aceasfCi s;{primare fcldndu-se ell oj{ltond satLsfa;erii ho[ucinatorii a unoI' trebuinte, In ceca ce prive~te visele adultilor, TIU aTn
I)'utut explica decft lU1 singur grLlp, cuprlzind indeosc:bl r>2 acelea pe
care Ie-am califlcat drept vise de tip infantil. elt despre celelaltc, inca
nu ~tim. ni~ic in pI'!vinta 10:; c~9spun,: c.hiar ca nici nu, Ie. intelege~n,
Am obt1l1ut un l'CZUltat provlzonu, a CdI'Ul valoare nu treDUle s-o subS~ dcr~lede-'?te
estin1anl : ori de cite o:ci l.lr1 vis este absoh-lt intellgibil,el
ca fEnd satisracerea halucinatol'ie
a unei dorintc, Este vorba aid de 0
coincidenta c'are nu po ate fi nici aecidentala, nici lipsita de importanta,
Cind ne aflclm in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, caurmare a diverse lor aprecieri ~i prin analogle cu coneeptia despre actele
ratate, eEl e1 constituie un substitut deform at al unui continut care ne
este necunoscut 9i la care trebuie sii-1 raportam, A analiza. a Int,elege
aceasta deform,:{re
operata
de vis, aeeasta
este clcci sarcina noastd.
imediata.
Deforrnarea operatel de vis este ceea ce 11 Li.ce straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai muIte lucruri in acea:-;trl Drlvinta ; mai inti:!
'care este originea ~a, dinamismul sau; apoi functia lye cm:e 0 IndepEne9te ~i, in s11';;it, modu1 in care aetioneaza, Putern spune, in con 58cinta, ca deform area operata de vis este produsu1 travaUului psihic care
se desfa;;oara in vis. Vom descrie acest travaliu 91 11 yom raporta 1a
fortele care acp.oneaz2 asupra Sd.
Si acum a:scultati visul ce uI'illleclZi:i,consemnut de 0 doamni'i din
cerc:ul nostru 1) 9i apartinirld, dupa cum ne infonnC'c,za ca, unei dOa'11ne
in virsta, roarte cultivata 51 stilTlata, Ace';! vis nn a fost SlXOUS analizeL
Referenta no as tri"l pretinde' ca pentru persoanele care se oCl.{pa de
analiza e1 nu an' nevoie de niei 0 interpretare,
Autoarea visulul
nu I-a interpretat,
dar I-a judecat ;;1 I-a condmnnat co. 91 cum ea ar
fast capabila sa-1 interpreteze.
lata, de exemplu, cun1 S-;} pronuntat ea
in aceasta privinta ; ,,~i cind te ginde:,;ti Cd acest vis aUt de oribi1 ~i de
stupid a fost visat de 0 femeic de 50 de ani, care zi ~i noapte nu are
dedt grija copHului sau 1".
Si iata aCl1111,risul referitor
la E1sistenta an1o"oasa:':) ... pEa 5e du.ce la
spit~lul milital' Dr. 1 ;;i ii "pune plantom.ilu1 ca dorei)te sa vorbeasdi ell
medicul ~ef (Ji'l. un nUnlC necunoscut (1), cal'uia vrea sa-i ofere sex-vi-cine sale pentru spital. Spunind acestcCl, ea subliniaza in a;;a fel cuvl~ntul
servicii. incH subofiterul observa indata en cste vorba de servicii intr-ale
amoruIld, V1'izlnd ca' are de-a face cu 0 doamna in virsta, dupa ce ezita
putin, 0 1asa si;, treacil. Dar in loc de a ajunge la medicul ~ef, ea nimereste intr-o incilpere larga ~i intunecoasa, in care 0 multime de olited
si 'medlci militari sLm in iurul unei mese lungl, Ea se adreseaza ell
0 intelege de fa pril11ele cuvinte. 1st-g,
~ferta sa unul medic pl'ima;,care
I)
:.!)
142
t(:;xtul disClLcsullli
,~Eu, ca stnTulte
a1te 1011101 ;;1 fete tinere din Viena, sintem gata sa... eu soldatii" ofiterii
fara deosebire ...". La aceste cuvinte ea aude (tot in vIs) urt'murmur:
Dar expresia, cind jenata, cind rnalitioasa, care apare pe fetele ofit'1
"
,
"
t
.' d e,J..<:t'
t 1
'
;en~o!, 11
connrma~a
?F eel.
,a ~n,;e~egprea
bine ce vreaea
sa
nO::istra p02te sa para bispuna, Doanma contmiH: ";:;;tm Cd not.arfrea
J
zara, no~ msa o~ua~n ClLS8 poate ac in serios. Soldatu1 aflat pe front
nu este mtrebat claca vrea sau nu sa moara". Urmeaza 0 ner10ada lunga
do ta'cer" '~rn;bl'l;; """ed'" 1 ...
,
"I . L
S
'
,~ . v
,e~",
1cl. Hi h.U, prImal' . 0 Ia ac 1111J OC91 11 spune : " cumpa
aoamna, sa presupuncm Ca am aJuns la acedsta ..." (Murmure). Ea S8
dqsprh;de, din i;11brati~a,ea lui, gindindu-se ca 9i el e la fel cu toti ceiJa.tt1, ~l raspunae : "Dumnezeule. eu sInt 0 femeie In etate si 8-a1' putea
,.
ca niciodatkl s;} nu ma aflu in aceasta situatle.
Pe de aWi p'arte , 0 conditie, totu';'I, trebuie indeplinita: va trebul sa 5e t1na seama de virsta,
nu va t1'ebu1 Cd 0 femeie in virsta 9i un tine reI ... (murmu1'e); ar i
oribH". l\1::?icul primar.: "V~ inteleg ~erfect". Citiva afited, printre
ca:'e se alld unul Cd,'e I-a facut curte m tine1'ete, izbucnesc in ris si
doamna 1-;;i exprima dorinta de a fi condusa la medicul 9ef, pe care h
cunOR']te, Cd sa puna lucrurile 1a punet. Dar, spre marea ei mil'are, constata C2 nu cunoCl:;;tenumele acestui medic. Cu toate acestea, medicu1
primal' Ii arata politicos 91 respectuos, 0 scara de leI', in spiral a 9i
strimta, care duce direct la etajele superioare 9i Ii recomanda sa urce
la etajul doL Pe cincl urea, se aude un ofiter spunind: "E 0 hotarire
colosala, fie femeia tinara sau batrina. Taate respectele mele !". eu
con9tiinta de a-:;;iimplini 0 datorie, ea urca 0 scara interminabila.
Acela~i vis s-a repetat de doua ori in interval de citeva saptamini,
eu unele modificari (dup<1 remarca doamnei) eu totul neinsemnate -'Ii
absurde.
Accst vis 5e desfas;oara ca 0 fantezie diuma; el denota 0 rema1'cabiLl eontinuitate ~i unele detalii de continut a1' Ii putut sa fie clarifieate, d'lca 8-ar ii aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceca ce,
dupa cum 9titl, nu s-a intimplat. Pentru noi eel mai important 9i mai
interesant fapt e<;te ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare,
ci in continut. In trei rinduri continutul este ca si epuizat; discursu1
doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un 'murmur. Cum visul
nu a fost sup-us nid unci analize, propriu-zis nu avem dl'eptul sa ne
pronuntarn cu privire 1a sensul sau. Exista totu9i aluzii" ca aceea implicata In cuvintele servicii intr-ale amorului, care indreptatesc unele
concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul
au nev01e de completare, ceea ce nu se poate face dedt intr-un singur
sens bine determinat. Procedind 1a restituiri1e necesare, constatam ca,
spre a-~i indeplini 0 indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata
sa-,,?i puna propria persoanci 1a. dispozitia soldatilor 91 ofiterilol', pentru
satisfacerea trebuintelor lor erotice. Idee din cele mai scabroase, model
de inventie Indraz~et libidinoasa; numai ca aceasta idee, aceasta fan'tezie nu ~e exprima l~ vIs. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice
confesiunea, aceasta este inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indistinct, ea apare"?ters sau este suprimata.
Desigur veti presupune di tocmai indecenta acestor pasaje este
cauza sup:rimarii lor, Dar unde gasiti 0 asemanare eu acest fel de a pro:
ceda? In zilele noastre, nu trebuie 'sa priviti prea departe. Deschldetl
.J'
..,.
."
...
"t
'-'
-4-
A .
149
oricare ziaI' politic ~i veti gasi ici-colo textul intrerupt de spatii albe:l).
$titi ca aeesta este rezultatul executarii unui ordin al eenzurii. Pe sp.>
tine albe trebuiau sa figureze pasaje care. nefiind agreate de autoritatile superioare ale cenzurii, au trebuit sa fie suprimate. Va spuneti ca
este pacat, ca pasajele suprimate puteau fi foarte bine cele mai inte1'esante, "eele mal bune pasaje".
Uneori cenzura nn se exercit,l asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prcvazlnd ea anumite pasaje S2 Val' Iovl de obstacolul
cenzurii, Ie-a atenu:xt in prealabil, Ie-a modlficat u:~or, sau S-R multumit sa atinga in tre'-lC'atsau sa faca pur ~i simpiu aluzie la ceea ce
avea,
ca sa spul1enl
a~?a,
111
virful perlitei
caz eu spatii aIbe, insa anumite perifraze ~i obscuritati vel. VOl' dezviilui
cu u~urinta efo1'tu1'ile pc care autorul Ie-a racut ca sa evite inte1'ventia
cenzurii ofieiale.
Sa retinem aceastA analogie. Noi sutinern ca pasajeIe din discursul
doamnei noastre, omiS2 sau acoperite de murmur, au fost "'~eIe vlctiIna
unei cenzuri. Ne referim direct Ia ocenzura a visului, careia trebuie
si'i-i atribuim un anumit 1'01in deformarea operata de vise. Od de cite
od continutul manifest prezinta lacune, trebuie incriminata interventia
cenzurii visului. Putern merge chia1' mal departe, afirmind ca od de cite
ori ne gasim in prezenta unul elemcnt on11'icfoarte ",tel's, nedeterminat
.;;i indoielnic, pe dnd altele au lasat amintiri clare ~i dlstincte, trebuie
scl 2dmitenl c{, acesta a suferit actiunci-l ccnzuriL Aceasta se manifesta
rar, insfi, intr-un mo:1 at'it de fati9' de n;.'.iv a'n putea spune, ea in visul
de care ne ocupam aieL Cel maiadesea aeeast-a eenzur<'ise exercita dupa
eea de-a doua modalitate, impunindu-:;:i atenuarI, aproximatii, aluzii 'la
gindurile autentice.
Cenzura visclor se rna1 exerdta :;:1dupa 0 a trela modalitate, pentru
care nu exista analog-ie in domeniul cenzurii presei ; v,i{pot insa iluska
Reeasta mQdalitate cu un exemplu, acela a1 singurului vis pc care I-am
analizat. V;'i amintiti, desigur, de visul in care era vorba de "trei 10cur1
de teatru proaste. pentru suma de 1 florin s1 50 de creitari". In ideile
latente ale acestui vis elementul "grabit, pre a devreme",' ocupa primul
plan: fusese 0 prostIe sa se marite atit de curznd, fusese de asemenea
o p1'ostie sa-~i procure bilete de teatru cu aUt de mult timp inainte,
:Iusese ridicol din partea CUlllnatei sa se grabeasca astfel sa-~i cheltuiasca
banii pe giuvaerica1e. Din acest element central al ideHar visului nimie
'nu trecuse in continutul manifest, in care totul gravita in jurul faptului de a merge la teatru 71 de a-:;;i procura bilete]e. Prin aeeasta deplasar:e a .centrului de gretltate~ prin aceasta regrupare a elementelor
continutului, visul manifest devine aUt de deosebit 'de visu1 latent incH
este imposibil de a-I deduce pc unul din eel<'ilalt. Deplasarea centrului
de greutate este unul din principalele m1jloace prin care se efectueaza
deformarea viselo1'; toemai ea impdma visului acel caracter bizar care
ii face sa apara pentru lnsu~i autorul sau ca nefUnd propriu1 sau produs.
Omisiune, modifica1'e, regrupa1'e de materiale : acestea sint, deci, efectele cenzurii ~i mijlaaceJe de derormal'e
v1s'2101'.Cenzura este principala eauza sau una din pr1ncipalcle cauze ale deformarii operate de
vise, a carei examinare ne preocupa acum. Cit despre modifieare ~i regrupa1'e, avem obiceiulde a Ie eoncepe 91 ca mijloace de "aparare".
il) A1uzie transparenti!.
1a contro1u1 sever exercitat de cenzura
pra presei, In timpul primului razboi mondial. (Nota trad.).
150
imperiaEi
asu-
ii
Sa avem rabdare;
problema nu este inca gata pentru 0 dezbatei'e
concluziva. Inainte de a oaborda,
yom diuta sa intensificarn critica Indreptata impotriva interpretarilor
noastre. Ca aceste rezultate slnt putin imbucuratoare
~i stimulatoare,
iata ceea ce intereseaza relativ putin.
Exista pentru aceasta, 1nSa, un. argument mai solid; acelaca
autorii
viselor, pc care noi 'ii punem la curent eu tendintele degajate din interpretarea viselor lor, Ie resping eu cea mai mare inver~unare, bizuindu-se
pe argumente
bune. "Cum? zice unul, vreti sa-mi demonstrati,
dupa
visul meu, ca imi pare rau de banii cheltuiti eu zestrea surorii mele
91 eu educarea fratelui meu ? Dar e eu neputinti"i, pentru ca eu nu mun-
cesc dedt pentru sora 9i fratele meu, nu am alt interes in viata dedt
indeplinlrea
datoriei fata de el, a9a cum am promis, in calltatea mea de
prim nascut, bietei noastre mame". Sau iata 0 femele care ne spune:
"Indrazniti
sa pretindeti
ca doresc maartea sotului meu? Dar este 0
absurditate
revoltatoare!
Nu numai atit, ~i poate ca nu ma yeti crede,
dar casnicia noastra este una din cele mai fericite, iar moartea sa m-ar
lipsi dintr-o lovitura de tot ce am eu pe lume". Un altul replica: "Imi
atribuiti pofte senzuale eu privire la sora mea? Dar e ridicol, ea IT:l
ma intereseaza sub nici 0 forma, dici slntem eertati 91 de ani de zUe
n-am sehimbat 0 vorba". Treaea-mearga. daca aee9ti autor! de vise S-3r
multumi sa nu confirme sau sa nege tendintele pe care noi Ii Ie atribuim: am putea sustine in aeest caz ca este yorba de lucruri pc care
ei Ie ignora. Dar ceea ce devine in final uluitor pentru TIoi este fapt'lll
ca. ei pretind
a nutri dorinte diametral opuse acelora atribuite de n01
pe baza viselor lor 1;>iCel ei sint in stare sa ne demonstreze predomi-153
15':;'
sa existE"').
[x1strindu-l
fi)
i\.
51:'
*"
X
SIlVIBOLISTICA
VISULUI
de care nuaven1
sernnificatiei
01".
cale. lar aceastil atitudine este cu aUt mai ciudatii cu cit simbolismul
nu esteo caracteristica proprie numai visului 9i descoperirea simbo1ului
nu este opera psihanalizei care, pe de aHa parte, a facut aIte de3coperiri rasunc'itocire. Dacii vrem sa pIasam cu orice pret descoperirea
simbolisticii visclor in epoca moderna, trebuie 3a-1 consideram ca autor
al acesteia pe filozoful K. A. Schemer (186}). Psihanaliza a confirm at
clescooeririle lui Sherner, aduclndu-Ie de aIttel modificari esentiale.
Desigur ca acum doriti sa aflati dte ceva asupra naturE simboluriJor
in vise, pe baza studierii unor exemple. Va. vol imparta;:i cu dragii
ini111a ceea ce ;:tiu in legatura cuaceasta,prevenindu-va
totodata ca
acest fenomen inca nu ne este aEt de clar pe cit am vrea sa fie.
Esenta raportului simbolic consUi intr-o comparatie .. Darnu ajunge
o comparatie oarecare pentru ca acest rap art sa se stabileasca. Presupunem ca 2ceasta comparatie cere anumite conditii, f8:ra a putea
spww care s[nt acestea. Nu tot ceea ce poate fi eomparat cu un obiect
sau un proees apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces .. Pe
de alta parte, visul, departe de asimboliza arice, nu alege in acest scop
dedt anumite elemente aleideilor 1atente ale visului. Simbolistica este
astfel limitata din t0ate direetiiie. Trebuie sa convenim, de asemenea,
ca notiunea de simbal nu este :inca net delimitata, ea ea se confunda
adesea cu aceea de substituire, de reprezentare etc., ca ea se apropie
chiar 9i de notiunea de aluzie. In unele simboluri, comparatia care Ie
serve~te de baza este evidenta. Exista insaaltele
in legatura eu care
sintem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam fadorul comun,
acel tertium comparationis al presupusei comparatii. 0 reflectie mai
aprofundata ne va permite uneori sa descoperim acel factor comun care,
in aIte cazuri, va ramine realmente ascuns. In afara de aceasta, daca
simbolul este 0 comparatie, ar fi ciudat ca asochitia sa nu ne faca sa
o descoperim, ca insu~i autorul visului san-o cunoasca 9i sa nu se
slujeasca de ea, rara a ;:ti nimic in Iegatura eu ea ; ba mai mull: autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva
comparatie atunci cinc1Ii este infati9ata. Vedeti, a>;adar, ca raportul simbolic este a comparatie de un gen eu totul deosebit, a carei ratiune ne
scapa inca. Poate yom gasi mai tirziu uneleindicii privitoare la aceasta
necunoscu ta.
Obiectele care i~i gasesc in vise 0 reprezentare simbolica sint putin
numeroase. Corpul uman in ansamblul sau, parintii, copHi, fratH, surorile, na~terea, moartea, goliciunea - ~i aIte citeva Iucruri. Casa este
aceea care constituie singura reprezentaretipica,
normala a persoanei
umane ca intreg. Acest fapt a fast reeunoscut deja de catre Scherner,
care dorea Sa-I atribuie 0 importanta de prim ordin, pe nedrept dupa
opinia noastra. Adesea ne vedem in: vis alunecind pe fat ada case10r, incercind in timpul acestor descinderi cind placere, cind angoasa. Casele
cu peretii netezi reprezinta barbaV, acelea cu stucaturi ~i balcoane, de
care ne putem agata, reprezinta femei. Parintii au ca simboluri imparatuL ~i imparCiteasa, regele ~i regina sau alte persoane respeetabile : in
. acest fel vlsele in care figureaza parintii se desfa~02ra intr-o atmosfera
de pietate.Mai
putin tandre s1nt visele in care apar ucopii, frati sau
surori, care au ca simboluri mid animale, insecte. Na;:terea este aproape
totdeauna reprezentata de a ac~iune in care apa este principalul factor:
visam fie ca ne aruncam in apa sau ca ie9im din apil, fie ea scoatcm
pe cineva din apa sau ca sintem noi sco~i, eu alte cuvinte ea intre acca
pcrsoana
~i au torul visului exist~l 0 re18tie de paternitate/n18t.ern-i tate~
Moartea iminenta este inlocuiUi in vis prin pLecare, printr-o caV5torie
eli trenuL,' maartea efectivA este reprez2nta~q prin anumite prevestiri
So vede aid cum
obscure, sinistre; goliciunea prin Twine {;i uniforme.
,
l'
t'.c
'.c'
d'
'd
v
,
1
'v.
s~' ~}lerQ.pe l:eSIJ11,.I,LC gram"ele mere ee12 .aua genun ae reprezentaT1 :
,',EnDolunJe 91 alu;;;1l1e
.
.Abandan.incl aceastil enumerare maj dcgraba saraea, yom aborda un
do;neniu ale earui ohieete 9i cantinut sint reprezentate de 0 simbolistiea
cxtr(;m de baga~{l 9i variaUi. Este domeniul vietH sexuale, al arganelor
<-
ge-nitc~le, al actelor
sexuale,
al relatlilor
sex.uale.
JVlajoritatea
sllnboltl-
rilor din vise sfnt simboluri sexuale. Dar aid ne aflam in fata unci
dispraportii remareabile. Pc c:ind continuturile simbo1izate sint putin
numeroase, simbolurile care le desemneaza sint extraordinar de numeroase, in a:;;a fel ca fiecare obiect poate fl exprimat prin simboluri
mil1tip1e, avind toate nproape aceea9i valoare. In cursul interpretarii 1nce:;cam insa 0 surpriza .nep1acuta. Cantral' reprezentarilor din vise, care
sInt foarte variate, internretarile simbolurilor sint cum TIU S8 Doate T1}:li
monotone. Este un fapt ~are a displacut tuturor acelora ~are au~avut pri~
sa-1 constate. Dal' co putem face?
Cum este pontru prima data dnd, in aceste expuneri, vom aborcla
prcblema vietH sexuale, va trebui 38. va spun cum inteleg sa tratez
aceasta tema. PsihanaJiza nu are niei un motiv sa vorbeasca prin eufern1sme sau sa se multumeasca eu a1uzli, ea nu incearca nid un sentirncnt de jena de a so ocupa de acest subiect important, ea gase9te corect
,,;i convenabil sa spuna lucrurilor
pc nume 9i eonsidera ca acosta este
2('1 mai bun mijloc de a se fed de reticentetu1buratoare.
Faptul e2,
iJ'/cm de vorbit unui auditoriu eornpus din reprezentantii eelor dou{,
se>e nu schimba eu n1m1e lucrurile. Tot a~a cum nu existil :;;tiinta ad
'U;:nn Delphini, nu trebuie sa existe una pentru folosinta tinerelor fete
iar doarrmele pe care Ie zaresc printre clumnec:voastra au dOTH
si'i arate eElprin prezent.a lor aici ele doresc sa fie tratate, suI?
;;tiintei, in mod egal eu barbatii.
Ded visul dispune, pentru organele sexuale ale omului, de 0 muli;ime
de reprezentari pe care le putem numi simbolice Eii in care eel mal adeS2'" este evident factoru1 comun a1 comparatiei. In ceca ce privc:;;te ap,\ra::111genital al b21rbatuJui, in intregul sau, prezlnta Importanta simbolic6
lndeo~)ebi numarul sacru 3. Partea pdncipala a aparatului genital
masculin 9i coa mai vrednica de interes pentru ambele sexe, penisul,
gi'lse::;:tesubstitutele simbolicemaiintli.in
obiecte care li slnt asemi',n;'ri;oare prin forma, adtca: bastoane, umbreLe, stiIpi, arbori etc., apoi
in obiecte care, ca 9i penisul, pot patrunde in interiorul unui corp, producind raniri: arrne ascutite de toate felurile, cum a1' fi cutite, pwnspade, sCibii, sau ehiar arme de foe, cum ar Ii pw}ti, pistoale
in '''fwd deosebit, arm a care prin forma sa se preteaza In mod special
aceast.a eomparatie, adidi revolvcruL In co~marurile fete lor urmarirea de
c;jtre un am inarmat eu un cutit sau cu 0 arma de foe joaca un 1'01esen, Asemcnea obiecte se intilnesc eel mar' frecvent in simbolistica viselor
~i interpretarea lor nu pl'ezinta ni~i 0 clifl~ulb~e. N~ ~"nai.putin intelieSle reprezentarea membrulu1 masculm prm obleCTcdm care curge
un lichid : robinet, ibriee, izvoare tz!}nitoure, ca 9i prin alte obieete.susceptibile de alungiri, cum ar Ii Elmpile en suspensor, creiounele ell ndn6.
llu.biUi etc. FaptuI
ca tocurile
de scris, creioanele, pfLeLe peniTu unghii,
1\0
cd. 404
161
163
a formulei "A fost odati! un tata ;>i 0 mama ?\; In familie copiii s1nt
adesea numiti, in glumil, printi, primu1 nascut primind titlul de print
mO$tenitor. Impilratul insu~i i~i spune tatCi a1 tarii. Tot in gluma copino;'
Ii se spune viermi, iar n01 Ie spun em cu compasiune : bietii vienni$ori 2)
Dar sa revenim la simbo1ul casa ~i la derivatele sale. Cind, in vis,
folosim stucaturile ea puncte de sprijin, nu avem aid 0 reminiscenta a
reflectiei bine cunoseute a oamenilor .din popor la adresa unei femei eu
sinii foarte dezvo1tati: ai de ce sa te apuci? In aceea~i imprejurare,
oamenii din popor se mai exprima ~i altfel, spunind : "lata 0 femeie care
are 0 gramadil de lemne in fat a easei", ca ;;i cum a1' vol sa confirme interpretarea noastra care vede in lemn un simbol feminin, un simbol al
ma ternitil tii.
In ceea ee prive~te lemnul, nu vom reu;;i sa intelegem ratiunea care
a facut dinel un simbol al maternitatii, a1 feminitatii, dadi nu chemam
in ajutor lingvistiea comparata. Cuvintu1 german Ho1z (== lemn) a1' avea
.aceea;;i ddilcina cu cuvintu1 grecesc 0"'1), care inseamna materie, materie bruta. Dar adesea se intlmpla ca un cuvint generic sa sfi1'~easca
prin a desemna un obiect particular. Or, exista in Atlantic 0 insula numita Madera, nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o,
deoareee ea era pe atunci acoperita de paduri. In limba portugheza
Jl/ladeira inseamna tocmai lemn. Fara indoiala ca recunoasteti in cuvintul
madeira cuvintu1 latin materia u~or modificat ~i care, 1a ~indu-i, .inseamna rnaterie .in general. Or, cuvintu1 materia este un derivat de la mater,
mama. Materia din care este facut un lucru este ea un fel de mama a
acestuia. Deci toemai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in fo1osirea simbolului lemn pentru femeie, mama.
Na;;terea este eu regularitate exprimata in vis printr-o relatie eu
apa: te seufunzi in apa sau ie;;i din apa, eeea ee vrea sa spuna ca te
na~ti sau e~ti nascut. Or, nu uitati ca acest simbol poate fi considerat
ea punind in evidenta 0 dubla legatura eu adevaru1 transformismului :
pe de 0 parte (~i avem aiei un fapt din epoci foarte indepartate) toate
mamiferele terestre, inclusiv stramo;iii omului, descind din animale acvatice; pe de aIta parte, fiecare mamifer, fieeare om i;;i petreee prima
faza a existentei sale in apa, adiea in lichidul amniotic din uterul mamei
;;i a se na;;te inseamna pentru el a ie~i din apE\. Nu afirmca toti eei ce
viseaza cunose toate aceste lueruri, dar creel ca nid nu au nevoie sa
Ie eunoasca. Fara indoia1a eil autorul visu1ui stie 1ucruri care i-au fost
povestite in <;opilarie, dar ehiar ;;i despre aceste euno~tinte afirm ca ele
nu au eontribuit eu nimie la formarea simbolului. Ni S-i;1 spus odinioara
-ea barza este aceea care aduce copHi. Dar unde traie9te ea? Pe malul
3pe10r, in balti, deci tot in apa. Unu1 dintre pu.cientii mei, pe atunci eopU
de gn'ldinita, auzind aceasta istorie, disparuse 0 intreaga dupa-amiaza de
acasa. A fost gasH pe malul ele;;teului castelului in care locuia, aplecat cu fata la apa 9i incercind sa zareasca pc fund copila;;ii pe care urma
sEl-i aduca barza.
,
In miturile privitoare la na9terea cronor, supuse de O. Rank unei
analize comparate (cel mai veehi este acela privind na9te1'ea regelui
Sargon, din Agados, in anul 2800 1.e.n,) 3), scufundarea in ap,,, ;;i salvarea
"das a1''/1"l,e WU1'm" in textul original. (Nota tn,d,)
Saragon T, intemeietorul imperiului mesopotamian, eu capitala Ja Agado~.
(Nota trad,)
2)
3)
164
din apa joad't un 1'01 predominant. Rank a stabilit ca este yorba aid de
reprezentarile simbolice ale na~terii, analoage acelora care se manifesta
in vis. Cind visum ea ne-a salvat 0 persoana de la inee, facem din aeeasta
persoana mama, san pur 9! simplu 0 mama; in mit, 0 persoana care a
salvat un copn din apa, marturise~te a i chiar mama acestuia. Exista 0
anecdota bine cunoscuta, in care un ovreia~ inteligent e intrebat : "Care
a fost mama lni Ivloise?" EI raspunde iara nici 0 ezitare : "Printesa. -'Ba nu, i se obiectcaza, printesa doar I-a salvat de la inec. - Asta pretinde ea", riposteaza ovreia~ul, dovedind astfel ca a descoperit semnificatia exacta a mitului.
Plecarea simbolizeaza in vis moartea. De altfel, atu11ci cind un copil
cere ve~ti despre 0 persoana pe care 11-a mai vazut-o de mult, exista
obiceiul de a i se raspnnde, claca este yorba de 0 persoana raposata, ca ea
a plecat intr-o calatorie. 5i in acest eaz en snstin ca simbolul nu are
nirnic de:...aface cu aceasti1 explicatie pentru u~u1 copiilor. Poetul se
sluje')te de acela~i simbol cind ne vorbe9te de lumea de dincolo, ea de
un tJrirn ncexp1orat, de unde nici un ciiWtor (no traveller) nu se mai
1ntoa1'ce. Chiar 9i in eonversatiile noastre zilnice ni se intimp1a aclesea
sa vorbim d2spre ultima calatode. Toti cunoscatorii vechilor rituri :;;tiu
cit de importanta era reprezentarea unei ciilEitorii in imparatia morta
in religia Egiptului antic. :Mai sint apoi numeroase1e exemp1are din cartea mortilor care, ca un Baedecker, insotea mumia in acest voiaj. De
cind 10curi1e de ingropaciune au fost separate de locuinte, aceasta ultima
calatorie a mortu1ui a devenit 0 realitate.
Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visu1ui. 5-a intimplat fiecaruia dintre durnneavoastra, fie ~i numai 0 singura data in via\:d,
sa mearga ell impolitetea pina CleoloincH sa trateze 0 femeie drept "Ia~a
batrina" 4), faru a sti Doate ca s-a folosit astfel de un simbol sexuaL In
Noul Testament se' sp'une: femeia este un vas fragil. Cartile sfinte ale
evreilor sint, in stUul lor atlt de apropiat de poezie, intesate de expresii
imprumutate din simbolistica sexuala, expresii care nu au fast intotde2una intelese exact si a CarOl'interpretare, de exemplu, in Clntarea
Clntarilor, 'a facut loc InuHar neintelegeri. In literatura ebraka de mal
tirziu gasim foarte frecvent simbolul care reprezinta femeia ca pc 0 easa'
a dil'ei usa cor{~spundeorificiului genital. Tinaru1 sot se plinge, de exern""'
pIn, in c[~zul in "'caremireas:: n-a -fast virgin,.\ di a gasit 1L$a s]]a1'[({. De
~1semenea, in Dceasta literatura gasim 9i I'eprezentarea femeii prin simbolul masCi. Femeiaspune despre sotul ei : i-am pus masa, cia)' cl 0 va
T'listunu. Coplii estropiati se nasc din cauza ca sotul rastoarna. m.nsa. Am
Iuat ac.este inforrnatii dintr-o monografie a d. L. Levy, din
asupra SimboHsticii se:ruule in Biblie $i Talmud.
Etimologistii sint a.c:eia care au facut verosimila presupuncrea ca
vaporu1 estc' 0 reprezental'e simboliea a femeii: substantivul Schiff
(- vapor), care servca initial pentru a desernna un vas de argl1a, nu ar
fi In realitate dccit 0 modHlcarc a cuvintuluiSchaff (= strachina). Faptul ea cuutorul este simbolu1 femeii si a1 uteru1ui ne este confirmat de
legcnda g;'eceasca privitoare Ia periandru din Carint ~i consoarta sa, IVlc~
lissa. Ond, potrivit istoricului Herodot, tiranu1, dupa ce ~i-a ucis din
gelozle femeia iubiti:l, a conjurat umbra acesteia sa-i dea ve~ti desp"~e
1) "alte SchW:htcl" in textul original, tara corespondent
laFe in limba rom[ma. (Nota tract.)
eu putere
de cirCd-
105
!ntr-adevar, multe dintre expresiile textului lui Fred, lipsite de corespondent functional in limba romana, suna bizar urechii noastre. A se vedea mai sus,
de exemplu, expresia ofensatoare "alte Scl1achteI" (= "ladii batri:lla"), adresata
femeilor. ea sa sune natural, pe romane~te ar trebui sa. spunem "hoa~ca biltrlna",
cuvint ce se trage din ucraineanul "haska" (= vipel'a), caz in care, IllS<1,se distruge coincidenta de simbol. Mai ales aventurarea In de~ertul pUn de miraje al
interpretiIrilor etimologice ni se pare riscanta, In masura in care Freud nu depa;;e~tein asHel de demersuri pe Nietzsche. (Nota trad.)
G)
166
njung
ii
t~} Apare
aiei, in gernlen, ccnceptia u:arhetipurilo'r~ t
face pivotul a~a-zisului incon~tient colectlv, ca fond de
tui>1d tezaurul nati\' al umanjt~~ii (Nota trad.)
7) A sc \'edca, in legf\tura
cu a('('asia, E. Fro m m,
Paris, 1953, lucrare in care, de altfd, mai multe capitaTe
naturil visului ~i "artei" de a-I interprcta. (Nota tract.)
J08
Le langage onblif;,
1.
l'
l'
't'
~....
~
'I O1'n11
}' b"
, ",
.
3 ra~ta~!~l ....
-1J. a Insc:.~~ILorg~_n_~n
1 ~
Cercetarea psihanalitica
descopera in viata psihica a individului
Un1&n
fapte care ne permit sa rezolvam sau sa punem sub" adevarata lor lumina
multe enigme ale vietH colective a oamenilor.
Dar inca nu v-am spus in ce imprejun'iri putem obtine viziunea cea
mai profunda in legatura cu aceasta prezumtiva "limba fundamentaEi",
care este domeniul care a conservat resturile ei cele mai numeroasE:'. Domeniul acesta este acela al nevrozelor;
materialele sale 3int constituite
de simptome :;;1aIte manifestari ale bolnavilor nevrotici, simptome ::,;imanifestari pentru a CarOl' explicare :;;i tratament a fast creata psih2naliza.
eel de-al natrulea punct de vedere al meu ne readuce, 2sadar,
punctul de pl~care :;;i ne orienteaza in directia care ne este tra~ata. Am
spus di chiar 9i daca cenzura viselor nu ar exista, visul nu ne-21r i mal
inteligibil, pentru ca ::,;1in acest caz am avea de rezolvat problema t8.1madrii limbajului simbolic al visu1ui in eel a1 gincUrii noastre din starea
de veghe. Simbolistica
este deci un al doilea factor de deformare a1
viselor, independent
de cenzura. Putem ins3. presupune eEl este eonforaCC:1sta
urrnarind
tabil pentru CenZl..1ra S2.. se slujeasca de silnbolistic8.)
acela~i seop : so. faCEt visul bizar ~i de neinteles.
Studiu1 ulterior a1 visului n8 poate race sa
inca un factor
dedeforn1are.
Dar nil \'reau Sri - parasirn IJI'oblc!lna s:ln1bolisticii visulul
fara a \TEl aminti 111ca 0 data atit'udinea enignlatic3. pe care persoal18 cultivate au crezut eft trebuie s-o adopte in aceasEl privinta : 0 atitudine de
rezistenta indlrjita, in timp Co2 existen~a simbolisticii este demon strata
ell certitudine In rnit, religie, art~i ~i linlbEi. Sa '\lcden1 rErtiunea acestei
atitudini in legattlrile pe care Ie-arn st.~~bjlit intre sinlbolistic8. viselor
sex11ali tate ?
*
*
XI
ELABORAREA VISULUI
dez'{aluie interpret-area.
ceditura Deuticke din Viena, in anul 1900. Aceea;;i lucrare a fast publicata
Limba fmncezi'i, mai tirziu, sl~b tltlul La science des reves. (Nota tract.)
in
171
Primul efect al procesului de elaborare a unui vis cansti'. 111 conc/ensarea acestuia din 'urmii. Vrem 53 spun em prin aceasta CCl continutu]
visului manifest esie Tnai redus decit acela al visului latent, ca e1 reprezinta in consecinta un fel de traducere abrevlata a acestuia. Condensarea
poate uneari lipsi, dar ea in general exist. 9i adesea este considerabiJa.
Nu 5e observi'l niciodata contrariu1, adicil niciodata nu se intimpla ca
visul manifest sa fie mai intins decit vlsul latent si sa aiba un continut
mai bogat. Condensarea se efectueaza printr-unul'
din unniltoarele'tIei
procedee : 1) uncle elemente latente sint pur ~i simplu eliminate; 2) visul
manifest nu contine decit fragmente
din anumite ansamblUl'i ale V1sului latent; 3) elemente1e latente care au trasaturi comune se regase:':'c
fuzionate in visul manifest.
Daca vreti, puteti rezen'a termenul "condensare" l1umai pentru aceST
de den1onstr~it~
din Llrnla prOCedeLl. Efectele sale sint dease-bit deu~or
Rememorind
propriile dumncavoastra
vise, yeti identifica Cll uwrir,ta
cazuri de condensare a mai multor persoane in una slngura. C persoene;
nlcatuitil in accst fel are aspc~ctul Iui A, tinuta lui B, face ceva care ami,>
te9te de C, dar, eu toaLe acec;tea, '?tim ca este yorba de D. Prin accasti.\
combinare, fire~te, se reliefeaza un caracter sau un atribut eornun eclor
patrLl persoane. Se
realiza, de asemenea, un compus din mai multe
obiecte sau localitati, eu conditia ca obiectele sau localitatile respective
sa posede una sau mal multe trasaturi comune pe care visul latent s;,.Ie evidcntieze
In rnod deo':iCbit. Este ca si
,
'.' cum s-ar forma 0 notiune nOUi~
Gt efen1er{t,
C1\Tlnd ca DtlclCll
elerncl1tu1
con1un.
Din
sllpraptlnerea
unitJ--
tilor condensate
Cct"f'"
l,--tJ.,,-,
.C
1-,_
.~~.':"LLY.U
l.l.'-!C_' . .l..l..
, ...J..~'"
CN~at'"
"'-:-
Ie,,] 1'"or1
........ -'-.
~_"'
>,._l-
lOntD'1ti,,.}.-:--"'-.-~.'-"
c::
,~-,.J
.....
~_..
~I} flr-r:old
viziuni
.flsalrul
172
pirolilor
(Ig27'-1901)~ pic-tor
oe rrHto}ogie (CYn1~ui.l!e
etc.). (I~ota trad.)
H5chl[n
inspir':-ite
1'1'-'
daborare onirica confcra acestor idei 0 aWi forma 9i este incC!mprehensib11faptul cn In aceastii transcriptie sau traducere ca 1:nt1'-oalta scriere
sau limba el se sluje~te de proccdeul fuziunii sau al combinariL 0 traducere se striiduie~te in general sa tina seama de particularitatiJe textului
sa nu confunde similitudinile. Procesu1 de ebborare onirica, dimpotriva,
5e stra_duie~te sa condcnseze douaiclei diferite, cautInd, ea int1'-un calambur, un cuvint eu mai multe sensuri in care sa se poata htilni cele doua
idei. Nu trebuie sa ne gn'lbim sa tragem concluzii pc marginea acestei
particularitati care, de altfel, poate cleveni deosebit de senmificativEl pentru conceperea procesului de elaborare onirica.
Cu toate di condensarea obscurizeaza visul, nu aven, totu9i impresia
ca ea a1'fi un efcct al cenzurii. Am putea s[l-1atribuim mddegrabi1 cauze
de ordin mecanic sau economic in proccsul onirk : totusi cenzura isi are
"
,
:aid parte a sa de contributie.
Efectele condensarli pot fi absolut extraordinure. Ea face pOsibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latonie eu totul diferite, in
H$C! fel ca putem obtine 0 interpretare
aparent satisfacatoarc a unn! vis,
avind prin aceasta ~i posibilitatea unei interpret-ari de ordinsuperior.
Condensqrea mai are ca efeet tulburarea, complicarea raporturilor
btre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Inacest fel
un element manifest poate sa' ~orespunda simultan mai multor e1emente
1atcnte, dupa cum un elemenflatent
poate participa 1[\ mai multe elemente manifeste : este yorba, ded, de un fel de Incruci~are, Constatam,
de asemenea, in cUI'sul interpreUirii unui vis, ca ideile care apar in legi1iura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat, in ordinea succesiunii lor. Adesea trebuie a~teptat ca intregul vis sa-~i fi gasit interpretarea.
Travaliul de elaborare onirica opereaza deci a transcriptie CLl totul
neobi~nuita a ideilor viselar, 0 transcriptie care nu esie nki 0 traducere
cuvint cu cuvint sau semn cu semn, nici 0 selectie calauzita de 0 anumita
regula, ca atunci cind nu reproducem decit consoanele unui cuvint, omitind vocalele, niei ceea ce s-ar putea numi 0 Inlocuire prin reprezentare,
situatie in care reliefam un element in dauna multoI' aHara: ne aflam
in fata a ceva cu totul diferit ~i mult mai complicat.
Un al doilea efeet al procesului de elaborare oniricil consta din
deplasare. Din fericire, despre aceasta avem unele cuna~tinte prealabile;
:<;;tim,intre altele, ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. Deplasarea se exprima in doua feluri : in primul rind, un element
latent este inloeuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive,
prin ceva mai indepart at, deci printr-,o a1uzie; in al doilearind, accentul psihiceste transferat de pe un element important peun a1tul, mal
putin important, in a~a fel ca visul apare altfel centrat ~i straniu.
Inlocuirea printr-o aluzie exista i?i in gindirea noastra in stare de
veghe, dar cu 0 anumita diferenta. In gin dire a in stare de veghe aluzia
trebuie sa fie u~or inteligibila ~i trebuie sa avem Int1'e aluzie :;;igindirea
veritabila un rap art de continut. Cuvintul de spirit se serve:;;te adesea
de 0 aluzie, tara a respecta conditia asociatiei intre continuturi ; el inlocuie~te aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata,
bazata pe 0 similitudine tanaIa, pe ambiguitatea de sensuri pe care 0 are
un cuvint etc. El respect-a totu~i in mod riguros conditia inteligibilitatii ;
cuvlntul de spirit ~i-ar rata total efectuI dadi nu am putea parcurge
fara dificultate drumul de la aluzie 1a obiectul acesteia. Dar deplasarea
173
prin aluzie care are lac i11 vis se sustrage acestor doua limiti'iri. Aiei
aluzia nu prezinta dedt raporturi eu totul exterioare ~i foarte indepartate de elementul pe care Jl Inlocuie9te ; in consecinta. ea este cifrata si
dnd vrem sa ajungem 1a elementul v1zat, interpret area aluziei lasa impresia unui cuvint de spirit ratat sau a unei explicatii :fortate, trase de
par. Cenzura vise101'nU-9i aUnge scopul decit daca izbute~te sa faca de
negasit drumul ce duce de la a1uzie 1a substratul ei.
Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobi9nuit de exprimare
a gIndurilor.Ne servim adesea de acest mijloc in gindirea din stare de
veghe, spre a produce un efeet comic. Ca sa. faceti 0 idee despre aces!
efect, va. voi aminti urmatoarea anecdota : era intr-un sat un potcovar
care s-a facut vinovat de 0 crima grava. Tribunalul a hotarit ca aceastil
crima sa fie ispa9ita ; dar cum potcovarul era singurul din acel sat 91; prin
urmare, indispensabil, 9i cum, in schimb, in acela9i sat existau trei croitori, a fost spinzurat unul din ace~tia In locul potcovarului.
Al treilea eiect al procesului de e1aborare onirica este, din punct de
vedere psihologie, eel mai interesant. EI consta dintr-o transformare a
ideHar in imagini vizuale. Aceasta nu Inseamna ca toate elementele constitutive ale laeilor onirke a1' sufed aceasta transform are ; multe idei l1?i
eonserva forma proprie ;;i apar ca at are sau in calitate de cun09tinte in
visul manifest; pe de aWl parte, imaginile vizuale nu sint singura forma
pe care 0 imbraca ideile in vis. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un 1'01esentia1 in formarea vise101'.Aceasta parte a
procesului de prelucra1'e onirica este cea mai constanta; noi 0 eunoa~tem
deja, a$a cum de altfel ne este CUl10scuta"reprezentarea verbala plastid!!
a elementelor izolate ale unui vis.
E evident ca acest rezultat nu este u~or de obtinut. Spre a va face 0
idee de dificultatile pe care Ie prezinta, inchipuiti-va ca ati preluat sarcina
inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii, acHca
treceti de la scrierea eu semne grafice la scrierea prin semne figurative.
in ceea ce prive9te persoanele 9i obiectele concrete desp1'e can~ este vorba
in articolulpropus, va va fi U90r 9i poate chiar eomod sa.Ie in10cuiti prin
imagini, dar va yeti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda
reprezentarea concreta a euvintelor abstracte ~;;ia partnor de vorbire care
exprima relatiile dintre idei : particule, conjunctii etc. Pentru cuvintele
abstraete va veti putea servi de tot felul de artificii. Veti cauta, de exemplu, sa transcrieti textul articolului poate sub 0 alta forma verbala putin
utilizata, dar continind mai multe elemente concrete 9i susceptibile de
reprezentare. Va veti aminti in acest caz ca majoritatea cuvintelor abstracte sint cuvlnte care au fost altadata concrete ~i veti cauta, Pf cit va
vasta in putinta, sa gasiti sensul lor initial concreto Veti fibunaoara
incintati sa puteti reprezenta "posesiunea" (Besitzen) unui lueru prin semnificatia sa concreta care este aceea de a i a$ezat pe (daraufsitzen) acest
obiect. Procesul de eiaborare nu procecleo.za o.lte1.Unei reprezentari injghebate in asemenea conditii nu trebuie sa-i cerem 0 prea mare precizie. Asado.r, nu veti pretinde nu stiu ce rigoare din parte a trava1iului de
elabor~re onirica dada inlocuie9te' 0 notiune atIt de greu de exprimat en
ajutorul imaginilor concrete cum este adulterul 3), printr-o fractura de brat
3)
(Nota trad.).
174
1,"'1.
(Armbruch) 4). Cunoscind aceste detalii, yeti putea intr-o oarecare masura
sa corectati stingaciile acestor pictograme in cazul in care Ii se cere acestara sa in10cuiasca scrierea obi~nuita.
Aceste mijIoace auxiliare lipsesc insa in cazul in care ni se cere sa
reprezentam partile discursu1ui care exprimare1atii intre idei : pent1"u ca,
din cauzCi ca etc. Aceste elemente ale textului nu vor putea fi, cieci,transformate in imagini. Tot a$a, procesul de elaborare a viselor reduce continutu1 ideilor viselor 1a materia lor bruta, filcuta din obiecte ~i din actiuni.
Trebuie sa iti mu1tumiti daca yeti uvea poslbilitatea sa traduceti eu mal
multa finete a imaginilor re1atiile care nu S8 preteaza la reprezentari
concrete. Tocmai In acest fel rew?e9te procesul de elaborare onirica sa
exprime unele parti ale continutului ideilor latente ale visului prin proprietatile formale ale visului manifest, prLngradul mal mult sau mal pu~in
riclicat de claritate sau de obscuritate pe care i-I imprima, prin divizarea
in mai multe rragmente etc. Numarul de vise partiale in care se descompune un vis latent corespunde in general numaru1ui de teme principale,
de serii de idei din care se compune visuI latent ; un vis scurt preliminar
indepline.;;te, in raport cu visuI principal subsecvent, ro1ul unei introduced
sau al unei motivatii; 0 idee secundara care vine sa se adauge ideilor
principale este inlocuita in visul manifest printI'-O schimbare de scena intercalata in decoI'u1 principal in care evolueaza evenimentele visului
manifest. $i a.;;a mai departe. Forma insa~i a viselor nu estelipsita de
importantB. .;;icere, de asemenea, 0 interpretan~. Multe vise care au loc in
cursu1 aceleia.;;i nopti prezinta adesea aceea.;;iimportanta .;;i dovedesc
Pe cind eorectam ~palturile acestor pagini, mi-a eazut intimplator sub ochi
un fapt divers pe eare-l transcriu aici deoarece el aduee 0 confirmare nea'\'teptata
consideratiilor noastre: "PEDEAPSA LUI DUMNEZEU" (Fractura de brat ca
expiere a unui adulter). Doamna Alma M., nevasta unui rezervist, depune impotriva
doamnei Clementina K. 0 plingere de adulter. Ea spune In pllngerea ei ca
femeia lui K. a intretinut cu M. relatii condamnabile, pe cind propriul ei barbat
se afla pe front, de unde el Ii trimitea totw;;i 70 de coroane pe lUna. Femeia Iui
K. primise :;;i de la sotul reclamantei multi bani, In timp ce reclamanta insa~i
~i copilul ei sufera de foame :;;itraiesc in mizerie. Camarazii lui M. i-au raportat
rec1amantei ca sotul ei a frecventat eu nevastci lui K. erI~me unde stateau pIna
la ore tirzii din noapte. Ea chiar 0 data nevasta lui K. I-a Intrebat pe sotul reclamantei, de fata cu mai multi infanteri~ti, daca n_ar face mai bine sa-9i paraseasca "baba", ca sa traiasca cu ea. Proprietareasa lui K. I-a vazut adesea pe sotul
reelamantei in locuinta ibovnicei sale, in tinuta mai mult dedt neglijenta. _ In
fata unui judeditor din Leopoldstadt, nevasta lui K. a pretins ieri ca nu-l cunoa'\'te pe IvI. ,\,i a negat In consecinta :;;i pe buna dreptate toate relatiile intime
eu acesta.
_
.
Martora
Albertina
IvI.
a
aratat
insa
ca
ea
a
surprins-o
pe
nevasta
Iui
K. pe
cale sa-l imbrati,\,ezepe barbatul reclamantei.
<I)
17~
withhold
= a
opl'i,
6) Adverbul lvieder
marcheazd. de obicei 0 itera1;ie_ aparind in numeroase
$i sub~.t-antive cDmpusc, iar unecri
are sens aclversativ (In sch.Lmb, 111S8.).
verbe
(Nota trad)
12 -
cr!. 404
177
Remardim eu u~urinta avantajele pe care Ie poate avea deform area viselor de la aceasta libertate de reprezentare.
Aceste particularitiiti ale procesului de e1aborare onirid.i trebuie considerate drept trasaturi arhaice. Ele sint de asemenea inerente vechilor
sisteme de exprimare, veehilor limbi 9iscrieri, 9i care prezinta acelea')i
dificultati de care va fi yorba mai tlrziu, in legatura eu unele observatii edUce .
.Spre a incheia, sa' formulam citeva eonsideratii suplimentare. In
procesul de elaborare este vorba,. evident, de a transforma in imagini
concrete, de preferinta de natura vizuala, ideile latente concepute verbal.
Or, toate ideile noastre au ca punct de p1ecare imaginile concrete; materialullor primal', fazele lor preliminare slnt constituite din impresii senzoria1e sau, mai exact, din imagini-amintire privind aceste impresii. Numaiulterior
cuvintele au fost ata9ate acestor imagini 9i constituite In
idei. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor a tratare orientaw regresiv, 0 evolutie retrograda 9i, in cursul acestei regresiuni, trebuie sa dispara tot ceea ce dezvaltarea imaginilor-amintire 9i transformarea lor in ide! au putut aduce ca achizitii noi.
Acesta ar ii, m;;adar, travaliul de elaborare a viselor. In prezenti.t
proceselor pe care ni le-a dezvaluit, interesul nostru pentru visul manifest a trecut, prin forta lucrurilor, pe un plan secundaI'. Dar cum
visul manifest este singurul lucru pe care noi il cuno39tem nemijlocit,
ii vol mai consaera citeva remarei.
Nimic mai firesc decit ea ViSlll manifest sa-fii piarda importanta in
ochii no~tri. Putin ne intereseaza daca este fnchegat sau se lasa di50ciat intr-o suite. de imagini izolate, f8.ra legatura intre ele. Chiar ~i
atunei dnd are 0 semnificatie aparenta, 9tim ca aceasta i9i datoreaza
origil1ea deformarii operate de vis 9i nu are vreun raport organic eu
continutul latent al visului, a9a cum nu exista raport intre fatada unci
biserici italiene ~i structura 71 planul acesteia. In anumite cazuri aceasta
fatadi'i a visului are fli ea 0 semnificatie, datorita faptului ca reproduce
fara deformare sau abia deformat 0 parte constitutiva importanta a
ideilor latente ale visului. Acest fapt ne scapa totu;>i, atH timp cit nn
am efectuat interpretarea visului, care ne permite sa apreciem graduJ
de deformare. 0 Indoiala asemanatoare incercam in eazul in care doua
clemente ale visului. se apropie in a~a fel incit par sa S2 afle in str1nsa
legatura. Din aceasta putem trage concluzia faarte importanta CEl e1ernentele corespunzatoare visului latent trebuie sa fie ~i ele 1a fel de
conectate, dar in alte cazuri putem constata ca elementele asociate in
ideile latente apar disoci.ate In visul mlli'1ifest.
in general, trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam 0 parte a
visului manifest prin alta, ca ~i cum visul ar. fi canceput ca un tot
coerent 9i 11' dispune de 0 reprezentare pragmatica. In majoritatea cazurilor, visul seamana mal curind cu un mozaic facut din fragmente
de diferite pletre dmentate intre e1e, hi a9a fel ca figurile care rezultil
nu corespund deloe contururilor' originare ale acestor fragmente. Existi'l,
in realitate, 0 prelucrare secundara 7) a viselor, care l!?i asuma sarcina
transformarii intI'-un tot aproape coerent a datelor celor mai imediate
ale visului, dar a~ezind materialul intr-o ordine adesea absolut incom7)
178
"sckundiire
Bearbeitug"
prehensibila t;;i completlnd-o <leola unde acest lucru pare necesar, ell
elemente intercalate.
Nu trebuie, pe de aWi parte, sa exageram importanta proeesului de
elaborare oniridi, nid Sa-I acordam 0 'incredere fara rezerve. Activitatea
sa se epuizeaza in efectele pe care Ie-am enumerat; a condensa, a depIasa, a efectua 0 reprezentare plastica, a supune apoi totul unei elabodiri secundare, aceasta este tot ee poate acest proees sa realizeze :;;i
nimie in plus. Judeditile, aprecierile critice, uimirea, eoncluziile formulate in vise nu sint niciodata efectele travaliului de elaborare, nu sint
dedt rareori expresia unei refleetii asupra visului : eel mai adesea sint
fragmente de idei latente care tree in visti.l manifest, dupa ee au suferit
anumite modificari 9i 0 oarecare adaptare reciproea. Procesul de elaborare nu poate compune nid discursuri. In afara dedteva
rare exceptii, discursurile auzite sau pronuntate in vise sintecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua care a precedat visul,
acest~ discursuri fUnd introduse in ideile latente in calitate de materiale
sau In calitate de excitanti ai visului. Calculele scapa, de asemenea, eompetentei proeesului de elaborare onirica ;ace1ea pe care Ie gasim in visul
manifest sint eel mai adesea juxtapuneri de numere, aparente de calcul,
total lip site de sens sau simple copli de calcule existente in ideile latente
ale visului. .In aceste conditii, sa nu ne mire faptul ea vedem interesul
manifestat pentru procesulde elaborare onirica orienUndu-se ditre ideile
latente pe care visul manifest ni Ie deseopera intr-o stare mal mu1.t sau
mal putin deformati'i. Dar nu sintem indreptatiti sa impingem aceasta
schimbare de orientare pina 1a a nu vorbi, in eonsideratiile teoretice,
dedt de ideile latente ale visului, punindu-Ie in locul visului propriu-zis
,?i formulind, 1a adresa acestuia din urma, propozitii care nu se aplica
dedt celar dintii.
Este ciudat ca s-a pututabuza
de datele psihanalizei pentru a se
face aceasta confuzie. "V18ul" nu este a1teeva decit rezultatul procesuIui de elaborare oniriea ; e1 este deci forma pe care acest praces 0 imprima ideilor latente.
Travaliul de elaborare onirica este un proees de un ordin cu totul
particular, carilla nu-i cunoa$tem inca ceva analog In viata psihica. Acestc
condensari, deplasari, transformari regresive de idei in imagini sint noutati a CarOl' cunoa,~tere constituie principal a recompensa a efortu.rilor
psihanalitice. Pe de aHa pa.rte, prin analogie cu procesul de elaborare
onirica, putem constata raporturi care leaga studiile psihanali.tiee de
alte domenii, cum aT fi evolutia limbii .~i a gindirii. Nu veti ficapablll
sa apreciati intreaga in1portanta a aeestor notiuni decit dnd yeti ~ti ca
mecanismele care guverneaza proeesul de elaborare a visului sJ:nt prototipuri pentru vlOdalitatile de producere a simptomelor nevrotice.
Imi dau seama, de asemenea, ca inca nu putem imbrati~a intr-o singura privire ansamblul tuturor noilor achizitii de care psiho1ogia poate
beneficia de pe urma acestor eercetari. Va atrag doar atentia asupra
nailer dovezipe care Ie-am obtinut in favoarea existentei aete10r psihice inconstiente - far ideile latente ale viselor nu sint alteeva - ~i
asupra dr~mului nebanuit de largpe care interpretareaviselor
il deschide tuturor acelora care VOl' sa dobindeasca eunoa~terea vietH psihice
ineonstiente.
V~i analiza acum, in fata dumneavoastra, cUeva mid exemple de
vise sprea va arata in detaliu ceea ce pina in momentul acesta nu v-am
prezentat declt intr-un mod sintetic, eu titlu de introducere pre~atitoaI'e.
179
XII
180
ale unei fete, legate unul de altul. Expunerea lornu ocupa dedt doua
pagini de tipar, pc dnd analiza cuprinde 76 de pagini. Mi-ar trebui
aproape un semestru ca sa facem impreuna 0 munca deacestgen.
Cind
abordam interpretarea unui vis mai lung9i mai InuIt sau maiputin
deformat, aVCnl. nevoie de atitea elucidari, trebuie sa tinem seama de
atitea idei 9i amintiri care apar in mi.lltea autoruluivi~Ului, trebuie Sa
ne angajam in atitea digresiuni incH 0 prezentare a unei mund de acest
fel ne-ar Iua foarte mult timp 9i nu ne-ar da nid 0 satisfactie. Va rog
cieci sa va mu1tumiti cu ceea ce este mai lesne de obtinut, adka cu Comunicarea .unoI' mid fragmente de vise apartinind unoI' persoane nevrotice, din care puteni stlldia cutare sau cutare element izolat. Cel mai
w;;or se preteaza demonstratiei simbolurile ;;i unele particularitati ale
reprezentarii regresive a viselor. Va voi arata, in legatura cu fieeare din
visele
expuse mai jos, motivele pentru care mi se pare ea ele merita a
fi
comunicate.
1. lata un vis alcatuit din doua succinte imagini; Unchiul celui ce
0 femeie il
viseaza fumeaza 0 tigara, ell toate Ca e intr-o simMta.saTuta $i il mingiie ca pe copilul ei.
In Iegatura eu prima imagine, autorul visului (care este evreu) ne
spune ca unehiul sau, am pios, Ilu a comis niciodata 9i nu ar fi capabil
sa comita un asemenea pacat 1). Cit despre femeia care figureaza in
a doua imagine, nu-i vine in minte decit mama sa. Desigur, exista 0
legatura intre aeeste doua imagini sau idei. Dar care? Cum el exclude
categoric realitatea actului unchiului sau, sintem tentati sa. stabilim
intre cele doua imagini 0 relatie de dependenta temporala. "In cazul
in care unchiul men, cucernicia Intruchipata, s-ar decide sa puna tigara
in gura simbiHa, este ea :;;1cum m-a~ lasa dezmierdat de mama". Aceasta
inseamna ca mingiierile schimbate cu mama constituie un lucru la feI
de putin permis ca91 faptul. de aruma simbata pentru un evreu pios.
Am afirmat anterior, iar dumneavoastra desigur ca va amintiti, ca in
cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sint
suprimate, ca Inse~i aceste idei sint reduse la stadiul de materiale brute
9i ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aeeste relatii ciisparute.
2. Ca urmare a publicarii luerarilot mde asupra visului, am devenit,
intr-o oarecare masura, un consultant ofidal in ehestiunile legate de
vise9i, de ani de z11e, primesc aproape de peste tot scrisori in care
mi se comunica vise sau mi se cere parerea asupra unor vise. Fire;;te,
sint recunoscator tuturor acelora care imi trimitsuficiente
materiale
spre a face posibilii interpret area sau imi prop un eiin9i;;i 0 interpretare. Din D.ceasta categorie face parte urmatorul vis, care mi-a fost comunicat in anul 1910 de ciltre un student in medicina din Munchen.
11 cHez spre a va demonstra cit degreu
est~, in general, de inteles un
vis atlta timp cit autorul sau nu ne-a dat toate lamuririle necesare. De
asemenea, va voi seuti de 0 grava eroare, caci va soeot inclinati sa considerati interpretarea viselor care subliniaza importanta simbolurilor ca
o interpretare ideala~i sa treceti pe planul al doilea tehnica bazata pe
asociatiile care apar in legatura cu visele.
13 iulie 1910; Spre dimineataam urmatorul vis; Cobor pe bicicleta
o strada din Tiibingen, cind un baset negruse precipita indaratul ?neu
1) A iuma ~i, in general, a aprinde iocul simbata este la evrei, potrivit prescriptiilor religioase, un pacat de neiertat. (Nota trad.)
181
$ima mU$cil de cillcii. Ceva mai departe sar de pe bicicletii, mil (L$ez pe
o treapta $i incep sa ma apar'impotriva
animaLuLui care latra cu tur-
l:ndepartate.)
Tata a murit: 0 1?tim.Dezgroparea sa nu corespunde reali.taW, cum
nu corespund realitatii nici detaliile ulterioare ale visului. Dar autorul
visului relateaza ca, atunci dnd s-a Intors de la inmormintarea tatalui
sau, a incereat 0 durere de dinti. El voise sa trateze dintele bolnav dupa
preseriptia religiei mozaice : "Daca un dinte te face sa suferi, scoate-l",
"Ii s-a dus la dentist. Dar acesta i-a spus : "Nu face sa-ti seoti dintele;
trebuie sa ai rabdare. Iti voi pune in dinte eeva care va ucide nervul.
Revino pestre trei zile, ea sa-ti extrag leacul".
11:12
radacina unei asemenea ostilitati fata de tam reintorcindu-ne in copiEirie, ne amintim ca ea rezidil in teama pe care ne-o inspin'i tatal care,
foarte timpuriu, incepe sa infrineeemanifesUirile
sexuale ale copilului
~i continua sa-i opuna obstacole, din motive sociale, chiar si la virsta
adolescentei. Acest adevar se aplica ~i atitudinii omului nostru fata de
tatal sau : dragostea sa era un amestec de respect ~;ide teama care izvorau din controlul pe care tatal n exercitase asupra activitatii sexuale
a fiului.
Celelalte detalii ale visului manifest se explicil prin coniplexul on3nismulu.i. "Este prost dispus": aceasta poate fi foarte bine 0 aluzie cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui
clinte din acel loco Dal' aceastEi p1'opozitie pOette ca se raportcaza ~i la
proasta dispozitie prin care copilul care a atins virsta pube1'tatif i~i t1'[,deaza sau se teme sa nu-~i tradeze preocuparile sexuale exage1'ate. Nu
fara 0 anumita u~urare pentru sine a transrerat autorul visului, in continutul visului manifest, proasta dispozitie pe seama tatiHui sau, in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare, pc care deja 0
cunoa9teti. "El este 'in viatat(: aceastii idee corespunde tot aUt de bin(~
dorintei d:o> re'inviere, ca ~i asigu1'arii dentistului ca dintele va putea Ii
conservat. Dar fraza : "autorul visului face tot pasibilu! ca (tatiiL) sa nu
observe cce:ista", este deosebit de 1'afinata, avind drept sC,opsa ne sugereze concluzia ca e1 este mort. Slngu1'a concluzie semnificattva decurge
totu9i din "complexul onanismului", fiind cu totul de inteles faptul ea
t}na.ru~~ac~ t?t ce-iostii .in putinta spre. a as~unde tati'ilui v.iat~ :a s:x~ali'i.
n.rruntltl-va, 111 legatura ell aceasta, ca totaeauna am fost onhgatl sa ne
referiTa la onanism 9i la teama de pedeapsa pentru practicile pc care el
Ie comporta, spre a interpreta visele care au ca obiect durerea de dinti.
Acum vedeti cum s-a putut forma acest vis incomprehensibil. In
acest scop au fost puse in aplicare mai multe procedee: condens area
bizara ~i ingelatoare, deplasarea tuturor ideilo1' in afara sferoi de gindud latente, crea1'ea de numeroase structuri substitutive pentru cele mai
profunde 9i mai indepartate dintre aceste ideL
4. Am incercat in repetate rinduri sa ab01'dam acele vise sobre :;;i
banale care nu cantin nimic absurd sau straniu, dar in privinta caror<:J
se pune intrebarea: de ce visam lucruri atlt de indiferente? Va voi
.dta, prin urmare, un nou exemplu de acest gen : trei vise legate unul
de a1tul, visate de 0 tlnara femeie '1n cursul aeeleia~i noptt
a) Ea traverseaza salonul din apartamentul sau $i se love$te eu capuI
Crede a nu i vazut copaeul in vis, dar Intreaga sa fraza sluje~teexp:rlmarE unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptuluL
Acest vis se raporteaza In special la 0 aHa eoneeptiesexuala infcmtHa,
potrivit careia ictele ar avea la inceput acelea~i organe sexuale ca
biiietii ~l ea numai in urma eastrarii (smulgerea copacului) organele se::male ale femeii ar Iua forma cunoscuta.
c) Ea stil in fata sertarului biroului ei, al carei continut .ii este aiit
de familiar indt l$i danwnaidecd seama de eel mcii neinsemnat mnestec
al unei miini stra:ine. Sertarul biroului este, ca orlce sertar, cutie sau
caseta, reprezentare
simbollca a organului sexual al femeii. $tie ca
urmele raporturilor sexuaJe (~i, dupa Cum crede ea, ale pipaitului) slnt
U90r de recunoscut ~i s~a temut l1mlta vreme de aceast5 dovada. Dupi'l.
parerea l1,ea, 1nte1'es1.1lsuscitat de aceste t1'e1 vise const."i.indeosebi in
cuno.;tiTLfele de care cHi dovada antoarea viseIor: ea i~i aminte9te de
perioada investigatiilor sale infa11tlle asupra. rnisterelor viet-ti sexuale5 CEl
:;;1 de rezultatele
1a care ajunscse ~i de care era, pe atunci, foartE~mindnl.
5. Inca putin simbolism. Dar de data aceasta trebuie sa expun,
prealabil, pe scud, conte:dul psihic. Un domn, care ~i-a petrecut 0
noapte in intimitatea unei doC\mne, vorbe:'?te despre aceastEl dlnurma
ca despre una din acele fid mateme 1a care sentimentul dragostei se
intemeiaza exclusiv pe dorinta de a procrea. Dar imprejurarile In care
a avut loc intllnirea despre care este vorba erau de a~a natura IncH
au trebuit luate masurl de precautie impotrlva eventualiUltii unei sarcini 91, dupa cum se 9tie, principal a masunl consta in impiecEcarea Iichidului seminal de .? piit!~?de in .o:-ganu} genital al femeii. In dh~jneata care a urmat Intllmrn eu pncma, doamna poveste~te acest VIS:
Un oftter imbriieat eLL 0 manta rO$ie 0 unnare$te pe stmclc1. Eo. incepe
so. alerge, urea scam easei sale,. I 0 nrmarc$te int:runa. eu riisuflarea
taiata, ea ajunge la apartamentul ei, se strecoanl inc1untru $i incuie u.;;a
en cheia. Ofiterul ramine afara $i, privind pc fereastra, ea a 'vede a y!zat pe 0 banea, plfngind.
~ I"'t
CUlioasteh ae
nUu<l
llse ale eOl ~v'"'dF~'>t-~~
L<tI"H
$1 neribdarii, vise ale cupidit<:itii,vIse eg6iste. Dar trebuie sa considerati
~a pc un nou rezultat al cercetiirii psihanalitice faptul C2. visele extrem
de deform ate (de altfel nu toate) servesc in speC'ial exprimarH dorintelor
sexuale.
--.
"t
,:'-,
'
-m-
185
G. Am un motiv deosebit sa aeumulez exemple de utilizare a simbolurilor in vise. Inca de 1a prima noastra intilnire v-am subliniat cit
este de dWeil, in predarea psihanallzei, sa facem dovada afirmatiilor
noastre ~i sa dobindim astfel convingerea auditorilor. AU avut in 'continuare multiple ocazii de a va asigura ca avem dreptat~. Or, intre diversele propozitii I?i afirmatii ale psihanaJizei exista 0 legi'itura atit de
strinsa incH convingerea dobindWi cu privire 1a un aspect se poate extin de 1a 0 parte mai mult SDU mal pu~in intima a intregului. Putem
spune despre psihanaliza co. este deajuns sa'-i intinzi un deget pentru
ca ea sa-ti ia toata mina. Acela care a inteles ~i a adoptat explicarea
actelor 1'atate trebuie, spre a i logic, sa adopte tot resiul. Or, simbolistica viselor ne ofera un alt aspect la fel de usor accesibil. Va voi expune visul, de-acum publicat, al~unei femei simple, al carel barbat este
agent de Roli'~ie~i care eu siguranta ca nu a auzit vorbindu-se despre
despre psihanaliza. Judecati dumneavoastra in:;;iva
simbo1istica vlselor
dad" interpretarea aeestui vis cu ajutorul simbolurilor sexuale trebule
sau n'..1 sa fie considerata ea arbitrari'"t 8i fortata.
O;'i
Reeunoa:;;teti eu u:;;urinta simbolurile folosite. Organele genitale rhasculine slnt reprezentate de 0 trinitate de persoane, iar organele feminine de un peisaj, eu capela, munte ~i padure. Treptele apar easimbol
al actului sexual. Ceea ee este numit munte .in vis, .in anatomic poarta
acela:;;inume : muntele lui Venus, osul pubian.
7. Inca un vis care trebuie interpretat CLl ajutorul simbolurilor, vIs
remareabil I?i eonvingator, prin faptul ca insw;;i autorul sau a talmacit
toate simbolurile, fara sa posede nid eea mai neinsemnata cuno~tinta
teoretica eu privire la interpretarea viselor, cireumstanta eu totul exceptlonala, ale earei elemente nu Ie cunoa9tem en exaetHate.
"El se plimba impreun(I_ eu tatei) sau intr-un loe care eu siqurcLnfi'f
este Pmterul 2), did se vede rotonda $i inaintea acesteia 0 mica ridiCQ.tuTade care este ata$Clt un balon captiv care pare destul de dezumflat. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea; intrebarea it
mira, dar nu do dtu$i de putin explicatia care
se cere. Sosesc apoi
hilT-O curte in care se intincle 0 mare placa de iier, alba. TataZ ar vrea
so. clesprinda 0 bucata mare, dar prive$te in jurul sau ca sa vada daca
spune atunci ca aT ii .de ajuns sa anunte paznu-l observa cineva. EI
nicul : va putea in acest fel so. ia cit va vol. Din eurtea aceasta, 0 seara
duee intr-un $Clnt ai earui pereti sint eapitonati ca de exemplu un fotoriu din piele. La capatul acestui $Clnt se afra 0 lunge! platforma, dupa
care incepe un alt $ant".
ii
trad.)
J26
Autorul visului da el insu:;;i urmatoarea interpreta1'e: "Rotonda 1'eprezinta organele genitaIe, iar baIonul captiv nu este altceva dedt penisuI meuu carui capacitate de erectie este diminuata de clUJ.vavreme".
Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe
care copilul 0 sacoate in general ca faclnd parte din aparatulgenital;
mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. in vis,
tatiil il intreaba ce insearnna toate acestea, cu aIte cuvinte care este
scopu1 :;;i functia oI'ganelor genitale. Fara riscul de a ilC inge1a, putem
sa intervertirn situatiile 9i sa admitem ca fiul este acela care intreaba.
Tatal nepunind niciodata, in viata reaIa, asemenea intrcbare, trebuie sa
consideram aceasta idee a visului ca pe 0 dorinta sau <,,\ n-o acceptam
decit in mod conditionat: "Daca a:;; fi cerut tatalui r,:eu lamuriri cu
privire la organele sexuale ..." Vom gasi imediat inalti'i parte continuarea :;;i d~zvoltarea acestei idei.
Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie conside:rata ca fiind esentialmente un simbol : ea face parte din localul in care
1'5iexercita tabHnegotul. Din discretie, am inlocuit cu metalul alb articolul cu care face el cornert, fara a schimba nimic din continutul visului. Autorul visului, care i:;;i ajuta tata1 in afaceri, a fast inca din
prima zi 90cat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se
d:;;tiga bani. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai
sus urmatoarea dezvoltare;. "Daca i-a~ fi eerut tati'ilui meu lamuriri,
e1 m-ar fi in:;;elat, a9a cum i$i in$eala clientii". Tatal voia sa desprinda
o bueata din placa de metal alb: putem v.edea foarte bine in aeeasta
intentie reprezentarea necinstei comercia1e, insa autorul visului ne da
el insu$i 0 alta explicatie: aceasta semnifidi onanismul. Lucrul acesta
11 :;;tim de multa vreme, dar, in plus, aceasta interpret are se aeorda eu
faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul
care ii spune tat<'ilui ca, daca vrea sa ia 0 bucata de metal alb, trebuie
s-o faca pe fata, cerind ingaduinta paznicului). A$adar, sa nu ne mire
faptul ca 11vedem pe fiu atribuindu-i tatalui practici onaniste, a$a cum
i-a atribuit intrebarea din prima seena a visului. Cit despre $ant, autorul visului 11 interpreteaza evocind captu$eala 1110alea peretllor vaginali. Din parte-mi adaug ca coborirea, ca in alte cazuri urcarea, semnifica actul sexual.
Primul:;;ant, ne spunea autoI'ul vlsului, era urmat de 0 lunga plat~
forma la capatul eareia ineepea un alt :;;ant: aid este yorba de detalii
biografice. Dupa ee a ~vut dtva timp raporturi sexuale normale fI'ecvente, autorul visului se afla. actualmente in dificultate in ceea ce prive:;;te savi1'$iI'ea actului sexual din eaUza unor inhibitii $i spera ca, gratie tratamentului, sa ajunga la vigoarea de altadatfi.
8. Cele doua vise care urmeaza apartin unui strain eu inclinatii poligamice foarte pronuntate. Vi Ie cHez spre a va demonstra ca in vis
apare totdeauna eul autorului visului, chiar 9i atunci dnd acesta este
disimulat in visul manifest. Valizele care figureaza in aceste vise sint
simboluri feminine.
a) EI pleaci'i in voiaj, bagajele sale sint aduse La !Jadi eu trasura.
Aeestea se eompun dintr-un mare numar de valize, printre.care
se
gasese doua mari valize negre, de soiuL "vaIize eu nwstre". EI spune
pe un ton de consoLare : astea nu merg dec'it pina Ia gara.
Ze
depune
sale,
XIII
TRAsATURI ARHAICE
$1 INF A:I"IT[LISMUL VISULUI
Sa revenim la rezultatul nostru potrivit caruia, sub influenta G.'nzurii, procesul de elaborare onirica comunica ideHor latente ale visului
un alt mod de expresie. IdeHe latente nu sint dedt ideile con~tiente
ale vietH noastre din starea de veghe,idei pe care noi Ie cunoa~tem.
Noul mod de expresie prezinta numeroase trasiHuri neinteligibile pentlu
noi. Am aratat ca acesta dateaza din epoci de mult depa9ite ale dezvoltarH noastre Intelectuale, tinind de limbajul figurat, de raporturile simbalke, poate de conditiile existente inainte de dezvoltarea limbajulul
nostru abstract. De aceea am calificat drept arhaic sau regresiv modul
de expresie al procesului de elaborare onirica.
,n
_,_
Veti putea conchide cil studiul mai aprofundat al proce-sului de eL=,":
borare a visului ne va permite sa colectam date pretioase despre lnceputurile putin cunoscute ale dezvoltarii noastre intelectuale. Sper sa fle
<:t;;a,da, aceasta cercetare nu a fast in{;a intreprinsa. Preistoria Ia care:
ne conduce procesul de elaborare onirica este dubli:i : mai intH preistoria
individuaEi, copiHiria, apoi, in rnasura in care individu1 reproduce pe
scurt~ in cursul copilariei sale, intreaga dezvo1tare a speciei umane, pre-
istoria filogenetica. Ca S8 va reusi intr-o zi sa se stabileasca DarteC!
care, in procesele psihice latente, 'revine preistoriei individua1e ii Elementele care, in aceasta viatJ; provin din preistoriafilogenetica,
faptul
nu-mi pare imposibil. Astfe1, bunaoara, dupa parerea mea sintem autorizati sa socotirn ca pe 0 mo~tenire filogenetic3. simboUzarea, pe care incHviduI ca atare nu a invatat-o niciodat8..
Dar acesta nu este singuru1 caracter arhaic a1 visului. Cunoa~teti eu
totii, din experienta, remarcabila amnezie a eopUariei. Mi'i refer 13 faptul
e11primii clnd, ~ase san opt ani din viatii nu lasa, ca evenimentele triiite
ulterior, urme in memorie. Intilnim multi indivizi care cred ca se pot
lauda eu 0 continuitate mnemonica ce se intinde pe toati'i durata vietH
lor, de la primele sale inceputuri, dar eazul contrar, ace1a a1 lacunelor in
memorie, cste mult mai frecvent. Cred eElacest fapt nu a suscitat interesu1 pe care il merita. La virsta de doi ani copilul ~tie deja sa vorbeasca
bine; cmind dupa aceea 81 dovede~te ca 9tie sa se orienteze in situatii
psihice complicate :;d i~i manifestii ideile ;;i sentimente1e prin cuvinte ~i
fapte pe care i Ie reamintim mai tirziu, dar pe care el insu:,?iIe-a uitat
Cu toate acestea, bemoria eopilului fUnd mai putin incarcata in primii
ani decit in anii care urmeaza, spre exemp1u la opt ani, ea ar trebui sa
fie mai eficace ~i mai sup1a, deci mai apta sa retina faptele 9i impresiiIe. Pe de aIta parte, niei un fapt nu ne autorizeaza sa consideram func~
tiC! memoriei ca pe 0 functie psihica elevata 9i dificila: gasim,dimpot1'ivEl, 0 buna memorie chiar ]a pe1'80ane al carol' nivel intelectual
este foa1'te scazut.
190
Pe cind era
ruptUl'a.
111C2 Ins-}rM~
ell fiica sa, ea urman? a unei scene ell 50tul a avut un &cces de
in D9a fel incH pierzindu-9i ariee stapinire de sine iucep1.1s2 sa-91
loveascEt pintecele cu pumuli, in nildejdca ca va pricinui asHel moa1't20.
copiIului l)e care-l purta. Sint Iname care :I~.i itlbesc astazi copiji eu taJlcare ITLIi-au conceput tottl~,;l
drete, po,}te chiar ell 0 tdndre-~e exugeratil
decit far,"l tragcre de in__
ilrdi ~i Ie-au dorit udesea moartea lnuinte de a se
nB.:;;te. Cite dini.re ele :nu au clat dorintci lor tin inceput
de realizare, din
fericire inofensiv!
;;>1 a5tfel
dorInta enigmatica de a vedea murind 0
persoana iubita i~;;i are obir9ia chiar 1a inceputul relatiilo1' c1.1aceasta.
Tatal, al carui vis ne autol'izeaza S2 admitem prin interpret are ca
do:re~te moartea copilulul silu pI'im nascut :;;i prefel'ut, sfir:;;e9te de asemenea prin a-01 aminti ca aceasta dorinta nu i-a fost intotdeauna stra2rD..
Pe dnd copilul era inca la sin1.11 mamei sale, tataI, care nu era mulde e~satoria S<,I, i~i spunea adeseaca
dad micutul, care nn inS2:nna nimic pentru el, ar muri, 81 ar redeveni libel' :;;1ar da 0 mal
bU.na folosintJi liberEltii
sale, Putorn demomtra
aceeasi origine ber-un
m'J.re mana I' , de c3zu1'1 de' u1'a; este vorba in aeeste cazuri de amintiri
ean:~ se refera la fante co 3D:lrtin trccutului, odinio3rc1 eonstlente s1 J'uoecmC1 un I'ol 111 vlata pSlrl1ca. 1n11 vep spune ca dm rn.oment ce nu m.l
ex\st8t modificari in atitu.dinea eu prlvire Ia 0 persoana, din moment ce
ace2sta atitudine a fast rncreu binevoltoare,
dodntele 91 visele ell pridn" nu
trebui 511 existe. Sint cu tatuI dispus sa recunosc Reeast;'! conduzle, clur va invit totodatil sa tincti searna nu de textul visului, ci de
sensul care ni 58 dezvIl1uie ca urr:1are a interpretdTiL Se po ate Inthnpla
ca visul manifest care are ca obiect moartea unei persoane iubitc 5a-9i
1"i
("O'j!' 0 _1_~-!..:)'-'-1
mCl<r,;;",j"1';er;0?j'o","
o'o.>r sa" semnl~fir>e
l'n reaHtate ('11
~ "'13
i--"\~'
...
'_I
1~.~
_",-_
toLtil aJtceva S,~:~,Usa TIll se i sefv.lt (12 persoe.na iubita declt in calitate de
SL(~;:3titllt In:;elator pentru 0 alta p2r~o311d.
Dar8cceasi
sltuatie ridlca si 0 a1.ta pro1)lelna, rnult I11al serioasa. 0:1
i"h~::lr .-1:1;:;1:-),...;,pr1mi:t',co
-CTf)1~.iS'D'ull}e
c~1 aceasta dorln-~ti de l110arte a
-.1
2z:;_stat s1 a fast confirn1Hta
de amintirea
evocata,
ce constrlule
aC2dsta ~ explicatJe?
Aceu3ti dorlnta, de muIt timp 1nvins3., nu mal
sa existe a~um in inconstient 'declt In calitate~ de amintire indilipsiFi de arlee pute{'e .de stimulare.
!ntr-adevclT, nimic nu
aceastel putere, Atunci dr; CD aceasta dorinta cste evocata in
vis? intrebare absolut justifjeata, Tentativa de ai cIa un rQspuns ne-Elr
dLtCC cleDdrte sl ne-err o-bliga sa adoptarn
0 a.tlbJ.dinc
dete:rrninata ell
la unul' din aS1.1cetele cele mal importante ale too1'ici viscIor, Sint
sEit Sf\ rarnin in cadrLll eXDunerH mele :;;i sa practic 0 abtinere moment.:l'n{'t, S,~ ne I1mJtumirn,
as~dar, ell [)pt.l.!!. de a fi C;t~n,.mntrat Crt aceastJ
~ -
.-,
-.
_..
a).
....
'-'
'.
'
<11'
.,L
(..:
t._
.. ~~.~~?(_~1.,
.....,.<-
'""<
..
A__
-'-.h
~. ~
l""'n"":i
" __',_",
.;\.,
'I....<"',"'
..~
,:'1../.-,-,,-
.C-l.,,-,,_
192
~ . __
'-- . ~_.
I-
_-';'-_
_0.
0;
~_,
cd. 404
194
"Kinderstube"
196
"Keinen
(Nota trad.)
natura lor sexuala: a<;est lucru fiind implinit, nimic nu este mai u~or
dedt de a .nega totul. lar ace~ti negativi~ti sint "'adesea aceia~i oameni
dezlantuirilor
care, in nursery 4), actioneaza in mod sever,impotriva
sexuale ale acestora ; ceea ce nu-i impiedica, odata a,~ezati la masa lor
de lucru, sa apere'puritatea sexuala~a copiilor. Ori de cite ori copHi sint
lasati de capul lor sau sufera influente imorale, ajung Sa manifeste
adesea' foarte pronuntate acte de perversitate sexuala. Fara indoiala, #
persoanele adulte au dreptate sa nu ia prea in serios aceste "copilarii" ~i
,aceste "amuzamente", copilul neavind a da socoteala de actele sale in
fata tribunalului de moravuri ; aceasta nu inseamna mai putin cafaptele
exista, ca ele au importanta lor, atH ca simptome ale unei consHtutii,
cit ~i ca antecedente ~i factori'de orient are ai evolutiei ulterioare ~i ca,
in fine, ele ne lamuresc viata sexuala a copilului ~i, totodata, viata
sexuala a omului in genere. Astfel, daca indaratul viselor noastre deformate regasim toate aceste dorinte perverse, 'inseamna doar ca in
acest domeniu ~i visul a efectuat 0 regresiune spre starea infantila.
Dintre aceste dorinte interzise, 0 mentiune special a trebuie acordatir
dorintelor incesJuo3se, adica acelor dorinte sexuale indreptate asupra
parintilor, asupra fratilor~;;jsurorilor., Cunoa~teti aversiunea pe care societatea 0 arata sau, cel putin, 0 afi~eazafata de incest. ~i ce putere de
constring ere prezinta interdictiile referitoare la acesta. S~au facut eforturi extraordina;re pentru a se explica aceasta aversiune fata de incest.
Unii au vazut in interdictia incestului 0 reprezentare psihica a selectiei,
naturale, consangvinitatea avind ca efect degenerescenta caracterelor
rasiale, altH au pretins ca viata in comun practicata din cea mai frageda copilarie deturneaza dorintele sexuale de la perso;mele cu care ne
aflam in contact permanent. Dar ~i intr-un caz ~i inceEilalt, incestul
s-ar elimina in mod automat, fara a fi nevoie sa se recurga la prohibitE aspre, care ar dovedi mai curind existenta unei inclinatii puternice pentru incest. Cercetarile psihanalitice au stabilit fara putinta de
tagada ca iubirea incestuoasa este ce::l dintii care 5e manifesta in mod
constant ~i ca numai mai tlrziu ea se love~te de 0 opozitie ale careiorigini nu pot fi gasite in psihologia individualiL
Sa recapitulam acum datele care, rezultind din studiul aprofundat
al psihologiei copilului, sint de natura sa neinlesneasca intelegerea visuluL Nu numai ca am stabilitca elementele din care se compun evenimentele uitate ale vietH infantile sint accesibile visului, Ci am. constatat in plus ca viata psihica a copiilor, cutoate particularitatile sale,
cu egoismul,cu tendintele sale incestuoase etc., sUflravietuie~te in incon~tient, spre a se dezviHui in vis, care ne trimite in fiecare noapte
inapoi in viata infantila. Aceasta constituie pentru noi 0 coMirmare dl
incon$tientul vietii psihice nu este altceva dedt faza infantilCi a acestei
vieti. lmpresia penibila pe care ne-o lasa constatarea atHor trasaturi
negative in natura umana' incepe sa se atenueze; Aceste trasaturi,
atltde excesiv de rele sint pur ~i simplu primele elemerite, elementele
primitive, infantile ale vietH psihice, elemente care pot fi depistate la
copilul in stare de activitate, dar care scapa din cauza dimensiunilor lor
infime, fara a mai vorbi de faptul ca in multe cazuri nu Ie luam in se4) Nursery
In textul ,original, cUvlnt englez care setraduce
prin "gradini1;a", "cre~ii", dar care la J:nceput Insemna "camera copiilbr" (Nota trad.)
197
.-==
~~,
rios, nivelul' moral pe care il cerem copilului nefiind prea ridicat. Regreslnd pina la aceasta faza,_ visul pare a dezvalui eeea ce este, mai
rau in natura noastra., Aeeasta nu este lnsa dedt 0 aparenta ln~elatoare,
care nu trebuie sa produea temeri. Sintem mult mai putin dii dedt am
i ispititi s-o credem potrivit interpretarii viselor noastre.
Intrudt tendintele care se m~nifesta in vise nu slnt dedt reminiscente infantile, dedt 0 intoarcere la inceputurile dezvoltarii noastre morale, visul transformindu-ne, ca sa spun em a~a, in copiidin punet de
vedere. inteleetual ~i afeetiv, nu avem nici un mativ plauzibil sa ne
fie rusine de aceste vise. Dar eum ratiunea nu constituie dedt un compartiment al vietii psihice care include multe alteelemente ce nu sint
dtu!')i de putinrationale,
rezultaca noi' incercam totu~i 0 jena irationala fata de visele noastre. Drept urmare Je supunem cenzurii ~i traim
sentimente de stlnjeneala !')i de contrarietate, dnd aceste dorinte prohibite pe care Ie contill visele au reu~it sa patrunda plna la con~tiinta
sub 0 forma suficient de nealterata spre q. putea fi recunoseute; in
unele cazuri ne este ru~i:t1echiar~i de visele noastre deformate, ca .;;i
cum Ie-am lntelege. Amintiti-va, eel putin, de judecata plinade dezamagire pe care acea doamna batrina ~i cumsecade 0 formulase>cu privire
la visuI ei neinterpretat, referitor la "serviciile erotice" .A~adar,. problema nu poate fi considerata ca fiind rezolvata ~i este posibil ca in
eontinuarea studiului nostru privitor la elementele negative care, se
m,mifesta In vise, sa fim determinati sa formulam 0 aWi judecata .;;i 0
alta apre9iere despre natura umana.
'.'
.
La capatul acestei eercetari, ne aflam In prezenta a doua puncte de
vedere care constituie totu~i punctul de plecare al noilor enigme, al noi-,
lor indoieli care ne incearci.L In primul rind: regresiunea care caracterizeaza procesul de elaborare onirica este nu numai formala, ci ~i de
continut. Ea nu se multumeste sa dea ideilor noastre un mod de expre~ie primitiv, ci reactualizeaza totodatalnsu~irile vietti noastre psihice
primitive, vechea preponderenta a eului, tendintele primitive ale vietii
noastre sexuale,chiar
.;;i vechiul nostru bagaj intelectual, daca vrem
sa socotim ca atar,e legaturile simbolice. In al doilea rind: lntreg acest
infantilism stravechi, care odinioara a fost dominant ~i singur dominant,
trebufe situat astazi in ineon~tient, ceea ce' modifica ~i large~te conceptia
pe care 0 avem despre acesta. Nu este incon~tient doarceea ce este momE;lntan latent; incon~tientul constituie un domeniu psihic deosebit, cu
tendinte proprii, eu modul sau de expre:sie special ~i cu mecanisme
psihice care nu-~i manifesta forta dedt. in acest domeniu. Ideile latente
ale visului, Insa, pe care ni Ie-a dezvaluit interpret area viselor, nu fac
parte din acest domeniu: am putea avea tot aUt de bine acelea!')i idei
in starea de veghe. $i totu!')i ele slnt incon~tiente.Cum sa soluti6nam
aceasta contradictie? Incepem sa banuim ca este de f,kut aid 0 demarcatie : ceva -ce provine din viata nC!astra con!')tienta ~ sa zicem "rama1'iitele evenimentelor zilei" - 1'iicare lmprpmuta caracteristicile acestei
vieti con.;;tiente, se asociaza cu ceva ce provine din domeniul incon.;;tientului, tocmai din aceasta asociatie rezultlnd visul. Procesul de elaborare
onlrica se efectueaza din aceste doua grupe de elemente. Influenta exer. citata' d.e incon~tient asupra rama~itelor evenimentelor zilei contine In
sine conditia regresiunii. Aceasta este, in ceea ce priv:e~te natura visului, ideea.cea mai adecvata pe care ne-am putut-o contura, in a$teptarea
explorarii altor domenii, psihice. Va veni insa timpul sa aplicam carac198
XlV
REALIZAREA DORINTELOR
Trebuie sa mai amintim drumul pe care I-am pareurs? Mai trebuie
sa va reamintesc cum, in aplicarea tehnicii noastre de evidentiere a
deformarii viselor, am avut ideea de a 0 lasa momentan de-o p~rte ~i
:Ie a cere viselor infantile date decisive cu privire la natura visului?
Tn sflqit, este oare necesar sa va reamintesc cum, odata intrati in posesia rezultatelor acestor cercetari, am abordat direct" problema deformarii viselor, invingindu-i una dUDa aIta dificultatile? Iata-ne acum
obligati sa va aratam ca cee~ ce ay{}obtinut urmind' prima cale nu corespunde intru totul cu rezultatele furnizate de c.ercetarile facute in
cea de-a doua" directie. In cons.ecinta, sarcina noastra este sa conf-runtam
in prezent aceste doua grupe de 'rezulbte ~i sa Ie coreli'irn unele
eu altele.
Din ambele parti am aflat ca procesul de elaborare a v1se1or consta,
in esenta, dintr.,.o transform are de idei in trairi halucinatorii:' Aceasta
transform are constituie un fapt enigmatic; aiei este insa vorba de 0
.problema de psihologie generala de care noi nu ne vom oeupa. Visele
infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinte~te sa suprime, prin realizarea unei dorinte, 0 exeitatie care tulbura somnul. Nu
am putut spune acela~i lucru despre deform area vise10r, inainte de a
fi inteles sa Ie interpretam. Dar de la inceput n01 ne a~teptam sa putem raporta visele deformate la aeela~i punct de vedere ca ~i visele,
infantile. Prima confirmare a acestei ipotezepreliminare
ne-<1fost data
de constatarea ca, la drept vorbind, toate vise1e sint vise de copli, operind cu materiale infantile, cu tendinte ~i mecanisme psihice i,nfantile.
Deoarece consideram acum ca fiind rezolvata problema deformarii viselor,
ne ramine
sa cercetam daca conceptia realizarii dorintelor se apEca
.si viselor
deformate.
, Am supus interpretarii 0 serle de vise, fara a tine seama de realizarea dorintelor. Sint convins ca adesea v-ati pus intrebarea: "ee se
intimpla, a~adar, cu realizarea dorlntelor, despre care pretir,deti ca este
scopul procesului de elaborare onirica ?". Aceasta intrebare este se::rmi.c
ficativa: ea a devenit, intre altele, intrebarea criticilor n09tri profani.
Dupa cum ~titi, oamenii manifesta 0 aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. Aceasta averslu,ne se manifesta, intre altele, prin
faptul cc'ifiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale, condensata intr-un cli~eu, In ceea ce prive~te noua teorie
a viselor, tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cli~eu. Afirmindu-se ca visul este 0 realizare de dorinte, numaidecit se pune intrebarea: dar, in definitiv, cum stam cu aceastEi reaEzare? $i chiar in
momentul in care iritrebarea respectiva este pusa, i se raspunde intr-un
sens negativ. Amintindu-9i imediat de nenumarate experiente personale in care nep1<'icerea care mergea pina la cea l1}ai profunda neli200
ni:;;te era legata de vis, criticii no~tri declara ca afirmatia teodei psihanalitice a viselor este absolut neveridica. Ne este insa u:;;or sa raspun-'
dem ca in visele deform ate realizarea dorintelor poate sa nu fie evidenta
ca ea trebuie mai 1ntli cautata, 'astfel inclt este imposibil s-o demoIi~
stram inainte de a fi interpretat visul.$tim,
de asemenea, cadorin,..
tele din aceste vise deform ate sint dorinte interzise, refulate de catre
cenzura, dorinte a caror existenta constituie tocmai cauza deformarii
visului, motivul interventiei cenzurii. Este insa greu sa dovedim criticului profan adevarul ca nueste cazulsa cercetam realizarea dorintelor
inainte de a i interpretat visul. El va uita aceasta totdeauna. Atitudinea
sa negativa eu privire la realizarea dorintelor nu esie, jn fond,decit 0
consecinta a eenzurii viselor; aeeastaatitudine
se substituie la e1 dorintelor cenzurate din vise ;;i este un efect al negarii acestor dorinte,
Fire;;te ea va trebui sa gasimexplicatii
pentru atHea vise eu can. tinut penibil ;;i in special pentru vise angoasante, pentru eo:;;maruri.
Sub acest aspect, ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis, problema care ar merita sa fie studiatE\ pentru ea in""'
sa:;;i,ceea ee, din nefericire,nu putem face aiel. Daea visul este 0 realizare de dorinte, nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile : in aceastii
privinta criticii profani par a avea dreptate. Dar sint trei situatii complexe la care ace;;tia nu au reflect at.
Prima: se poate intimpla ca procesul de elaborare sa nu fi reu:;;it pe
deplin sa creeze realizare adorIntei:;;i un reziduu de afecte penibile
sa treaca din contlnutul latent in visul mariifest. In acest caz analiza
a1' t1'ebui sa demonstrete ca ideile latente s1nt mult mai penibile dedt
acelea din care se compune visul manifest. Admitem in act-asta situatie
ca procesulde elaborare onirica nu :;;i-a atins scopul, intocrnai cum nu
ne potolim setea' atunci cind visam ca bem. Poti sa tot vlsezi biiuturi,
insa dC}cati-e intr-adevar sete, trebuie sa te trezqtica
sa bel. Am
e~re~tat,. eu, toate acest~a,un ,:i5 v~ritabi1, un vis c,a~e..nu ~i.'-aI:ie;:dut
mmlC dm' caracterul sau de VIS pnn faptul nereahzarn donntel. 11'ebuie sa spune:~l.: Ut desint vires, tamen est lCiudanda voluntas. Daea
dorlnta nu a fast satisfacuta, intentia nu ra.mine mai putin li'iudabili'i.
AC2st~cazuri de n2reu~ita sint departe de a i rare. Contribuiela
aceasta faptul CEtafedele fiind adesea extrem de rezistente, procesul
de elaborare ~mlrica l1U reu:;;e~te dedt eu areu sa Ie sehimbe serisuL
Ast,fel, inalternativa in care proeesul de elaborare onirica a izbutit sa
trans forme in realizare de dorinta continutulpenibil
a1 ideilor latente"
S2 intimpli'i ea sentimentul penibil care insote;:te aceste idei sa treaci'l
ea atare in visul manifest. In. visele manifeste .de acest genexista dcci
dezaeord infre sentiment :;;i continut, iar eritieii no:;;tri sint indrept sa
afirme ea visul este atH deputin realizarea unei dorinte IncH ehiar :'ii
un eontinut inofensiv este aici intovara:;;it de un sentiment penibiL La
aeeasta absurda observatie vom raspunde ea tocmai in astfel de vise
ten dint a de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar, pentru ea se
afla in' stare oe izo1are. Eroal:ea provine din fapt1J1ca aeei care nu sint
edificati asupra nl3vrozelor i:;;iimaglneaza ea intre eontinut :;;1se)1tirnent
exista 0 legatura indisolubila, neintelegind ea eel dintii poate i modifieat fara ca aceasta sa 2duea vreo atingere exteriorizarii sentimentului
corespondent.
.
o aIta situatie CO.'Dplexa,muIt mai importanUi ~i mai profunda, de
care profanul nu tine seama, este urmatoarea. Realizareaunei
dorinte'
201:
;ar trebuisa fie in mod indubitabilo sursa de placere. Dar pentru cine?
Fire:;;te, pentru acela care traie:;;te dorinta. Or, nai :;;tim ca atitudinea
autorului visului fata de dorintele sale este 0 atitudine cu totul deo~sebita. El)e respinge, Ie cenzureaza, pe scurt, nu vrea sa auda de ele.
Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere, ci dimpotriva. 1ar experienta ne arata ca. acest cantrariu, care i:;;i mai a~teapta inca explicatia,
se exprima sub forma angoasei. In atitudinea ell privire la dorintele
din visele sale, autorul de vise apare astfel ca sumarea a doua per'soane, insa sudate prin elemente comune intirpe. In loc de a ma lansa
in noi dezvoltari pe aceasta. tema, va voi aminti. un basm cunoscut,
in care gasim exact aceea:;;i situatie. a zina benefic} fagaduie~te unei
'sarmane familii, barb at :;;i femeie, realizarea primelor trei dorinte. Fericiti, ei se straduiesc sa-~i derineasca aceste trei dorinte. 1spitita de
mirosul de cirnati care emana de la 0 casuta din vecini, pe femeie pune
stapinire dorinta de a avea 0 pereche de cirnati. Ace:;;tiai~i ~i fac aparitia,
cit ai bate din palme: are astfel loc realizarea primei dorinte. Furios,
'barbatul dore~te Sa vada atirnind de nasul femeii ace:;;ti cirnati. Zis ~i
facut, cirnatii nu mai pot f1 desprin~i de nasul femeii :este realizCtrea
celei de-a doua dorinte, a barbatului. 1nutil sa va spun ca pentru femeie
faptul nueste deloc agreabil. Deznodamintul il cunoa:;;teti. Cum, in definitiv, nici barbatul nu depa:;;e:;;teo'rizontul fel11eii, a treia dorinta tre'buia sa fie desprinderea cirnatilorde
nasul femeii. Ne yom sluji de
acest basm, pe care I-am putea utiliza in multe alte imprejurari,. ea sa
{}ovedim ca realizarea dorintei unuia poate fi izvor de neplaceri pentru
ceIala1t, atunci dnd intre ei nu exista un deplin acord.
Acum nu Va va fi greu sa ajungeti la 0 mai bun a intelegere a co~marurilor. Vom mai face inca 0 remarca, dupa care ne yom hotari in
'favoarea unei ipoteze in sprijinul careia putem aduce multiple argu'mente. Remarca la care ma refer se raporteaza la faptul ca co:;;marurile
au adesea un continut lipsit de orice deform are, un continut, ca sa
spunem a:;;a, eliberat de cenzura. Co:;;marul este adesea 0 realizare ne'voalata a unei dorinte, dar a unei dorinte 'care, departe de a fibinevenita, este una refulata, respinsa. Angoasa care insote:;;te aceasta realizare apare in local cenzurii. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fati9a a unei dorinte admise :;;i pron10vate, iar
visul deformat obi:;;nuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte
refulate, pe cind co~marul nu poate fi definit dedt ca 0 realizare fati~a
a unei dorinte respinse. Angoasa este un indiciu 'ca dorinta respinsa
,s-a dovedit mai puternicB. dedt cenzura, CB.ea s-a realizat sau este pe
cale sa se realizeze, in pofida cenzurii. Se -intefege ca pentru noi, care
ne plasam din pUl1ctul de vedere al cenzurii, aceasta realizare nu ne
apare dedt ca 0 sursa de senzatii penibile ~i un prilej de a ne pun~ in
garda. Afectul de angoasa pe care :il incercam astfel in viseste, daca
vreti, angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care, pina la un moment
'dat, am reu~it sa Ie reprimam ..
. Ceea ee este adevarat despre co:;;marurile nedeformate trebuie sa
fie ~i despre acelea care au suferit 0 deformare partiala, ca ~i despre
~lte vise neplacute ale carol' senzatii penibile 5e apropie probabil, mai
mult sau mai putin, de angoasa. Co~marul este in general urmat de
trezire; cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta
reprimata a visului sa-~i fi atins, impotriva cenzurii, deplina sa reali.zare. In aceste cazuri visul ~i-a ratat functia, fara ea natura sa sa fi
:202
dinte autopunitive sint numeroase; ele sint foarte puternice si raspunzatoare de 0 buna parte a viselor penibile. Imi veti spune' acum ca,
toate acestea fiind admise, nu mai ramine mare lucru din faimoasa conceptie despre realizarea dorintelor. Examinind insa lucrurile mai indeaproape, veti constata ca nu aveti dreptate. Daca ne gindim la diversitatea(despre care va fi vorba mai departe) a ceea ce ar putea sa fie
viml :;;1,dupa unii autori, a ceea ce este el in realitate, atunci definitia
noastra ~ realizarea unei dorinte, a unei temeri, a unei pedepse - este
intr-adevar 0 definitie bine delimitata. La aceasta se mai adauga faptuI
ca teama, angoasa sint cu totul opuse dorintei, ca in asocierea lor contrariile sint extrem de apropiate unul de a1tul :;;i chiar, a:;;a cum ~tim,
s~ confunda in incon9tient. Se fntelege de la sine ca 9i pedeapsa este
realizarea unei dorinte, a dorintei aItei persoane, a aceleia care exercita cenzura.
La urma urmei, R:;;adar, nu am facut nici 0, concesie parerii dumheavoastra preconcepute cu privire la teoria realizarii dorintelor. Am
insa datoria, de la eare nu inteleg sa .ma sustrag, de a va dovedi ca
orice vis deformat nu este altceva dedt realizarea unei dorinte. Amintiti-va de visul pe care deja I-am interpret at :;;i in legatura cu care
am aflat atltea lueruri interesante : visuI axat pe cele trei locuride
teatru proaste, costind 1 florin :;;i50 de ceritari. 0 doamna, eareia sotuI
ii aduee intr-o zi vestea ca prietena sa Eliza, doar cu trei luni mai tinaxa
dedt ea, s-a logodit, viseaza ca s-a dus impreuna cu sotulei la teatru.
o parte a stalurilor este aproape goala. Sotul Ii spune ca Eliza ~i logodnieul ei a1' fi vrut :;;i ei sa vina la teatru, dar ca nu au putut-o face,
negasind dedt 1rei locuri proaste, la pretul de 1 florin :;;i'50 de creitari. Ea ginde:;;te ca n-a fost cine :;;tiece nenorocire. Am conchis ca ideile
visului se raportau 1a regretul e1 de a se fi casatoritprea devreme :;;ila
nemultumirea pe care i-o pricinuia sotul.' Trebuie sa avem curiozitatea
sa cercetam modul in care au fost elaborate s1 transformate in dorinta
fmplinita aceste ginduri tulburi :;;i unde gasim' urmele lor, in continut~l
manifest al visului. Or, noi :;;tim ca elementul "prea curind", "de timpuriu", a fast eliminat din vis de catre cenZUl'a. Tocmai la aceasta fae
aluzie stalurile goale. Misteriorul "trei la pretul de 1 florin ~i 50 de
ereitari" ne este acun1 mai pe inteles, gratie simbolisticii pe care intre
timpam invatat s-o descifram l). Cifra 3 semnifica realrnenteun barbat
~i . elementul .manifest se lasa talmacit eu u:;;urinta: s,'Hi cumperi, ell
zestrea, un sot ("Cu zestrea mea, a:;; fi putut sa-mi cumpar un sot de
zece ad mai bun"). Casatoria este in mod vadit inlocuHa prin deplasarea
la teatru. "Biletele' au fost cumparate prea qevreme" este 0 deghizare
a ideii: "M-am mi'iritat pre a devreme". Aceasta substituire este insa,
de fapt, realizarea dorintei. Persoana care a avut aeest vi's n-a fost niciodat'i mai nemultumita de casatoria ei precoce dedt in ziua in care a
aflat yestea logodnei prietenei. sale. A fast 0 vreme in care ea era mindra de a fi maritati't, considerindu-se superioara Elizei. Odata maritate.
fete Ie .naive sint adesea mindre s,'H;i arate satisfactia in legatura eu
faptul ca lor totulle este Ingaduit, ca pot merge sa vada toate piesele
de teatru, sa asiste la toate spectacolele. Curiozitatea de a vedea totulJ
carese manifesta aici, cu siguranta ca a fast la fneeput 0 curiozitate
1) Din lipsa
materialelor pe care mi le-ar fi putut furniza analiza,
tionez aici 0 aHa interpretare posibila a cifrei 3 la 0 femeie sterila.
204
nu men-
sexuala, indreptata spre viata sexuala, mai ales spre aeeea a parintilor,
devenind mai tirziu un motiv puternic, care 0 decide pe tinara fata sa
:se marite devreme.
In acest fel faptul de a asista la spectacol devine un substitut in
'Care intrevedem aluzia la faptul de a fi easatorita. Regretind acum
mariajul ei precoce, ea revine la perioada in care acest mariaj a eonstituit pentru diilsa realizarea unei dorinte, pentru ea trebuia sa-I dea
posibilitatea de a-~i satisface gustul Bentru spectacole' ~i, calauzita prin
aceasta dorinta de odinioara, ea inlocuie~te faptul de a fi casatorita prin
acela de a merge la teatru.
Putem afirma ca voind sa demonstram existenta realizarii unei dorinte disimulate, nu am ales cel mai comodexerr~plu. Am' fi procedat
la fel in toate cazurilede vise deform ate. Nu a pot face in fata dumneavoastra ~i ma voi multumi sa va asigur ca cercetarea va fi intotdeauna ineununata de sucees. rin totu~i sa mai zabovesc putin asupra
acestui aspect al teoriei. Experienta mi-a dovedit ca a.cest aspect este
unul din cele mai expuse atacurilor ~i ca de el se leaga cele mai multe
contradietii ~i neintelegeri. In afara de aceasta, veti putea avea impresia ca mi-am retract at a parte din afirmatiile' facute, dadi voi spune
visul este a dorinta realizata sau confrariul acesteia, adica a angoasa
sau 0 pedeapsa reali~ata, iar dumneavoastra veti puteasocoti cae momentul favorabil spre a-mr smulge ~i alte eoneesii. De asemenea, :mi
S-B, adresat repro~ul de a fi expus pre a suecint ~i, in consecinta, intr-o
maniera prea putin eonvingatoare, lueruri care mie insumi imi par
,evidente.
Multi din cei care m-au urmarit in interDretarea vi8e101'si au aeceptat rez~ltatele respective s-au oprit adese~ la punctul un'de sfiqe9te
demol1stratia mea referitoare la faptul ca. visu1 este a dorinta realizata, 'intrebind: "Admitind ea visul' are totdeaunaun
sens ~i ci'i acest
sens este dezvaluit prin tehriica psihanalitica, dece trehuie el, impo ..
triva oricarei evidente, sa fie turnat mereu in tiparul realizarii' unei dorinte? De ce n).l 0.1'avea gindirea nocturna sensuri tot aUt de multiple
:;;ide variate ca gindi1'ea diurna? Altfel spus, pentru ce v1sul .DU ar corespunde 0 data realizarii unei dorinte, alta data - cum conveniti ehiar
dumneavoastra - eontrariului acesteia, adica realizarii unei aprehensiuni, de ce sa nu exprime el un proiect, un avertisment, a reflectie
eu ale sale pentru ~i contra, sau chiar un repro~, a rel11u~eaTe,0 tentativa de pregatire pentru 0 aetiune iminenta etc.) ? Pentruee sa exprime
el intotdeauna 9i in exclusivitate odorinta
sau,eel rllult, contrariul
aeesteia ?".
Ati putea gindi ea a divergenta eu privire laacest aspect este fara
importanta din moment ee sintem de aeord in celelalte privinte, ca
ste de ajuns ca am descoperit sensul visului ~i mijlocul de a-I pune in
videnta 9i ea, 10.urma urmei, putin intereseaza ca am delimitat pre a
strict acest sens. Dar lucrurile nu stau 0.90..0 neintelegere eu privire 10.
acest aspect este de natura sa dauneze tuturor cuno~tintelor pe care
Ie-am dobindit despre vis ~i sa Ie diminueze valoarea, pe carear putea
ele s-o aiba pentru noi cind se Va pune problema intelegerii nevrozelor.
Iti este permis sa fii "culant" in afacerile comerciale,dar dnd este vorba
de probleme ~tiintifice, 6 asemenea atitudine nu este potrivita ~i 0.1'13Utea fi chiar prejudiciabila ..
205
A;>adar, pentru
nu ar corespunde un vis 1a altceva dedt realiza~ea,
unei dorinte? Primu1 meu raspuns 1a aceasta intrebare va fi, ca intotdeauna incazuri asemanatoare: nu stiu. Nu as vedea nid un inconve-ni~mj;ca 'lucrurile sa stea astfel, dar in realitate nu aceasta este situatia
;;i'acesta este singurul fapt care se opune acestei conceptii mai Ia~gi
;;i mai comode despre vis. Cel de-al doilea raspuns va fi, aceIa, ca eu
insumi nu sint departe de a admite ca visu1 corespunde unor forme d~
gindire ;;i un or operatii inteIectuaIe multiple. Am relatat odata un viS.
care s-a reprodus timp de trei nopti consecutive, fapt explicabilprin
aceea ca visu1 corespundea unui proiect ;;i ca, din moment ce acesta a:
fost executat, visul n-a mai avut nid un motiv sa se mai repete. Dupa
'aceea am. publicat un vis care corespundea unei confesiuni. Cum a~ putea ded ,sa ma contrazic si sa afirm ca visul nu este dedt 0 dorinta
realizata ?'
,
CEe
sub acela al antreprenorului; procedind astfel, restabilim situatia fundamentala care a servit drept punet de plecare pentru comparatia noastra. Acelea:;;i variatii, ale carol' modalWlti va las libertate sa Ie ~rmariti,
se produc in cazul structurarii viselor.
- Deocamdata nu putem avansa, deoarece este sigur caj de multa
vreme, va chinuie 0 intrebare care, in sfiqit, merita sa fie luata in consideratie. Resturile diurne, va intrebati' dumneavoastra, sint ele cu adevarat inconstiente in acelasi sens in care este dorinta inconstienta a
carei interv~ntie este rieces~ra ca sa Ie faca apte sa declan:;;ez'evisul ?
Fara indoia'1a, aceasta intrebare este intemeiata. Punind-o, faceti dovada
unei optici juste, deoarece av.em aid punctul nevralgic al intregii probleme. Ei bine, resturile diurne nu sint incon:;;tiente in aC,ela:;;i.
sens ca
dorinta incon:;;tienta. Dorinta face parte dintr-un alt incon:;;tient, acela
pe care noi I-am recunoscut ca fiind de. origine infantila :;;i prevazut
eu mecanisme speciale. De altfel ar fi indieat sa distingem aceste doua
va1'ietati de irrcon:;;tient, dind fiecaruia 0 denumi1'e speciala. Dar, pent1'u
aceasta este necesar sa ne familia1'izam eu fenomenologia nevrozelo1'.
s-a :;;irep1'o:;;ntteo1'iei noast1'e caracte1'ul fantezist, pent1'u ca admitem
un singu1' ineon:;;tient; ce se va spune dnd vom marturisi ca, spre a fi
satisfacuti, ne-ar t1'ebuieel putin doua ?
s~ ne oprim aiel. Nu ati avut prilejul sa ascultati dedt lucr'uri. incomplete: dar nu este oare lini:;;ti.tor sa ne gin dim ca aceste cuno:;;tinte
sintsusceptibile
de 0 dezvoltare. care va fi intr-o zi efectuata fie prin
propriile noast1'e luc1'ari, fie 'prin lucrarile celoT care vor veni dupa
noi? lar ceea ce am a13t deja, nu este destul de nou :;;i deuluito1'?
.I
14 -
cd. 404
xv
H-JCERTITUDINI SI CRITICI
Nu vreau sa parasesc domeniul visului fara a ma ocupa deprinci-'
palele indoieli ~i de prindpalele incertitudini legate de noile concepti!
'expuse in paginile precedente. Aceia dintre auditorii mei care m-au
urmarit eu oarecare atentie, fara indoiala ca au adunat ei in~i~i unele
materiale cu privire la aeeasta chestiune.
1. Se poate sa fi avut impresia' ca, in pofida aplicaxii corecte a tehnidi noastre, rezultatele furnizate de munca noastra de interpretare
a viselor sint inci'ircate de atHea incertitudini incH a reducere ~sigura
a visului manifest la ideile latente devine imposibila. In sprijinul opiniei dumneavoastra yeti spune ca mai inainte de toate nu 5e ~tie niciodata daca cutare element dat a1 visuluitrebuie sa fie inteles in sensuI
propriu sau in sens simbalic,deoarece
lucrurile falosite in calitate de
simboluri nu inceteaza din acest mativ sa fie ceea ce sint. $i cum
asupra acestui aspectnu dispunem de nid un eriteriude decizie obiectiva, interpretarea este lasata cu totul la cheremul interpretuiuL Pe
Enga aceasta, ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare, nu ~tim niciodata sigur daca cutare element dat al
visului trebuie sa fie inteles in sens negativ sau in senS pozitiv, daca
trebuie eonsideratca
fUnd e1 ca atare sau ca-fiind contrariul sau: un
ilou prilej pentru interpret de a actiona potrivit'vointei sale. In al treilea rind, avind in vedere frecventa inversiunilor in vis, interpretului Ii
este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visuluL
In sfir9it, yeti invoca faptul de a fi auzit spunindu-se ca I'ar pu,tem
aiirma cu certitudine ideea potrivit eareia interpretarea data este singura
eU putinta:
ne pinde~te astfel risculde a trece pe llnga intel'pretarea
cea mai verosimila. 1ar eoncluzia dumneavoastra va fi ca, in aceste conditii, arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu exeesiv
de vast, a ci'irui intindere pare ineompatibila eu certitudinea obiectiva a
rezultatelor. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis, ci ca
insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile cpnceptiilor
~i ipotezelor noastre.
,
Aceste obiectii sint fara cusur, dar nucred ea justifica concluziiIe
dumneavoastra potrivit car ora interpretarea, a9a cum a practicam nai,
ar fi expusa arbitrariului, in timp ce deficientele pe care leprezinta
rezultatele noastre ar pune sub semnul intrebarii legitimitatea metodei
pe care 0 utilizam. Daca, in loc de a varbi de arbitrariul interpretului,
ati sustine ca interpret area depinde de pricepere::t, de experlenta, de
inteligenta acestuia, nu a~ putea fi decit de acordcu dumneavoastra.
Un asemenea factor personal nu poate fi eliminat, eel putin in cazul
un or vise a carar interpret are este mai dUicila. Cfi unul manevreaza
mai mult sau mai putin binedecit altul 0 anumita tehnica, este un lu210
em imposibil' de negat. Dealtfel lucrurile se petree astfel in toate chestiunile de tehnidi.> Ceca ce apare ca arbitral' in interpretareaviselor
se
elimina prin faptul ca, de regula, legatura, existenta intre. ideile visuluj,
aceea dint1'e visul insw?i ~i viata celui ce viseaza ~i, in sfiniit, intregul
context psihic in care se desfao;;oa1'avisul, permit ca, din toate interpreUirile posibile, sa nu fie aleasa. decit una ~i sa fie respinse toate
celelalte, ca neavind nici 0 tangentacu cazul respectiv. Rationamentul
care, pornind de la imperfectiunile interpretarii, trage .concluzia inexactW'itii deductiilor noastre, i~i gase~te infirm area intr-o observatie care
subliniaza, tocmai ca pe 0 propdetate necesara a visului inswii, in deteI'111inareaacestuia ~i multiplicitatea de sensuI'i, care Ii poate fiatribuita.
Am aratat anterior, iar dumneavoastra cu siguranta ca va amintiti,
ca procesul de elaborare onirieada ideilor latcnte un mod de expresie
primitiv, analog cu scrierea figurata. Or" toate sistemele de expresie pri:'"
mitive prezinta aceste indeterminari ~i sensuri dubie, fara ca noi sa
avem dreptul sa punem la indoiala arice posibilitate de utilizare a lor.
Cunoa~teti ca fenomenul coincidentei contrariilor in procesul de elaborare
onirica este analog cu ceea te numim "opozitia de' sens" a radacinilor
cuvintelor in limbile cele maiveehi. Lingvistul R. Abel (1884),ci'iruia Ii
datoram semnalarea acestui punct <;Ievedere, ne previne ca trebuie sa
manifestam indoialc'i fata de ideea potdvit careia comunicarea pe care
o persoana 0 face aEcia Cll ajutorul unor cuvinte ambigue ar avea, prin acest fapt, un sens dublu. Tonul $i gestul intervin ca sa indice, in ansamblul discursului, intr-'o maniera indiscutabila, pe acela dintrecele doua
sensuri pecaI'e vor-bitol'ul Vl'ea sa-lcomunice parteneruluJ. In. scdel'e,
unde gestul este absent, sensul este desemnat printr ....
un semn figurat,.
nedestlnat pronuntarii, de exemplu, imaginea unul om inchircit sau a
unuia vinjos,' ca in cazul ierogIifei Ken cu dublu s~ns, care inseamna
"slab" sau "tare". Se evita in acest fel neintelegerile, in ciuda multiplicitatii de sens a silabelor ~i semnelor.
Vechile sisteme de exprirnare,de exemplu, scrierile in limbile cele
mai veehi, pl'ezinta numeroase indeterminari, pe care noi nu Ie-am tolera
in limbile moderne. Astfel, in unele limbi semitice s.int desemnate numai
consoa11.e1ecuvintelor. In ceea ce prive'?te vocalele omise, este sarcina
cititorului sa Ie plaseze, dupa ~tiinta sa ~i potrivit cu ansamblul frazei.
Scrierea ieroglifica procedind, daca nu identic, cel putin intr-o maniera
foarte asemanatoare, face ca pronuntarea din egipteana veche sa ne
fie necunoscuta. Scrierea sacra a egiptenilor cuprinde ~i aIte indeterminari. AsHel, ramine la bunul plac al celui care scrie orinduirea imaginilor
de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta. Ca sa poti cHi, trebuie sa tii seama de regula dupa care citirea trebuie facutii urmarind
sensul in care sint indreptate fetele figurilor omene~ti, ciocurile pasarilor etc. Dar cel care, seria putea sa orinduiasca semnele figurate ~i pe
verticala, iar cind era yorba de inscriptii pe obiecte mici, considerentele
de estetica sau de simetrie puteau sa-I' determine sa adopte 0 aHa succ'siune a semnelor. Faptul celmai tulburator in scrierea ieroglifica este ca
ea igi1.0rasepararea cuvintelor" Semnele se succeda la egala. distanta. unele
de altele ~i nu se ~tie aproape niciodata daca cutare semn face parte dirt
cuvintul ca1'e-1 preceda sali constituie inceputul unui cuvint nou. Dimpotriva, in serierea cuneiforma persana cuvintele sintdespaxtite printr-:un
semn oblic.
211
212
seasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor
de exprimare primitive.
Gradul de inteligibilitate reaId a visului nu poate fi determinat dedt
prin exerci~iu Eli experienta. Dupa parerea mea, aceasta determinare
poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti
avind 0 instruire buna nu pot dedt sa-mi intareasca aceasta parere.
PublicLll profan, chiar daca are preocupari ~tiintifice, se. complace sa
opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor. ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil eEl putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoagas-a produs cuprilejul
descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme clnd opinia pul:?licda
mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care, au descifrat inscriptiile cuneiforme, considerind toata aceasta cercetare drept
,,~a:datanie". In 1837 insa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba
decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlinson, Hincks, Fox Talbot ~i Oppert ca sa-i trimita, in plic sigilat, patru
traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese
descoperita ~i, dupa ee a comparat cele patru texte, a putut anunta di -ele
erau suflcient de asemanatoare casa jl.lstifice increderea in rezultatele
obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a
continuat cu rezultate tot mai sigure.
2. 0 alta serie de obiec~ii se leaga strins de fmpresia de care nid
duIimeavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care
sintem obIigati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par
fortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar comice.
Obiec~iile de acest gen sint atlt de numeroase incit nu a~ avea dedt sa
stau in cumpana cu privire la exemplele de ales : iau la intlmplare pe
ultimul care mi-a fast adus la cuno~tinta. A~adar, ascultati : in Elvetia
un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul saU pentru ca
s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri
~i un ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautoritatile ,-,colare. Nu extrag din aceasta dedt citeva propozitii rcferi~
toal'e la psihanaliza : "In afara. de aceasta, multe din exemplele din cartea
citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul lor' cautat ~i artificios ...
Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit
critic toate aceste afirmatii ~i toate aceste probe 'iluzorii". Ni se cere .sa
acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". Cred ca mai degraM aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa
examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflectie ~i competenta nu pot sa faea rau, chiar ~i unui spirit impartial.
Este en adevarat amuzant sa vezi graba 9i increderea de sine cu care
oamenii se pronunta. asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon~tientului, neascultlnd dedt de prima lor impresie. Lor interpretarile
Ii se par caubte ~i fortate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata
aceasta munca de interpretare nu arenici a valoare. Nici 0 clipa nu Ie
trece prin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa
3) Este vorba de pastorul 0 s car
P f i s t e r din Zurich, care in anul 1921 a
publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tipariHi de editura
Bircher din Berna. (Nota trad,).,
213
seasca drept argument impotriva caracteru1ui concludent a1 interpreUlrilor noastreprivind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor
de exprimare primitive.
Gradu1 de inteligibilitatc reali'i a visului nu poate fi" determinat dedt
prin exercitiu ~i experienta. Dupa parerea mea, aceasta determin-ilre
poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti
avind 0 instruire buna nu pot decit sa-mi intareasca aceasta parere.
Publiclll profan, chiar daca are" preocupari f;)tiintifice, se complacesa
opuna un scepticism dispJ;"etuitordificultatilor. ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil ca putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoaga s-a produs cuprilejul
descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme cind opinia publica a
mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care_au descifrat inscriptiile cuneifoI'me, considerind toat,'! aceasta cercetare drept
,,~a:datanie". In 1837 1nsa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba
decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlinson, Hinck.'), Fox Talbot ~i Oppert ca sa-I trimita, in plic sigilat, patru
traduced independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese
descoperita ~i, dupa ce a comparat cele patnl texte, a putut anunta ca e1e
erau suflcient de asemanatoare casa justifice increderea in rezultatele
obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a
continuat cu rezultate tot mai siguie.
2. 0 alta serie de .obiectii se leaga strins de :l'mpresia de care nid
dumneavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care
sintern obligati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par
ofortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar cornice.
Obiectiile de acest gen sint atit de numeroase incH uu a~ avea dedt sa
stau in cumpana cu privire la exemplele de ales: iau la intimplare pe
ultimul care mi-a fost adus la cuno1?tinta. A~adar, ascultati :in Elvetia
un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul sau pentru ca
s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri
1?iun ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautorWitile ~colare. Nu extrag din aceasta decit citeva propozitii rcferitoare la psihanaIiza : "In afar a de aceasta, multe din exemplele din cartea
citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul 101'0 dlutat :'ii artificios ...
Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit
critic toate. aceste afirmatii ~i toate aceste probeiluzorii". Ni se cere osa
acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". Cred ca mai degraba aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa
examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflec:'
tie 1?icompetenta nu pot sa faca rau, chiar 1?iunui spirit impartial.
" Este cu adevarat amuzant sa vezi graba ~i increderea de sine cu care
oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon1?tientului, ne'ascultlnd decit de prima lor impresie. Lor interpretarile
Ii se par cautate ~i fOrtate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata
aceasta munca de interpretare nu arenici 0 valoare. Nici 0 clipa nu Ie
trece piin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa
0
".
213
aiba aceasta apa1'enta _;;i ca merita sa-ti dai ostei"leala sa cercetezi care
este aceasta ratiune.
Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultateIe deplasarii ca;e, dupa cum ;;titi, -constituie mijlocul eel mai puternic de care
dispune cenzura viseIor. Tocinai prin intermediul acestui mijIoc cenzura ~
onirica creeaza structuri substitutive pe care noi Ie-am desemnat ca aluzii. Acestea sint insa aluzii greu de recunoscut ca atare, ahizii carora
este greu sa Ie gasim substratul ;;i care se leaga de acest substrat prin
asociatii exterioare foarte singularizate ;;i adesea cu totul bizare. In
toate aceste cazuri este 'insa vorba de lucruri destinate saram'ina ascunse,
tocmai ceea ce vrea sa obtina cenzura visului. Or, c'ind un lucrua fost
ascuns, nu trebuie sa ne a;;teptam sa-l gasjm 'in locul unde trebuia sa
se afle in mod normal. Comisiile de supraveghere a frontierelor, care
functioneaza astazi, s'int 'in aceasta privinta mult mai viclene dedt autoritatile ;;cola1'e elvetiene (care I-aU judecat pe Pfister), Ele nu se multumesc sa scotoceasca prin portofele ;;i buzunare dupa documente $i
schite : ele presupun ca spionii :;;icontrabandi:;;tii, spre a dejuca mai bine
controlul, pot sa ascunda aceste obiecte interzise. 'in locurile 'in care ne
a;;teptam eel mai putin sa Ie gasim, cum ar fi bunaoaratalpa dupla a 'incaltamintei. Daca obiectele cautate s'int gasite aici, se poate spune di s-a
depus multa osteneala pentru a Ie calita, dar :;;ica aceste cautari nu au
fost 'in zada1'.
Admitind ca 'intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai- nea:;;tept~te ;;i singulare, dnd
comice, cind ingenioase in aparenta, nu facem dedt sa ne conformam
immeroaselor experiente furnizate de exempleIe carora, 'in general, nu
Ie-am gasit noi 'in~ine solutia. Rareori este cu putinta sa gasim prin noi
in~ine interpretari de acest gen ; nid un orn cu judecata nu' ar fi capabil
sa descopere legatura care une:;;te cutare element latent cu substitutul sau
manifest. Autorul visului este aeela care fie ca ne furnizeaza dintr-odata
talmacirea, gratie unei idd care Ii vine direct in legatura cu visul (fapt
posibil pentru d'insul, pentru ca el este purtatorul acestei structuri substitutive),fie
ca ne furnizeaza suficiente materiale, gratie ca1'o1'asolutia,
departe de a cere 0 sagacitate deosebita, se impune de la sine eu un fel
de necesitate. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau
a1tul din aceste doua mijloace, elementuI manifest dat ne ramine pentru
totdeauna incomprehensibil. Permiteti-mi sa va prezint, in legi'Hura cu
aceasta, 'inca un caz pe care am avut prilejul sa-l observ recent. Una
dintre pacientele mele, pe dnd se afla sub tratament, $i-a pierdut tatal.
Orice pretext Ii era binevenit spre a-I reinvia in vis. Intr-unuldin aceste
vise, ale cami conditii adiacente nu ne pot fi de altfel de hid un folos,
-?i un sJ'ert, unsprezece
tatal ei apare ;;i Ii spune : "Este oraunsprezece
yi jumatate,
douasprezece
fara un sfert'(. Ea a putut sa interpreteze
aceasta particularitate a visuIui, amintindu-$i ca tatalui ei Ii placea sa-~i
vada copiii venind cu punctualitate la Ora prinzului. Exista, desigur, -un
raport 'intre aceasta amintire $i elementul visului, far a ca acest fapt sa
permita formularea vreunei concluzii oarecare cu privire la originea
visului. Mersul tratamentului autoriza 'insa banuiala ca de geneza acestui
vis nu era strain a 0 anumita -atitudine critica, dar refulata, fata de tatal
iubit ~i venerat. Continu'ind sa-~i 'in~ire amintirile, in aparenta din ce in ce
mai departate de vis, auto area visului poveste$te ca a asistat inajun la
o conversatie despre psihologie, 'in cursul careia una dintre rude Ie ei i-a
214
'Spus : "Omul primitiv supravietuie$te in noi toti". Acumcredem a 0 in~elege. A fost pentru dinsa 0 excelenta ocazie de a-9i reinvia din nou
tatiH, transformindu~l 'in visul ei intr-un om-orologiu 4) 9i f,1cindu-l sa
anunte sferturile de ora de laamiaza.
Evident,>este aid ceva care ne face sa ne gindim ]a un joc decuvinte
9i adesea s-a intimplat sa se atribuie interpretului jocuri de cuvinte al
-caror autor eta eel care a visat. Exista $i alte exemple in. care nu. este
prei'! U90r sa de>cidemdaca neaflam in fat a unui joc de cuvinte sau a
umti vis. Dar am eunoscut deja acelea$i indoieli cu privire la unele
lapsusuri verbale. Un barb at poveste9te ca a visat ca unchiul sau i-a dat
o sarutare pe cind se aflau a$ezati impreuna in automobilul aeestuia.
Dealtfel el n-a intirziat sa ne dea interpretarea acestui vis, care semhifica autoerotism (termen imprumutat din teoria libido-ului $i insemnind
'Satisfacere erotica fara lips a unui obiect din afaraindividului). Barbatul
acesta i$i va fi permis sa glumeasca $i ne va fi dat drept vis 'ceea ce nu
ra din parte-i decit un joc de cuvinte? Nu $tii ce sa crezi. D.upa paretea mea, el a visat cuadevarat.
Dar de unde viDe aceasta frapanta
asemanare? Aceasta intrebare m-a determinat altadata sa fac 0 luhga
digresiune, obligindu-ma sa supun unui studiu aprofundat insu9i jocul
de cuvinte 5). Am ajuns la concluzia ca 0 sEirie de ideicons,;tinte este
abandonata moment an elaborarii incon$tiente, de unde eareapare ulterior sub forma de joc de cuvinte. Sub influenta incbn$tientului, aceste
idei con$tiente sufera actiunea mecanismelor care domina aid, anume
condensarea $i deplasarea, adica a aceloras,;i procese pe care le~am gasit
actionind in travaliul de elaborare oniridi: este singurul fapt. diruia
trebuie sa-i atribuim asemanarea (cind ea exista) intre jocul de cuvinte
$i vis. Dar "visul-jDc de cuvinte", fenomen neintentional, nu ne prilejuies,;te nimic din acea delectare pe care. 0 incercam -cind am reus,;it un
"joc de cuvinte" pur '.'i simplu. De ce? Acest lucru 11yeti afla daca yeti
avea ocazia' sa studiati in mod aprofundat joculde
c,uvinte. "Visulcalambur" este lipsit de umor; departe de a ne produce risul, el ne lasa
indiferenti.
In aceasta privinta ne apropiem de vechea interpretare antica a viselor
care, pe linga multe materiale inutilizabile, ne~a furnizat 0 multimede
exemple excelente de interpretare, pe care noi in$ine nu Ie-am putea
depa$i. Nu va voi cita dedt un singur vis de acest gen $i' 0 fac tinind
seama de semnificatia sa istorica. Acest vis, care' apartine lui Alexan"dru
cel Mare, este povestit, cu uneledeosebiri, de catre Plutarh$i de catre
Artemidor din Daldis. Pe dnd regele asediaora$ul Tir, _care se apara eu
dirzenie (anul 322 1.e.n.), a aparut un satir dansind. Ghicitorul Aristandru,
'Care insotea oastea, a interpretat acest vis, descompuniud cuvintul "satyros" in ~(X TVpOC; (Tyrul este al tau), crezind ca astfel Ii prezice regelui
eucerirea ora$ului. ea rezultat al aeestei interpretari, Alexandru se hotad sa continue asediul $1sfir$i prin a cuceri Tyrul. Interpretarea, care
pare artificioasa, era incontestabil exacta.
4) In limba germana om primitiv
(sau om-originar)se spune der Urmensch,
Jar om-orologiu del' Uhrmensch, pronuntia fiind identica. (Nota trad.).
5) A se vedea, bunaoara, capitolul eonsaerat analizei raporturilor euvintului de
spirit, ale umorului in general, eu visul I?iinconl?tientul, 'in lucrarea luiS. F r e u d
Del' Witz und seine Beziehung zum Unbewussten, F. Deuticke, Leipzig u. Wien,
1905 (Nota trad;).
215
3. Veti fi, fara indoiala, foarte impresionati aflind ca impotriva eonceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar ~i unele persoane care,.
in calitate de psihanali~ti, s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea
viselor. AI' fi fost de mirare ca 0 sursa atit de bogata de noi erori sa fi
ramas neutilizata ~i astfel confuzia de notiuni ~i generalizarile nejustificate la care s-au pre tat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii
care, prin inexactitatea lor, se apropie muIt de conceptia medicalii a
visului. Cunoa$teti una din aceste afirmatii, care pretinde ca visul consta
din incercarea de adaptare la prezent $i de solutionare a sarcinilor 'viitoare, ca el urmare~te, in consecinta, 0 "tendinta prospectiva" (A. Maeder). Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre
vis $i ideile latente ale visului,ca ea, pI'in urmare, nu tine cont de procesulde elaborare onirica. In masura in care ea i$i propune sacaracterizeze viata psihica 111con$tientadin care fac parte ideile latente ale visului, aceasta afirmatie nu este nici noua, nici completa,' deoarece- activitatea psihica incon$tienta se ocupa, in afa.r-a de pregatirea viitorului, de
multe aIte lucruri. Pe 0 confuzie $i mai suparatoare se bazeaza afirmatia
ca in spatele fiecarui vis gasim "dauza mortii". Nu $tiu exact ce poate
sa insemne aceasta formula,' dar presupun ca ea decurge din confuzia
care se face intre vis $i personalitatea integrala a autorului visului.
ea exemplude generalizare nejustificata operata pe baza cltorva
exemple autentice, voi cita afirmatia potrivit careia fiecare vis ar fi
susceptibil de doua interpretari.: interpretarea
zisa psihanalitica, a$a
cum am expus-o noi, $i interpretarea zisa analogica, care face abstractie
de pulsiuni ~i vizeaza reprezeptarea functiilor psihice superioare (H. Silberer). Visuri de acest gen exista,dar in zadar veti incerca sa extindeti
aceasta conceptie, fie $i numai la majoritatea viselor. lar dupa tot ce
ati audiat aici, veti socoti eu totul nefondata afirmatia ca taate visele
ar fibisexuate $i ca ar tre.bui interpretate in sensul unei infruntari intre
tendinte care ar putea fi numite masculine $i feminine (A. Ad 1e 1'). Fire$te' ca exista unele vise izolate de acest gen, iar mai tirziu veti putea
afla ca ele prezinta aceea$i structura ca anumite simptome de isterie.
Mentionez taate aceste descoperiri de noi caractere generale .ale viselor,
spre a va pune in garda impotriva' lor sau cel putin spre a nu va E.lsa
nid un dubiu cu privire la opinia mea fata de ele.
'4. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilorasupra
visului, invocindu-se faptul ca subiectii supu$i tratamentului psihanalitic
i$i ajusteaza visele in conformitate eu teoriile preferate de medicii lor,
unii pretinzind ca auindeosebi vise sexuale, altii vise legate de vointa
de putere, iar altii vise de palingenezie 6) (W. S t eke 1). Aceasta obiectie pierde insa din valoare, la rindu-i, dacE! ne gindim ca oamenii au
visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i
ghideze $i sa Ie dirijeze visele $i ca subiectii supu~i astazi tratamentului
aveau obi~;;r1uintasa viseze inainte de a fi fost tratati. Faptele pe care ,
se intemeiaza aceasta obiectie sint cu totul de inteles ~i nu aduc nici un
prejudiciu teoriei visului. Resturile diurne care declan~eaza visul provin
din preocuparile intense ale vietH in stare de veghe. Daca cuvintele ~i
sugestiile medicului au dobindit pentru pacient 0 anumita importanta, ele
6) Palingenezie,pretinsa rena!;iterea sufletului dupa moarte, profesata de
filosofia idealista. In mod figurat, termenul semnifica 0 regenerare morala. (Nota
trad.).
2H~
'"
21?
Partea atreia
TEORIA GENERALA
A NEVROZEI.OR
XVI
PS1HANAL1ZA $1 PSIHIATRIEMa bv-cur capot relua impreuna eu dumneavoastrafirul
discutiilor
nOastre. V-am vorbH pina acull despre conceptia psihanalitica, despre
actele ratate ~i despre vise; a~ dori sa va familiarizez acum eu intelegerea fenomenelor nevrotice care. a;;a cum veti vedea in eontinuare, au
numeroase trasaturi comune aUt cu unele c:it si cu celelalte. Va .orevin
insa ca, in eeea ce prive;;te aceste' fenomene, nu 'va Inai pot sugera ~ceea;;i
atitudine anterioara fata de mine. Imi impusesem atunci obligatia de a
nu face nid un pas far a a maii pus in prealabil de aeord eu dumnea"..
voastra; discutind mult impreuna 91 tinind seama de obiectiile facute,
mergind pina la a vedea in dumneavoastra. i?i in "bunul shnt" <de care
dispuneti instal1ta hotaritoare. Astazi, dintr-un' motiv cit se poate de
simplu, nu mai putem proce<:la la fel. ea fenomene, actele ratate i?i
visele nu ya erau eu totul necunoscute, se putea 'spline ca. in legatura eu
ele aveati sau puteati sa avetiaceea;;i experient,cl ca i?i rpine. Domeniul
fenomenelor nevroticeva
este insa strain; daca nu sinteti medici, nu
aveti aid alta cale de aeces dedt aeeea pe care v-a pot oferi larnuririle
mele, iar judeeatacea mai buna ill-aparenta este lipsita de valoare cind
acela care 0 formuleaza nu este familiarizat C1,1 'faptele supuse judecatii.
Totu~i; sa nu va inchipl,liti ca imi propun -sa va tin ni~te' conferinte
dogmatiee ~i nid ea va voi cere 0 adeziune ,neconditionata. Dadi ati
{Tede aeest lucru, ar rezulta 0 neintelegere care mi-ar face cea mai mare
nedreptate. NU-mi stR in intentie sa va impun convingeri : imi este deajuns sa exercit 0 actiune de stimulare ~i sa zdruncin prejudecati. eind, ca
o urmare a unei ignorante totale, nu yeti Ii. capabilide o. judecata proprie, nu va trebui nici sa fiti credul{ dar nici sa respingeti. Nu yeti avea
dedt sa asculati ili sa lasati sa. actioneze astlpra dumneayoastra ceea
ce vi S2 spune. Nueste u~or sa dobinde~ti convingeri, iar acelea la. care
se ajunge fara osteneala se dovedese eel i1'l.aiadesea fara valoare i?ilip site
de durabilitate. Are dreptul la convingeri numai acela care, ani .~i ani,
a meditat asupra unora si acelorasi faDte si a vazut cu oehH sM repetarea aeestor .lucruri noi ':,;i surpri~zatoare despre care va voi vorbi. La
ce bun, in' plan intelectual, acele convingeri facile, aeeie conversiuni
care au lac' eu iuteala fulgerului;aeele respingeri violente? Nu va este
limpede ca "lovitura de trasnet", inddlgostirea instantanee fac parte
dint1'-un domeniu cu tatul diferit, apartinind indeosebi domeniului afect1v? Noi nu Ie ee1'em pacientilor n09t1'i sa fie convin;;;ide eficienta psih-:
ana.lizei sau sa-:,;i deaacleziunea la aceasta. Daca ar face-o, ne-ar deveni
suspecti. Atitudinea pe care o. pretuim eel mai muIt la ei este ace.ea a.
unul scepticish1 binevoitor. Deci ineercati sa lasati sa se matu1'izeze in
mintea dumneavoastra 'eonceptia psihanalitica,alaturi
de conceptia
popular a sau cea psihiatrica, pina dnd se va ivi prilejul ca aUt una cit
221
_222
vaind sa se razbune pe medic pentru respectul exagerat pe care intentiona sa i-I arate, i~i exprimi'i starea sufleteasca neglijind sa inchidii u~ile
care separa sala de a~teptare de cabinetul de consultatii. Facind aceasta,
el pare sa-I spuna medicului : "La ce sa mai inchid u~a, daca nimeni .nu"':i
in sala de a~teptare ~i daca nimeni nu va mai intra aici, probabil, cit
timp eu voi fi In cabinetul dumitale?"
5e intimpla chiar ca, in timpu1
consultatiei, sa dea dovada deo totala lipsa de considcratie $i de respect,
daca nu este pus 1a punctd~ la inceput.
AnaHza aeestui marunt act simptomatie nu ne aduce nimie nou in
afara de eele cunoscute dedumneavoastra,
anU111eea nu avem de-a face
eu un fapt accidental, ca actul are mobilul sau, un .sens ~i 0 intentie, Cd
face parte dintr-un ansamb1u psihic definit, ~a este un mic indiciu a1
unei stari suflete~ti importante. Acest act simptomatic ne mai arata, in
special, ea procesul a carui expresie este se desfa$oarii in afara con~tiintel eelui care n savir~e$te, pentru ea nid unul din pacientii care lasa
u~ile deschise nu va marturisi ea vrea prin aceasta sa-;d manifeste dispretul. Poate di unii VOl' recunoa~te ea au incercat un sentiment de dezamagire intrind in sala de a$teptare, dar este sigur ca legatura
intre
aceasta impresie $1 comportarea simptomatica
ce ii urmeaza scapa con$tiintei.
.
C1) 0 observatie
Sa comparam acum acest marunt act simptomatic
faeuta in legatura eu 0 bo1nava. Faptul la care m8. refer estc inca p'oaspat
in n~emoria mea $i se preteaza unei deserieri rezumative. De altfel va
previn ca in orice eomunicare de acest fel unele extinderi, pline de 2r,,3nunte, sint inevitabilc.
Un tInar ofiter aflat in permisie ma roaga sa-m,l asum tratar,lentul
soacrei sale care, de$1 traie;;te in conditE cum nuse
pO'ite miJi bune,
invenineaza atit existenta sa, cit $r a alar sai, printr~o idee absurda. IvTi'i
gasese in prezenta unei doamne in vlrsta de 53 de ani, cu 0 stare fiziea
buna, foarte amabili'i ~i simpia in comportare.
Ea imi relateaz3. rara
retinere ca traie;;te fericita 1a tara, impreuna cu sotul ::::au, care conduce
o mare 1.1zina. Nu are decit vorbe de lauda pentru atentiile sotului fata
de ea. S-au ca.satorit din dragoste. in urma eu 30 de
din ziua cununiei,nici
oneintelegere,
niei un motIv de' gelazie n-'). tulburat Hn':,;tea
eaminului. Ceidei copii~i i-au casatorit in bune conditii ;;i sotul el, voind
sa-$i indeplineasca pina. 1a capat indatoririle de cap de farnilie, nu vret!
sa se retraga din afaceri. Un fapt incredibil, de neinteles pentru dins-a,
s-apetrecut
eu un an in urma : 'ea nu a $ovi'iit sa dea CTZJ1-e unei scriso,'ano
')
c'-' 'I r-~.'
.e>',;
.,' ~t "1 o'
d" .,. 1a';; "n~,oro;,~e'en rJ
" l~ ~ . mTI~ aL I ,EL-~~Za p_ LIJ:unu u 0,1 ,"'?" c ~e, ',H ~~ ':"
;"iU.
tlnara.
De clnd aprlmlt
acea_ scrlsoare~ lerlClrea
e1 s~a Si~;_rl1n=-n,.() LH1cheta mal serioasa a dus 1a descoperirea ca 0 eamerista, pc care ea 0
tolera poat eam prea mult in intimitCltOJ sa, urmarea eu 0 ura Iel'oce pe
oaW'! tinara care, fUnd de aceea:;d condi~ie socialii eu dins a, reu$ise mult
mai bine in viata: in Joe de a ajunge servitoare, Ul'DHS 0 ;eoJ.1<:\eomerciala care Ii ingaduise sa intre 1a uzina in calit'lte de functlonClra.
Mobilizarea reducind- personalul
uzinei, tinarasflqise
prin a avE''' 0
situatie foal'te buna: ea dornicilia chi'll' la uzina, I1U freeventa
decit
.'Bdomni'4 ~i toata lUll.1ea
spune:3. chiar "domrli;;oara>". I11\ridioasa diTl CatlZEt
acestei superioritatL.cai.11erista
era canabilfi sa spun a ariee l\~,lltati irnpo-_
tnva vechll sale colege de ;;eo3la, Intr-a 21 bolnava a Olseu"at eu camerista despre un batrlIl dO'_TlJ1 c~~re~renise in, ""Jizlta 1a stapin '?l S~l ~icare,
despartit de sotia sa, avea 0 amantiL Balnava noastra nu-;;i da seam a ce
co
,.
ii
224
__
.., ..
..l.
.J_.
2~5
II
L
I
f
I!
~
~:
1'no.1'eindulgenta
cu prlvire 1a tulburarile
lor nervoase. In. afarcl de
aceasta, nu este deIce indiferent faptul ca dragostea rnorbida a acestei
doamne s-a Indreptat tocmai dHre tinarul sot al fiicei sale. Un puternic
atasament erotic fata de fHea, atasament care in ultima analiza poate fi
red~ls la constituti~ sexualaa
m~mei, gase~te adesea mijlocul de a s~
mentine cu ajutorul unei asemenea transformari.
Nll. mai trebuie sa va
amintesc, In legatura eu aceasta, cii relatiile sexuale Intre soacrii si
ginere au fost totdeauna considerate
ca d~osebit de delicate si ca aiI
constituit la popoarele primitive motlv de tabu-uri :;>ide interdictii severe 2). Atit ir: sens poz~ti_v ;It :;;i,in sens. n~g.~tiv, aeeste re.latH depasesc adesea masura admlsa Ge cmtura SOcletatn. Curn nu nil-a fost eu
putinta sa efectuez analiza acestui caz mal m~jt de doua ore, nu v-a:;;
putea spune care din cei trei factol'l trebuie incriminat la bolnava de
care ne ocuparn ; nevroza ei a putut Ii. cauzat;''t de aetiunea unuia sau
a doi dintre ei, ca :,?ipI'in a tuturor Ia un lac.
Remarc acum di. va vorbesc despre lucru.ri pe care inca n1.1 sinteti
pregatiti sa Ie intelegeti. A1'n facut-o spre a stabiE 0 paralela 1nt1'e pslhiatrie :;;i psihanaliza .. Ei bine, a~i observat pe 1.1ndeva vreo contradictie
intre una :;;i cealalta?
Psihiatria nu aplica metodele tehnice ale psihanalizei, en nu se ingrije~te sa Llporteze -"Teun element oarecare la
idcea fixa, ci se muHume~te sa ne indlce ereditatea cl1'ept factor etiologic general 91 indepartat, in lac sa se dedice cerce:i\rli cauzelor mai spe0 opozidfke :;;1m3i apropiate 3). Dar exista oare aid a contradietie,
tie? Nu vedeti ea, dep:::rtc' de a se contraziee, psihiatria si psihanaEza
se completeaz~ mn pe a~ta, in timp ce factorul 'ereditar ~i' evenimentul
~i a se e:x:cltlde, C011111creaza III 1110dul
psihic, departe de CJ. se contraiice
eel lTIai eficace in \lederea aceluiasi rezultat?
Yeti fi de acord Cl.1 rl1ine
ca nu exisM nimic in D'J.hlra activitatii pslhhtrice
care sa poata ~:ervi
de argument impotriva eercetarii psihanalitice.
Psihiatrul
~i nn psihiatria se apune psihanalizei. Aceasta din UrlTla este pentru psihiatrie aproape ceea ce este histologia pel'ltru anatomie; una studiaza formele exterioare ale organelol', cealaltii tesuturile ~i celulele din care sint facute
aceste organe. 0 contr2,dlc~le intre aceste doua categmii de studE, din
care una continua pe cealalta, 2ste de neconeeput. Anatomia constituie
asti'tzi baza medicinii $tiintlfice, dar a fost 0 vreme in care disectia cadavrelor umane, in vederea cunoa~terii stl'ucturii intime a corpului, era
inte1'zisa, tot asHel cum in zilele n03stre se considera aproape con damnabil faptul de a te consacra psiha..'1alizei, in scopul eunoa:;;terii functionarii intime a vietH psihice. Totu:;;i, totul ne face sa credem ca nu
este departe timpul in care se va vedea ea psihiatria realmente :;;tiin'~ifica presupune a buna cunoa:;;tere a proceselor profunde, incon:;;tiente
ale vietH psihice.
2)
228
Aceasta psihanaliza aLit de combatuta are poate printre dumne3voastra c.i:tlva prieteni care 0 Val' vedea eu bucurie afirmindu-se S1 ea
un procedeu terapeutic. O.mo2;;teti ea mijloacele din arsenalul pslhlatriei nu dispun de niei 0 puterc fati'i de idelle delirante. Cunoscind mecanismul aeestor simptome, va fi psihanaliza mai norocoasa din acest
punet de vedere ? Nu, ca nu are mai mare eficienta in legatura eu aceste
afectiuni decit are o1'ica1'ealt mijloc terapeutic. Cel putin in momentul
sa 'intelegemceea ce se petreee eu
de fatii. Putem, datoritapsihanalizei,
bolnavul, dar nu avem nid 0 posibilitate sa-1 facem :;;ipc boln':lV eon~tient de aecasta. V-am :;;i aratat ca, 'in cazulpe care l-arn expus in
aceastii prelegere, nu ClIi1putut merge eu analiza mai departe de primele
straturi. 5-ar cadea sa conchidem ca analiza unoI' eazuri de acest gen
trebu~e abandonata, data fiind' sterilitatea aeesteia? Nu credo Avem
dreptul :;;i chiar datoria de a continua cercetarile, f<'ira a ne preoeupa
de utilitatea lor imediata. In definitiv, nn se 9tie unde 9i dnd putina
~tiinta pe care a vom dobindi se va preface in putere terapeutica. Chiar
daca ~i in privinta anal' afectiuni nervoase 9i psihice psihanaliza s-ar
fi aratat la fel de neputincioasa ca in privlnta ideilor fixe, ea nu al' fi
mal putin justificata Cd in<;trument de cercetare ~tiintifica de neinlocult.
in masura s-o exercitam :
Este adevarat ca in acest caz nu am mal
oamenii pc seama carora '/rem sa ne instruim, oLl'nenii vii, dotati eu
vointa proprie ;;1 care aU rnotive personale de a ne ajuta, ne-ar refuza
colaborarea lor. In eOI1<iccinta,nu '.;oi incheia accasta cxpunere fara
a va spune ca exlsta largi eategorH de tulburari nervoase in care 0 mai
buna intelegere se Idsa u:;;or transformata in put ere terapeutica ;;1 ca,
'in anumite conditii, psihanaliza ne permite sa obtinem 'in aceste afectiuni greu accesibile rezultate eu nimic mai prejos dedt aeelea obtinute
in oricare alta ramura a tenpeuticii care tine de medicina interna.
ii
XVII
SENSUL SIlVIPTOMELOR
V-am ar~itat in capitolul precedent ca pe clnd psihiatria clinica se
preocupa putin de modul de manifestare ;;i de eontinutul fiecarui simptom, psihanaliza acorda atentie aUt unuia c1:t ~i eeluilalt, reu;;incl sa
demonstreze ca fiecare simptom are un sens~i este sh'ins legat de viata
psihica a bolnavuluLJ. Breuer este aeela care, clatorita studierii ~i reconstituirii cu sueees a unui eaz de isterie devenit dupa aeeea celebru
(1880-1882), a descoperit eel dintli sensul simptomelor nevrotice. Este
adevarat ca P. Janet a faeut aceea~i descoperlre, independent de
Breuer; savantului francez Ii apartine chLr ~i prioritatea publicarii,
deoarece Breuer nu si-a publieat observatia sa dedt zeee ani mai tirzi1.1(1893-95), in perioada colaborarii sale' eu mine. De aitiel ne intereseaza pre a putin sa stabilirn paternitatea descoperirii, 0 descoperire
fiind intotdeauna opera mai nmltora; nici una nu este facuta 0 s1ngura data, iar succesul nu este totuna eu meritul. America n-a primit
nurnele lui Columbo Inainte de Breuer ~i Janet, marele psihiatru Leu1'et
a emis parerea ca s-ar putea gasi un sens chiar ~i in delirurile alienatilor, daca ele a1' putea fi talmacite. IVlarturisese ea multa vreme am
fost dispus sa-i atribui lui P. Janet eIn merit eu totul deosebit in expliearea simptomelor nevrotice, pe care el Ie concepea ca fUnd expresii ale
"ideilor incon9tiente" eare Ii domina pe bolnavi. Dar mai tirziu, faclnd
dovada unei reze1've exagerate, Janet s-a exprimat ca ~i cum ar fi
vrut sa dea de inteles ca incol1:;;tientul nu era pentru dinsul dedt un
"rel de a vorbi" 91 ca in conceptia sa aeest term en nu are 0 baza reala.
Ineepind de atunci nu mai inteleg deductiile lui Janet, insEt cred ca
~I-a facut lui insu~i mult rau, de prisos, in timp ce ar fi putut avea
un merit mai mare.
Simptomele nevrotice au deci sensul lor, exact ca actele ratate ~i ca
visele ~i, ca ~i acestea, ele sint legate de via~a persoanei care Ie manifesta. As dori sa va familiarizez cu aceasta imDortanta maniera de a vedea, eu 'ajutorul dtorva exemple. Ca lucrurile se petree in acest mod in
toate cazurile, nu pot dedt s-o afirm, f0.r3.a fi in stare s-o ~i dovedesc.
Cel care eerceteaza ei in9i~l faptele de experient,c1 VOl' s11'9iprin a 5e
convinge de adevarul afi1'matiilor me1e. Din anumite motive, insa, nu
voi lua exemplele mele din domeniul 1sterie1, ci din' aceia al altel n2VI'Oze,eu totul remarcabile, in fond foarte apropiatfl de isterie, 9i despre care trebuie sa va spun dteva cuvinte introductive. Aceasta n2vroza, numita nevroza obseslonala, nu este aUt de populara ca isteria,
cunoscuta de toata lume3.. Ea este, dadi ma pot exprima astfel, mai
putin inoportun zgomotoasa, manifestindu-se mai degraba ca 0 problema particulara a boinavului, renun~ind aproape eomplet la semnele
somatice si concentrindu-si toate simptomele in domeniul psihic. Nevroza obs~sionala ~i isteri~ sint forme de nevroza care au fundamentat
L
230
:';ltiintific psihanaliza~i
tocmai in tratarea acestor maladii a repurtat
terapeutica noastr,l cele mai frumoase succese. Nevroza obsesionala, insa,
direia Ii lipse~te acea misterioasa trecere a psihicului in corporal, ne devine mult mai clara. ~i mai familiara prin psihanaliza dedt isteria l?i am
putut constata eElea manifesta eu mai multi! limpezime anumite caractedstid extreme ale afectiunilor nevrotice.
Nevroza obsesionala S8 manifesta prin aeeea ca bolnavii sint preocupati de idei care nu-i intereseaza, traiesc impulsuri care Ii se par
CarOl'exeeutare nu Ie procura
ahsolut bizare l?isint imbolditi la actiuni
nici 0 pl,lcere, dar de la care nu se pot sustrage. Ideile (reprezenUirile'
obsedante) pot fi lipsite in sine de sens sau numai indiferente pentruindivid, ele sint adesea eu totul absurde ~i declangeaza in toate cazurile
o activitate de gindire incordata care epuizeaza bolnavul 9i la care el se
angajeaza in sila. Impotriva vointei sale, bolnavul este obligat sa mediteze ~i sa faca tot felul de speculatii, ca 9i cum ar fi vQrba de problemele sale de viata cele mai importante. Impulsurile pe care Ie trilie~te
bolnavul pot sa apara de asemenea cOpilare9ti ~i stupide, dar ele au
mal totdeauna un eontinut terifiant, bolnavul simtindu-se incitat sa
comita crime grave, in a9R fel incH el nu Ie respinge doar ca fiindu-i
straine, ci se fere9te de ele ingrozit 9i se apara impotriva tentatiei prin
tot feluI de interdictii, de renuntari 9i de limitari ale .liberti!tii. Se cuvine sa precizam ca aceste crime ~i actiuni abominabile nu comporta niciodata un inceput de executie: fuga 9i prudenta sfiqesc intotdeauna
prin a invinge. Actiunile savir~ite realmente de catre bolnav, actele
Z1se obsedante, nu sint dedt
actiuni inofensive, neinsemnate, cel mai
adesea repetitii, infrumusetari ceremonioase ale adelor obi~nuite din
viata de toate zilele, eu specificarea ca actele cele mai necesare, cum
a1' fi faptul de a se culea, de a se spala, de a-~iface toaleta, de a merge
la plimbare devin probleme penibile, aproape de nerezolvat. Reprezentc'irHe, impulsurile ~i actiunile morbide nu sint amestecate in proportii
egale in fiecare forma ~i caz denevroza obsesional<'i: cel mal adesea
tabloul clinic este dominat de unul sau a1tul din ace~ti factori care da
numele sau maladiei, dar toate formele 9i cazurile au trasaturi comune,
destul de evidente ..
Desigur, avem de-a face cu boala bizara, erect ca nici fantezia cea
mal extravaganta a unui psihiatru aflat in deliI' n-ar fi reu9it vreodata
sa construiasca ceva asemanator 9i daca n-am avea zilnic ocazia sa
vedem cazuri deacest gen, nici n-am c1'ede in existenta lor. Sa nu c1'edeti il1sa ca ii faceti vreun serviciu bolnavului sfatuindu-l sa se distraga,
sa 'nu 5e lase in vola ideilor sale absurde ~i sa faca in locul acestor copilarii ceva I'ezonabil. El insu9i ar dori sa faca ceea ce il povatuiti, el este
perfect lucid, impartiige9te opinia dumneavoastra in privinta simptomelor
oDsedante 9i chiar v-a exprima inainte de a 0 fi formulat dumneavoastra.
Numai eft este cn totul neputincios fata de starea sa : ceea ce se impune
ca acte in nevroza obsesionala are ca suport 0 energie pent1'u care probabH ca nu avem nici un termen de comparatie in viata normala. Bolnavul nu poatededt
sa deplaseze, sa schimbe, sa puna in locul nnei idei
absurde 0 alta, poate atenuata, sa inlocuiasca 0 masura de precautie sau
o interdictie eu 0 aIta, sa indeplineasca un ceremonial in locul altuia. El
poate deplasa constringerea, dar nu s-o 9i suprime. Deplasareasimptomelol', datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primitiva, constituie una din principalele earacteristici ale bolii; in plus,
i:.}
231
!) E.
232
To
Iou
5 e,
f~'nlile
Zola,
J.~-nq'ilete medico]JsychoZogiquc,
Paris,
lE96~
In
A
235
236
XVIII
FIXA~EA
LA TRAUMA PSIHICA
INCON8TIENTUL
I}.
16 -
cd. :104
241
normal toate functiile, ea s-a sustras destinului firesc al femeii. SU!Jclnind analizei pe fiecare bolnava in parte, vom putea constata ca, prin
simptomele morbide 9i consecintele ce decurg din acestea, fiecare din
ele a cantonat intr-o anumita perioada din trecut. In majoritatca cazurilor bolnavul alege in acest scop 0 etapa foarte indep[lrtata a vietH, din
prima sa copilarie 9i, oridt de ridicol ar putea sa apara faptul, chiar
9i perioada in care era sugar.
Nevrozele traumatice, aUt de numeroase in anii razboiului, prezinra
sub acest raport 0 mare analogie cu nevrozele de care ne ocup<~m]y;i,
Fire:;;te ca :;;iinainte de razboi s-au vazut cazuri de acela$i gen. ca '3mare a unoI' catastrofe de cale ferata :;;1a altoI' dezastre infrico:;;<",to2l'e.
In fond, nevr07.ele traumatice nu pot fi in intregime asimilate neUGzelor spontane pe care Ie supunem in general examenului. si tratameDtului analitic; inca nu ne-a fast cu putinta sa Ie intelegem dupe. criteriile noastre 9i sper ca intr-o zi va voi putea arata motivul:n. Dar ;::'01milarea unora cu celelalte este completa intr-o privinta: ca $i nevr'ozele spontane, nevrozele traumatice sint fixate pe momentul accidentului
traumatic. In visele lor, bolnavii reproduc cu regularitate situatia traumatizanta, iar ]'n cazurile ]'nsotite de izbucniri isteriforme, accesibiIe
analizei, se constata ca fiecare izbucnire corespunde unei transpuneri
complete in aceasta situatie. S-ar spune ca bolnavii ]'nca nu au terminat
cu situatia traumatizanta, ca o.ceasta se mai prezinta pentru ei ca 0 problema actua1a, urgent.~i, iar n01 luam aceasta conceptie foarte 'in serios ~
ea ne deschide drumu1 spre 0 conceptie a~a-zis economicii a proceselor
psihice. Chiar ~i termenul "traumatic" nu are alt sens dedt unul economic. Numim astfel un eveniment trait care, intr-un interval de timp
scurt, determina in viata psihica 0 intensa cre9tere a excitatiei 1,) incH
neutralizarea sau asimilarea sa pe c3.inormale devine 0 sarcina inlposibil de rezolvat, ceea ce are ca efeet tu1burari dura bile In utilizarea
energid.
Aceasta analogie ne autorizeaza sa desemnam ca traumatice ~i EV8nimente1e traite 10. care par fixati bolnavii n09tri. In acest fel obtinem
pentru afectiunea nevrotica 0 conditie foarte simpla : nevroza ar putea
fi asimilata cu 0 afectiune traumatica 9i s-ar explica prin incapacitatea
'in care se afla bo1navul de a reactiona normal la un eveniment Dsihic
cu un caraeter afeetiv foarte pronuiltat. Este de fapt tocmai ceea ~e am
enuntat cu Breuer, in prima formula in care, 'in anii 1893-1895, am
concentrat rezulto.tele observatiilor noastre inedite. Un caz ca acela aT
primei bolnave, tfnara femeie despartita de sotul ei, se incadreaza foark
bine 'in acest mod de a vedea. Eo. n-a ajuns la cicatrizareapHigii rnorale pricinuite de nefinalizarea disatoriei :;;i a ramas ca suspendo.ta de
acest traumatism, Dar cel de-al doileo. caz al nostru, acela al fetei ata$ata erotic de tatal sau, demonstreaza ca formula noastra nu este suficient de cuprinzatoo.re. Pe de 0 parte, dragostea unei fetite pentru tatal
ei este un fapt cu totu1 obi9nuit $i un sentiment aUt de u90r de 111vin5
]'ncit determinativul "traumatic" aplicat acestui caz risca sa-~;i piarda
orice semnificatie; pe de aHa parte, rezulti'i din biografia bolnavei ca
3) AUt primul razboi mondial, cit
sibilitatea sa stabileasea 0 etiologie
profesa Freud. A se vedea, in acest
"st:arken ReizZLlWctchs" in textul
1,)
242.
l1ieel de-al doilea, au dat cercetatorilor poa nevrozelor diferita de aceea pe care ()
sens, studiul introductiv. (Nota trad.).
original. (Nota trad.).
103.
103.
243
din st3.rile sale psihice, premise ale acestul proces, nu atingea nivelul
cunoa$terii con$tiente. Ea 5e comporta exact ca acel individ hipnotizat
diruia Bernheim Ii ordonase ca, la cinci minute dupa ic:;;irea din starea
de hipnoza, sa deschida 0 umbrelil in sala de demonstratie ~i care,. odata
tl'czit, a executat aeest act fara a-I putea da vreo justificare. Tocmai
situatii de aeest gen avern in vederc atunci cind vorbim de fenomene
psihiee incon$tiente. Am vrea sa vedem pe cineva dind socoteala intr-o
111.aniera mai eorecta din punct de vedere ~tiintific despre aceast.a situatie, iar c1aea acest lucru va fi facut, yom renunta eu draga inhm'i
la ipoteza proceselor psihlce incon:;;ticnte. Pinii cind faptul se va petrece, vom ramine la ipotcza noastrtl $i \'om intimpina cu 0 ridicare din
umeri resemnata obiectia potrivit carela lncon~tientul
nu ar constitui
nici 0 realitate in sensul $tiintific 31 termenului. Cel nu Cl1'Ii decit "lme
fa<;on de parler";:;) Obiectic de neconceput in cazul C2.re ne preocupa,
deoarecc accst incon;;tient
caruia vrcm Sa-I contestam orice realitate
produce efecte de 0 realitate ClUt de palpabmi ~i de scsizabili.l cum este
actiunca obsesionala.
In fond, situatia este identica ~i in cazul cclei dc-,c, doua paciente.
Ea ~i-a impus principiul eEl perna nu trebuie sIt atingii tiblia patului
~i asculti'i de acest principiu, fari'l a-i cunoa;;te originca, tara a !it! ce
scmnifidi :;,i nid CarOl' motive 1::;idatoreaza forta. Ci ea insE''ii il considera ca indiferent, sau ca din contra 5e indigneazi', sau se l'cvolt'i. impotriva 1ui, dl 1$i propune, in fine, sa n1.1-1mai respecte, toate acestea
nu au nid 0 insemnatate
din punctul de vedere al execut[lrii actu1ui.
Ea sc simte inc1inata sa i se supuna ~i zac1arnic se 1ntreab,) de ceo Ei
bine, in accste simptome ale nevrGzei obsesionale, in acC'ste reprezentari
:;;1impulsuri care apar nu se ;;tie ele uncle, care se clovedesc aUt de refractare 1'1 to ate influentcle
vietii normale ~i care Ii ;:cpaI' bolnavului
insu;;i ca musafiri
atotputemici
descinzlnd
dintr-o lume stranie,
Cd
forte nepieritoa1'e, care vin sa se amcstece in tumultul
vietii muritorilor, cum sa nu recunoa$tem
semnul unui domcniu psihic c1eosebit,
izola t de tot restul, de toate celclalte neti viti'\ti :;;i mcmlfestari ale vietii
intcrioare?
Aceste simptome, reprczenti'lri ~i impulsuri ne cenduc ncgrcsit la convingerea existentci inconstientului
psihic si tocmai deaceea
psil~iatria clinica,care
nu c~m.omite ~lecit 0 psihologie a con;;tientului,
nu se poate dcscurca aItfel dedt clcclarinc1 .ca toatc accste manifest;'iri
nu sint c1ecit produse <lIe degencrescentei.
Este de 1<1sine inteles ca,
luate in sine, reprezentarile
$i impulsurile obscsionale nu sint incon~tiente, tot a$a cum executarca addor
obsesiGnale nu scapa percC'ptici
con:jticnte. Aceste reprezentari
:;,i impulsuri 1'11.1
al' fi devenit simptome
dad"; nu ar i patruns pina let con;;tjinta. Dar conditiile psihice camra S2
s1Jpun ele, potrivit ana1izei pc care am facut-o, C:l ,:,i structurile in care
ne cst'.? perm is sa Ie intcgram potrivit cu interpretarea
pc care Ie-am
dat-o, sint incon;;tiente, eel putin pin a in mornentul cine! Ie facem COl1:;;tiente ell ajutorul analizei.
Dac[\ adaugati la aceasta faptul cr\ datele pc care Ie-am constatat
13 cele doua bolnave ale noastre
';2 regasesc
in simptomele tuturor
afcctiunilor
nevrotice, ca pretutindeni
~i intotdeauna
sensul simptomelOr este neeunoseut bolnavului, ea analiza ne arata fara cxceptie eft
G)
simpt6mele sint produse ale pro(:'cselor ineon;;tiente care, cu toate aeestea, in diverse conditii favorabile, pot fi facute con9tiente, atunci veti
intclege eu u$urinta d'i p5ihanalizanu 5e poate lipsi de ipoteza incol1~
;;tientului ;;i ca noi nc-am obi9nuit sa manipulam incon;;tientul ca pe
D realitate palpabila. $i poate ca de asemenea yeti intelege cit de putin
competenti in aceasta problema sint toti cei care 11ucun05c incon;;tientul
dedt ca pe 0 notiune abstracta, eei care' n-aupracticat
niciodata analiza, n-au interpret at un vis, n-au d'iutat sensul $i finalitatea simptomelor nevrotice. Al?adar, pentru a ne pronunta inca o. data eu privire
la scopul nostru, sa retinem: singurul fapt ca, datorita unei interpretari analitiee, coste posibil sa atribuim un sens simptomelor nevrotice,
constituie 0 dovad,l de. nedezmintit a existentei proeeselor' psihice incon:;;tiente sau, daea preferQti, a necesitatii de a admite existenta acestor procese.
Aceasta nu este 1nsi&totul. 0 aWldescoperire a lui Breuer, pe care
.eu D socot 9i mai importanta decit pc prima 9i pe care el a facut-o
singur, ne da inca ;;i rnai multe lamuri:ri cupdvke la. raporturiledintre incon;;tient ;;i sirnptomele nevrotice. Nu numai sensul simptomelor
este in genere incon:;;tient, ci intTe aceasta incoD;;tienta $i posibilitatea
existentei simptome1or exista 0 relatie de manifestare interdependenta.
Mil yeti inte1ege numaideclt. Impreuna eu Breuer, afirm urmatoare1e:
ori de cite ori ne afIiim in prezenta unui simptom, trebuie sa trag em
concluzia cil 1a bolnav exista anumitf. procese incon;;tiente care contin
tocmai sensu1 acestui simiJtom. Dul' trebuie totodata ca aces sens sa fie
incon;;tient pentru ca Sil;1ptomul sa se produca. procesele con;;tiente
nu genereazii simptome nevrotice; pe de aIta parte, de indata ce proc:esele incon;;tiente devln con:;;tiente, simptomele dlspar. Recunoa;;teti
in aceasta un acces 1a terap2utic2, mijlocul de a face sa dispara simptomele. De fapt prin acest mijloc a obtinut Breuer vindecarea bolnavei
sale isterice, cu aIte cuvinte disparitia simptomelor acesteia; el a gasit
o tehnica ce i-a permls sa aduca in con;;tiintil procesele incon~tiente
care ascundeau sensul simptomelor ;;1, fEiclnd aceasta, sa obtlna disparitia lor.
Aceasta descoperire a lui Breuer nu a fost rezuItatul unei speculatii
logiee, ci al uneiobservatii fericite, datorate colaborarii cu bolnava. Nu
cautati sa intelegetiaceasta
descoperire reducind-o la un alt fapt, deja
cunoscut, ci acceptati-o mal degl'aba ca pe un fapt fundamental care
ne permite sa explicam muIte alte fapte. Va voi cere, in consecinta,
permisiunea de a vi-1 expune sub 0 aIta forma.
Un simptom se constituie ca un substitut a ceva ce n-a reu;;it sa se
manifeste in chip con;;tient, in afara. Anumite pl'ocese psihice trebuie
sa se dezvolte in chip normal, in a;;a fel incH sa ajunga la con~tiinta,
pentru a nu da na;;tere unui simptom nevrotic. Deci acesta este pl'odusul unui proces a carui dezvoltal'e a fost intrerupta, tulburata de 0
cauza oarecare. Este aid un fel de permutatie, iar terapeutica simptomelor nevrotice ;;i-a indeplinit sarcina atunci cind a reu;;it sa suprime
acest raport.
Descoperirea lui Breuer constituie ;;i astazi baza tratamentului psihanalitic. Teza potrivit careia simptomele dispar atunci cind conditiile lor
inconstiente au fost constientizate a fost confirmata de toate cercetarile
u1teri~are, in pofida complicatiilor celor mai bizare ;;i mai nea~teptate
de care ne lovim in aplicarea sa practica. Terapeutica noas~ra ac~ioneaza
245
246
de nuiele" ; in francez3
in
247
Putem afirma acela~i lucru ~i despre fata care, de altfel, stabilea 0 r1a11eintre ceremonial l?i imprejurarile care 11 declanl?au, pe de 0 parte,
~i situa~ia identiea din fiecare seara, pe de alta parte. In nid unul din
aceste cazuri nu avem de-a face ClJ 0 amnezie propriu-zisa, cu 0 pierdere a amintirilor: e:ste yorba numai de ruperea unei legaturi carE' ar
fi trebuit sa duca la reprodueerea, la l'eaparitia intimplarii in memorie.
Dal' daca aceasta tulburare mnezidi este suficienta ea sa ne explice
nevroza obsesionala, nu la fel se petree luerurile in cazul isteriei. Ae2\sta
ultima nevroza se caracterizeaza eel mai adesea prin amnezii de foa:rte
mare anvergura. Analizind Hecare simptom isteric, descoperim in general 0 intreaga suWi de impresii din viata bolnavei, pe care acasta
sustine n'ispicat ea le-a uitat. pe de 0 parte, aceasta suita se intinde
pina in primii ani ai vietii, in' a~a fel incH amnezia isterica poate i
('onsiderata ca 0 urmare directa a amneziei infantile, care voaleaza
mele faze ale vietii psihice ehiar ~i la subiectii normali. Pe de aHa
parte, aflam cu uimire ca ~i intimplarile cele mai recente din iviata
bolnavilor pot i uitate ~i in special imprejutarile care au favorizat
declan$area maladiei sau au agravat-o sint atinse, daea nu complet
anihilate de amnezie. Cel mai adesea dispar detalii importante din
ansamblul unei amintiri recente de acest gen sau ele sint in10cuite prin
amintiri false. Ba chiar se intimp1a, aproape intotdeauna, ca putin limp
inainte de sflr~itu1 analizei sa vedem aparind amintiri ale un or evenimente recente, amintiri care multa vreme au fast refulate, producind
lacune considerabile in ansamblul mnemic respectiv.
Aceste tulburari de memorie sint, dupa cum am. aratat, caracteristice
isteriei care prezinta, de asemenea, ea simptome, .stari (crize isterice)
care in general nu 1asa nici 0 urma in memorie. Cum lucrudle se petree altfe1 in nevroza obsesionali'i, aveti dreptul sa conchideti ca aceste
amnezii constituie a caracteristica psihologica a alterarii isterice :;;i nu
a trasiHura comuna tuturo1' nevrozelor. Importanta aeestei deosebiri este
diminuata de urmatorul considerent. "Sensul" unui simptom poate fi
conceput ~i examinat in doua moduri: din punctul de vedere a1 originilor sale $i din punctul de vedere a1 finalitatii sale, eu aIte cuvinte,
aVlnd in vedere pe deo parte impresiile ~i evenimentele care i--au dat
na$tere ~i, pe de aIta parte, intentia pe care a sel'vqte. A~adar, originea unui simptom se reduce la impresiile provenite din exterior, care
au fast in mod necesar con$tiente la un moment dat, pentru a deveni
apo! incan~tiente, ca urmare a uitarii in care au cazut. Scopul simptamului, a1 tendintei sale este, dimpotriva, in toate cazurile, un proces
endopsihie care la un moment dat a putut deveni con~tient, dar care
tot atit de bine poate ramine scufundat in incon~tient. Deci putin intereseaza faptul CEl amnezia s-a exercitat asupra originilor, adica asupra
evenimentelor pe care se bazeaza simptomul, ca in cazul isteri.ei ; scopul,
tendinta simptomului, scap $i tendinta care au putut fi incon$tiente
inca de la inceput, acestea sintcele care, sustinem 'noi, determina dependenta simptomului de incon~tient, iar aceasta atit in nevroza obsesionala cit $i in isterie.
Tocmai atribuind 0 atare importanta incon1?tientului in viata psihica
am stirnit cele mai mu~catoare critici impotriva psihanalizei. Sa nu va
mire faptu1 $i sa nu credeti ca rezistenta pe care 0 intimpinam tine de
dificultatea de a concepe incon$tientul sau de caracteru1 inaccesibil a1
trairilor care se rapo1'teaza 1a acesta. In decursu1 secolelor, ~tiinta a
248
adus egoismului naiv a1 umanitatii doua puternice dezmintiri. Cea dintii a avutloc atunci dnd s-a demonstrat ca pamintul, departe de a fi
centrul universului, nu reprezinta dedt 0 particica neinsemnat~ a sistemului cosmic, a carui maretie abiadaci'i ne-o putem imagina. Aceasta
prima demonstratie este legata de numele 1ui Copernic, cu t03te eli
~tiinta a1exandrina enuntase deja eeva asemanator. Cea de-a doua dezmintire a fast adusa de cereeta rea biologica, care a redus la zero pretentiile o111uluila un lac privilegiat in ordinea creatiei divine, stabilindu-i deseendenta din regnul animal :;;idovedind neputinta de a nega
natura sa animala. AceastA ultima re\,olutie in :;;tiinta s-a petre cut in
zilele noastre, ea urmare a lucrarilor lui Charles Darwin, ale lui \Vallace ~i predecesorilor lor, lucrari care au provocat rezistenta eea mai
invequnata din partea eontemporanilor. 0 a treia dezmintire va fi adusa
megalomaniei umane de catre cereetarea psihologlca eontemporana, care'
i~i propune sa demonstreze eului tocmai faptul ea el nu ('ste stc'ipin in
propria sa easa,fiind obligat sa se 111ultumeasca cu informatii rare :;;i
fragmentare in legatura eu eeea ce se petrece in viata psihica de dincolo de limitele con~tiintei. Psihanali~tii mi sint nid primE $i nid singEd;
care au lansat acest apel 10.modestie 9i recu1egere, insi'! se pare eEl lor
le-a revenit misiunea de aextinde cu ceo. mai mare ardoare acest mod
de a vedea, aducindin sprijinul sau date de experienta extrase din viata
de toate zilele 9i accesibile tuturor. De unde, acest val de proteste generale impotriva :;;tiintei noastre, uitarea tuturor regulHor de politete academicc'i,dezlantuirea unei opozitii care sfideaza toate barierele unei logici
impartiale. Adaugati la toate acestea faptul ca teoriile noastre ameninta
sa tulbure tihna lumii :;;iintr-altfel, cum yeti vedea mai departe .
..
..
"
XIX
REZISTENTA $1 REFULARE
Spie a no face 0 idee mai adecvata despre nevroze, avem nevoie de
fapte, de experienta ~i, de altfel, detlnem doua, extrem de remarcabile
:;>icare au facut multa vilva la vremea dnd au fast cunoscute.
Primul fapt : ori de. clte ori ne asumam sarcina de a vindeca' un bolnav, de a-'1 elibera de simptomele sale morbide, el ne opune 0 rezistenta
violenta, incapatinata, care se men tine' pe durata intregului tratament.
Faptul este eu atlt mai bizar cu elt nu ne putem a~tepta sa 1 se dea
crezare. Noi ne ferim sa aducem vorba despre aceasta in anturajul bolnavului, deoarece s~ar Dutea ca unH sa vada in fenomenul de rezistenta un
pretex din parte-ne destin at sa justifice durata sau insuccesul trata;nentului nostru. Insu~i bolnavul manifesta taate aceste fenomene de rezisfenta fara a-~i da seam2 ~i obtinem deja un mare succes fac1ndu-1 sa-~i
I'ecunoasca rezistenta :;;i sa tina seama de aceasta. A~adar, reflectati:
bolnavul acesta care sufera atH de mult de pe urma simptomelor sale,
care impliea in suferinta sa :;;i pe toti eel care 11 inconjoara, care i~i
impune atitea s8crificii de timp, de bani, 8ma osteneali'i ~i eforturi de
sine ca sa se elibercze de simptomele sale, cum ati putea dumneavoastra
sa-l acuzati ca i~i favorizeaza boala, opunind rezistenta aceluia chemat
s2,-1insanato:;;easca? CH de neverosimila trebuie sa para, lui ~i alor sai,
.afirmatia aeeasta! eu toate acestea, nimic mai adevarat, iar daci'i ni se
vcr be~te de neverosimilitate, nu avem dedt sa raspundem ca faptul afirmat de noi nu este lipsit de analogH, numero~i fiind cei care, de exemplu,
suferind de durere de dinti, opun totu:;;i cea mai vie rezistenta dentistului
atunci dnd acesta vrea sa aplice dintelui bolnav instrumentul izbavitor.
Rezistenta bolnavului se manifesta in forme foarte variate, rafinate,
adesea greu' de recunoscut. Se invoca neincrederea in medic ~i circumspectia fata de e1. In terapeutica psihanalitica noi utilizam aceea:;;i tehnidi aplicata ~i in interpretarea viselor, cunoscuta de dumneavoastra.
n invitam pe bolnav sa adopte 0 stare de autoobservatie, fara nici 0
reticenta, imparta~indu-ne toate perceptiile sale interne actuale, in 01'dinea ivirii lor : sentimente, idei, amintiri. Ii prescriem in mod raspicat
sa nu cedeze nici unul motiv care i-ar putea dicta vreo selectie sau excluclerc a unoI' perceptii, fie pentru ca acestea i se par prea dezagreabile
sau prea indiscrete, sau prea putin importante sau prea absurde' ca sa
se refere la ele. II sfatuim sa nu fadi altceva decH sa se mentina mereu
13 suprafata constiintei indepartind ariee spirit critic oricit de slab, indreptat im'potriv~ a ~e~a ce Ii trece prin minte, asigurindu-l ea succesul
si indeosebi duratatratamentului
depincr de fidelitatea cu care se va conforma acestei reguE fundamentale a analizei. $tim de acum, din rezultate1e obtinute prin aceasta tehnica in interpret area viselor, ca tocmai
ideUe :;;iamintirile care trezesccele mai multe indoieli ~i obiectii contin
1101
:250
251
-I
un intreg cor de voci in literatura ~tiintifica, a~a dupa cum, pe de alta
parte, cei din afara nu ne spun nimic in plus fata de cele auzite de-acum
de noi de 1a boinavii n09tri. 0 adevarata furtul1a Ink-un pahar kp. clpa.
Dar pacientul admite sa i se vorbeasca ; el vrea sa fie informat, instruit,
comMtut, sa i se indice bibliografia care 83-1 ajute ,sa inteleaga lucrorik.
El este absolut dispus sa devina partizanul p,?ihanalizei,<dar eu cQndi{Ja
ea el, personal, sa fie crutat de analiza. Sesizam In aceasta curiozHate
o rezistentii, d'Qrinta de a ne indeparta. de 1a sarcina Domtni spedala.
La boinavii obsesionali eonstatam 0 tactica speciaia a rezistentei. Bolna\Tul nu se opune sa ne continuarn analiza care arunea 0 lumina din ce
ce mai vie asupra tainelor cazu1ui morbid de care ne ocuparn; in find1,
ins."i, eonstatam eu uimire ca nu am reaJizat nid un progrespraetic, ca
eluddarL PUlem
nid 0 atenuare a simptomelor nu corespundeacestei
descoperi, in 2cest caz, ea rczi"tcnta S-C} refugiat In lnd0i~ila care
parte din nevroza obses10na1[1~i ca tocmai de pe accasra pozitie retr;:;sa
i~i indreapta ea ascuti;;ul impotriva noastra. Bolnavul l~i spune earn 09a:
"Toate acestea s1nt extrem de frumoase ~i de interesantc ~i desigur mi-ar
placea sa em,tinue. Daca e ceva adevarat in toaie acestea, mil VOl
dccu. Dar nu ered nimic din toateacestea ~i, atlta timp c1t nn cred, boala
Trle3 va ramine aceea~i". Aceasta situatie poate dura multi'i vreme, pIna
ce izbutim sa atacam rezistenta in insa:')i vlziunea e1. 1\b1a atunci Incepe
lupta decisiva.
Cele mal grave nu sint rezistentele inte]ectuale; Qces:ea sint totdeauna Infrlnte. Raminind insa in cadrul analizei, -bolnavul se pricepe
de asemenea sa organizeze rezistente a CarOl' anihilare devine fo:.:rte
dificiliL In lac de a-:')i etala amintirile autentice, e1 ne ofera atitudini ~i
sentlmente din viata sa care, prin intermediul "transferului", se lasa
folosite drept mijloace de rezistenta Impotriva medicului ~i a tratamentuluL Cind este vorba de un barbat, In general el extr<;lgeaceste materiale din raporturile cu tatiU sau, al dimi Joe este luat de catre medic :
e1 transforma In rezistenta fata de actiunea acesttria aspiratiile sale eu
privire 1a independenta persoanei :')ilibertatii de opinie, amorul proprJu
care I-a imboldit odlnioara sa-~i egaleze sau chiar sa-~i depa:')easca tataI,
aversiunea sa de a-:')i asuma in viata, 0 data mai mult, povara reeuno~tintei. Ai uneori impresia ca intentia de a-I pune in Incurcatura pe
.medic, de a-I face sa-~i simta neputinta, de a triumfa asupra lui depa1?e~tecealalta intentie, mai buna, de a-~i vedea vindecata boala. Femeile
se pricep de minune sa foloseasea in vederea rezistentei un "transfer"
in care intra, in privinta medicului, multa tandrete, un sentiment nuantat.
de erotism. Cind tendinta aeeasta a atins 0 anumita intensitate, bolnava
nu mai este preocupata de boala sa, i~i uita toate obligatiile pe care ~i
Ie-a asumat incepind tratamentul; pe de alta parte gelozia, care nu
lipse~te niciodata,ca ~i deeeptia pricinuita bolnavei de raceala pc care
i-o arata medicul in aceasta privinta, nu pot decit sa contribuie 1a inrautatirea relatiilor personale care trebuie sa existe intre ei,eliminlnd astfel unul din cei mai puternici factori pulsionali ai analizei.
Rezistentele de acest fei nu trebuie condamnate fara rezerva. Luate'
ca atare, ele cuprind un material foarte bogat ~i important cu privire Ia
viata bolnavului ~i se exprima eu 0 asemenea convingere incit sint
susceptibile sa furnizeze analizei un sprijin deosebit daca, printr-o teh-
nidi abila, ne prieepem sa Ie dam a orientare potrivita. Este insa de'
notat faptul ca acest material incepe totdeauna prin a se pune in servi252
'ciu1 rezistentei:,?i prin a uu Vha sa transpara dedt fatada Iui ostila tratamentuIui. De asemenea, treouie aratat ca, spre a combate modificArile
care incerdim sa Ie obtinem ptin tratament, bolnavul mobilizea71i
slujba rezistentei trasaturi de caracter, atitudini ale eului s<1.u.Studiind
aceste trasaturi de caracter, ne dam seama eel au aparut sub influent;.'l
conditiilor nevrozei fji ca 0 reactie impotriva cerinteIor acesteia ; Ie putem
deci considera ca fiind trasaturi latente, in sensul ell ele niciodata nu
at' fi aparut san nu s-ar fi manifestat eu aceasta intensitate in afara
nevrOzei. Sa nu credem totu~i Cd aparitia acestor rezistente ar fi de naturi, sl aduca vreun prejudiciu eficientei tratamentului analitic. Pentru
.anaUst aceste rezistente nu constituie un fapt imprevizibil. $tim ca
trebuie sa se manifeste ;;i sintem llemultumiti doar de faptul ca nu am
reu';iit sa Ie provo earn cu sufieienta elaritate, in a~a tel Incit sa facem
in~eleasa de catre bolnav natura lor. in sfirfjit, credem ca suprimarea
acestor rezistente este sarcina esentiala a analistului, acea narte a actinoastre ~are, dadl am reufjit s-o ducem 1a capat, e;te susceptihila sa ne dea eertitudinea ca am faeut un serviciu bolnavului.
Adiiugati la Rceasta faptul Ca bolnavul profit] de cel nlai mic prilej
Cd sa-~i dimlnueze efortu1, fie di estc vorbcl de un accident oareeare
suxvenit in timpul tratamentu1ui, de un eveniment exterior eapabil sa-i
distraga atentia, de un seam de ostilitate la adresa nevrozei din partea
unei persoane din anturajul sau, de 0 boala organica intlmplatoc!re sau
venita ea 0 complieatie a nevrozei, fie di este vorba chiar de 0 arrleUorare a starii sale, adaugati toate acestea, va spun, ~i veti avea un tablou,
nu ziceomplet, dar oricumaproximativ,
a1 fo1'melo1'9i mijloacelor de
Tezistent<'iin mijlocul oa1'ora se desfa~oara analiza. Daca am tratat accst
intr-un mod atit de detaliat, este pentru a va arata ca tocmai expc care am dobindit-o 1'eferHor la rezistenta opu''',a de bolnav
de sup1'imarea simptomelor sale este aeeea care a se1'vit d1'ept bazll
"Conceptieinoast1'e dinamice asupra nevrozelo1'. Am inceput, impreuna eu
Breuer, prin a practiea psihoterapia eu ajutorul hipnozei ; prima bolnav<l
a iu! Breuer, de altfel, n-2( fast tratata decIt in stare de sugestie hipnotiea,
iar eu nam ezitat sa urmez acest exemplu. Sint de acord ea in acest
caz munea a fost mal u-,!oara, mai pJaeuEJ.~i de 0 mai mic1''!duratiL RezuHatele obtinute erau ins<1 eapricioase si d,,~seurta duratii, a~a incH
cudnd am abandonat hipnoza. Numai eu E~cestpdlej am inteles cii, atlta
vreme cit m-aIn servit de hipnoz3, m-am &flat in imposibilitatea de a
in~elege cUnamica aeestor afcctiuni. !ntr-adevar, datbrita hipnozei, 1'ezi'Osciipa obsel'vatiei rneclicului. Repl'imlnd rezist2n~a, hipnoza His3.un
spatiuliber in care se putea exe1'cita analiza, iar dincolo de acest
rezistenta era atit de bine disimulata incH devenea impenetraintocmai ~a indoiala in cazul nevrozci obsesionale. Am elect"dreptul
sa afirm ca psihanaliza propriu-zisa nu dateaza dedt din momentul in
'Care S-i:l renu11tat la serviciile hipnozeL
Dal', ehial' in cazul in care constat area rezistentei a ajuns sa alba 0 aUt
de mare important;.,'"i,
nu si11temmai putin obligati, ca 0 ma5ura de precautie,
sa facem loc indoielii ~i sa ne intrebam daca nu ne pripim adrnitind rezi5tent;e ~i dac[l, faeind aceasta, EU procedam uneori eu 0 oar~are u~urinta.
Fot sa exbte cazuri de nevroza in care asociatiile sa nu reu,?easca din
aIte motive; este posibH ca argumentele care 11ise opun in legaturE'i eu
acest aspect S{l met~ite a fi luate in con'Older!tre fji sa nu avemdreptate
respingind critiea inteleduala a pacientilor no~tri, prin apliearea etiehe253
,.,da8 Systcrn
(Nota tracL).
255
ci
cd. 404
'JA'H
tulburarilor care se opun satisfactiei sexuale ~i realizarii dorintelor E'I'Otiee. Cft prive~te complicatia lacare faceam aluzie. ne yom referi la ea
imediat.
Spre a justifica restrietiile pe care Ie voi aduee in continuare gcneralizarii tezelor enun~ate, va voi atrage atentia asupra faptului ca tot
eeea ee am afirmat in legatura eu refularea, formarea $1 semnifka-0ia
simptome10r a fost dedus din analiza a irei forme de nevroza : isteria.
anxioasa, isteria de conversiune $i nevtoza obsesionalii, neaplicindu-se 1'11
primu1 rind ,Qecit 1a aceste trei forme. Aceste trei afectiuni, pe care
nuim sa Ie reunim in aceea$i categorie sub numele de "nevroza de transfer", circumscriu deopotriva domeniul in care se poate exercita activitatea de terapie psihanalitiea. Celelalte nevroze au constituit obiectul
unui studiu mai putin aprofundat din partea psihanalizei. In ceec~ ce
prive$te una din grupele acestora, motivu1 pentru care am lasat-o oe-o
parte este imposibilitatea oricarei interventii terapeutiee. Nu uitati ca
psihanaliza este 0 ~tiinta inca tInara, ea pentru a te califica in acest
domeniu este nevoie de multi'! stradanie 9i de timp :;;ica, pin a nu
ea nu avea dedt un singur adept. eu toate acestea, pretutindeni se
manifesta un efort de patrundere 9i de inte1egere a acestor
diferite de nevr:ozele de transfer. Sper sa am prilejul sa va arat cum
$-a11 dezvoltat ipotezele :;;1rezultatele noastre ca urmare a aplicarii lor
1a aceste materiale .i~ed~te, noil~ ~ercetar~ ducind .:r:ul~, resping2~ea .....
melor noast1'e cucenn, CIla stabIhrea uneI conceptll unnare supenoarc ~j.
iI'inind seama de faptul ca cele aratate mai sus 5e aDlica eelor t1'ei ne-{roze de transfer, imi permit sa reliefez valoarea sin{ptome1or, imp;;.rtil~!indu-va un nou amanunt. 0 examinure comparata a ca11ze10rde cjEcumstanta ale acestor trei afectiuni da un rezultat care Doate fi reZUlTI2t
in urmatoarea formula: respectivii bolnavi sufera de 0 privatinne,
refuzindu-le satisfacerea dorintelor lor sexuale. DUDa cum vedeti, intre
cele doua rezultate acordul est~ perfect. Singura m~dalitate adec~ata de
inte1egere a simptomelor consta in a Ie considera ca pe 0 satisfacere
substitutiva, destinatli s-o inlocuiasca pe aceea refuzata de viata norm.cl1a.
Desigur, se mal pot aduce numer-oase obiectfi afirmatiei ca simptome1e nevrotice sint substitute de satisfacere a pulsiunilor sexuale. Ma
vol ocupa astazi de doua din aceste obiectii. Daca dumneavoastra inE?ivA
ati supus examenu1ui psihanalitic un anumit numar de bolnavi, poate
ca imi vetispune pe un ton de repro~ : intr-o intreaga serie de eazuri
teza dumneavoastra nu se verifica; in aceste cazuri, simptomele par sa
aiba _0 destinatie contrara, care consti'i in exduderea sau in suprimarea
satisfactiei sexua1e. Nu voi contesta exactitatea interpretarii dumneavoastra. In psihanaliza lucrurile se dovedesc adesea mult mai complicate
dedt s-ar crede. Dadi ar fi simple. poate ea nu am avea nevoie de psihanaliza ea sa Ie e1ucidam. Anumite parti ale ceremonialu1ui celei de-a
douabolnave
lasa sa se intrevada, intr-adevar, acest caracter ascetic,
ostil satisfactiei sexuale, de exemplu atunci dnd ea indeparteaza pendule1e ~i ceasurile, act magic prin care erede ca va fi ferita de excitatii
sexuale nocturne, sau atunci dnd vrea sa impiedice caderea ;>i spargerea
vaselor, sperind in felul acesta sa-$i pastreze virginitatea. In aIte cazuri
de ceremonial precedind culcarea, pe care am avut ocazia sa Ie analizez,
2)
accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul
ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i
tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea
od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei
satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1
satisface1'ii este predominant
in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic,
domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine
satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului
acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie
sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una
din piesele mecanismului
lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa
vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1
compromis care rezulta din interferenta
a doua tendinte opuse,
mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care
a contribuit 1a producerea lor. Substituirea
se poate face mai muIt in
avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival
uneia singure. In isterie cele doua intentii
se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom;
in nevroza
obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care
are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna
a1ta 9i se anuleaza
Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta
un anumit nUInar de interpretari
simptome, yeti fi probabil inclinati
sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin
satisface~ea substitutiva a dorintelor
, .. sexuale. Nu yeti intirzia sa evidenfaptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru
C{t se Jinliteaz8.
eel 111ai adesea sa relnsufleteasca
0
aceasta satisfacerE\
senzatie sau sa
0
fantezista cc tine de un complex
sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea
un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i
dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra
naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem
de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata
sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis
sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.
accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul
ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i
tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea
od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei
satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1
satisface1'ii este predominant
in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic,
domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine
satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului
acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie
sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una
din piesele mecanismului
lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa
vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1
compromis care rezulta din interferenta
a doua tendinte opuse,
mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care
a contribuit 1a producerea lor. Substituirea
se poate face mai muIt in
avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival
uneia singure. In isterie cele doua intentii
se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom;
in nevroza
obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care
are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna
a1ta 9i se anuleaza
Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta
un anumit nUInar de interpretari
simptome, yeti fi probabil inclinati
sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin
satisface~ea substitutiva a dorintelor
, .. sexuale. Nu yeti intirzia sa evidenfaptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru
C{t se Jinliteaz8.
eel 111ai adesea sa relnsufleteasca
0
aceasta satisfacerE\
senzatie sau sa
0
fantezista cc tine de un complex
sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea
un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i
dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra
naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem
de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata
sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis
sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.
0111 parte-ne
trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in
viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE,
ad~:sca foartcmari,
ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste
0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za.
constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent actisexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine.
'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnpirta~iJn aceste viciitnate
aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea
atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care
ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele
afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna
a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne
ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune
c::..~ Llceste
devieri ~i per\rersiu.niale
instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne
. indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata
se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll
\'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom
fi stabilit raporturile
lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de
s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam
In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stClin a elucidcl per\'erla care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
,.a.
t::}l-
...
,.
11or111ala ..
'---.1;-
"
...... 1. ,~,--._~.1,-
'._
.l.
~. __J..
'-'
v~.
t....~"-.
'-
~.
,.) ..
''-- ..
..-1.
--
sexLlale
perv-erse,
In Ice de a Ie atribui.
con-
~tiir1tei ilic1ividultd.
2133
'i
'I
,.,-.,~;;
,,,I
..
~"~
predispozitiile
Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura
eompatibilii eu imaturitatea
lor, pe scurt, d'i sexualitatea
perversa nu
estealtceva
decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhntele sale specifice 1).
De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva, fara a mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii
a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile!
Mai 1ntii
vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita
numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea
observatiilor
110Flstre, ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune.
Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor
mele. A
pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte
sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te
la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele
de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic,
este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care
copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit
la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este
1.1nctia .de rcproducere
care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un
aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea
de a confunda scxualitatea
cu reproducerea
$i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea
sexualitiWi, a perversiunilor
fJi nevrozelor.
Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa.
Lucru uimitor, ea l~i are
obin;;ia in faptul ca dumneavoastra
inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati
fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sodecsentiale cste rcprin.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale
tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1
limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata
constiingerii
sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul
atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate
sodala, pentru ca in momentul
in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra
cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea :!E'timpuriu, ar nJpe
toatel:>arlercle
;;i a1" ir05i toate rezultqtele
atlt dy apevoie gobindit.e
prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii
nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd
prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in
ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze
energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta
eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele
noastr'C.
CEl
sarcina de a mladia
ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor
,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de
furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati
dih primii ani
1) --"~ se ved2<t,
fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen
ZUi' Sexllaltheorie.
in S. F r cud, Gesammelte SchriJtn, vol. V.! Jnternationaler
Psychoa:nalyti::;chel~
\Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.
265
sa-~i disciplineze
viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate
acti'viti'itile sexuale infantile;
ei sint abatuti de la aceasta, in speranta
utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa
fie realmente
consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus
-confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i
Cll intentiil~
subsecvente, se neglijeazi'i activitatea
sexuaEi a copilului,
ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac
pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa
inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine
'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la
un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor
eelor mai tandre ~i mal
sacre ale umanitatii.
Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii;
ei
i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice
~i dovedesc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de
parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea
infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal
mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile
a ceca
'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de
ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica
vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin
este inviHuita la majoritatea
oamenilor de ceata amneziel, pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(]
$i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC',
voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci
va
dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate,
"vol cereperlTIisillnea
sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin
analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie
a 11r2no1. Celelalte netiuni,
cum slnt
e}[d:talj,ia s,i satisfactie
se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~
:;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc
sexuale ale sugarului
of era interpretarii
un spatiu nemu.rginit.Obtinern aceste interpretari
supunind
simptomele
1a a analiza regresiv8..
Cele dlntii manifestari
ale sexualitatii,
care au lac la sugar, so leaga
de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se
refera la .. alimentatie;
cind e1 adoarme satul cu sinnl mamei in gUTe"
ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0
vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca
S3.
oconclu.zie.
Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna
dispus sD reinceapa ingestia alimentelor,
nu pentru ea ar avea nevoie,
ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:; iar
faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine, ne demonstreaza
ca suptul ea atare i-a procurat satisfactie. In
general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care
a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii
nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine
teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1.1 perfect
de bine
tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re.
_acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca UI1-111.ijloc de
viicl in aceasta
266
0 "obi:;:nuinta
seal11Cl CEi
procul'a
renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte
8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este
iCil ei a 'inceput
prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\
nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1
l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata
de actul suptuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra
.J1egHimit<=itii acestor clesemnari.
Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu
:siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel
niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in,
deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale
Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este
psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga
Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele
de mare
trebuinti"', 3i de Dri vatiune.
Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta
obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea
" va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect
intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile
fii substitutiile
in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice.
copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l
printr-o
1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba.
astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI.:::lra, iar apellli
la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
'\Sa
IIl3.1 -nTult
~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~
~~P7J~I~~~~n~~l~1;
corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale
gerlit3Je,
1
U81a
gfisinc1 in acest
a-I
1(1 onal11S:rll .
relief
esentiale
:racterlstici
..
'.
lrlC(\':-u.~cr-t
niei
Ul1
excre267
m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I::
desparte de eIe n1.1eu u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!.
perso~J;1~l\?
pc care Ie ;o1pn~ciazain mod deosebit. CWal' 9i dupa
cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1
dezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa
asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase
telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de l111ndru de ispravile p)= care
de acWl ur~narii.
Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl:
,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2.
pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,ptul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI
vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L
PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc
de perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;ero~i adulti,atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista
viz1 pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest
atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti
sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH
stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi,
incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!.
ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu
sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a
sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U
;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic
vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in
fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate
este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad, cqpilul "r'e
o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat
faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face
diJ1 sexualitate 0 funct1c de ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza,
alta parte, toatc perversiunile,este
faI)tul ca lor Ie este strain
esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m
per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie,
1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in
acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile
trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei.
ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 .
pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer' prime$te
nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::rtit dispretului.
Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8
sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1Scu privire 13 -ceIe doua ~i&teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc.
sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz, in vederea DltceY'iJi"
fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:;as"Li~
s2xuala a copilului, org3.n~12
~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a
nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul
itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor
organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia. ~i mult
limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele
sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.
dorintei mcle de anl.-111iscurta cit 111almult posibil expunevad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea
s2xuaJa a
. Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fantile ~;i
0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea
:?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri neexistind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe
organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai
r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului,
e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i
di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia
atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta
Hl fata posibilitatii care
se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca
anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei
atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei
sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE!
recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim
,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung
vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din
aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS.
dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite
in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste
la oTice fetitA 1'011.11
de penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite,
organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in
femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se
deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul
vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
Impotri\'j
;'23., m"'>
Intere.sul sexual
8.1
'~)lt~ll.1.ei
originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse
de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama
goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a
lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides
\decit S-3T
crede, ell nClllCI'c:d;::Te
cl1iar
si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de
"" ",. t"
_ ~
.
..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
1..
""-
'(Not.a trad).
269
aceast<'i lJroblem.a
insuficie'nt
exDlicatia
.
consumarea
dupfl
care
venirea
De lum~
a copU'lor
J.
in domenjul
dCDinde
..
a tentatJVEl
dE
unei anumite
t,s:tLil
de vlOlenta,
,. ~
aC1Jn1 ITU
a urinei.
atribtii
accsttli
decit
Toti
atunci
aceastEi
,.,c~,'
~"
C'-~~~L~
....
raraclt
In 19noranta
.11.1
1 .'~'1
e}..p ora..tlle
sa~ trece
. ,,<
Q
.~,
p'"
S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'-
pe Jlnga
C!.
.. ~
"o~l;t~+."
.L '--~~
.Let
l~eCl
tiel pc ~~~:'s~~l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl
intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~,
bereaza
';J.':'LL
ac'eca de evaCl12Ll'P
11
pi'.-
psihanaliza
da 110ti1J11ii de sexllal
spre
;;;i
ll1entille
semnificatia
0 exti11dere
teze1.~c:
sexua]2
e:x:ageratEL.
Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3.1' nejustificatl
Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in
mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor
$i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit:
sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-.
hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.Jsiv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala
normala.
*
*
XXI
DEZVOLTAREA
LIBIDOULUI
$1 STRUCTURILE
SEXUALE
Vl11Cl seXllal1t.at.e8..
~
:;.,.
p;.,,,,",,
"
~~,
-lIt
rl.">111
lJrnlare,
L'
~L
,,'
pc Clt ImlV;:::
~"t"
st.a
Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca
~i "teoria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. (Nota tract.).
1)
271
rl'~. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca pra(K:,~,i2 care desparte sexualitatea
ur,nlILresc
clici
scopllrile
lor,
fiecare
In
404
273
274
G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c...,
rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0
de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint
faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu
ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar
de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au
invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti
descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i
eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva
exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica
in chip firesc prininlaturitatea
eonstitutionalil a copilului, care inca
n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii.
Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta.
Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in
mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r
sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice,
anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'!
a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri
.n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca
uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii.
1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);.. ea nu S8 deosebc;;te
de aeeasta din urma, decit prin absenta unei solide structuri dominata
de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te,
prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar
fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH
sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced
aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de
mare incH observatia directi1 n-ar i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze
imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde
dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar
exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i
utile. '<;;ieUrlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere
aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale.
Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata
sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale,
prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care
precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic
o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un
fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza
275.
accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul
ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i
tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea
od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei
satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1
satisface1'ii este predominant
in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic,
domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine
satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului
acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie
sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una
din piesele mecanismului
lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa
vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1
compromis care rezulta din interferenta
a doua tendinte opuse,
mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care
a contribuit 1a producerea lor. Substituirea
se poate face mai muIt in
avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival
uneia singure. In isterie cele doua intentii
se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom;
in nevroza
obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care
are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna
a1ta 9i se anuleaza
Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta
un anumit nUInar de interpretari
simptome, yeti fi probabil inclinati
sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin
satisface~ea substitutiva a dorintelor
, .. sexuale. Nu yeti intirzia sa evidenfaptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru
C{t se Jinliteaz8.
eel 111ai adesea sa relnsufleteasca
0
aceasta satisfacerE\
senzatie sau sa
0
fantezista cc tine de un complex
sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea
un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i
dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra
naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem
de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata
sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis
sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.
0111 parte-ne
trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in
viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE,
ad~:sca foartcmari,
ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste
0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za.
constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent actisexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine.
'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnpirta~iJn aceste viciitnate
aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea
atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care
ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele
afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna
a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne
ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune
c::..~ Llceste
devieri ~i per\rersiu.niale
instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne
. indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata
se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll
\'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom
fi stabilit raporturile
lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de
s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam
In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stClin a elucidcl per\'erla care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
,.a.
t::}l-
...
,.
11or111ala ..
'---.1;-
"
...... 1. ,~,--._~.1,-
'._
.l.
~. __J..
'-'
v~.
t....~"-.
'-
~.
,.) ..
''-- ..
..-1.
--
sexLlale
perv-erse,
In Ice de a Ie atribui.
con-
~tiir1tei ilic1ividultd.
2133
'i
'I
,.,-.,~;;
,,,I
..
~"~
predispozitiile
Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura
eompatibilii eu imaturitatea
lor, pe scurt, d'i sexualitatea
perversa nu
estealtceva
decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhntele sale specifice 1).
De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva, fara a mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii
a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile!
Mai 1ntii
vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita
numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea
observatiilor
110Flstre, ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune.
Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor
mele. A
pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte
sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te
la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele
de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic,
este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care
copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit
la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este
1.1nctia .de rcproducere
care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un
aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea
de a confunda scxualitatea
cu reproducerea
$i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea
sexualitiWi, a perversiunilor
fJi nevrozelor.
Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa.
Lucru uimitor, ea l~i are
obin;;ia in faptul ca dumneavoastra
inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati
fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sodecsentiale cste rcprin.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale
tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1
limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata
constiingerii
sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul
atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate
sodala, pentru ca in momentul
in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra
cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea :!E'timpuriu, ar nJpe
toatel:>arlercle
;;i a1" ir05i toate rezultqtele
atlt dy apevoie gobindit.e
prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii
nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd
prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in
ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze
energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta
eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele
noastr'C.
CEl
sarcina de a mladia
ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor
,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de
furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati
dih primii ani
1) --"~ se ved2<t,
fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen
ZUi' Sexllaltheorie.
in S. F r cud, Gesammelte SchriJtn, vol. V.! Jnternationaler
Psychoa:nalyti::;chel~
\Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.
265
sa-~i disciplineze
viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate
acti'viti'itile sexuale infantile;
ei sint abatuti de la aceasta, in speranta
utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa
fie realmente
consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus
-confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i
Cll intentiil~
subsecvente, se neglijeazi'i activitatea
sexuaEi a copilului,
ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac
pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa
inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine
'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la
un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor
eelor mai tandre ~i mal
sacre ale umanitatii.
Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii;
ei
i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice
~i dovedesc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de
parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea
infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal
mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile
a ceca
'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de
ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica
vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin
este inviHuita la majoritatea
oamenilor de ceata amneziel, pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(]
$i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC',
voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci
va
dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate,
"vol cereperlTIisillnea
sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin
analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie
a 11r2no1. Celelalte netiuni,
cum slnt
e}[d:talj,ia s,i satisfactie
se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~
:;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc
sexuale ale sugarului
of era interpretarii
un spatiu nemu.rginit.Obtinern aceste interpretari
supunind
simptomele
1a a analiza regresiv8..
Cele dlntii manifestari
ale sexualitatii,
care au lac la sugar, so leaga
de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se
refera la .. alimentatie;
cind e1 adoarme satul cu sinnl mamei in gUTe"
ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0
vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca
S3.
oconclu.zie.
Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna
dispus sD reinceapa ingestia alimentelor,
nu pentru ea ar avea nevoie,
ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:; iar
faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine, ne demonstreaza
ca suptul ea atare i-a procurat satisfactie. In
general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care
a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii
nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine
teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1.1 perfect
de bine
tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re.
_acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca UI1-111.ijloc de
viicl in aceasta
266
0 "obi:;:nuinta
seal11Cl CEi
procul'a
renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte
8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este
iCil ei a 'inceput
prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\
nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1
l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata
de actul suptuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra
.J1egHimit<=itii acestor clesemnari.
Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu
:siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel
niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in,
deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale
Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este
psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga
Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele
de mare
trebuinti"', 3i de Dri vatiune.
Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta
obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea
" va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect
intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile
fii substitutiile
in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice.
copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l
printr-o
1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba.
astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI.:::lra, iar apellli
la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
'\Sa
IIl3.1 -nTult
~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~
~~P7J~I~~~~n~~l~1;
corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale
gerlit3Je,
1
U81a
gfisinc1 in acest
a-I
1(1 onal11S:rll .
relief
esentiale
:racterlstici
..
'.
lrlC(\':-u.~cr-t
niei
Ul1
excre267
m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I::
desparte de eIe n1.1eu u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!.
perso~J;1~l\?
pc care Ie ;o1pn~ciazain mod deosebit. CWal' 9i dupa
cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1
dezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa
asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase
telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de l111ndru de ispravile p)= care
de acWl ur~narii.
Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl:
,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2.
pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,ptul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI
vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L
PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc
de perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;ero~i adulti,atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista
viz1 pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest
atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti
sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH
stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi,
incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!.
ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu
sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a
sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U
;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic
vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in
fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate
este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad, cqpilul "r'e
o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat
faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face
diJ1 sexualitate 0 funct1c de ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza,
alta parte, toatc perversiunile,este
faI)tul ca lor Ie este strain
esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m
per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie,
1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in
acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile
trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei.
ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 .
pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer' prime$te
nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::rtit dispretului.
Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8
sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1Scu privire 13 -ceIe doua ~i&teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc.
sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz, in vederea DltceY'iJi"
fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:;as"Li~
s2xuala a copilului, org3.n~12
~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a
nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul
itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor
organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia. ~i mult
limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele
sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.
dorintei mcle de anl.-111iscurta cit 111almult posibil expunevad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea
s2xuaJa a
. Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fantile ~;i
0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea
:?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri neexistind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe
organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai
r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului,
e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i
di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia
atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta
Hl fata posibilitatii care
se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca
anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei
atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei
sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE!
recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim
,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung
vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din
aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS.
dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite
in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste
la oTice fetitA 1'011.11
de penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite,
organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in
femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se
deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul
vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
Impotri\'j
;'23., m"'>
Intere.sul sexual
8.1
'~)lt~ll.1.ei
originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse
de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama
goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a
lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides
\decit S-3T
crede, ell nClllCI'c:d;::Te
cl1iar
si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de
"" ",. t"
_ ~
.
..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
1..
""-
'(Not.a trad).
269
aceast<'i lJroblem.a
insuficie'nt
exDlicatia
.
consumarea
dupfl
care
venirea
De lum~
a copU'lor
J.
in domenjul
dCDinde
..
a tentatJVEl
dE
unei anumite
t,s:tLil
de vlOlenta,
,. ~
aC1Jn1 ITU
a urinei.
atribtii
accsttli
decit
Toti
atunci
aceastEi
,.,c~,'
~"
C'-~~~L~
....
raraclt
In 19noranta
.11.1
1 .'~'1
e}..p ora..tlle
sa~ trece
. ,,<
Q
.~,
p'"
S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'-
pe Jlnga
C!.
.. ~
"o~l;t~+."
.L '--~~
.Let
l~eCl
tiel pc ~~~:'s~~l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl
intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~,
bereaza
';J.':'LL
ac'eca de evaCl12Ll'P
11
pi'.-
psihanaliza
da 110ti1J11ii de sexllal
spre
;;;i
ll1entille
semnificatia
0 exti11dere
teze1.~c:
sexua]2
e:x:ageratEL.
Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3.1' nejustificatl
Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in
mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor
$i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit:
sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-.
hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.Jsiv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala
normala.
*
*
XXI
DEZVOLTAREA
LIBIDOULUI
$1 STRUCTURILE
SEXUALE
Vl11Cl seXllal1t.at.e8..
~
:;.,.
p;.,,,,",,
"
~~,
-lIt
rl.">111
lJrnlare,
L'
~L
,,'
pc Clt ImlV;:::
~"t"
st.a
Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca
~i "teoria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. (Nota tract.).
1)
271
rl'~. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca pra(K:,~,i2 care desparte sexualitatea
ur,nlILresc
clici
scopllrile
lor,
fiecare
In
404
273
274
G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c...,
rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0
de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint
faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu
ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar
de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au
invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti
descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i
eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva
exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica
in chip firesc prininlaturitatea
eonstitutionalil a copilului, care inca
n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii.
Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta.
Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in
mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r
sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice,
anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'!
a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri
.n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca
uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii.
1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);.. ea nu S8 deosebc;;te
de aeeasta din urma, decit prin absenta unei solide structuri dominata
de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te,
prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar
fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH
sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced
aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de
mare incH observatia directi1 n-ar i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze
imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde
dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar
exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i
utile. '<;;ieUrlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere
aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale.
Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata
sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale,
prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care
precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic
o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un
fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza
275.
xx
VIATA SEXUALA A OMULUI
5-a1' putea c1'ede ca t02t'l lumea este de acord asupra sensului care
trebuie dat cuvintu1ui "sexual". Inai.nte de taate, sexl.ul oare nu este ceva
indecent, despre care nu trebuie vorbit ? Arn auzit povestindu-se oespre
discipolii unui psihiatru vestit, care voind sa-:;;iconvlnga magistrul eel
simptomele istericilor au eel mal adeseaun caracter sexual, I-au aus 1a
patu1 unei bolnave de isterie aledirei erlze simulau in mod vildlt ",ctul
na~tcrii. Vazind aceasta, profesorul a spus dispre~uitor: "Na9tercCl nu
are nimic de-a face eu actu1 sexual;;. Fara :IndOll!;},0 nastere nu este
intotd~~~XLll'la
f?i in mod l1ecesar un act indecent ..
l\tla v'"eti c011damna,
lLlci~uri at-it
de serio':se. Dar eeea ce va spun este depane de aii 0 gluma. Continutul notiunii de "sexual" nu S8 bs~~ definit eu w;mrinta. S-ar plltea
spune ca tot ceea ce se refer a 1a deos?blrile care separa sexele este
sexU'}l, dar aceasta ar fi 0 definitie pc ciL de vaga pe aUt de vasta.
Tinind seama in special de aetul sexual insu~i, veti putea spune ca este
sexuul tot ceea ce se raporteaza 1a intentia de a-~i procUl'a 0 satisiactie
prin intermediul corpului, indeosebi pI'in organele genitale ale sexului
01:)us1
scurt, tot ceea ce s.e raporteaza/ la dori11ta de acuplare, de excCtrtfll"e a actului sexuaL Prin aceasta deiinit12 'la ve'~i api'opia de eel
par ;an1entul
lor criminal.
Dar
261
forUla psihanaliza
intr-o
"ancilla
b l' a ham,
-CCife 11 a2uza~
de vedere al concepti('i desprc ncvroze, accasta lunga ;;i treptata dezvoltare a libidoului.
Astazi va voi infatl:;1a inca un aspect al acestel dezvoltarl, anume
raporiturile care exlsta intre tendintele partiale :;1iobiect. Sau, mai de-graba vam arunca asuura aeestei dezvoItari a orivire rapidi'i, spre a
'ne opri mai mult asupr~ unuia din rezultatele sal~ destul de tlrzii. A,?adar unele dintre elcmcntele constitutive ale instindului sexual au de
la i'nceput un obiect pe care ,?i-l pastreaz8. cu forta; a,?a asie cazul tendintei de daminare (sadiism) , al dQrlntei de a vecLea :;1ide a cunoa::;.te.
Altele, legate in chip mal evident de anumite z'Oneerogene ale corpului,
nu au un obiect dedt la 1nceput, atit timp cit inca S2 mai sprijina pe
funetil nesexuale, renuntind la acesta atunci dnd se deta'ieaza de
aceste functiuni. In acest fel, primul abiect al componentei bncale a
instinctului sexual estc reprezentat de sinul matern, care satisface t1'ebuinta de hrana a copilului. Elcmentul eratic, care 1;;i abtinea satisfacti a din sinul mater:n in :Limp ce copilul i,?i potolea foamea, i9i CUC2re~te indepcmdenFl in Clctul suptului care Ii pCirmite ,sa 62 idesprindd
de un obiect c:in 8farcl ~i s:1-1inlocuiasdi pe acesta printr-uh 'Organ sau
o recri1.1neapartinincl chiar
ccmil1.1lLli.
Tendinta bucala devine
auto~erotic~L, as'a cum sint de la
tendintele 'anale si cele1alte
tendinte eroger'1e. Dezvoltarea ultcrioara urmare:;;te, ca sa ne' exprimam
dt mcd S'curt posibil, doua scopuri: 1) renuntarea la au.'toeratism,indin i115u:;;1corpul indivi:dulu1 prin
locuirea abiectului care f,,=,~
a1tul care Ii este strain !;'i extertoT: 2) 1.1nificareadiferitelor obiectea1e
diverselor tendinte si ill1acuirea lor lJrintr-un abiect unk. Acest rez1.1ltat nunoate i ' ,
daCE!acest obed 1.111io
e asemanator aceex:;:). De asenlenea, e1 nu poate i obtinut
luia ccu:e the:'! c:c'
d,ecit ell C011ditia ca l.1jJ ~:lll_unlit n-~l'rl1ar de tendinte sa fie eliminate- ca
inutilizabile.
Procesele care cbc 1a aleger2C1,Cltarui sau cutarui obied sint destul
ye v:a
~e 'co~plkat: ~i, ~:1:C~nu all fest c1~scris.e1:' }no:d s~tatisf21C~.tor.
anmCl Cll1d clcIul evolunv al CODlf1 deaJuns sa Suo1ll112111 fapt))1
lariei, care precede perioada de l3T2Tlta,este intr-o anumlta masura mcheiat, obtedul ales este aproape identic cu aeela al p1acerii bucale
din perioada procedenta. Acest obiect, daca nu maieste sinul matern,
cste totu'ii mama. Spunem deci .despreea ca oste primu1 obied a1
clrCl]'J-tei.
Vorbim clesure dracroste indeosebi atunci cind comnJimentele
psihice ale instinc.tului sexual: ocupil primu1 plan, pe cind cerintele instinctua1e carporale sau .,senzuale", care a1catuiesc baza acestui instinct,
sint refulare sau uitate pentru moment. In perioada in care mama devine obiect de dragoste, proeesul psihic al refuEiI'ii a ~i inceput la copil,
proces in Ul1rr;acaruia '0 parte din cunoa'?terea seopurilor sale sexua1e
5int sustrase con~tiirr~ei. De aceasta alegere, care face din mama obied
al dragas'tei, se leaga tGt de ceea ce, su.b-numele de complexul lu,i Oeclip,
a dobirrdit 0 aUt de Inare importanta in explicatia psihanalitica a noale rezistentei
vr,ozelor ,?i a fost, pbate una din ca;'JZele detemlinarlte
care s-a manifestat impotriva
osihanalizei.
"
~
~
Luati aminte la acest marunt apt divers petrecu1t in anii razboiului.
Vnu1 dintre curajo'iii partizani ai psihanalizei este mobilizat ca medic
undeva in Polonia ;;1 atrage asupra sa atentia colegilor sai, prin rezultate1e nea:;;teptate pe care Ie obtine In ingrijirea unui bolnav. Chestionat in legE'rtura e1.1aceasta, 131 marturLeste ca se serve'ite de metode1e
>
277
27B
de a se casatori eu mama sa. Voeea poetului pare 5a-i spuna : "Te inyersunezi zardarnk impotriva responsabilWitii tale Eiizadarnh: invod ce
ai iacut ca sa reprimi aceste intentii criminale. Gre~eala ta nu e mai
wid, deoarece n-ai ~tiut sa inabuEii aceste intentii :ele ramin intacte
in inconEitientul tau". Este yorba aid de unadevar psihologic. Chiar ~i
atunci dnd, refulinrdu-Eii in inconEitient tendintele malefke, omul crede
CEt poate afirma ca nu este responsabil,el
nu traie~te mai pUl-in intens
aceasta resporrsabilitate ca pe un sentiment de culpabilitate ale d3.rui
mctive Ie ignora.
Este absolut sigur ca trebuie sa vedem in complexul lui Oedip una
dIn principalele surse ale acelui sentiment de remw;;care care n chinuie
aUt de des pe nevrotici. Mai mult : intr-un studiu asupra inceputurilor
religiei Eiimoralei umane pe care I-am publicat in 1913 sub titlul Totem
~i tabu, am emis ipoteza ca tocm8i complexul lui Oedipa sugerat O1rienidi in int1'egul ei, la punctul de pornire al istoriei sale, con9tiinta
culpabilitatii, aceasta sur sa ultima a religiei 9i moralitatii. In legatura
ell aceasta v-a:;; putea spune multe, dar prefer sa ocolesc acest subiect.
E greu sa te desp1'inzi de aceasta tema dnd ai inceput sa te ocupi de
ea, iar eu ma grabesc sa ma 1'einto1'cla psihologia individuala .
As;adar, ce ne dezvaluie despre complexul lui Oeclip observarea directa a copilului in perioada alegerii obiectului, inainte de perioada de
latenta? Se vede cit de colo ca micutul vrea sa-$i pastreze mama pentru
e1 !?inumai pentru el, ci'i prezenta tatalui il contrariaza, ca se bosumfla
daca acesta da semne de tandrete fata de mama, ca nu-:;;i ascunde satisfactia cind tatal absenteaza san este plecat 1ntr-o calatorie. Se va spune
ca acestea sint copHarii in comparatie cu ispravile lui Oedip, dar faptele sint faptef;;i e1e reprezinta acele ispravi in germene. Adesea sintem
derutati de faptul ca acela9i copil da dovada, alteori, de 0 l1lare tandrete fata de tata; dar aceste atitudini sentimentale contradictorii
sau mai degraba ambivalente, care 1a adult ar duce in mod fatal 1a
conflict, se conciliaza foarte bine !?i nelimitat la copil, a~a cum ele coexista ulterior timp indelungat in incon9tient. Poate ea. yeti spune ea
atitudinea baietelului se explica prin motive egoiste :;;i nu autorizeaza
nicidecuIl1 ipoteza unui complex erotic. Tocmai mama este eea care vegheaza asupra tuturor trebuintelor copilului care, de altfel, are tot interesul ca nici 0 alta persoana sa nu se ocupe de acestea. Este desigur
adevarat, dar observam imediat ca in situatia data, ca in multe altele
asemanatoa1'e, interesu1 egoist nu reprezinta dedt punctul de legatura
a1 tendinteierotice.
Cind copilul manifesta fata de mama 0 curiozitate
sexuala prea putin disimulata, dnd insista sa doarma noaptea alaturi
de dinsa, clnd vrea, sa asiste cu orice pret 1a toaleta ei Eiise folose:;;te
de mijloace de seductie care nu-i scapa mamei, care vorbe:;;te despre
ele zimbind, natura erotica a ata:;;amentului fata de mama pare neindoielnica. Nu trebuie uitat ca mama arata aceeaf/i grija f/ifata de fetita,
dar fih"a a provoca acela9i efect, iar tatal rivalizeaza adesea cu mama
in atentii fata de baietel, fara a reu9i totw;;i sa dobindeasca in ochii
acestuia aceeaili importanta ca mama. Pe scurt, nu exista argument critic cu ajutorul caruia sa putem seoate din cauza preferin~ sexuala. Din
punctul de vedere alinteresului egoist, nici n-ar fi inteligent din parte a
baietelului sa se ata:;;eze de 0 sipgura persoana, adica de mama, din
moment ce el poate avea doua persoane care sa-i fie devotate : mama
~i tata.
279
280
"Elternlcomplex"
aminti fara sa zimbiti de toate acele cfora lntelege prohibirea incestului. Oare nu
ni s-a spus ca viata in comun care dateaza din copilarie este de natura
sa deturneze atractia sexuaI<'i a copilului de la membrii de familie de
sex opus, sau ca tendinta biologica de evitare a incru~isarilor consanguine i9i gase9te complementul
psihic in groaza innascuta de incest?
Spunindu-se
acestea, se uita pur ~i simplu faptul ca dadi tentatia incestuoasa 9i-ar gasi cu adevarat in natura barief(~ sigure 9i de netrecut,
nu aT fi fost nici a nevoie de prolJibirea ei prin legi implacabile ~i IJ.rin
rne:-:::.vuri. Tocmai contrariul este acL:vhrat. Primul obiect asupra c~lruia
se concentreaza dorinta sexuala a omului este de natura incestuoasa marna sau sora -=-- $i numai datorita prohibitiilor deosebit de severe izbutim s~i lnfrfngcm aceasta inclinatie a copilului. La primitivii din zllele
noastre, la popoarele salbatice prohibirea
incestului estc inca 9i nlai
drastica dedt la noi, iar Th. Reik a aratat, 1ntr-o lucrare stralucita, ca
riturile pubertatii cultivate de sa1batici si care reprezintCi 0 renasterc a
individului, au ~lrept scop ruperca legat{lrii incestuoase care il ata~eaza
pe baiat de mama $i concilierea cu tatal.
Mito1ogia ne arata C;;1 oamonii nu ezitil sa atribuie zeilor in cestuI
d2 care ei ill~i9i sc lrlgt'ozcsc, iar istoria _antica releva ea 0 casatorie
incestuoasa eu sora era (la veehii faraoni, la inca'iii din Peru) un comandament sacru. Era deci vorba de un privilegiu interzis muritorilor
do rind.
Una din crimele 1u1 Oedip este incest1.11 cu Il1ama, cealalta este uddirea tata1ui. Sa spunem in tI'cadt ca aceste doua mari criroe erau inca
condamnate de prima institutie religioasa ~i sad ala a oamenilor, totemismu1 ';). Sa trecem acum de la observarea direda a copilului la ex amenul analitic al adultului nevrozat. Cu ce contribuie acest examen la
o analiza mai profunda a c01nplexului lui Oeclip? Putem defini lesne
aceasta contributie. Complexul ne apare exact a~acum ni-1 1nfati~eaza
mitul, dovedindu-ne
ca fiecare nevrozat
a fast el insw;d un fel de
Oeclip sau, ceea ce este acela$i lucru, s-a transformat
intr-un Hamlet
care actioneaza impotriva acestui complex. Se intelege d'i reprezentarea
analitica a complexulvi
lui Oedip nu este dedt 0 amplificare
~i 0 1ngro9&re a ebo$e1 infantile a acest1..lia. UTa fata de tata, dorinta de a-I
vedea rnurind nu mai sint marcate doar prin aluzii timide, tandretea
fat a de mama me clrept scop maxturisit posedarca in cali tate de sotie.
Avcm noi dreptul sa atribuim tandrei capilarii aceste sentimentc crude
9i extreme, san cumva analiza ne induce in eroa1'e, ca urmare a interventiei unui nou factor? De altfel nu este greu sa descoperim acest nou
factor. Od de cite od l!-n om vorbe'ite de trecut, fie cl 9i un istodc,
trebuie S2 tinem seE',ma de tot ce introduce, fara inten~ie, din prezent
san din intervalul de timp care separa trecuinl de pr'cLce.J1t,1,1 datele
despre perioad'l de care se ocupa el $i al caxei tablonll
falsifica in
ac,est fel. In cazuJ 112\rroticului, lIe cste chiar pern1issa
112 Intreb~lln
cl2ca aceasta confuzie intre tTecut ~;i prezent este cu totuI involunt3Ta ;
yom vedea mai tirziu care sint motivele acestei confuzii 9i'f;'in general,
4) A se vedea capitolele "Teama de ince~t" $i "Tabuul $i ambivillenta sentimentelor", in S. F r e u ct, Totem und Tabu, lucrare pe care am mai citat-o.
(Nota tract.).
281
1'1:.:;TI1.'n.2
$=
Jlr
I
'I
de trenie
an5, il tordrait
Ie
COll
it
avec
mer(~'~
5) .
>~,faeut
*
*'
~
<i)
XXII
PUNCTE DE VEDERE CD PRIVIRE LA DEZVOLTARE
"c,
$1 REGRESIDNE. ETIOLOGIE
Am aratat ca funetia libidoului parcurge 0 lungi'i evolutil' inaintto'
de a atinge faza zisa .11ormaL'lin care ea se aflEl in scrviciul procreatiei.
A:;; dari sa va vorbl'sc asb'izi dl'sprl' roIuI 'jucat de aeest fapt in dctCTminarea nevroze10r.
Cred CEl sint in acord eu ecea ce nl' invata patologia genl'rala" aChri.ltind ca aceasta dezvoltare comporta doua pericolc: acela al stagnCirii
;;i acela al regresiunii. Aceasta 1nSeamna ca data fiind tendinta Ale vadatil' pe care 0 prezinta procesele biologice in general, se poatE' 1?1tlmpb ea taate fazele pregatitaare sa n1.1fie corect pareursc ~i in intEgiIne; anumite parti ale funetiei pot intirzia multa vreme in una S",-,
in alta din aceste prime faze, ansamblul dezvo1tarii prezentind din aee2Eg
Cduza un anumit grad de stagnare.
Sa CCl~ceta.ln putin, in alte dOlTIEl1ii, analogii 111 lcg~?ittlra ell C1CCSt
Cind un _lntreg popor i~i parase;;te vatra, spre a cfluta una r:~U8, C(':d_
ce S2 intimpla adesea in epocile primitive ale istoriei omenirii, ell sigudi acosta nu se stramuta in totalitatea sa in nona tara. Abstractie
facind de alte pierderi, adesea a trebuit sa se intimple ~a mid grupL~ri
sau asociatii de emigranti, ajJ,-mseintr-un lee, sa so fixeze aeolo, pe dud
grosul poporului i~i continua dru111u1.Sa ape1arn lao eomparatie mal la
indemina : sUti ea la m:m:liferele superioare glandele gcrminale masculine
care, la origine, sint situate in profunzimea eavitatir abdomina1e sufera,
la un moment dat a1 vietH intrauterine, 0 deplasare care Ie :lduce aDrOafJi2
imediat sub pielea paTti{ terminale a bazinului. Ca urrnare a accstei r~igratiuni, gasim un mare numar de indivizi 1a care unul din aCGsteorgane
a ramas in cavitate a abdominaUi sau s-a 10calizat definitiv in eanalul zis
inghinal, pe care ambii testiculi trebuie in mod normal sa-l depa;;easca,
sau, unul~ din, a~est: ~al1?l,: l:i'imine d~s~his, P,: cind in caz~lrile norma~e
ammdcua treoUle sa ClevrnannpermeaOlle dupa trecerea pnn ele a testlcuielor. Pe dnd mal eTam tinal' stud2nt ~i-mi executam prima lucrarf~
;;tiintifica sub conducerea Iui von Briicl~e)a trebuit sa ma oeup de originea
radacinilor nervoase posterioare ale maduvei unui pe~te de 0 forma incii
. foarte arhaica. Am stabilit eElfibrele nervoase ale acestor radacini ief?eau
din eelulele mari situate incornul posterior al substantei oenu~ii, fapt
neintllnit la alte vertebrate. DaT n-am intirziat sa descopar de asemenea
faptul ca aceste ce1u1e nervoase se gasese in afara substantei cenu~ii l?i
ocupa intregul traied care se intinde pina 1a a~a-numitul ganglion spinal
a1 ri'ldi'lcinii posterioare; am conchis de aid ca ee1ulele acestei ingramadiri gcmglionare au emigrat din maduva spinarii spre a se piasa de-a
lungul traiectu1ui radicular a1 nervilor. Faptul este confirmat de istoria
dezvoltarii; dar la micu1 pe;;te cereetat de -mine traiedul migrarii a fast
marcat de ce1u1ele ramase pe drum. La un examen amanuntit, veti gasi
Ii
~i-.~~
!-)
"des Triebes"
i-l'rrbold, inclinatie.
in tex:tul original,
eu intelesul
-.Lc.
..~-'-A.
(Nota tract).
283
este
ClJ111
aceasta
din, llrnl[i
regreSl1-111&
lipse~te in cawl isteriei :;;icum in intreaga noastra conceptie despre nevroze inca semairesimte
influent a studierii isteriei, care a precedat-o in
timp, importanta regresiunii libidoului nu ne-aaparut
dedt mult mai
tirziu dedt aceea a refuli'iri1. Va previn ci'i punctele noastre de vedere vor
suferi noi extensiuni ~i modificari cind yom avea de tinut seama, pe
linga isterie 9i nevroza obsesionala, de nevrozele narcisice.
In nevroza obsesionalii, dimpotriva, regresiunea libidoului spre faza
preliminara a structurii sadico-anale constituie faptul cel mai fra:[3ant 9i
care i,?i pune amprenta pe to ate manifestarile simptomatice. Impulsul
erotic se prezintl in accst caz sub masca impulsului sadie. Reprezentarea
obsedanta te-w~ onlOri, dad este descotorosita de excreseentele accidentale, indispensa bile, inseamna in fond (to? vrea sa ma bueur de dragostea
ta. Imaginati-va ,?i 0 regresiune simultana eu privire la obiect, adici'l 0,
regresiune in care impulsurile respective sa nu se aplice dedt persoanelor
celor mai apropiate :;;imai iubite $i va yeti face 0 ideea de groaza pc GUY
o pot stlrni la bolnav aceste reprezentari obsedante care apar in con:;;tiinta
sa ca fiindu-i cu totul straine. Insii $i refularea joaca in aceste nevroze un
1'01 important, greu de definit intr-o introducere succinta ca aceea de fata.
Regresiunea libidoului, atunci cind nu este insotita de refulare, ar putea
duce la perversiune, dar nu ar provoea niciodata 0 nevroza. Vedeti astfel
ca refularea este procesul cel mai specifieal nevrozei, aeela care 0 earacterizeaza eel mai bine. Voi mai avea, poate, prilejul sa vi"iexpun cuno,,;;tintele noastre ell privire la meeanismul perversiunilor Eliatunci yeti inte1ege
ca aid totul se petrece infinit mai simplu dedt ne inchipuim.
Sper sa nu 1111-0 luerti in nume de rau ca m-am angajat In aceste dezbated asupra fixatiei E)iregresiunii libidoului daca va anunt ea vi 10-am
prezentat ca pe 0 introducere la cereetarea etiologiei nevrozelor. In privinta aceasta nu v-am impartaE)it deeit un singur fapt, anume ca oam~2nii
devin nevrotici dnd sint lipsiti de posibilitatea de a-9i satisface libidoul,
ded din eauza "privatiunii", eel sa folosesc un termen de care m-am Iliai
folosit, simptornele inloeuind la ei satisfactia care Ie estc refuzata. Fire~te, nu trebuic sa tragem de aici concluzia ca ariee privare de satisfactialibidinala il nevrozeaza pe acela care Ii estc victima ; teza mea scmnifica doar faDtul eii factorul privatiune existi"l in toate eazurile de 11(',,'roza cercetat~. Ea nu este deci rev~rsibila. $i, fara indoiala, va veIl da,
de asemenea, seam a ca aceasta teza ne reveleaza nu 1ntregul secret aT
etiologiei nevrozelor, d numai una din conditiile sale importante ~i esentiale.
Inca nu E)timdaea, in discutarea ulterioara a acestei teze, trebuie sa
insistam indeos2bi asupra naturii privatiunii sau asupra particularitatilor
aceluia care sufera de pe urma e1. Aceasta din cauza ca privatiunea este
rareori completa ~i absoluta; spre a deveni patogenica, ea trebuie sa
intereseze singura satisfactie pe care 0 cauta persoana, singura de care
ea este capabila. In general, exista numeroase mijloace care permit sa se
suporte, fara starea de baala, privatiunea de satisfactia libidinala. Sint
barbati capabili sa indure tara pagubEi aceasta privatiune ; ei nu sint feridii, sufera de 0 anumita melancolie, dar nu cad bolnav1. Trebuie 2poi
Si"ltinem seama -de faptul Cel tenclintele sexuale sint, dacii ma pot exprima asHel, extraordinar de plastice. Ele iE)ipot lua locul una alteia,
1$i pot asuma intensitJti diferite, iar cind realitatea refuza satisfacerea
uneia, se poate gasi compensare in satisfacerea celeilalte. Ele reprezinta un fel de retea de vase comunic8nte, in pofida subordonilrii lor
287
288
a fast procreat de tata sau pentru CEl a fost conceput de mama ?Arhbele
CDrtdi1;iisint la fel de indispensabile, imi yeti spune pe buna dreptate.
earn a;;astau lucrurile ;;i in ceea ce prive~te etiologia nevrozelor. Din
1=il::ct de vedere etiologic, afectiunile nevroticEl pot fi rinduite intr-o serie
:~ care cei doi factori, constitutia sexuala ;;i influentele exterioar@ sau,
dad preferati fixatia libidoului ;;i privatiunea, sint reprezentate ina;;a
f C1 incH parte a unuia dintre ace;;ti factori cre9te pe masura ce a celuilalt:
scade. La unul din capetele acestei serii se gasesccazurile extreme despre
care veti putea afirma eu certitudihe ; data fiind dezvoltarea anormala a
libidoului lor, ace;;ti oameni s-ar imbolnavi oricare ar fi evenimentele exrerioare ale vietii lor 91 chiar daca aceasta ar fi lipsW'i de accidente. La
celalalt capat se gasesc cazurile despre care, dimpotriva, puteti spune ca
balnavii ar fi scapat sigur de nevroza daca nu s-arfi aflat in cutare sau
cutare situat~e. In cazurile intermediare ne aflam in prezenta unorcomblnatii, in a9a fel incH unei parti din ce In ceniai mari a constituti~i
sexuale predispozante Ii corespunde 0 parte din ce in ce mai mica
influentelor nocivesuferite
in cursul vietii, ;;i invers. In aceste
cazuri,constitutia sexuala n-ar fi produs nevroza tara interventia inriuririlornoclve, iaraceste inriuriri nu ar fi fost urmate de un efect traumatic daca conditiilelibidouluiar
fi fostaltele. In aceasta serie pot, 1a
nevoie, sa recunose 0 oarecare predominantaa rolului factorilor predis. pozanti, darconcesia mea depinde de limitele pe care Ie yeti atribui nervozitatiP).
Va propun sa dam acestor seriide fenomene denumirea de serii compLernentare, prevenindu-va ca vom avea prilejul sa stabilim 9i aIte serH
asemanatoare.
Tenacitatea cu care libidoul adera la anumite directii si la anumite
obiecte, viscozitatea libicloului, ca sa zicem aE;)a,neap~re 'ca un factor
independent, variind de la un individ la altul :-;iale carui cauze ne siht
total necunoscute. Daca nu ne este permis Sa subestimam rolul sau in
etiologia nevrozelor, nu trebuie nici sa exageram intimitatea raporturilor
sale eu aceasta etiologie. Observam 0 atare "viscozitate" a libidoului, a carei eauza ne este, de asemenea, neeunoscuta, in numeroase imprejurari, 1a
omul normal 9i, in ealitate de factor determinant, 1a persoane1e care,
infr-un anumit 'lens, alcatuiesc 0 categorie opusa aceleia a nervo;;ilor : 1a
perver9i. Se;;tia ehiar9i inainte de psihanaliza (Binet) ca adesea este posibH sa descoperim in anamneZel perver9ilor 0 impresiefoarte veche determinata de 0 orientare anormala a instinctului sau de 0 alegere anormala
a obiectu1ui 9i de care libidou1 perversului ramine ata;;at toata viata.
~i\desea ne este cu neputinta sa spun em .ce face ca aceasta impresie sa
devina capabila de a exercita asupra libidou1ui 0 atractie atit de puternidi. Va voi prezenta un caz pe care I-am observat eu insumi. Un barbat,
pe care organele genitale 9i toate celelalte farmece ale femeii il lasa
astazi indiferent si care traieste totusi 0 excitatie sexuala irezistibili.'i la
vederea unui pici~r. de 0 anu~ita forma, de aItfel nu dezgolit, i:-;iaminte;;te de 0 intimplare prin care a trecut pe cind avea ~aseani 9i care a
jucat un rol hotaritor in fixatia libidoului sau. Statea a;;ezat pe un taburet
linga guvernanta sa, care trebuia sa-I dea Q lectie de engleza. Ciiuvernanta,
o fata batrina, uscata, urHa, cu ni9te ochi alba;;tri apo;;i :-;iCll nasul cim,
avea nu 9tiu ce la un picior pe care, din aceasta cauza, 11incaltase in2)
19 -
"die Grenzen
cd. 404
tr-un papue de eatifea ~i-l tinea intins peo pernita. Coapsele Ii.' crall
totu~i aeoperite in moaul eel mai decent. Toemai piciorul slab, tendino.'>,
ca aeelaa1 guvernantei, a devenit, dupa 0 tin11claincercare de activitate
.sexuala normala, unicu1 sau obieet sexual, iar omtll nos1ru era atras in
mod irezistibil de Ull asemenea pieior, mai ales daca aeestuia i seaai'\ugau ~i alte trasaturi ca1'e-i aminteau de guvernanta engleza. Aceasta
fixatie a libidou1ui. a fikut din e1 nu un ne'1rotic, ci un pervers, ceea
ce noinumim Un fetisist adorator de picioare. Dupa cum'1edeti cu toate
ea fix*i:'itiaexcesi'1a ~i: in plus, preeoee a libidou1ui eonstituie' ~mfactcT
etiologic indispensabil nevrozei, actiunea- sa se intinde mult dineol0 de
cadml ne'1rozelor. Fixatia constituie,astfel, 0 conditie mai putin decisiva
dedt pri'1atiunea despre care am vorbit mai sus.
A~adai', problema determinarii ne'1roze10r pilre sa se complice. De
fapt, cercetarea psihanaliticane dcz'1aluie un nou factor care nu figun:'Ci~'il
1a pe>
in seria noastra etiologica ~i care apare eLlcea 111al mare evic1cnt2J.
.soanele pe<ieplin sanatoase atin5e pe nea',)teptate de 0 afectiune nevrDHca. Gasim cu regularibte la aceste persoane indiciile "L1-TIei
opozitii de
dorinte sau, cum obi~nuim sa ne exprimam, ale unui conflict psihic. 0
parte a personaJitatli manifesta anumite dorinte, 0 aHa parte se opune
acestora ,?i Ie respinge. Fara un conflict de acest gen, nu exist a neVWZd,
De altfel, nu este aIel nimic ciuc1at. Cunoa;;teti ca viata nOastra psihi:h
,este in mod constantfn'lmintata
de conflicte carora ne straduim s~\ Ie
gasim solutia. Pentru ca un asemenea conflict sa de'1ina patogeh avem'
deci n2voie de canditii speciale, In consecinta, trebuie S{l ne intreDi.lrn
C'Cll'esint aceste condltii, intre ce forte psihice se desfa',)oara aeeste C011fHete patogene, care sint raporturile care exist a intre conflict ~i ceHalti
fact,ori detern1jl'lan~.i.
'
prezintu
cG-i
re-
care"
a privathlnii.
290
I
I,
"Omneniinu
sc hralwse
Ia maturitate
elL momentul
eopHariei Iii aZ tineretii
$i nt~
naui9heazii
pt~r $i simplu
de-a Ztmgul coastei catre batr/nete.
Existii tot atit de
multe probleme
noi de rezoZuat $1 situalii noi de stapfnit in timpuZ aniZor maturipe cite exista. in timpuZ perioadelor
de data anterioare.
lvlaturitatea
are
punctele
sale de tranzitie
$i crizeZe sale. Ea este 0 perioada de dezvoltare
aproape
de compZetii ca .sens cum sint perioadele
de dezvoZtqre ale copiZiiriei $i
actoies(:en,te,i" (How Adults Learn, Association Press, Ne\v York, 1973). (Nota trad.).
294
I-..
.--------
..
--------------
295
XXIII
MQpALITATILE
DE FORMARE A SIMPTOMELOR
Pentru profan, esenta bolii ar constitui-o simptomele, iar insanato;;irea ar consta in inlaturarea acestora. 1\1edicul, dimpotriva, se straduie;;te sa faca distinctia intre simptome ;;i maladie :;;ipretinde ca disparitia simptomelor este departe de a insemna vindecarea. Ceea ce ramine
din boala dupa disparitia sil11ptol11elor.este toemai eapadtatea de a genera noi sim.ptome. In consecinta. yom adopta in mod provizoriu punc-.
tul de vedere al profanului :;;iyom adl11ite ca analiza simptomelor echivaleaza cu iptelegerea bolii.
Simpto!11ele, 1ar noi nu vorbim aid, fire:;;te, decit de simptome psihiee (sau psihogene) ;;i de maladii psihice,. sint, pentru viata privita in
ansamblul ei, acte vatamatoare sau eel putin inutile, acte indeplinite eu
aversiune, care sint insotite de un sentiment penibil sau de suferinta.
Principal a lor vatamare consta inefortul psihie eerut de executia lor
~~;iin acela de care este nevoie pent1'u a Ie combate. In cazul in C8re
avem un proces de forma1'e exagerata de simptome, acest efortdublu
poate .antrena dupa sine 0 asemenea saracie a energiei psihice disponibile lrlcit persoana intercsata devine Incapabila de a mal face fata sarcinil or importante ale vietii. Cum acest eJect constituie mai ales 0 exprcsie
a cantitaW de energie cheltuite, yeti intelege fal'a greutate ca ,,3 fi
bolnav" este 0 notiune esentialmente practica~ Totu;;i, daca va situati
dintr-un unghi de veclere teoretic ~i faccti abst-ractie de aceste cantitati,
yeti putea spune, fara tcama de a fi dezmintiti, ca noi toti sintem bo1navi, aclica nevrotici, dat fiind ca toate conditiile care guverneaza 01'marea simptomelor exista ~i la omul normal.
In ceea ce prive;;te simptomele nev1'otice, ;;tim de-acum ca ele sint _
efectul unui conflict care se declan;;eaza in subiect ccYurmare a unui
.mod nou de satisfacere a libidoului. Cele doua forte care s-au separat se
reunesc in simptome, recondliindu:'se, ea sa zieem a:;;a, printr-un com:"
promis care nu este altcevadecit
fo1'marea simptomelor. Aceasta $i
expJica puterea de rezistenta a simptomului ; el este sustinut de an:;bcle
parti. :;3tim,de asemenea, ca unul din ace~ti doi adversari in conflict este
1'eprezentat de libidoul nesatisfaeut, indepartat de la realizare 'Ii obligat
sa-;;i caute noi modalitati de satisfactie. Daca realitatea searata nemi10asa, chiar 'Ii in cazul in care libidoul este dispus sa adopte unalt obict
in locul aceluia care Ii este refuzat, aeesta Va fi in final silit sa se angajezc pc calea rgresiunii ;;i sa incerce sa-:;;iafle satisfaetia fie in un.a din
structuril.e deja depa:;;ite, fie iritr-unul din obiectele abandonate anterior.
Ceca ce atrage libidoul pe ealea regresiunii sint fixatiile pe care Ie-a
Iasat in aceste stadii timpurH ale dezvoW"iriisale.
Calea regresiunii se separa net de aeeea a nev1'ozei. Cind aeeste regresiuni nu trezesc nid 0 opozitie a eului, proccsul se produce fara nevroza ;;i libidoul obtine 0 satisfactic reali'l, chiar daca nu totdeai..ma no1'206
_-_._------~----~~-~--~~
------''''~."''~.,'.,,~"'''~~~~:'~~,~,~'
maUl. Dar' atunci dnd eul - care controleaza nn numai cOlli?tiinta, ci
~i dille de acces ale inervatiei motrice $i, drept urmare, posibilitatea
realizarii tendintelor psihice -, dnd eul, spuneam, nu accepta acei>teregresiuni, ne aflam in fata unui conflict. Libidoul gase:;;te, ca sa zicem
a'ia, calea blocata 9i e silit sa incerce sa scape intr~o directie in cafe 1$i
poate chelt~i rezerva' sa de energie potrivit cerintelor principiului pHicerii. EI trebuie sa sesepare de eu. Operatia aceasta Ii este inlesnita de
fixatiile pe care Ie-a format de-a lungul dezvoltarii sale 9i impotdva
carora eul s-a aparat de fiecare datacu ajutorul refularilor. Ocupind in
mersul sau regresiv aeeste pozitii refulate, libidoul se sustrage eului ;;i
legilor sale 9i renunta in acela9i timp la orice educatie pe care a primit-o
sub influent a sa. Libidoul s-a lasat calauzit daar atita timp cit putea
nazui intr-o satisfactie, dar, sub dubla presiune a privatiunii exterioare
$i interioare, s-a revoltat impotriva subordonarii $i cugetacu regret 1a
fericirea din trecut. Acestaeste caracterul sau, in fond invariabiL Rc_
prezentarile in care libidoul va investi de acum inainte energia safac
parte din sistemul incon$tientului $i se supun proceselor care au loc 'in
acest sistem, in primul rind procesele condensarii ;;i deplasarii. Ne gasim
aid in prezenta aceleia;;i situatii ca aceea care caraeterizeaza forma rea
viselor. $tim ca visul .ljropriu-zis, care s-a format in incon;;tient in calitate de realizare a unei dorinte imaginare incon$tiente, se love$te fie 0
anumita aetivitate (pre)con;;tienta. Aceasta impune visului incon:;;tient
ccnzura sa, in urma d'treia survine un compromis caracterizat de fo1'malTa unui vis manifest. La fel se petree luerurile cu libidoul, al carui
obiect, expulzat In incol1$tient, trebuie sa tina 5e3ma de forta eului precon~tint. Opozitia faeuta acestui obiect de catre eu constituie pentru
libido un fel de "contraatac" indreptat impotriva noii sale pozitii $1 n
abliga sa aleaga un mod de expresie care poatefi imparta;;it $i de dare
eu.In felul acesta ia na~tere simptomul, care este un produs cqnsiderabil deformat de satisfacerea incon;;tienta a llnei dorinte libidinale, un
. produs echivoc, ales eu abilitate $i avind doua semnificatii diamet1'al
opuse. In ceea ce prive;;te acest din urma aspect, intre vis $i simptom
exis.t2i0 deosebire, in sensu 1 cii in cazul celui dintii intentia preeon$tlenta
vizcaza numai protejarea somnului, neadmitind in con$tiinta nimic susccptibil sa-l tulbu1'e ; ea nu opune dorintei incon$tiente un veto tran:;,ant,
nu-i striga. "Nu !". Dimoptriva, in cazul visu1ui intentia precon;;tienti:l
trebuie sa fie mai toleranta, situatia omuluicare doarme fiind mai putin
amenintata, pentru ca starea de somn reprezinta 0 bariera care supdma
orice comunicatie cu realitatea.
Dupa cum vedeti, daca libidoul poate sa se sustraga conditiilor create
de conflict, el 0 clatoreazii existentei fixatiilor. Prin intoarcerea 1a fixatii,
libidou1 suprima efeetul refularilor $i obtine 0 derivatie sau 0 satisfactie,
cn conditia de a respecta cla1..1Zele
con1promisu1ui. Prin oeolurile sale 'In
spatiul incon$tientului $i al fixatiilor, el rew~e$te finalmente sa-$i proeme
o satisfactie real a, eu toak ca extrem de limitata si abia de 1'ecunoscut.
Voi face doua romarci cu p1'ivi1'ela acest rezultat'final : in primu!' dnd
va atrag atentia asnpra. 1egaturilor strinse care exista aid intre libido
$i inconf7tient, pe de 0 parte. intre con;;tiinta $i realitate, pe. de aHa. cu
toatc Cd la inceput aceste doua cupluri nu crau legate intre ele prin
nid un fir: in al cloilea rind, tin sa va previn, rugindu-va sa nn uitati
ca tot co va voi spune in continuare se refer a in chip exclusiv la 01'marea simptomelor in nevroza istericii.
297
i
t
Unde gase3te libidou fixatiille de care are nevoie spre a-$i croi
drumpe terenul rdularilor? In activiti'ttile $i evenimentele sexualiUitiL
infantile, in tendintele partiale 9i in obiectele abandonate $i neglijate ale
copiliidei. Libidoul revine la toate acestea. Importantacopilariei
este
dubla: pe de 0 parte, copilul manifesti'i pentru prima data imtincte
$1 tendinte pe care Ie aeluce in 1ume in ca1itate de dispozitii native 9i,
pe de aWi parte, sufera influente exterioare, traie$te evenimente acddent::de care trezese 1a activitate alte instinct2 ale sale. Cred ca avem un
de neeontestat sa ac10ptam aceasta diviziune. Manifestarea dispozi~
tiilar lnnascute nu ridica nici 0 obiectiecritic~'\. ima experienta analitici'l
n2 obliga sa admitem eElevenimente pur accidentale petrecute in copi1Eu''1esint capabi1e sa lase in ur111alorpuncte de sprijin pentru fixatiile
libidouluL De altfe1, nu vad aid niei 0 dificultate teore1:lca. Dispozitiile
constitutionale sint in mod incontestabil vestigii pe care ni Ie-au 1;'lsat
tra.irile stramo~ilor' indcpartati ; avem de-a face aici cucaractcristici care
de ins81e au fast dobindite intr-o zi, pentru cl'i fara achizitii nu ar exista
creditate. ,Este oare admisibi1 ca facultatea de a dabindi noi caractere
susceptibi1e de a, fi transmise ereditar sa fie refuzata tocmai generatiei'
pe care 0 avem in vedere? Valoarea evenirnentelor vietH infantile nu
trebuie sa fie, cum S2 face adesea, diminuata in la'foarea evenimentelor
ancestra1e 9i ale maturWitii individului luat in cercebre; faptde
care umplu copiLiria merit3, dimoptriva, a consideratie cu totu1 aparte.
Ele antreneaza ccnsecinte CLlatit mai grave cu cit au lac intr-o perioad{l
in caTe dezvoltarea este incii neterminata, circlU1istanta care favorizeazil
tocl11<iactiunea lor traumatica. Lucrarile llli Roux $i ale aHara aSU;Jra
mecanicii dezvoltarii ne-au dovedit dl cea mai mica leziune, 0 intepfltura
celulare,
de Be,. de exemp1u, aplicata embrionului in timpuldiviziunii
duce la tulburari foartc grave ale dezvoltarii. Aceea9i leziune c,mZdt} hrwi S2U animalului maturizat poate Ii suportata fanl niciun efect
dbiunator.
Fixatia libidoului adultului, pc care am introc1us~o in ecuatia ctiologiC{i.a nev1'02e101'cu titlu de reprezontant al factol'ului constitutionaL
se lasS. acum descompusi'i in aIt) doi factori : dispozitia eredibdl :;:i(11spozitia dobindita in prima copilario. ,stiu ca 0 schema este totdeauTB
bine primitade ceicare doresc sa invct;e. S,l rezum<''tm,deci, rapoI'turile
dinlre divcrE?iifactori, in schema 'de mai jos :
Etiologia nevroz21or = Dispozitie prin + EV~l1in1ente
fixatia
libicloului
accidentale
(traurnCl psihic~i)
Constitutie sexuala
(Evenin1~ntele, vie~ii
preistorice)
Evenimente
din
copiE-trie
1)
Anusthysterie
-dispozitia rnorbidc'i. Satisfactia izvoritc'i din simptom estede natLml biz:ml. Facem abstractie de faptul cti persoana respectivc'i traie~te aceasta
satisfa<::tie ca pe 0 _suferinti'i, plingindu-se de ea: aceasta transformare
"'3te efectul unui conflict psihic sub presiunea carDia sii11ptomul a trebuit
sa se forl11eze. Ceea ce a reprezentat alti'idatc'ipentru individ 0 satisfactie, ii provoaci'i acum rezistenta ~i aversiune. Cunoa~tem un exemp1u
prea. putin spectacu1os, insa foarte instructiv cu privire la aceasti'i transfOI'mare de senzatii. Ace1a~i copil care alti'idata inghitea, 1acom, 1apte1e
din sinul matern, citiva ani mai tirziu l11anifesti'i0 puternica aversiune
pentru 1apte, aversiune pe care educatia n-o poate invinge u~or. Adesea
irceasta aversiune se agraveaza ~i se transforma in dezgust atunci dnd
laptele sau bi'iutura in care s-a amestecat 1apte slnt acoperite de 0 pojghita de caimac. Ne este permis sa banuil11 di aceasti'i pojghita treze~te
amintirea sinului mamei, dorit oc1inioara cu atita ardoare. Trebuie. sa
actaugam, de altfe1, di intre timp a avut loc int;'ircarea, cu actiuFl.ea sa
traumaticB..
Exista insa ~i un alt motiv pentru care simptomele ne par ciudate ~i.
'Ca mijloace de satisfactie libidinala, incomprehensibile. E1e nu ne am:intescdecit ceva de la care a~teptam in. general ~i in mod normal 0 satisfactie. eel mai adesea ele fac abstractie de obiect ~i in felul ..acesta
renunta la orice 1egatura cu tealitatea. Putem afirma c~aavem aid 0 consednta a l'enuntarii la principiul realitatii~i aintbarcerii la prlncipiul
pla.cerii. Dar mai este yorba ~ide 0 intoarcerela un soi de autoerotism
extins, acela care i-a procurat tendintei sexuale primele sale satisfactii.
Simptomele inlocuiesc.- 0 modificare a 1umii exterioare printr-o modifi. 'Care corporala, deci 0 actiune exterioara printr-o actiune ihterioara, un
act printr-o' adaptare, ceea ce, din punct de vedere filogenetic, corespunde
f?i unei regresiwd
cu totul semnificatlve. Nu yom intelege pe deplin
t03.te acestea dedt cu ajutorul unui fapt pe care ni-1 VOl'dezvalui mai
tirziu cercetarile noastre analitice asupra formarii simptome1or. Sa ne
amintim, apoi, ca la fo1'111a1'ea
simptomelor coopereaza acelea~i procese
ale incon~tientului pe care Ie-am vaZut manifestindu-se in cazul formarjl
vise1or, adica condensarea ~i deplasarea. Ca ~i visu1, simptomul repreztnta un _pl'oces ca tiind realizat, 0 satisfactie in maniera infantila, dar
printr-,o condensa1'e dusa la extrem, aceasta satisfactie poate fi cuprinsa
inti'-o singura senzatie sau inervatie, iar printr-o deplasare extrema ea
poate fi limitata 1a un singur i;iiinfim detaliu din intreg complexul libidinal. Nu-i de mirare daca ~i noi incercam 0 oarecare dificultate in a rec1.mOai;ite
in simptomu1 satisfactiei libidina1a banuita :;;imereu confirmata.
V-am prevenit ca veti afla ceva nou. In.tr-ac1evar, este yorba de un
Ineru nu pur ~i simplu nou, ci ~i uimltor ~i tulburator. Cunoa:;;teti faptul
ca prin analiza,. care are ca punct de plecare simptomele, ajungel11 la
identificarea unor evenimente- din-copilarie la care s-a fixat libidou1 ~i
din care sint alcatuite simptomele. Or, uimitor este faptul ca scenele din
copilarie nu sint intotdeauna adevarate. Da, cel mai adesea ele nu sint
adevarate, iar in unele cazuri ele sint chiar cu totul contrare adevarului
istoric. Mai multdecit orice alt argument, aceasta descoperire este de
natura sa c1iscrec1itezefie analiza care a dus 10. asemenea rezultat, fie
bolnavul pe spusele caruia se bazeaza intregul edificiu al analizei ~i intelegere a nevrozelor. Aceasta descoperi1'e este, pe deasupra, extrem de
tulburatoare. Dadi evenimentele din copilarie c1egajate de analiza ar fi
intotdeauna reale, am avea sentimentul ca ne mi~cam pe un teren solid;
301
302
'-.J
>.
'
Printre evenimentele
care figllreazi'i in toate sau aproape in teate
iSTOliile din copili'irie ale nevroticilor sintdtcva
care medta sa fie in mod
sDecial subliniate, data Hind marea lor importanta. Acestea sint :
,:atiile privitoare la raporturile
sexuale ale parintilor,
ademenirea
de
catre 0 persoana adulti'i, amenintarea
cu castrarea. AI' fi 0 gre;;ealcl sa
crcclem ca este aici yorba de inventii fara nid 0 baza reala. Dimpotrivil,
cste cu putinta sa se stabileasdt in mod indiscutabil autcnticitatei1.acestor fapte sUnd de yorba cu rudelc 11'1aivlrstnice ale bolnaviler. Nu
a1'areori aflam, din cxcmplu, ca cutare baietel care a inceput sa se
indecent cu organul saugenital
9i care inc3. nu 91;ie ca acesta csto un
amuzament interzis, este amenintat deparinti
sau de cei care-l
jesc, ca amputarea penisului sau a miinii care a pacatuit. Intrebati, pa1'intii nu ezitil sa reeunoasca faptul, deoarece ei cred ca au procedat bine
intimidinc1u-l pe copil; unii bolnavi pastreClza 0 amintire corecta ~i
con$tienta inlegatura
cu aceasta amenintare,
mai ales daca aceasta a
avut lac intr-o pcrioada cind erau destul de maricei. Daca amcnintarea
cstc proferata de ci'itre mama sau 0 alta persoana de sex fominin, ea
pune pe seama tatalui sau a mcdicu1ui cerinta executarii pedepseL!n
celebru1 "Stuwwelpeter"
al pediat1'u1ui frankfurtez
II 0 f f man n, care
i9i datoreaza farmecul, intre alte1e, profundei il1telegeri a complexelor
sexuale ale copilariei, castrarea este inlocuita prin amputarea degetulni
mare; cn care copilu1 este amenintat pentru obiceiul S2lU de a-I sl;ge .
. Este totu9i neverosimil ca toti. copiii sa fie atlt de des am0nintati CLlcastrarea cum s-ar putea crede de pe urma analizei nevroticilor.
A.-vem
tot dreptul sa presupunem di un copil i~i inchipuie aceasta amenjnt~H'e,
pornind mai intii dola anumitc a1uzii, apoi pentru ca 9tie ca satisfactia
2utoerotica este interzisa ;;i, in sfir~it, SLl,])impresia pe care i-o lasa dcscoperirea organului genital fominin. De asemenea, nu este neverosimil
ca, fie ~i in familiile mai instarite, copilnl, despre care se crede ca est?
incapabi1 sa inteleaga ~?i S2-9i aminteClSCa, sa fi fost martorul unor raporturi sexuale intre piirinti sau alte pe1'soane adulte $i, inte1egind
tlrziu ce a vazut; sa fi 1'eaction8t 1a aeele irnp1'esii. Dar cind. el de~crie
raporturile
sexuale, la care a putut fi ma1'tor, eu detalii prea minutioase ca sa fi putut Ii observate, Silll dnd Ie deserie, cum este cazul
eel. mai -frecvent, ca rapo1'turi nwre ferarum 2), este 'in afa1'a de Ol'ice
indoiala Cd aceasta fantezie se leaga de oj;)servatiile acute asupra actelor de acuplare 10. anima1e (dini) $i ca motivatia se explidi prin stare a
de insatisfactie pe care copilul, care D-a avut dedt 0 impresie vizu21il,
a tr;'iie~tein
perioada pubertatii. Dar cazulextrem
a1 acestei categorii
este acela in care copilul pretinde ca a .observat actele intime ale parintilor, pe dnd el inca nu se nascuse~i se ana in corpu1 mame1. Fantezia refel'itoa1'e la ademenire prezinta un interes apal'te, intrudt
eel
mai adesea este yorba nu de un fapt imaginCll', ci de amintirea unul
evcniment
real. Dal', de9i frecvent, evenin:1entul este mai putin real
dedt s-a1' putea ere de a\'ind in vedere rezultate1e analizelor. Ademenirea de catre copii mai in virsta sau de acee29i vir8ta este mai freeventa
dedt ademenirea de catre adulti, iar clnd in relatarile fetite10r apare
tatal (ceea ee este aproape 0 regula) ca seduci'itor, caracterul imaginal'
al acuzatiei este inafara
de orice dubiu, a~a cum nu "incape nid 0
indoiala in privinta motivului care a determinat-o.
Tocmai prin nasco2)
cirea ademenirii, pe dnd nimic asemanator n-a avut lac, i~i justifidi
in general copilu! perioada autoerotica a activit?tii sale sexuale. SituindU.-f?icu inchipuirea obieciul dorintei sale sexuale in aceastii perioadi:i
indepartata a copilariei, el i~i contracareaza rw}inea de d se fi dedat
masturbatiei.Sa
nu credeti, totu9i, ca abuzul sexual comis asupra copinal' de rudele de sex masculin cele mai apropiate sint un fapt care c
apartine lJl intregime domeniului fanteziei.. eei mai multi anali9ti VOl'
fi t1'atat cazuri in care ac;est abuz a existat cu adevarat ~i a putut fi stabilit de ~ maniera indiscutabi1a ; numai CEl acest abuz a avut locintr-o
perioada mai tirzie dedt aceea in care il situeaza copiluI.
Se crede ca toate aceste evenimente ale copilariei constituie elementulnecesar, indispensabil al nevrozei. Daca aceste evenimente corespund realitiitii, cu atH mai bine ; daca realitatea Ie recuza, ele sint pUismuite dupa cutare sau cutare indlcii 1;>i
completate de imaginatie. Rezultatul este acela9i 9i inciinu ne-3 ost dat sa constatam vreo deosebirein privinta efecte1or, fie ca intimp1arile din copWirie sint un produs a1 fanteziei, fie di ele sint reale. Ayem :;;1 aici unul din acele rapor..,
turl complementare despte care a fost yorba atit de adesea, dar de
aceasta data raportul este eel mai bizar din cite cunow;;tem. De unde
vinenevoiaacestornascociri
9ide unde ia copilu1 .materia1ele necesare ?
Nu putem aveanic~ 0 indoiala in ceea c prive;;te mobilurile, dar ramine
de explicat pentru ce se reproduc mereu ace1ea=?iinyentii, cu caceIa1;>i
continut. $tiu ca riispunsul care-'mi sta la indemina in aceastii privinta
o sa vi se para prea.indtaznet. lVIagindesc, bunaoara, ca aceste fantezii
primitive 3), aeesta fUnd nume1e care Ii se potrive~te, ca de altfel ~i alto I'
cUeva, constituie un patrimoniu filogenetic. Prin aeeste fantezii inclividni se scufunda din nou in viata primitiva atunci dnd propria sa viata
a devenit prea rudimentara. Dupa parerea mea este posibil ca tot ceea
ceni se relateaza in 'cursul analizeiin mod fantezist, anmne ademenirea copiilor, excitatia sexua1a la vederea raporturilor sexuale ale parintHor, amenintarea eu castrarea sau, de preferintii, castrarea, - este
posi.bil ca toate aceste nascociri sa fi fost a1tadata, in fazele primitive
ale familiei umane, realitati ~i ca, dind friu libel' imaginatiei sale, copilul doar sa acopere, cu ajutorul adevaru1ui preistoric, lacunele adevaruIui individual 4) Ade~sea am avut impresia ca psihologia nevrozeloJ!
este capabila sa ne 1amureasca; mai mult 1;>i'mai bine dedt cele1alte
izvoare, asupra fazelor primitive ale dezvoltiirii omuhi.
Problemele pe care. Ie-am tratat ne oblig<'isa examinam mai indeaproape problema originii ;;i a rolu1ui acestor activitati spiritual.e numitii
de multa consideratie, fara a se
,,antezie". Aceasta, 0 1;>titi,se bucura -.,.
avea 0 idee precis a despre locul pc care 11 ocupa in viata psihica. lata
ce va pot spune pe aceasta lema. Sub influenta necesWitii exterioare,
omul este obligat putin Cite putin sa fadi 0 apreciere exacta a realitatii,
ceea' ce il invata sa-si conformeze' conduita 1a ceea ce am numit noi
"principiu1 realftatii"';;i sa renunte, in mod provizoriu sau definitiv,
la diversele .obiecte 1;>iscopuria1e tendintei sale hedoniste, inclusiv tendinta sexuala. Aceasta renuntare la pliicer~ a fost totdeauna anevoioasa
pentru om 1;>inu se realizeaza fara 0 anumita compensatie. In consecinta el ~i-a rezervat 0 activit ate psihica datorita careia toate surse1e
~) "Urphantasien"in
textul origimll. (Nota tract.).
4) "die
lllcken derindividllelZe
Wahrheit" in texh.l
original.
(Nota tract.).
------_
....
_--~-~.--
ae pldcere :;;ito,'1ternijloacele de a doblndi plckerea, 10.care el a renUD-lcmtinuil Si'l existe sub 0 formii care Ie pune la adapost de cerintele
::'2~Et:ltii i7i de ceca c{' numim noi proba realitatii. Orice tendinta 1111G".J.c:~ numaidecit forma care 0 reprEzinta ea fiind satisfilcuta 9i nu ne
lr:.do}m ca complAcindu-se in satisfacerea imo.ginara a dorintclor, omul
L-iie?te 0 satisfactie care, de altfel, nu este eu nimic tulburata de con$l:Enta irealitatii acesteia. In aetivitatea fanteziei sale omul continua
c.::'C-l.
sc''tse bucure, in raport cu constring ere a exterioara, de acea liberL~e 1a care a lost obligat sa rcnunte demult in viat;} sa reala. El a reuturul de forta care ii per mite sa fie altcrnativ un animal care trapl<.'!cerea;}) ~i 0 fiinta rationala. Slaba satisfactie pe care 0 poatf~
rcaliti'itii nu intrc'i in socotcala sa. "Este cu neputinta sa te lipS>ti ae constructii auxilian;", spune undeva Th. Fantane. Crearea tiiriL-:-:,;,tui psihic al femteziei i~i are cchivalcntul
'in instituirea de "rozernaturale" 8col0 uncle nevoile agriculturii, ale coml.1nicatiilor, ale
irdxistriei amcnint;I sa transforme, pina la a-I face de nerecunoscut,
initial al pamintului. "Rezervatia naturala" perpetueaza acea
stEice ptimitiva Fe care sintem siliti, adesea Cll regret, 5-0 sacrificam
P:'2tutindeni necesitatii. In accste rezcrvatii, totul trebuie sa creasca
;:;5 Le dezvolte fiira constringere, totul, chiar ;;i ceca ce cste inutil ,;,i
TaTimul psihic al fanteziei constituie 0 rezervatie de acest fel,
SU,3rasc\
principiului re3litEitii.
Produscle cele I11ai cunoscute ale fantezi(~i sint "reveriile", despre
care am ;;i diseutat, satisfacerea imaginara a unor dorinte Clmbitioase,
gtandioasQ, erotice, satisfaecre cu atit mai completa 9i mai exuberanta
cu, elt realitatca imm.me modestia si rabdarea. Hecunoast2m cu 0 clarib.b:: izbltoare, 'in dc"cste vise in sta're de veghe, esenta ins;}':i a feridrii
imaginare care consta in a face dobindirea placerii indep.endentc} de
&3iE:ntirn.cntul
realitatii. $tiUl Celaceste roverii alciituiesc nucleul :;;iprovisclor nocturne, In fond, un vis noc'turn nu este altceva decii
in stare de vcghe f<-leutmai supIu gratie libert;'itii nocturne a tendin~elor, c1elormat de aspedul din tilTlpul somnulul al activitZ,tii psihicc.
Sh~tt~m ckja familiarizati cu icleea ca reverb nu estc in mod necesar
c~il:?b:mti\, C2 exist;:l reverii incol1<;;ticnte. /\ceste rcverii incoD~tiente
Ii, prln urman:, aiit sursa viselor nocturne, cit ~i a simptomelor
ne'/-eotice.
"Lu-sttic-r';
20 -
Ii:
II
cd. 404
305
~i eu, oricit
aceastanumai
de putcrnica.
citi:'! vremea
306
-~_
..-
----~---__._--_ ~
..
..
Tata tot ceea ce mi-am propus sa va comunic cu privire la forn18re:; simptomelor in ncvroze. Tin ins a sa mai repet inca 0 data, in modul
eel mai explicit, ca tot cc am "'pus nu se l'cfera dedt 1a fOl'marea simpromelor in isterie. Deja in nevroza obsesionala situati'a este difel'Ha,
faptele fundamentale
raminind, de altfel, acelea$i. Rezistentele 1a impulsurile care decurg din tendinte, rezistente despre care, de asemenea, am
yorbit in leg:'itura cu istcri", ocupd in nevroza obsesionali'i primul
si domina tabloul clinic in calitilte de structuri zise "reactionale". Gasim
~celei:u?i deosebiri, ca ~i altele ~i 1112iprofunc!r-" in celelalte nevroze care
inca mai a9teapt[l ca cercet<'irile in privinta mecanismelor
lor de formare S{lfie terminate.
Inainte de a incheia accasUi prelegere. a$ mai dorisa va atrag atentia asupra unei laturi dintre cde mai intcresante ale vietH imaginative.
Exist'), :mume, un drum de lntoarcere care duce de 10. fantezie la realitate: estc arta. ATtistul estc in aeeb~i timp un introvertit care frizeaza
nev1'oza. Animat de impulsuri si de tenc1inte ext rem de puternice, 01 ar
voi sa eucereasca onoruri, putere, bogc\t,ie, glorie, dragostea
femellor.
Dar Ii lipsesc mijloaceJe. De aceea, ca ariee om nesatisfacut,el
i~i 1ntoarce fata de la realitilte ~i 1$i eoncentrec1Za intregul interes, incll1siv
libidoul, asupra dorintelor plasmuite de viata imaginativa,
ceea ce II
poate duce usor 1a nevroz,\. Sint necesare multe cireumstante favose '$tie elt
rabile pentru ~a evolutia sa sa nu ajunga la acest rezultat;
de numero$i sint arti$tii care sufera de 0 stagnare partiala a activita~ii
lor ca urmare a nevro;.;elor. Constitutia lor e posibil sa camporte 0
mare dispazitie pentru sublimare 9i 0 oarecare slabiciune in efectuareo.
refularilor susceptibile sa trangeze conflictul. .$i iata cum artistul
se~te drumul rcalit;}tii. Nu-i nevoie sa va spun ea nu este singuru1 care
traieste 0 viati'i imaginativ2. Domeniul intermediar al reveriei se bUel]!',,"l
de f;vocmC'a gcnerala a oamenilor $i toti cei care sint frustrati cauta
aid campensatie 9i consolare. Dar profanii nu se pot bueura decit de 0
plaeel~e limitata de pc 111'ma fanteziei. Caracterul imp1aeabil al refulari10r10r ii obliga sa se multumeasca ell rare vise in stare de veghe. de
care trebuie insa sa devina con:;;tien~i. Artistul adevarat poate I11s3 mai
multo ]\lai intii e1 Doate eta reveriilor sale 0 astfel de forma incit de
i9i piercl ariee eara~ter personal susceptibil sa-i indeparteze pe
transformindu-le
intr-o sursa de plaeere pentru ceHalti. Artistul se
prieepe, de asemenea, sa Ie infrumuseteze
in a$a fel eEl Ie disimuleaza
complet originea suspect:"t. El paseda, in plus, puterea misterioasa de a
, 1
t' 1 l'
,f' t ..
d 'v
n20~c a .n1acrl~le e G2~2 pL~1~::3l1re$ e In1agl~~a ..LI eJ.R ~ reprCZ211tarn CXlstente 111revenasa
~l cle a ata~a aceSTel reprezentan
a fctnteziei sale ineon:;;tiente un cuantum de placere suficienta pentru a m2sea
sau suprima, in mod prcvizoriu eel putin, refularHe. Cind a izbutit sa
realizeze to ate aces tea, Ie d,l oHara mijloeul de a extrage din nou multumire si consolare din sursele de DIJcere, devenite inaecesibile, ale
prapriului
lor incon$ticnt;
i~i atrag8 "astfel recunoa$terea
9i admir2tia
lor 9i, in final, cueere:;;Te prin fantezia sa ceea ee mai inainte n-a eXlstat
dedt fn fantezie : onorurile, puterca :;;i dragostea femeilor.
>,
-1"
'"
XXIV
NERVOZITATEA
COMUNA
Dupa ee, Ia ultimele noastre intllniri, am dus Ia bun sflri?it 0 sardestul de grea, abandonez pentn, moment subiectul ~i mEt.adresez
dumneavoastra.
Stiu di sinteti neulultunliti. V-ati facllt 0 aWi idee despre ceca ce
treouia sa fie 0 Introducere in psilwnGliza. V-ati a~teptat la exemple
extrase din viata :;;inu Ia expunerea unei teorH. 1mi spuneti ci'i pov-cstindu-va parabola intitulata La parter $i Ia primul etaj, ati sesizat dte
ceva din etiologia nevrozelor, dar CEtregretati ca v-am relatat istorioare
imc).ginare in loc de a va fi cHat observatii fdcute pe viu. Sau, dnd
v-am vorbit Ia inceput des-pre cele doua simptomc, care nu sint ni~te
inventii, Elclndu-va sa asistati la disparitia lor ~i punindu-va sub odli
ra.porturile lor cu viata bolnavului, ati intrev[,zut "sensul" simptomelor :;;iati sperat sa ma vedeti cultivind in continuare aceasta moclalitate
de a proceda. Si iata ca eu prezint in fata dunmeavoastra lungi teorii meI'euincomplete, la care avcam totdeauna ceva de adaugat, operind eu
notiuni pc care nu vi Ie-am impaI'ta;dt in prcalabil, trecind de la expunereLl clescriptiva la concept-ia dinamicii ;;i de la aceasta 1a conceptia pe care
am numit-o "cconomicii". Sintcti indrituiti sa ma intrebati daca, printre
cuvintele pc care Ie-am intrebuintat, nu erall uncle cu aceca:;;i semnifi~i care crau folosite alternativ cloar din m.otive de cufonic. N-am
intreprins nimic spre a va lamuri in accasta pdvinta ; in loc de accasta,
am flcut S8 apara in ata dumneavoastra puncte de vedero cuprinzatoare,
ca acelea ale principiului placeI'ii, prindpiului realitatii ~i patrimoniului
ereditar filogenetic; :;;i,in loc de a va Ii intI'oc1us in eeva, am felcut s;l
tresca prin fata oeh11or dumneavoastra un dam.eniu care, pe masura ce
era evocat, se indeparta tot mai mult.
De cc n-am inceput introclucerea in teoda nevrozelor prin expunerea
a ceea cc ~titi dumneavoastra in~iva in legatura cu nevrozele, a ceea ce
de multa vreme va treze~te interesul? De ce nu am inceput prin a va
vorbi despre natura deosebitii a nervo~ilor, despre reactiile lor incomprehensibile in raport cu ceilalti oameni 9i in raport cu influentele exterioare, despre iritabilitatea lor, !ipsa lor de prevedere :;i de adaptare?
De ce nu v-am cali'iuzit putin cite putin de la intelegerea problemelor
legate de manifesb'ir11eextreme i?ienigmatice ale nervoziti'itii ?
Nu contest faptul ca doleantele dumneavoastra sint intemeiate. Nu-mi
fae iluzii asupra calitatii artistice a expunerii me1e, pina intr-atlt incit
S8, atribui un farmec deosebit fiediruia din clefectele sale. Sint de acord
die ar fi fast mai profitabil pentru dunmeavoastra
dacii a~ fi procedat
aHfel dedt am fi'icut-o; de altfel am ~i avut 0 asemenea intentie. Dar
nu totcleauna este u90r sa-ti realizezi intentiile, chiar ~i pC' ccle mai rezOI1Llbile.Exista in insu;;i subiectul pe care i1 tratam ceva ce ne porun-
dni.'!
308
prezinte sub un- aspect care 11u-i apartine. De altfeL eul nu indrazne~te
lntotdeauna sa se SUD1.1n&
accstei incel-cciri 21 cste obligat sa recunoasdi
faptul ca 1n simptOl~1ele nevrozei
obsesion'ale e1 simte ridicindu-i-se
ilnpotriva forte straine, de care nll se
declt ell gre1.Jtate.
}\cei care, 11el~isinch~1-se descuraj8ti de clceste ~-lvertisl11ente: iau falsele indicatE ale eul1.1i drept moned:'"l buni'l, \'01' avea cu sigur2nta $ansa
sa scape de toate obstacolcle care se C?JLUl int('rpretarii psihanalitice a
inconstientului,
sex1.1alitatii si TX-lsivit2tii"cLllui. Ace'stia 'lOr putC:l afirma,
a~a c{m''l:. face Alfred Adler,' c~ pridn; nev1'ozoi 0 'constituie "caracterul
nervos", in lac de a-I fi efectul, $i VOl' fi, de asemcnea, incapabili sa explice
fie ~i cel mai neinsemnat deta1iu al formElrii nevrozelor sau visul eel
mal insignifiant.
1Vfaveti inheba:
"Nu este dcci posibil S2. se tin a S2ama de partea
care revine eului in nervozitate 'Ii in formarea simptomclor, fara a neglija 1ntr-o maniera pre a flagrant a factorii descopcri~i de psihclnolizii ?{(
Intrebare la care raspunc1: "Faptul va fi cu sigurantii po sibil intr-o
zl, clar, data fEnd orientarca psihanalizei, nu prin aceasta trebuie sa
inceapa ea". Putem prezice momentul dnd accasta sarcina se va impune psihanalizei.
Exista nevroze in careparticiparea
eului so manifesta intr-un mod mult mai intens c1ecit in acelca pe care Ie-am studiat pina 1n prezent : numim aceste nevroze "narcisice". Examenul ana!itic al acestor afecti1.1ni ne va permite s2i determinam
cu certitudine
'7i impar~ialitate participarea eului la afectiunile novrotice.
Exista insa 0 atitudine a eului cu privire la nevroza sa care este
atit de frapanta incH ar fi putut fi luaEi 1n consideratie inca de la
inceput. Aceasta atitudine pare a nu lipsi in nid unul din caznri, dar
reiese cu 0 evidenta deosebitii intr-o afecti1.1ne pe care noi inca n-o
cunoastem : in nevroza trauTiwticii. Trebuie sa stiti ca, in determinarea
:;;i il1e~anismul
tuturor formelor de nevroza po~ibile, actioneaza mereu
aceia~i factori, cu 'deosebirea ca rolul principal in formarea simptomelor revine, dupa natura afectiunii, cind unuia, cind altuia dintre ei.
S-ar zice ca avem de~a face eu 0 trupa d~ teatru: fiecare actor, de$i
are rolul sau preferat - erou, confident, intrigant etc. - joaca totw;;i
$i alte roluri dedt cel obi'7nuit. Nicaieri reveriile, care se transforma
in simptome, nu apar eu mai multii claritate ca in isterie; in schimb,
rezistentele sau structurile
reactionale domina tabloul nevrozoi obsesionale ;' iar, pe de alta parte, ~cea ce am numit noi elaborare sec~nclara, referindu-ne
la vis, ocupa in paranoia primu1 loc, in calitate de
delir etc.
In acest fel, 1n nevrozele traumatice,
1ndeosebi 1n acelea provocate
de Grorile razboiului, descoperim un mobil personal, egoist, utilitarist,
defensiv, mobU care, daca este incapabil sa provo ace el singur maladia,
contribuie la declan~area acesteia ~i. la mentinerea
ei atunci cind s~a
structurat.
Acest motiv eauta sa protejeze eul 1mpotriva pericolelora
carol' amenintare a constituit cauza ocazionala a bolii si va face vindecarea i111po~ibila atlta vreme dt bolnavul nn va a\~ea garantia di
acelea'7i pericole n1.1se VOl' mai ivi sau aUt timp dt nu va fi fostcompensat fata de riscurile la care a fost expus.
In toato ce1elalte cazuri analoage, insa, euZ este la fel de implicat in
geneza :;;i persistenta nevrozelor. Am1i'i aratat ea eul contribuie, 1ntr-o
anum ita masura, 1a manifest area simptomului,
acesta avind 0 1atura
prin care of era satisfactie tendintei eului care cauta sa opereze refu310
posl011e.
Sj
311
daca ele sint poate echivalente cu chinurile conflictului, pe care Ie 5n30cuiesc, nu determina mai putin, dupa toate probabilitatile, a agn:n!El'e
a starii de nep1acere. Eul .'11'dori sa S2 debaraseze de ceea ce au in ele
penibil simptomele, fan'i a renunta 1.'1avantajele bolE, insa Ii este eu
neputinta sa obtina acest rezultat. 5e constatel cu acest prilej, fapt ca:n;;
trebuie retinut, ca eul este departe de a fi atit de aetiv pc cit se crede.
Cind, in calitate de medici, yeti avea de ingrijit nevrotici, nn veti
intirzia sa "fonstatati ca cei care se pling :;;ise lamenteaza eel mai r:nult
in legatura eu boala lor nu sint >;icei care se lasa bucuros ajutati, cpunind tratamentului cea mai mica rezistenta. Dimpotriva. Veti intekg'2
insa lesne di tot ceea ce contribuie 1a sporirea avantajelor procurate de
starea morbida va intali in acela:;;i timp rezistenta prin refula1'e 51 ','Fe
agrava dificultatile terapeutice. Avantajului oferit de starea morbid~2
care apare, ca sa zicem a:;;a, 0 data cu simptomu1, trebuie sac-i adauga:Tl
un altul, care se manifesta mai tlrziu. Cind 0 structura psihica de
bolii dureazil de mai mult timp, ea sfiqe;;te prina se comporta en 0
entitate independenta; ea pune in evidenta un soi de instinct de CO?1servare, se instituie un modus vivendi intre aceasta 8i celelalte COnlT-:2cl'timente ale vietH psihiee, chiar acelea care, in fond, ii sint ostne,
rareori ea gase:;;te prilejul de a so face din no1.1uti1a, dobindind in
acesta un fel de j'unc(ic secundai'CL facuta pentru a-i p1'elungi >;i C01:S0Uda existenta. Sa luum, in loc de un C~lZ din ratologie. un cxe:~"-lu
imprumutat ' din viata de toatc zilele. Un bolnav muncltor, care-9i
tiga existenta prin truda sa, devine infirm ca urman:; a unui acddent
profesional. Incapabil sa mai lucreze, i se acorda 0 mica indemnizatie
:;;1,in afara de aeeasta, invata sa-:;;i utilizeze infirmitatea spre a ce:rql.
Existenta sa actual a, extfem de inrautatita, are 1.'1 baza faptul care i-a
zdrobit existenta anterioara. Vindecindu-i infirmitatea, ii yeti lua In
primul rind mijloacele de subzistenta, intrucit ramine de vazut dQ.ca
el mai este capabil sa-:;;i 1'eia vechea munca. Ceea ce, in nevroza, corespunde acestei utilizari secundare a bolii, poate fi considerat ca un
avantaj secundar care se adauga celui dintii.
Trebuie sa va spun in general ca, fara a subestima importanta
practica a avantajului oferit de starea morbida, din punet de vede:re
teoretic nu trebuie sa ne lii.sam influentati de acest fapt. Facind abstractle de exceptiile aratate mai sus, acest avantaj ne face sa ne g'indim la exemplele de "inteligenta a animalelor'l, ilustrate de Oberlander
in Fliegenie BWtter. Un arab strabate, pe eamila, 0 poted strimta. Uiiata
intr-un munte prapastios. La 0 cotitura a potecii se gaS:;;tepe nea~teptate in ra\a unui leu gata sa sara asupra-I. Nici 0 portita de scapare: de 0 parte muntele aproape vertical, de aIta abisul; imposibll
sa fad caJea intoarsa ~i s-o rupi 1.'1 fuga; arabul se vede pierdut. Nu
aceasta este fnsa parerea camilei. Err fu.ce cu ca1aret ell tot un salt in
prapastie '" jar leul ramine eu buzele umflate. Ajutorul dat bolnavului
de nevrozu aduce cu acest salt in prapastie. Se mal poate intimpla ea
rezolvarea conflictului prin formarea simptomelor sa nu constituie dedt
un proces automat, omul dovedindu-se in acest fel incapabil de a ra:spunde exigentelor vietH >;irenuntind sa utilizeze fortele sale superioare.
Dadi s-ar dispune de posibilitatea unei alegeri, ar trebui sa se prefere
o infringere eroica, 'in urma unei. lupte corp la corp eu destinuL '
Trebui.e totu>;i sa va arat ~i alte motive pentru care nu a111 lnceput
expunerea teoriei nevrozelor eu infiiti9area nervozitatii comune. Poate
L
312
ii
1}'
a \Tre1..1nuia din
acele
n12canisme
pSlhice
corn plicate
pe care 18
314
i:
0 suprastructura
pe care trebuie
e,cest 1ucru inca nu-1 putem face.
Ceea ce caracterizeaza
psihanaliza, ca 9tiinta, este mai putin ma:te_"3upra ci"'lrei lucreaza, cit tehnica de care se serve~te. 0 putem, fara
c.-_ ':iclenta
natura, aplica tot aUt de bine la istoria civilizatiei la stUnta
~;;ila mitologie, cIt 9i la teoria nevrozelor. Singm:ul' ei scop ~i
contributie consta in descoperirea incon9tientului
in vlata psiProblemele care se leaga de nevrozele momentane, ale caror simprczulta pi'obabll din leziuni toxlce directe, nu S2 preteaza citu9i
~~C: pLttin la
cercetarea psihanalitica : aceasta neputind da nici a liim1.1~::2 eu privire la ele, treb1.1ie sa se adreseze, in acest scap, investiga\>:1 rnec1ica-biologice. Daca v-am pramis 0 "Intraducere
in teoria n2", ar fi trebuit sa incep prin formele cele mai simple ale nen-ozelor momentane, spre a ajunge la afectiuniJe psihice mai complexe,
COrS2CUtiVC
tulburarilor
libidoului:
incontestabil,
aceasta ar fi fost orc~:~,eacea m8i fireascfL In legatura cu cele dintii ar fi trebuit sa va
tot ceea ce 9tim din diverse surse sau tot ce credem a 9ti 91,
data ajun9i 10. psihonevroze, ar fi trebuit sa va vorbese de psihanaliza
eel de mij10cul tehnic auxiliar
eel mai important din toate de care dispentru c1arificarea acestor sUiri. Dar
.. intentia mea ec;te sa va'
o "Introducere
in psihanaliza",
ceea ce v-?,m 9i prevenit;
ma
lx2Dcupa mal mult sa va conturez a idee clara despre psihanaliza deeit
s,;;,V3. fac sa dobinditi unele cun09tinte cu privire la nevraze, iar aceasta
:T:U scute9te
sa pun pe primul plan nevrozele momentane, subiect e1.1
to tu.l sterH din punctul_ de vedere al psihanalizei. Cred ca alegerea pc
care am facut-o este in avantajul dumneavoastra,
psihanaliza meritind
interes din partea orlc2xei persoane cultIvate, date fiind premisele sale
pl'ofunde :;:i multiplicitatea
raporturilor.
eft despre teoria nevrozelor,
eCt este un capitol
al medicinii, asemanator cu Tnulte altele.
totw;;i. sinteti indreptatiti
sa va, a9teptati sa acordam un an1.1mit
ini:eres nevrozelor momentane. De aItfel sintem obligati s-o facem, fie
91 luind in consider are doar raporturile
eUnice strinse pe care Ie prezintz" ele fata de psihonevroze. Va voi spune, in cOl1secinta, ca deosebim
trei forme pure de nevroze momentane:
neurastenia, nevroza anxioasa
~i ipohondria, Aceasta diviziune n-a fost scutita de obiec~ii. Denumirile
sint curente, dar lucrurile pe care Ie desemneaz2. sint nedeterminate
~i
ince~-te, ]'v1ai sint apoi 9i medicii care se opun oricarei clasificari in
1u1112o.haotica a fenomenelor nevrotice, oridirel stabiliri de unitati elide individualitati
morbide si care n1.1recunosc nici macar clasifiurrea In nevroze mOl~entane 9i psihonevroze. Dupa parerea mea, ace9ti
medici exagereaza ~i nu sint pe dr1.1mul care duce 10. progreso Uneori
aceste forme de nevroza se prezinta pure, insa eel mai adesea Ie gasim
combinate intre ele 9i cu 0 afectiune psihonevrotica.
Aceo.sta din urma
imprejurare nu ne autorizeaza insa sa renuntam 10. clasifiearea lor. Ginditi-va numai la deosebireo. pe care minera1ogio. 0 stabile9te intre mine1'o.1e 9i rod. Mineralele sint deserise co. indivizi, fara indoiala din
cauza ca, adesea ele se prezinta sub forma de cristale, net circumserise
9i separate de mediul lor inconjurator. Rocilese compun din ingramadid de minera1e a caror asociere, departe de a fi accidentala, este fara
niei 0 indoiala determinata
de conditiile formarii lor. In ceea ce prive~te teoria nevrozelor, ;;tim inca prea putine lucruri referitor la punctul
de plecare 0.1 dezvoltarii ca sa edificam pe aceasti'i tema 0 teorie ase __
CC'C:
(>
315
manatoare eu aceea a roeHor. Dar sintem neindoielnie pe terenul 31evarului Incepind sa izolam din masa entitatile elinice pe care le cunoa~tem ~i care pot fi comparate cu minera1e1e.
Exista, intre simptomele nev1'oze10r momentane ~i cele ale psihonevroze10r 0 relatie interesanta, care ofera 0 cont1'ibutie importanta 18
cunoa~terea formadi simptomelor In cazu1 eelor din urmi'l; simptom1Jl
nev1'ozei momentane eonstituie adesea nudeul ~i faza preliminarii a
simptomului psihonevrotic. Observam in mod deosebit aceastJ rel;;;-tje
intre netlrastenie 9i nevroza de transfer numita isterie de convershme,
intre nevroza anxioasa ~i iste:ria anxioasa, dar ~i intre ipohondrie ~i IDTme1e la care ne yom referi mRi departe desemnindu-Ie cu numele de
pa1'afrenie (dementa preeoee $i paranoia). Sa luam ca exemplu celi;:11algia sau durerile lombare isterice. Analiza ne a1'ata di,prin cordensare $i deplasare, aceste du1'eri devin 0 satisfactie substitutiva pent:cu
o intreaga serle de reverii ~i de amintiri libidinale. A fost insa 6 vrem.2
clnd aceste dureri erau reale, in care ele erau simptomul direct 91
intoxicatii sexuale, expresia corporal a a unei excita\ii libidinale_ }\Ta
pretindem ca toate simptomele isterice cuprind un nudeu de acest
,
nu-i mai putin adevarat ea acest eaz este deosebit de frecvent
C1
iste1'ia utilizeaza de preferint;'i, pentru formarea simptomelor sale, tOcY~e
influentele, normale ~i patologice, pe care excitatia libidinali'! Ie ezercita asupra corpului. Ele joaca in acest caz rolul firelor de nisip C21'e
au .determinat acoperirea eu straturi de sidef a cochiliei care adapcste$te animalul. Semnele pasage1'e ale excitatiei sexuale, acelea care .:]110cuiesc actul sexual, sint, de asemenea, utilizate de psihonevroza; 23
materialele cele mai comode ;;i mai potrivite pentru structura
tomelor.
Un alt proces, de acela~i fel, prezinta un interes deosebit din P1.11]Ctul. de vedere a1 diagnosticului ~i tratamentului. La persoanele care,.
de;;i predispuse la nevroza; TIU sufera de nid 0 nevroza declarata, Sf?
intimpla adesea ca 0 alterare corporala morbida, inflamatie sau lez11.1ne,
sa dec1an~eze elaborarea simptomelor, in a~ct fel incH simptomul furnizat de realitate sa devina imediat reprezentantul tuturor reveriilor 1n-con9tiente care a~teapti'! prima ocazie ca sa se manifeste. In cazurile
de acest felmedicul va institui cind un tratament, cind altul, cautl:o'lu
fie sa suprime baza organica, ara a selngriji de zg0111otosulecHficiuc
nevrotic pe care ea n suporta, fie sa combata nevroza care a aparut
ocazional, fara a da atentie cauzei organice care i-a servit de pretext.
Eficienta unuia sau altuia din aceste procedee va putea fi evaluatE::
dupa efectele obtinute, dar este greu sa se stabileasca reguli genera]e
pentru aceste cazuri mixte.
*
,i'~~"<"
XXV
ANGOASA
1)
Ceea ce v-am aratat in capitolul precedent, cu privire la ncrvozit~~t'2;acomuna, este de natura sa va apara ea 0 expunere eu totul in-
317
a angoasei, nimic nu-mi poate fi mai indiferent dedt cunoasterea traiectului nervos urmat de excitatiile care emana din bulb.
'
}Vlai intii de toate, putem vorbi indelung despre angoasa Eir,l a
aminti nimic de nervozitatea in general. Ma yeti intelege fara vreo aWl
explicatie, daca desemnez aceasta teama cu numele de angoasa TeaW
(manifestata
in fata unei primejdii reale), spre deosebire de angoasa
nevToticCi. Or, angoasa reala ne apare ca fEnd un fenomen foane rational si ~on1))rehensibil.
Vom spune ca este 0 readie la perceDerea
~nu1 p~ricol e~terior, c,diea a unei vatamari a~teptate, l~revazute, cA este
asociatEi eu reflexul de fuga ~i, ca, in consecintEi, trebuie s-o consider<'im
ca pe manifestare a instinetului
de conservare. Fatd de care obiecte
~i in ee eonditii se produce teama? Fiere~te, aceasta' depinde in 111.are
masuril de gradul nO~'3tru de cunoa~tere a realitEitii ~i de sentimentul
propriei noastre puteri in fata lumii exterioare. Gasim ca sint natun:;le
friea insp1rag salbaticului
de. vederea un11i tun ~i nelini~tea pe care
e1 0 traie$te cind are loc 0 eclipsa de soare, pe dnd omul civil~zat, care
1?tie sa minuiasdi tunul ~i sa prezica eclipsa nu incearca nici 0 nelinh;:te
In fata acestora. Uneori, toemai faptu1 de a .;;ti prea multe este cauza
angoasei, pentru cli in acest caz perico1u1 est8 previizut din vrerne. Astfel, sa1baticul va fi cuprins de friea zarind in padure 0 urma care-l va
lasa indiferent pe un sh'ain, pcntru ea acea urmli Ii dezvaluieexistenta
prin apropiere a unei fiano, la fel cum marinarul experimentat
\'a privi
cu spaima la nori~orul aparut pe cer, nori90r care nu inseamna nimic
pentru calator, pe cind lui Ii veste$te apropierea unui eidon.
Privind mai indeaproape
fenomenul, sintem obligctti sa spun em ca
afirll1atia potrivit eareia angoasa reala a1' fi rationa1a ~i adaptata unul
seop se cere revizuita. Singura atitudine rationala fate. do amenintarea
unui pericol ar consta in compararea propriilor forte eu gravitate arnenintarii ~i luarea in consecinta a deeiziei fie de a fugi, fie de a se
apara sau eventual do a ataea, ceea ce reprezintEi 111ijlocul eel mai eficaee
de a scipa de pericol. Dar in aceste conditii ntt este loc pentru angoas3 ;
tot ceea ce se "intimplii se va intimpla tot aLit de bine, ~i poate c11io.r :;;1
mai bine, daca nu ar interveni angoasa. Vedeti asUel ca, in cawl in
care spaima devine prea intensa, oa constituie un obstacol care paralizeaza actiunea ~i chlar fuga. De ce1e mai multe 01'1, reactia 1a pericol
este un amestec in care se include sentimentul
de tean12 $i aqiunea
de aparare. Animalul speriat incearca frica $i fuge, dar si.ngura fuga
corespunde scopului ~i nu frica.
Exista deci tentatia de a afir1'na di. angoasa nu csee niciodata rationala. Dar poate eEl ne \Torn face a idee 111a1.exacta dCSl)l'Cangoasa,
8110.lizind mai indeaproape situatia pe care eo. 0 ereeaza. Constatiim, 1'nai intli de toate, ca subiectul esee pregatit fatii de pericol, ceea ce se mani.;.,
festa IJrintr-o exaltare a atelltlei senzoriale ~:i a tensilU1ii rnotriee.
Aeeasta stare de a$teptare ~i de pregatire este inconiestabil
0 stare
favarabi1a, fara de care subiedul ar fi expus unor Url11<'i.rigrave. Din
aceasta stare decurg, pe de 0 parte, actiunea mot1'1c8, fuga mai fntH :;;i,
pe 0 treapta superioara, apararea activa, iar pc de alta parte, ceea ce
tn'iim ca pe 0 stare de nelini;;te. Cu cft dezvoltarea angoasei este mai
i'estrinsii, cu cit aceasta apare claar ca un inceput, ca un semnal. eu
atlt mai mult proeesul care constci in translormarea
starU de p1'egciHre
anxioasa in actiune
se savirseste
mai ralJid
s1 mai netulburat.
In flul
~
,
1
.1.,
acesta, In__ceea ce DlEl1iTl1 nol ango3.sa, starea de prcgatire
1111i Dl)are ca
3]8
"
,
1
t
~'1- d
"',' ;;...,.c, Oil
,,'
un nerlcol grcrv, pe care de-atUY1Cl 111coacc J..-am Tallie
nenUI11cl.Lc"';<..2
:<i.e
;;"1
sub> fonna
urrnare
At
(l In
de m;goas2.. Tocmai
considerabila
a. eX,cit~tiei ~a
J.
angoasa
ere'iterea
,
..
,
AI"
"1' Ie (..
~)'l'a./.la 1,--0"n")
reruperll.. ClrCUla~lel
SInge
III prln omOl
1.8;:,1
LiL-::l c;4
a fast
an.goasa. (de
la latinescl~an319
gustlae,
noast1'e.
"aus seil1er Mutter Leib geschnitten wurde", scrie Freud. (Nota trad.).
fecala expulzata de l1oul-nascut in mOlnentul venirii pe lun1.e.
~~1}\,laterie
(Nota tract.).
!"
"EnVQrtw1gsangst" in textul originnl. (Nota trad.).
320
-~.!
--
cd
321
tam ori de cite ori logodnicul Ii spune ,,;;oricelul meu", scoate un tipat
de groaza cind zare;;te micutul ~i gratiosul animal care poarm acest
nume. In ceea ce prive~tebarbatii carora Ie este teama de strazi :;;i de
piete, nu gasim alta cale de a explica starea lor dedt spunind ca se
comporta ca ni~te copii. Educatia ii incu1ca in mod directcopilului ideea
di trebuie sa evite ca fUnd periculoase situatiile de'-acest gen, iar instIl
nostru agorafob inceteaza intr-adevar sa mai incerce teama daca traverseaza piata in compania cuiva.
Cele doua forme de angoasa pe care Ie-am descris, angoasa de a~teptare, libera de arice legatura, ~i angoasa asociata cufobiile, sint independente una fata de -cealalta. Nu putem spune ca una reprezinta 0
faza mai avansata fata de cealalti'i, ele neexistind simultan dec'it in mod
exceptional 9i accidental. Starea de angoasa generala cea mai pronuntam n1J se manifesta in mod inevitabil in fobii ; persoanele a carol' viata
este otravita de agorafobie, pot fi total lipsite de angoasa de a9teptare,
izvor de pesimism. Este lucru dovedit ca unele fobii, cum ar fi fobia
privind spatiul" fobia privind calea ferata etc. nu se dobindesc decitla
virsta adulta, pe dnd altele, ca fobia de intuneric, de fur tuna, de animale, par sa fi.existat din primii ani de viata. Primele au intreaga semnificatie a unor maladii grave; cele din urma apar ca ni~te' bizarerii, ca
ni9te toane. ~tind cineva prezinta 0 fobie din aceasta din urma categorie, sintem indreptatiti sa banuim ca mai are ~i altele de ace1a~i fel.
Trebuiesa adaug ca trecem toate aceste fobii in cadrul isteriei de angoasa, adica Ie socotim ca pe 0 afectiune foarte apropiata de isteria
deeonversiune 5).
Cea de-a treia forma de angoasa ,nevrotiea ne pune in fata unei
enigme care consta in aceea ca pierdem in fntregime din vedere raporturile care exist.1 intre angoasa :;;i pericolul care ameninta. In ister1e,
de exemplu, aceasti;i angoasa insote:;;te alte simptome isteriee, sau se
poate produce in orice alte conditii de excitatie, in a9a fel incH, a9teptindu~ne la 0 manifestare afectiva, sintem cu totul uimiti observind
teama, manifestarea 1a care noi ne a9teptam cel mai putin. In sfi1'9it,
angoasa se mai poate produce fad nici 0 1egatura ell vreun fel de conditii, intI'-un mod tot aUt de neinteles, atH pentru noi dt ~i pentru bolnay, ca un accest spontan ~i libel', fara a putea fi yorba de vreun perieol sau de vreun pretext a 'carui exagerare sa fi avut ca efect acest
acces. Constatam, in cursu1 acestor accese spontane, ca ansalT1blul caruia
Ii dam nume1e de stare de angoasa este susceptibil de disociere. Ansamblul accesu1ui poate fi in10cuit printr-un simptom unic, de a mare intensitate, cum ar fi tremuI'ul, ametea1a, palpitatiile, senzatiile de sugrumare,
sentimentul general dupa care recunoa~tem angoasa lipsind san fii.nd
abia marcat. .$i totu9i aceste stari pe care Ie descriem sub numele de
"echlvalente ale angoasei" trebuie sa fie in toate privintele, clinic :;;i
etiologic, asimilate angoasei.
Se pun aiei doua intrebari. Exista vreo 1egatura intre angoasa nevrotica, in care pericolul nu joaca nici un 1'01 sau nu joaca declt un 1'01
minim, 9i angoasa reala, care este intotdeauna si esentialmente 0 reactie
la un perkol? Cum sa intelegem aceastii angoasa ~levrotica? Pent~u
5) Nevroza In care siinptomele cele mai evidente sint manifestari
somatic-functional. (Nota trad.).
322
ell
caracter
323
324
'2cn<,:>reaza
angoasa, constituie rezultatul unoI' procese pur somatice. Analiza isteriei$i a. nevrozelor obsesionale ne-a permis sa completam aceasta
concluzie,' dovedindLl-ne ca devierea libidoului ~i angoasa pot rezulta de
asemenea $i ca urmare a refuzului unei interventii din parte a factorilor
:Jsihici.Estc tot ceea l:e cunoa:;;tem despre modul de producere a angoasei 11C'll'otice; daca lucrurile par destul de vagi, nu vad pentru moment
nici \m drum in stare sa ne duca mai departe.
Iheil ':;;i mai dificila pare rezolvarea aItei probleme pe care ne-am
propUs s-o solutionam, accea a identificiirii legaturilor existente lntre
angoasa nevrotica, care rezu1t[l dintr-o directionare anormala a libidoului, :;;i angoasa reala ce corespunde reactiei 1a un pericol oarecare.
S-ar putea crede ca este vorba de lucruri absolut deosebite :;;itotuf;;i nu
dispunem. de nici un mijloc cafe sa n8 permita sa distingem una de
cealalta, in sensibilitatea noastra, angoasa n~ala de angoasa nevrotica.
Legatura cautata apare insa de indata ce luani in considerare opozi~ia
pe care am relevat-o adesea, intre eu :;;ilibido. A$<lcum :;;tim, angoasa
apare" ca rcactic a cului la un pakol :;;iconstitute semnalul care anul1t~i
~i precede fuga; nimk 'nu ne impiedica sa admitem, prin analogie, ci'i.
in angoasa nevrotica eul cauta de asemenea sa se sustraga cerintelor
libidoului, ca se comporta in privinta acestui perkol interior intocmai ca
in fata unui pericol exterior. Aceast':i viziune ne-ar autoriza sa tragem
concluzia ca, ori de clte ori i:;;iface aparitia angoasa, exista 0 cauza pentnl
aceasta. lar analogia poate fi impinsa mai deparate. Tot a~a cum tentativa
dea fugi din fat a un'lli pericol exterior sfirge9te cu oprirea :;;i luarea
masurilor de aparare n~ecesare, dezvoltare? angoasei este intrer'llpta de
formarea simptomelor, carora ca sfir:;;e:;;teprin a Ie ceda locul.
Dificultatea de a intelege aceste raporturi reciproce intre angoasa 91
simptom.e 0 gasim acum In alta parte. Angbasa, care inseamna evadarea
eului din fata Iibidoul'lli, este totu:;;i generata de catre libido. De:;;inu saTe
in oehi, faptul este real; in consecinta, sa nu uitam ca libidoul unci
persoane face parte dinaceasta :;;i nu i se poate opune ca 'un lucru
provenit din exterior. Ceea ce ramine in continuare obscur pentru noi
este dinamica topica a dezvoltarii 31lgoasei, problema de a ~H ce encrgii
psihicc se cheltuiesc in accste imprejurari !,?idin ce sisteme psihiee
provin ele. Nu va pot promitc ca voi dlspunde 1a aceste intreb.'lri, dar nu
VOIT1 neglija urmdrirea
celorlalte doua piste de investigatie 9i, fckind
aceasb, vom cere din nou observatiei directe si cercetarii analitice 0
confirmare a deductiilo1' noast1'e. Ne vom ocupa, 3:;;adar, de aparitia
angoasei la copil $i de provenienta. angoasei hevrotice, asociatc'\cn fobme.
Starea de angoasa este foarte frC'cventa la copil .:;;iadesea estc foarte
greu de spus dac[l cstc vorba de angoasa nevrotici'i sa'll reali'!. Valoarea
distinctiei pc care am putE;.Ci,eventLi:ll, s-o stabilim, ar fi infirmatc'l de
insa:;;i atitudinea copHului. Intr-adevi:1r DC de 0 parte nu este nicidecum
surprjnzator faDtL:lC{lincearca teaIne{ in prezenta unoI' "lJ.ersoanenecunoscute, a uncr sit:Jatii $i obiecte nernaifntIlnite
~i ne" explicam ell
u$urinta aceast;,! reactie prin neputinta :;;i ignoranta sa. Atribuirn deci
copilului 0 inclinatie marcata spre angoasa reala 9i am gasi cu totul
firesc sa ni se spune1 ca copilul a venit pe lume cu aceasta stare de
angoasa, in calitate de predispozitie ereditara.ln
consecinta, copilul nu
ar face decit sa reoroduca atitudinea omului primitiv S1 a salbaticlllui din
zi1e1enoastre care,"date fiind ignoranta :;;ilipsa lor de l;lijloacc de aparme,
Incearca team a in fa~a a tot ceea ce {~steno'll, in iata lucrurilor care astazi
nona ne sint familiare $i nu ne
inspira nici cea mai mica teamu. $i
~
.L
>
325
Ii
ar
intru totul conform cu a:;;tepUirile noast1'e ca fobiile copilului sa fie
~i ele, cel putin in parte, aceleaf,;i cu cele pe care Ie atribuim acestor
faze primare din dezvolta1'ea um.ana.
Nu trebuie sa ne scape, pe de aHA parte, faptul ca nu toti copiii sint
la fel de fricosi si ca acei dintre dinsii care manifesta 0 team.a deosebit;;t
in fata a tot fellil de obiecte ~i de ;ituatii sint tocmai viitorii nevrot.ici.
Dispozitia nevrotidi se traduce a:;;adar, in acest fel, printr-o inc1h).atie
accentuafi'i spre angoasa 1'eala, stare a de angoas[t apare ca stare primara
:;;i ajungem 11concluzia potrivit ci'ireia copUul, iar mai -tirziu adultul,
incearca teama in fata intensiti'itii crescute a libidoului l()r, tocmai pentru
ca ei incearca teama fata de tot ;;i toatc. Aceast[l conceptie echivaleazi'i
cu negarea faptului ca angoasa ia na:;;tere din libido :;;i,cercetind to1te
conditiile angoasei reale, s-a1' ajunge in mod logic 11eonceptia potrivit
careia toemai eon:;;tiinta propriei slabiciuni :;;incputinte, a neinsemnatei
valori personale, dupa terminologia lui A. Adler, ar fi cauza fundamentala
a nevrozei, in cazul in care aceasta con;;tiinta, departe de a s1r;;i0 data
cu copUaria, persistapina 11virsta matura.
Aeest rationament pare am de simplu ~i cte seduditor incH merita sa
ne retina atentia. Cu toate acestea, el nu ar Jace dedt sa dep1aseze
enigma nervozit.'1tii. Persistenta sentimentu1ui de inferioritate :;;i,in conconsecinta, a conditiei angoasei ;;i simptomclor apare in aceast.'1conceptie
Cel un 1ucru aUt de SigUTincH mai curind stare a numita de "noi sanat3.te,
in cazul eft, din intimplare,se realizeaza, ar avea nevoie de explicatie.
Ce ne dezva1uie, ins.'1, observarea atenta a starii de anxictate la copii ?
CopEul mic Incearca teama mai intii in prezenta persoanelor p care
Ie implie.'1. Clt despre obiecte, in calitate a lor de generatoare de angoasa,
ele nu se situeaz.'1 dedt pe ultimul loco Dar copilul nu se teme de
persoanele str.'1ine dedt dincauza intentiilor rele pe care Ie atribuie
acestora :;;i pentru c.'1el campara slabiciunea sa cu puterea lor, in care
vede un pericol pentru existenta, securitatea ~.i crutarea de durere.
Totu;;i, acest copil suspicios, tr.'1ind cu frica 1.1neiamenintari de agresiune
raspindit.'1 in intreg universul, reprezinti'l 0 constructie teoretica putin
fericita. Este mai nimerit sa spun em eElcopilul S2 infrico:;;eaziila vederea
unci fete straine, e1 fUnd obi::;;nuitsa vada acea persoanEI familiara :;;i
iubita care este mama. El inceardi 0 deceptie si 0 tristete care 5e transforma in angoas.'1; fUnd yorba, a$adar, d~ ~m 'libido de~Tenitinutilizabil
$i care, neputind i tinut in acest caz in suspensie, i$i afla derivatia in
angoasa. Desigur, nu in mod intimpHitor in aceasta situatie caracteristica
a angoasei infantile are loc reproducerea, acea conditio a primei stari de
angoasii care insote$te aciul na;;terii, anume separarea de mama.
Primele fobE de situatie pe care Ie observ[lm 11 copil sint acelea
legate de intuneric :;;i de singuratate; cea dintii persist a adesea toata
viata, amindoua avind in comun absenta persoanei iubite, a celei care Ii
ingrije:;;te pe copil, adica mama. Un copU, insp.'1imintat de a se gasi in
bema, 5e adreseaza mi'itw,;iisale, care se afla intr-o incapere alaturatii :
"Tanti, vorbe:;;te, mi-e frica. - $i la ce ti-ar servi, Cd doal- nu ma vezi 'I"
La care copilul raspunde: "Cind vorbe~te cineva se face mai lumina".
Amaraciunea traita in intuneric se transforma astfel in teama fata de
intuneric. Nu este deci inexact sa afirmam ca angoasa nevrotica este un
fenomen secundar :;;iun caz special al angoasei reale : in afara de aceasta,
Ia copilul mic vedem maniff'stindu.-se ca angoasa ceva care are in comun
cu angoasa nevrotica 0 tr<.lsalura esentialii: provcnienta clintr-un libido
326
328
XXVI
~TEORIA LIBIDOULUI $1 "NARC1SISlVIUL"
De repetate ori, ba chiar ~i foarte recent de tot, a trebuit sa facem
distindie intre tendintele eului si tendintele sexuale. Refularea ne-a
dovedit, in primul finel, ca intre {mele ~i ~elelalte tendinte se poate ivi
o opozitie, in urma careia tendintelesexuale sa fie infrinte in m.od formal
~i obligate sa-:;>igaseasca satisfactia prin ocoli~uri regresive. De neinfrint
in fond, ele i~i ana in insa:;;iaceasl.il invincibilitate 0 com.p'nsatie pentru
bi'itiHia pierduta. Am vazut apoi ca cele doua grupe de tendinte se
comporta in chip diferil. fata de aceasta mare educatoare numita llecesitate, In a~a fel incit ele urmeaza cai de dezvoltare diferite $i intretin raporturi diferite cu principiul realitaW. In sfir~it, am putut constata ca
tendintele sexuale se leaga mai strins decit tendintele eului de starea
afectivfl a angoasei, rezultat care apare ca incomplet asupra unui singur
aspect impDrtant. Vom dta, in consecinta, in sprijinui acestui rezultat
faptui demn de notal. ca nesatisfacerea foamei ~i setel, aceste doua instincte
de conservare absolut elementare, nu este niciodati"'turmata de transfarmarea acestar instincte in angoasa, pe cind ~tim ca transformarea in angoasa a libidoului nesatlsfacut este unnl din eno111enelecele mai cunoscute :;;imcli frecvent observate.
Dreptul .nostru de a face deosebirea intre tendinte1e euIui $i tend intele sexuale este, deci, incontestabil. Acest drept se intemeiaza pe ins.'1$i
existentainstinctnIui
sexual ca activitate specifica a individului. Ne
putQLl.1doar intreba ce importanta ~i ce profunzime atdbuim noi acestei
diferentieri. Dar nu yom putea raspunde 1a aceasta intrebare dedt atunci
cind vom stabili deosebirile de comportament Cflrc exista 1ntre tendintele sexuale, in manifestarile lor corporale $i psihice, $i celelalte tendinte
pc care Ie opunem acestora, ~i daca ne yom da ,seama de importanta
consecintlor care decurg din aceste deosebiri. Fire$te, nu avem nid un
temei sa afirmam existenta unei deosebili de natura, de altfel greu de
conceput, intre aceste do1.1agnme de tendinte. Si lma sicealalta desemneaz<'(surse de energie ale Individului, iar ~hestiunea 'de a sti daca nu
cumva aceste daua gr1.1peformeaza una sing1.1rasau dadi exista intre ele
o diferent.'1 esentiaia 9i, daca n1.1farmeaza in. fond dedt unul ~i acela$i
lueru, in cemoment s-au separat, - aceasta problema, dupa parerea
noastra, poate ~i trebuie sa fie discutata nu pornind de 1a notiuni
abstracte, d pe oaza faptelor furnizate de biologie. Asupra acestei
chestiuni c1.1no~tintelenoastre sint inca insuficiente, dar chiar daca am
dispune de destule date, tot nu ne-am ocupa de aceast{l problema, pentru
di ea nu intereseaza cercetarile analitice.
Evident, n1.1cli?tigam nimic insistind, impreuna eu Jung, asupra unitatii primordiale a tuturar instindclor ~j dind numele de "libido" energiei
care 5e manifesta in fiecare dintre de. Cum cstc imposlbil, oricare ar
330
mai potrivit. Dar cuI insu~i, diferltelc domenii din care, se compL:-::E
acesta, structura ~i modul'lor de funetionare, toate aeestea ne ramineE,:I
inca ascunse~i puteam doar sa presupunem ca analiza altoI' tulbuL',r'i
nevrotice ar fi adus oarecar lumina aSUDraacestor lueruri.
, Am ineeput dem:'.llt Sel cxtindem cO~1Ccptiapsihcmalitidi la alt8 aj\>.=tiuni. Astfel, incepind din annl 1908, K. Abraham, ca urmare, a ULLi
schimb de idd eu mine, a cmis teza ca principalul caracter al clenwn:tei
precoce (tr.ecuta printre nevroze) consta in taptul ea ji:eatia libicloulvi
obiecte lipse$tein
isterie $i dementa
din momentul in care el se deturneazfl de la obiecte ? La aceasta intrebare Abraham n-a ezitat Sel raspundi't ca libidoul se dirijeaza spre en
$i ca tocmCli aceastii dirijare reflexive!, acest salt al libidoului ctitre
constituie sursa delirului de grandoClre in dementa precoce. Delirul
caz111
sa facem
de \redere
-dOLlci
teoretic,
remarci.
11arcisislTI1J.l
dOe
333
HATEM
Kann wohl sein! So wird gemeinet,
Doch ich bin auf andrer Spur ,Alles Erdengliick vereinet
Find'ich in Suleika nur.
WZe sie sich an mich verschwendet,
Bin ich mir ein wertes Ich ;
Hiitte sie sich weggewendet,
Augenblicks verWr ich mich.
Nun,mit Hatem war's zu Ende ,Dock shan hab' ich umgelost,feh verkorpre mich behende
In den Holden, den sie kost.. 1)
334
r
deta;;at de obiecte nu este direct patogena ; oare nn 'ledern acest fenomen
produdndu-se de Iiecare data inaintea somnului ~i urmind un drum
invers dupa def?teptare? Animalu1protop1asmic i,?i retrage pre1ungirile,
spre a emite alte1enoi, eu prima oeazie. Dar este eu. totul altceva atunci
cind un proces determinat, extrem de energic, fo1'teaza libidou1 sa se
deta.;;eze de obiecte. Libidoul devenit narcisie nu mal poate regasi
drumu1 careduce
1a obiecte $i toenai aceastcl scade1'c a mobilitatii
libidou1ui este patogena. S-ar spune ca dincolo de un anumit grad, aeumularca libidoului nu mai poate fi supoTtat~l. Ne este permis sa presupUl1em ea dqdi libidoul se deta;;;eaz~lde obiecte, este pentru e<'ieul vec1e
in ilceasta un mijloc de a evita efedele morbicle pc care 1e-ar produce
un libido acumulat in chip excesiv pc terltotiul sau. D.'1.C.3
am intentiona
sa H<e oeupam mai indeaproape de dementa preeoeE.',.v-a;; clemonstra eel
in urma caruia libidoul, 0 data deta,?at de oblecte, gase;;;te ca1ea
atunci dnd vrea sa revina aicL se apropie dcproccsul refu1arii
[;litrebuie conside1'at ca pandantul sau. Ati avea m~li cu seamasenza~ia
ca pd;;,iti pe un pamint cunoscut dadi a;; afirma despre conditiile acestui
prOC25ca sint aproape identice, dupa cite ~tirn pina acum, eu acelea ale
refu12,rii. Conflictul pare sa fie acela;;i $i se desfa,?oara int1'e aceka;;i
Daca rezultatul este dife1'it de acela De care il 00so1"'[.111in
de exemplu, faptul nu poate tine clecit de 0 diferenta de dispoZItIE'. La bolnavii de care ne ocuP2ml ,liei, Danca slaba a dezvoltarii
libidryullli care,. dac[t \raanli11titL fa~e Dosibil[i ~fO~lnarea S1l11pton'1elor,. se
afl~ aiurea, coreSplll1zind IJyobabil fazei narcisIsnlului
prirnitiv, 1a care
'Se inJoarce dementa preeoce in f2za S2 finala. Este absolut rernarcabil
,
.J..
-"
. "
lOrl1)el?
"
C1e para1101a
Sl11t. cl'escrlse
ca
d"
_ellr de
.. persegraIl d
...oare, 1112111a
cd .
.cl04
337
..
339
341
XXVII
TRANSFERUL
Cum ne apropielf1 de sfiqitul convorbirilor noastre, sint sigur ca
simtiti trezindu-se in dumneavoastra 0 speranta, care nu ar trebui insa
sa devina 0 sursa de deceptie. Va spl.meti ca daci'i v-am ciHauzit de-a
lungul ~i de-a lahtl domeniului de cercetare psihanalitic, desigur ea
n-an1 facut aceasta fara a va spune in sfir~;it un euvint referitor la terapeutidi pe care, totu~i, se bazeaza posibilitatea de a practica psihanaliza. Intr-adevar, este eu neputinta sa ocolesc acest subiect, intrucit ar
insemna sa nu va aduc la cuno$tinta un nou fapt, fara de care intelegerea bolilor pe care Ie-am examinat ar ramine eu totul ineompleta.
$tiu ea nu a$teptati de la mine 0 initie1'e in tehnica, a$a incH sa
puteti practica psihanaliza in scop teraDeutic:. \'reti doar S[l stlti care
este 'in general modul de a actiona al pslhoterapiei ~nalitice ~i ~cn:e sint,
cu aproximatie, efectele sale. Ayeti dreptul incontestabil sa $titi acest
ltrcru $i, eu toate acestea, nu va voi spune nimic in acest sens, preferind Si'l va Ias sa gasiti prin p1'op1'iile dumneavoastra mijloace aeest
mod'de actiune ~i aceste eiecte.
Deci refleetati! Cunoasteti acum toate eonditiile esentiale ale bolii,
tnti fadorii car~ intervin' i~ cazul bolnavului. 'S-ar par~a ca nu mai
rail'iine loc pentru 0 actiune terapeutica. lata mai rntH preclispozitia
ereditadl : nn vom vorbi despre aceasta prea des, pentrn ca altii insista
asupra aeestui fapt intr-un mod foarte starHitor, iar noi uu avem de
adaluzat nimic nOli la ceea ce snun ei. Sa nn eredeti totusi ca subestime~ importanta sa; tocmai i.{ ealitate de terapeu'ti slnt'em capabili
sa ne dam seama de fo1'ta acesteia. De artiel noi nu putem sa schimbam
nhnic in aceasta privin~a; in consecinta, predispozitia ereditara ri:imine
dat, 0 farta care impune limita eforturilor noast1'e. Urmeaza apoi
influenta evenimentelor din prima copilarie, carora obi9Duim sa Ie acordam primul lac in analiza; ele apartin trecutului ~i nu putem sa ne
<c:omportamfata de aeestea ca ~i cum ele n-ar fi existat. In sfir9it, sintern in posesia a tot ceea ce am ramit sub denumirea generica de "renuntare reala", toate aeele nenorociri ale vietii care impun renuntarea
]a dragoste, care genereaza mizeda, neintelegerile familiale, casatoriile
nepotrivite, fara a mai vorbi de eonditiile sodale defavorabile 9i de
~'igoarea exigentelor morale sub a CarOl' presiune ne aflam. Fara Indoia1a, avem aici tot atltea cai deschise pentru interventia terapeutiea eidenta, dar in elu1 aeeleia care, dupa legenda vieneza, ar i exercitat-o
imparatul Iosif; interventia binefacatoare a unui atotputernic, a carui
vointa face cn tonta lumea sa se pIece ~i sa dispara toate greuti'itile.
Dar ce sintem noi ea sa introducem 0 ata1'e bineacere in ars.enalul
nastru terapeutic '? Noi in:,;ine ni$te sarmani oameni, socialmente neputincio$i, obligati sa ne ci~tigam subzistenta prin exe1'citiul profesiei pe
342
343
344
'
.L-
larE, in 81, doilea rind. suprimClTea rezistentei care men tine . aceasta 1'efuhu'e?
Cum suprirnam rezistenta ? In acela.;>iIn.od : descoperind-o 9i punind-o
sub privireabolnavUlui.
Pentru di rezistenta provine 9i ea clintr":o refulare, fie chiar din aceea pe care fncercam s-o rezolvam, fie dint1'-o refuwecare
a survenit anterior. Ea se produce printr-o contramanevra
iniViata in vederea refulih'ii tendintei indecente. Deci procedam acum
a$--:1
cum am dorit s-o facem la inceput : interpret am, descoperim 9i lmparta?im bolnavului ceea ce obtinem; de data aceasta, insa, 0 facem
la locul potrivit. Contramanevra sau rezistenta face parte nu din inconfjtient, ci din eul care este colaboratorul nostru, iar aceasta chiar 9i in
cazu1 in care rezistenta nu este constientEt. Ne dam seama ca ne mtilnim aid ell sensul d~.blu al cuvint~lui "incon9tient" : incon9tientul ca
fenomen, incon9tientul en sistem. Lucrul acesta pare foarte c1ificil, 9i
obscur,dar nu este, in fond, aeelaE/i lueI'u? Sintem pregatiti de mult
putru aceasta concluzie~ Ne a9teptam ca rezistenta sa dispara, ca acea
~ontra-manevra sa fie abandonata, de indata ee interpretarea noastra va
fi pus sub ochii euluiatit pe una, cit ili pe cealalta. Cu ce forte opram
n01 in cazurile de genul acesta ? Contam de Ia inceput pe dorinta bGlnavului de a-9i recapata sanatatea, dorinta care I-a decis sa colaboreze
cu noi ; contam apoi pe inteligenta sa, careia Ii acordam sprijinul reprezentat de interventia noastra. Este cert ca inteligenta va putea recunoa:;;te
mai u:;;or rezistenta, gasind 0 traducere corespunzatoare a ceea ce afost
reu1at, daca ii yom oferi reprezentarea fenomenelor pe care Ie are de
recunoscut 9i dedezvaIuit. Daca va voi spune : "Priviti la cer, yeti vedea acolo un aerostat's, 11 yeti gasi pe acesta mult mai 1.1901'
dedt daca
v-a9 spune pur 9i simpiu sa ridicati ochii lacer, tara a va preciza ce
anume yeti vedea acolo. La fel, studentul care prive9te pentru prima
data intr-un microscop nu obs~rva nimic dad. pmfesorul sau nu~i spune
CC' trebuie sa urmareasca.
Avem, apoi faptele. Intr-un mare numar ~de afcctiuni nervoase,in
isterii, nevrozele de angoasa, nevrozele obsesionale, premisele n03stre se
dovedesc corecte. Prin cercetarea refularii, prin dcscoperirea rezistentei,
prin punerea in relief a ceea ce este refulat, reuilim realm elite sa rezolvam problema, sa invingem rezistentele, sa sup1'imam refularea, sa
transformam inconiltientul in con9tient. Apare in acest caz impresia
clara di in legatura cu fiec[lre rezistenta pe care 0 avem de infrint, 0
lupta violent a se da in sufletul- bolnavului, 0 lupta psihica fireasca, pe
acela9i teren psihologic, intre mobiluri contra1'e, intre forte care tind
sa mentina contra~manevra si altele care indeamna sa se renunte 1a
ea. Primele mobiluri sint moblluri vechi, aceleacare au p1'ovocat ~efularea; ia1' printre ultimele se gasesc unele recent aparute :;;i care par
sa rezlove conflictul in sensul dorit de no1. Am izbutit astfel sa 1'eani- .
mam vechiul conflict care a c1us 1a refu1are, sa supunem unei revizui1'i
procesul care parea terminat. Datele noi pe care Ie aducem in favoarea
acestei revizuiri' constau in rememora1'ea de catre bolnav a faptului d
dcdzia sa anterioara dusese Ia lrl1bolnavi1'e, in promisiunea ea 0 a1ta
decizie va deschide calea vindecarii 9i ii demonst1'am ca din morncntul in caTe optase pentru prima solutie intreg ansamblul de conditii S-2
schimbat fundamental. In perioada in care s~a structurat boala, eul era
plapind, infantil :;;i poate ca avea motivele sale sa proscrie 'cerintele
libidoului ca pe 0 sursa de peri cole. Astazi el este 1113iputernic, mai
:346
:?xix;riInentat:;;i, pellnga
acest.ea. are in medic uncolaborawr
fidel
.;i .deV6tat. in .felul acesta avem dreptul sa' ne ailteptamca, rc<:\nimat,
~0nflictul s~-;;igaseasca 0 solutie mai fericita decit 1a. vremea dud se
irrcheiase prin refulare ~i,cu:n1 am .spus, su.ceesuLpe care. ilohtinE:m
ill isterie, in nevrozele de angoasil ~i nevrozeleobsesionale jUstifiea, in
principiu, speranta noastra.
Exist~i totu~i maladii in care,. doilditiile fiindacelea~i, procedeele noastI"e terapeutice nu sint incuminate de succes. Apare, cu toate acestea,
~i aid un conflict initial int1'e eu ~i-libido, conflict care a sfi1'~it, de
asemenea, cu 0 refulare, orica1'e a1' fi, de altfel, caracteristica topica, in
aceste maladE, ca !?i in celelalte, pntem descoperi in viata bolnavilor
punctele precise in care s-au produs ref1.l1arile; a:plicam acestor maladii
acelem;i mecanisme, facem bolnavilor. aceleaf?i promisiuni, Ie venim in.
ajutor in acela~i mod, adidi ghidindu-i prin "reprezentari aduci"itoare
de speranta'" iar intervalul de timp care s-a scurs intre momentul in
,::are s-au produs refularile ~i momentul actual este cu totul in iavoarea
unui deznodamint satisfacator a1 conflictului. Cu toate acestea, nu reuElUn sa indepartam
nid 0 rezistentiJ. ~i nid sa suprimam vreo refulare.
ACqti bolnavi, paranoid, melancolici, cu dementa preccce, ramin 1'efractari tratamentului psihanalitic. Care este pricina? Nu poate i un
deficit de inteligenta; fi'ira lndoiala, presupunem la bolnavii nOf?tri un
:tl1Umit nivel intelectual, insa acestnivel exista cu siguranta la paraD.-oici,abt de priceputi in a realiza combinatii ingenioase. Nu mai putem
incrimina nici absenta unui factor pulsional oarecare. Spre deosebire
de paranoid, melancolidi au cuno$tinta de faptul ca sint bolnavi $i ca
sufera graY, dar aceasta nu-i face mai accesibili tratamentului psihanaHUe. Sintem aid In prezenta unui fapt pe care nu-l Intelegem, astfel ca
31ntem tentati sa ne intrebam daea am inteles bine toate conditiile suc<:esului obtinut In celelalte boli nervoase.
Daca ne limitam la isteridi nostri si la bolnavii atinsi de nevroza
de angoasa., nu va intlrzia sa ni se 'prezinte un alt fapt, p~ntru care nu
,eram nicidecum pregatiti. Obs2rvam Intre altele, in scurta vreme, ca
bolnavii se comporta fata de noi intr-un fel cu. totul bizar. Pe dnd noi
'f::redeam ca am trecut 111 revista toti factorii de care trebuie sa se tina
seama in cursul tratam.cntului si a fi facut tot aUt de clara si de evi;denta, ca 0 formula matematica' situatia noastra in rapo1't eu paeientul ;
aaia constatind ca in calcul s'-a strecurat un element de care nu am
:tinut cant. Acest element. nea~teptat fiind susceptibil de a se infati~a
'Sub forme multiple, voi incepe prin a va descrie aspectele cele mai
1:recvente ~i maiu~or de inteles.
Constatam 1nt1'e altele ca bolnavul, care nu trebuie sa caute altceva
cdedt a ie$i1'8din eonflictele sale dureroase, manifesta un interes aparte
pentru persoana medicului sau. Tot ceea ce tine de acesta pare sa aiba
mal mare importanta dedt propriile sale interese $1 Ii deviaza atentia
de la boala sa. In consecinta, raporturile care S8 stabilese 1:nt1'e medic
~i bolnav slnt, pentru dtva timp, ioarte agreabile; bolnavul se arata
deo~ebit de prevenitor, se straduie~te 8a-;;i marturiseasca recl.mo~tinta ori
de cIte ad a poate face ~i ne dezvaluie ginga$ii $1 trasaturC de caracter
pe care poated
nu i Ie-am fi banuit. EI sfir;;e;;te pTln a in spira a opime favorabila medicului si aeesta binecuvinteaza inUmplarea care i-a
prilejul sa vina 111 aj~torul unei personalitati en toful rel~13.rcabile.
Daca medicul are oeazia sa stea de yorba eu cei din anturajul bolnavului,
..
347
348
:':'.~ya oatitudine
ea aVeII1
reCU1103.f?tC111
de-a face
CL1_Lll1 fe110111ell
care
prezi11ta
rap or-
3xe 0 alta
latenta
::;.i
a fast
t.ralls-
la 0 IJrietei11ei11c1cstrLlctibila~
idE-ala,' f{u'a rlinlic. se11zuBJ
feTl1el 2)till sa subli1112Ze transferul
~i sa-l lY10dele?:e pln~
el CEVct "\liabil; la alte ren1ei e1 s rnaI1if{3sta lntr-o 'fOrn18. brllta,
on.d, 111SEt,este \lorba l11ereu
~eel ll1ai adesea in11JOsi1Jil~1.
~ ..
eEL Lillele
:fa.ce dill
l1CiU_~
c3zul
~;p~~~;~~~;~;
~:1~~r~:nt~~X2
l~:~~~~ii~ii
so~~Ie~
~~~~:ti~ia
s~~~~:fe~
de
situatia este aceeasi ca ill cazul fen1eilor. Ei pre7J11ta acela~i
LC:V?Et:m,?nt fatEl de l11edic.
lsi fae aceeasi
exagerat~i desnre caliceea c~ tine de ~l
sint
sale, pc;rticipa 1a f~l de insufletit 'la
eEl :?i fen1eile, pe toti cei care
Sillt apropiati lri viata
de
zilele. Fornlc Sllblh11e ale
de la barbat la barb at
SIK'Lt co. atlt rHai fl'ecvente
~i prctel1tiile
S'Xl.wJe directe ell (J.tlt 111ai rare
ii
"'
349
"
eu cit hornosexualitatea manifesta joadi la individul respectiv tiJJ Edt
mai putin important in raport eu utilizarea altor fattori constitutivi ai
instictului. La pacientii de sex: barbatese, medicii' observamai adespCl
dedt la femei 0 forma de transfer care, la prima vedere, pare a :H 'in
contradictie eu tot ee am aratat p1n.1acum : transferul ostil sau nef?)tiv,'
Sa notam mai Intii ci'i transferul se manifesta la pacient de la incepntul tratamentului 1;)ireprezinta dtva timp resortu1 eel mai solid a1 rfl"UUcii analitice. Faptul nu este sesizat $i nu avem de ce sa ne preon~pRIE
de e1 atit timp dt actiunea sa se efectueaza in beneficiul analizei urmarite in comun. Dar de indata ce el se transfornia in rezistenta, ne cap~
teaza intreaga atentie 1;>1
constaUim ca. raporturile sale cu tratamentul
5e pot schimba in doua punde diferite $i opuse : in primul rind, atitudinea de tandrete devine aUt de puternica, semnele originii sale ssxuale devin aUt de nete Incittrebuie sa declan~eze Impotriva oi C Jf'zistenta interna: in al doilea rind, putem avea de-a facecu transfermarea sentimentelor de iubire in sentimente ostile. In general,
mentele ostile apar intr-adevar mai tirziu dedf sentimentele de
indaratul earara ele se aseuna; existenta simultana a unora $i a Elton;;
refleeta din plin aeea ambivalenta a 5entimentelor care apare in mo'->
joritatea relatiilor noastre eLl ceHalti oameni. Ca ~;i sentimentele de iubire, 52ntimcnte1e ostile sint un SClTlnde ata9ament afectiv, d98 CUD:
sfidarea si obedienta exprima sentiment1.11de c1enendenta, desi ell aiutorul uno~' semne c~ntra;:'e. Este incontestabil ca ~entime~tele ~stile f~t[k
de medic merita, de asemenea, numele de "transfer", deoarece situatla
creati'i de tratament nu ofera Did un oretext suficient oentru fOrmaTE-a
lor; de aid necesitatea de a admite U~1transfer ngati~, care ne dO"ide9te ca nu ne-am ingelat in rationamentele noastre cu privire 13 1rm15-ferul pozitiv sau de sentimente de dragoste.
,
De unde provine transferul ? Care sint greutatile pe care nile face 'f'
Cum putem depa9i aceste greuti:lti? Ce beneficiu putem dobindi, in
final, de pe urma transferului? Intrebari can;' nn pot fi examindc in
detaliu dedt in conditiile 1.1n1.11
invatamint tehnic al analizei si 0(' cart? idle
voi multumisa Ie ating daar in t~eaci1t, astazi, 5e inteleg~ ~8 nu '.cm
ceda cerintelor bolnavului care decurg din transfer; a1' fi ]'n88. 2b~1JTd
sa Ie respingem inamical san en m1nie. Vom depaf?i transfcrul die;", 11.
vom dovedi bolnavului casentimentele sale, in loc de a fi produse de
situatia actuala sau de a se apliea persoanei mediculuL nu fae d.ecl1;
sa reproduca 0 situatie in care el S-(;1 - an at altadatiL
sHim 8stiel sa s
ridice de 1a aceasta reproducere la amintire. Cind obtinem 3cest J2u1tat, transferul, tandru san astil, care parea sa constituie 0 grav3 2menintare Cll privire 1a succesul tratamentului, pune in miinile noastre cheia
eu ajutorul e<'ireiaputem deschide compartimentele eele mai ferecate ale'
vietH psihice. A~ dori totu~i sa va spun citeva cllvinte spre a risipi posibila dumneavoastra uimire in Drivinta acestui enomen sUfPrinzator. Intr-adevar, sa l1U uitam ca_ bo~Ja pe' care 0 analizam nu "col1stituic nn
fen omen definitiv conturat, rigid, ~ci este totdeauna in curs de
.
:;;i dezvoltare, intocmai ca 0 Hinta vie. !nceputul tratamentului
nu }June
capat acestei dezvoWiri, d, atunci cind tratamentul a reu1;>itsa puna i3ta~
pinire pe bolnav, constatam ca toate neoformatiile bolii uu se m.2i 1'13porteaza dedt la un singur aspect, anume r~latiile dintre padent
medic. In felul acesta transferul DOate fi comnarat cu stratul intermedial."
dintre tnmchiul ~;ieoaja copacul~ji, strat car~ poate constitui Du~ct,-d de
Ii
350
"
MEt
\7"-EtlD
fagadlJit,
Int.re
ini-
23 -
cd. 404
---------------~~~~~~~~~c
__'_"_
..__
'~!
XXVlII
TERAPIA PSIHANALITICA
Cunoa~teti tema expunerii noastre de azi. M-ati intrebat de ce nu De
slujim, in psihoterapia analitica, de sugestia direct.?i,din moment ce reClinoatltem ca influen1a noastra 5C sprijina esentialmente pe transfer, adidi
pe sugestie ~i, tinind seama de acest 1'01 predominant atribuit sugestiei,
ati emis indoieli cu privire la obiectivitatea descoperirilor noastre psihclogice. V-am fagaduit un raspuns in detaliu.
Sugestia direda este 0 sugestie dirijata impotriva simptomelor, este
lupta intre autoritatea dumneavoastra ~i ratiunile starU morbide.
Recurgind la sugesUe, dumneavoastra nn va preocupati de aceste ratiuni,
ci doar Ii ce,reti bolnavului sa inceteze dea ~i Ie exprima prin simptome.
Putin intereseaza in acest caz ca. scufundati sau nu bolnavul in hipnoz8 .
Cu perspicacitatea sa caracteristica, Bernheim remarcase de altiel cd
sugestia constituie faptul esential in hipnotism, hipnoza insa9i fiind I.U1
efect al sugestiei, 0 stare sugerata, iar el a pr?cticat' de preferinta
sugestia in stare de veghe, susceptibila sa dea aeelea9i rezultate ca sugestia in conditii de hipnoza.
Or, in aceasta problema, ce va intereseaza eel rnai mult, datele experientei sau eonsideratiile teoretice? Sa incepem cu eele dintii. Am fost
elev~ll lui Bernheim, 'a1 carui curs I-am urmat la Nancy in annl 1899 Eli
a dirui carte asupra sugestiei 1) am tradus-o in limba germana. In acei
ani am aplieat tratamentul hipnotic, asociat mai intH eu sugestia de
aparare ",i apoi cu explorarea pacientului dupa metoda lui Breuer 2). Am
deci suficienta experienta ca sa vorbese despre efedele tratamentului
hipnotic sau sugestiv. Daca, potrivit unui vechi dicton medical, 0 terapeutica idealii este aeeea care actioneaza rapid, cu certitudine 'Ii nu esie
dezagreabila pentru bolnav, metoda 1ui Bernheim indeplinea eel putin
doua dinaceste conditii. Ea putea fi aplicata rapid, mult mai rapid dedt
metoda analitica, fara a-I cere bolnavu1ui nid eea mai mica .JJstenea1a,
fara a-I pricinui nid un necaz. Pentru l':'1edicera plictisitor pe parcurs sa
recurga in toate cazurile 1a aee1ea9i procedee, la acela~i ceremonial, spre
a pune capat existentei simptomelor eelor mai variate, fi'ira a-,!i putea
da seama de semnificatia ",i de importanta lor. Era 0 munea de salahor,
fara nici un atribut $tiintifie, amintind mai cmind de magie, de exorcism,
de prestidigitatie, eu toate acestea munea era faeuia, pentru C3_ era in
joc interesul bo1navului. Dar a treia conditie lipsea aeestei metode, care
nu era sigma sub nid un craport. Aplicabila la unii, ea nu putea fi aplicata
1) Se refera
la lucrarea Hypnotisme, suggestion_ et psychoterapie (198Q},pe care
a tradus-o in limba germana cu titlul Neue Studien iiber Hypnotismus, Suggestion
und Psychoterapie (lS92}. (Nota trad.).
2) A se vedea amanunte
in acest sens in : S. F r e u ct, Prelegeri de psihanaliza,
in vol. de fate., p. 367 i;d urm. (Nota trad.).
354
aitDra, ea se arata foarte eficace pentru unii, putin eficace pentru al~ii,
fara a se fi :;;tiut de ceo Dar eeea ce era 9i mai suparator decit aceasta
incertitudine capricioasa a procedeului, era instabilitatea efectelor sale.
Dupa citva timp se Inregistra recidiva bolii sau 'inlocuirea acesteia ell
alta. Se putea recurge din nou la hipnoza, dar autoritati competente prevenisera ilnpotriva recursului frecvent 1a hipnoza : se risca sa se aholeasc;a independenta bolnavului 9i crearea unei obi$nuinte, ca in cazul
unui narcotic. Dar chiar in acele cazuri, e adevarat rare, in care, dUp~1
oareca1'e eforturi, se 1'eugea sa se obtina un succes complet 9i durabil,
nu 5e cuno:;;teau conditiile acestui rezultat favorabil. Am V8.zut reproduoindu-se 0 data ca atare 0 stare foarte grava, pe care reu9isem s-o suprim
complet eu ajutorul unui seurt tratament hipnotic; aceasta recidiva survenind in perioada in care bolnava Incepuse sa ma urasca, am I'ew;>itsa
obtin 0 noua vindecare $i mai completa, atunci dnd ea a revenit la seniimente mai bune fata de mine; dar 0 a treia recidiva s-a declarat in
momentul in care pacienta mi-a devenit iara~i ostila. 0 aIta dintre bolnave1e mele pe care de mai multe ori am reu9it s-o eliberez prin hipnoza
de crizele ei de nervi, s-a aruncat deodata de gitul meu pe dnd ma pregiiteam sii-i dau ingrijiri in cursul unei crize deosebit de violente. Fapte
de acest gen ne obliga,fie di 0 vrem, fie ea nu, sa ne punem intrebari
referitoare la natura 9i originea autoritatii sugestive.
Aeestea sint faptele. Ele ne dovedesc eElrenuntind la sugestia directa,
nu ne lipsim de ceva indispensabil. Permiteti-mi acum sa formulez pe
tema aceasta citeva consideratii, Aplicarea hipnoterapiei nu impunebolnavului 9i medicului dedt un efort neinsemnat. Aceasta terapeutica se
aeorda in mod ideal eu anreeierea nevrozelor asa cum se mai face ea in
majoritatea eereurilor medicale. Medicul Ii spune nevroticului : "Nu va
lipse:;;te nimic, ceea ce va supara nu este dedt de natura nervoasa 9i
prin citeva cuvinte va pot suprima numaidecit tulburarile". Conceptia
noastra refuza insa sa admita c13.s-ar putea ca printr-un mic efort sa
5e mi$te din loc 0 stlnc13.,atadnd-o direct $i fara ajutorul unui instrument
special. In masura in care conditiile sint comparabile, experienta ne araia
ea acest artificiu nn reuge9te mai mult in nevroze dedt in mecanica.
$tiu cu toate acestea ea acest argument nu este inatacabil, ea exista 91
"decontari" (es gibt aucsh "JlusZC:sungen{() ..
Cuno9tintele pe care Ie-am dobindit gratie psihanalizei ne permit sa
descriem a.proximativ It''l felul urm13.tor deosebirile existente intre S11gestia hipnotica 9i sugestia psihanalitici'i. Terapeutica hipnotica ineearca
sa aeopere 9i sa mascheze ceva in viata psihica, pe cind terapeutica psihanalitica, dimpotriva, incearca sa"'dezvaluie acest element 9i sa~l indep13.rteze. Cea dintii actioneaza ea un procedeucosmetic, cealalta ca un procedeu chirurgical. Prima utilizeaza sugestia pentru a interzice simptomeIe,
eonsolideaza refularile, dar lasa neschimbate toate procesele care au dus
la formarea simptomelor. Dimpotriva, terapia psihanalitidl; atunci dnd
S2 afla in. prezenta confIictelor care au generat simptomele, cauta sa
mearga pina la radacina ~>ise sluje9te de sugestie ca sfi modifice in
sensul dorit de ea deZlloc1amintul acestor conflicte. Terapia hipnotica lasa
pacientul inactiv :;;ineschimbat, prin urmare far a mai mare rezistenta in
fata unei noi cauze de tulburari morbi de. Tratamentul analitic impune
medicului 9i bolnavului eforturi penibile tinzind sa depageasca rezistentele interioare. Cind aceste rezistente sint invinse, viata psihica a padentului este transformata in chip durabil, ridicata la un grad de dezvoltare superior 9i dispune de protectie impotriva oricarei noi tentative
355
.
patrJgene. Tocmai lupta impotriva rezistentelor constituie sarcina e,;enpala a tratamentului analitic, iar aceastEi sardna ii incumba bolnavului,
ciiruia medicul Ii vine In ajutor prin sugestie, actionind in sensul educarii
acestuia. In acest fel, s-a afirmat pe buna dreptate cil tratamentul psihanalitic ar fi 0 arta a posteclucatiei ~D.
Sper ca am reuqit sa va fac sa intelegeti prin ce sedeosebe~te modul
nostru de aplicare a sugestiei in scap terapcutic de singurul mod posibil in terapeutica hipnotici'i. Datorita reducerii sugestiei la transfer,
puteti intelege qi cauzele inconstante1 pe care am con'3tatat-o in tratamentul hipnotic, pe clnd tratamentul analitic poate fi calculat pina la
consecintele sale ultime. In aplicarea hipnozei, actiunea noastri'i depinde
de gradul capacitatii de transfer prezentate de bolnav, fara ca Hai sa
putein exercita vreo influent3. asupra acestei capacitati. Transferul la
individul supus hipnozei poate fi negativ sau, cum se intimpla adesea,
ambivalent; subiectul poate, prin unele atitudini particulare, sa ~e
Inarmeze contra transferului, fenomen despre care nu 9tim nimic. In
cazul psihanalizei, operam asupra transferului insu~i, indepartam tot
ceea ce i se apune, aven:i la indemina instrumentul cucare vaim sa
act,ionam. Ne cream astfel posibilitatea de a profita din pHn de puterea
sugestiei, care devine dacHa in rrJJnile na(lstre ; nu mOiiavem de-a face
cu un pacient care i~i sugereaza de unul singur ceea ce Ii este pe plac :
noi sintem cei care ji -dirijam sugestia in masura in care, in general, el
este accesibil actiunii pc care 0 intreprindem.
Dar, yeti spune dumneavoaiStra, putin intereseaza ca am numit forta
motrice a analizei noastre "transfer" sau "sugestie", deoarece nu este
mai putin adevarat ca influenta exercitata asupra bolnavului face indoielnica valoarea obiectiva aconstatarilo1' noast1'e. Ceea ce estc utll pcntru
terapeutica este di'iunator cel'ceti'irii qtiint,ifice. Aceasta estc obiect,ia
adresata cel mai adesea psihanalizei qi trebuie sa convenimd., de~i faIsa,
eu toate acestea ea nu poate i respinsa ca absurda. Dal' dacd obiectia ar
ii justificata, nu ar ramine din psihanaliza decit un tratament prin
sugestie de un fel deosebit de eficace, iar toate tezele sale referitoare la
influentfile vitale, la dinamica psihica, la incon~tient nu ar mai avea in
ele nimic serios. Intr-adevar, a;;a gindesc adversarii nOqtri, care pretind
di mai ales tezele noa'3tre privitoare 1a importanta vietii sexuale, la viata
:lnsa;;i,nu ar fi decit produsul imaginatiei noastre corupte ;;;i ca tot ceea
ce relateaza bolnavii pc aceastii tema, s-ar datora sugestiilor noastrf~.
Este mai w;,or sa respingem aceste obiectii prin apelul 1a experienta dedt
prin consideratii teoretic. Ace1a care a practicat e1 insu~i psihanaliza
s-a putut incredinta de repetate od cJ. este imposibil sa sugestionezi un
bolnav in privinta aceasta. Fires,;te, nu este greu sa fad dintr-un bolnav
partizanul unei anumite tevrii, 88.-1 fad sa imparta;;eaSC8. 0 anumita
erOare a medicului. El se eomporta in cazul acesta ea orice alt individ,
ea un disdpol ; numai ca, in aceste imprejurari, s-a influentat nu asupra
boHi sale, ci asupra inteligentei. Solutia conflictelor sale ~i suprimarea
rezistentelor nu reu;;a';ite dedt in eazul in care is-au oferit reprezentari
adueatoare de speranta care, la bolnav, coincid ell realitatea. Ceea ee,
in supozitii1e medicului, nucol'espunde acestei realitati Ste eliminat in
chip spontan in cursul analizei, trebuie retras qi inlocuit prin supozitii
3) "Man hat darum auch mit Recht gesagt, die psychoanalytische Behandlung
sei eine Art von Nacherziehung", serle textual S. :F'reud. (Nota trad.).
,
v ,
'v
t L 1 . ~
7 lel1L1.1.l.U! 111.11~VTO~CJ.e Cte 1vr~cn:~ler~l corODor;~az~
111"1 conseC11TF"1 CC: e:~~-ct~tat.ea oblectl\Ta a Interpretarllor
110astre at1t cee nes 1JUSC 1a 1l1dolala.
Cred ca 1111 riscati S[l V{l In~elat.i acordi11d taatu incre{].eren, 111 L:c=lclStcl
IJsiha11alizei.
Sa eompleti:im acum expuncrca
privil1t<i,
asupra mecanis111.ului vindecarii, exprimind-o in formulelc tcorlci libidoului. Nevroticul esie incapabil Se) 5e
bueure ::;i sa actioneze : incapabil sa se bucure, deoarece libidoul sau nu
este d~ri.jat aS~]J~a l1i~i ur~ui obiect real.; incapabil sa .actionevze,. deoar?c:
este obl1gat sa cne1tm:'lsca 0 niare canntate de energle Gl sa-::;l 111.2n\11101
libidoul in stare de reularc si S2, 52 inar;neze Impotriva asalturilor
I\Te"',/To-ticul l1l1 se va TY;J!.ea ii1s{tnato=?i declt atu11ci cind conflictul
intre
cuI sau ~i libido S2 va incheia :;;ieul va dobil1{li din nOLlsuperioritatca 'in
raport ell libidou!. Sarcina terapeutica const<'1 cled in descatu::;area libiclaulni din leg;:iturile Colle actuale, sustrase eului ~i in repunerea sa in
serviciul acestuia din unn8.. ~~\.,?adar,uncle se afla libidoul nevrotieului ?
Este u::;or sa raspundcm:
estelegat
de sirilptome carc, pentru moment,
Ii procura singura satisfactie suhstitutiva posibila. Trebuie clcci sil punem
st.c'lI)111ire
pc SilTtpto111e, sa le -dizolvarn, Irltr-ll11
cuvlnt, sa fa-celll tOC111C1i
ceea ce ne cere bolnavul. Iar ca sa dizolvam sil11ptomele. trebuie 82mergenl la originile lor, sa resuscitam conflietul care 10<1 gi.:'nerat ~:i
sa-l orientam spre 0 solutie, punind in mi:;;care factori care, in perioada
aparitiei simptomelor,
nu S2 aflau 1a dispozitia boinavulul.
ACCclstil
revizllire a procesclor care au dus la reruJare
:nu ponte f1 Op2:1~'1t~ich:>C'lt
3:)7
in parte, mergind pe urm.ele pe care Ie-a lasat. Partea decisiva a demersului consta, pornind de la atitudinea fata de medic, de la"transfer",
in crearea unor nEli editii ale vechilor conflicte, in a<;;afel incH bolnavul
Sa 5e comports a~a cum s-a comport at la vremea lor, dar punind de data
aceasta in mi$care toate fortele psihice disponibile, spte a ajunge la 0
solutie diferita. Transferul devine asHel dmpul de batillie pe care trebuie sa se CloCneaSCa toate fortele aflate in conflict.
Intregul libido $i intreaga rezistenta la libido 5e af1:.\ concentrate in
atitudinea fata de medic; iar in aceste imp1'ejurari are loc in mod inevitabU 0 separare intre simptorne ~i libido, primelc aparind despuiate de
acesta din urma. In locul maladiei propriu-zise, apare transferul provocat
in mod artificial sau, daca preferati, boala t1'ansferului; in locul obiectelor pc cit de variate, pe aUt de ireale ale libidoului, nu avem decit un
singur obiect, la fel de fantastic :persoana
medicului. Dar sugestia la
care a recurs medicul aduce lupta carese da in jurul acestui obiect la
faza psihica cea mai inalta, in aE)a fel ca nu ne mai aflam decit in prezenta unui conflict psihic nODllal. Opunindu-se unei noi refulari, punem
caDal separarii inire eu si libido si restabilim unitatea psihica a persoan81. In sfir~it, dnd libidoul se c1eta<;>eaz.3.
de acest obiect pasager reprezen tat de persoana medicului,el
nu 5e mai po ate reintoarce la obioctele
sale anterioare, ci ramine la dispozitia eului. Fortele care au trebuit sa
fie combatute in cursul acestei munel terapeutice sint: pe de 0 parte,
antipatia eului fata de anwnit orientari ale libidoului, antipatie care
S2 manifesta in tendinto. 10.refulare ; pe de aHa parte, forta de adeziune,
viscozitatea libidoului, co. sa zicem a~a,care nu abandoneazil ell draga
inimaobiectele
pe care s-a fixat.
AE)o.dar, munca terapeutica
se lasEt descompusa in doud faze: in
prima, intregul libido 5e detaseaza de S1111Oto1'ne
sDre a se fixa si a S2
concentra in transferuri;
in ~ doua, lupt~ se dfi 'in jurul acestui nou
obieet, de care sfir~im prin a libero. libidoul. Ac.est rewltat favorabil nu
se obtine dedt daca reu$im, in cursu1 acestui nou conflict, sa impiedicam 0 noua refulo.re, gratie careia libidoul s-o.1' refugia in incon$tient
l/i ar scapa din nou eului. Se ajunge aid ell ajutorul moclifiearii eului.
care are lac sub influent a sugestiei medicale. Datorita muncii de interpreta1'e care transforma ineon~tientul in eon~tient, eul 5e amplifiea in
dauna ineon$tientului;
sub influenta povetelor pc care Ie primeE)te, el
devine mai conciliant fata de libido si disDUS sa-i aeorcle oareca1'e 5atisfactie, iar temerile incer~ate de boln~v cu' privire 1.'1 cerintele libidoului
se atenueaza, data fiind posibilitatea ca el sa se elibereze prin sublimare
de 0 parte din acesta. eu clt evolutia ~;i succesiunea proceselor din
cursul tratamentului
se apropie mai mult de aceasta desc1'iere ideala, cn
aUt succesul tratamentului
psihanalitic va fi mai asigurat. Ceea ce poate
limita acest sueces este, pe de 0 parte, insuficienta mobilitate a libidoului
care nu se lasa detaE)at cu uE)urintade obiectele pc care s-a fixat, lar pe
de aHa parte rigiditatea narcisismului,
care nu admite transferul
de
la 1.111
obiect la altul dedt 1ntr-o anumiti't limita. Dar faDtul care poate ca
va Va face sa intelegeti ~i mai bine dinamlca procesul~i curativ' este ca
n01 inte1'ceptam intregul libido ce s-a sustras dominarii eului, atragind
asupra noastra,cu
ajuto1'ul transfcrului, 0 bun a parte dinacesta.
Este bine sa $titi ca localiz{ll'ile libidoului care survin in cursul t1'atamentului ~i ca urmare a acestuia nu autorizeaza nici 0 concluzie direda
eu privir"e la localizarea sa in cursul starii morbide. Scl presupunem ca
358
ex;sta 1n1.1'enev1'oza si starea de sanatate nu intercseaza in ambele cadecit o111ulin st~re de veghe, aceasta deosebire disparind in visele
nGcturne. 8int12n1obligati sa anlicam si sa extindem 10. omul normal
multe date care pot i deduse din raporturiledintre
visole 9i simptomele
IPvToticilor. Trebuie sa 1'ecunoa:'jtem c~ omu1 sanatos are "Ii el, in vio.ta
sa 13sihic2.,elemente care fac posibila o1'mo.r2aviselor 9i a simptomelor,
incit treb1.1iesa trag em concluzia ca :;;i10. e1 survin refulari, di :;;iel face
un anumit efart spre a Ie mentine, ci'i sis1.emul sau inconstient contine
1'oprimate, plinefnca de energie, 9i ca 0 parte clir{ libicloul 'SCLU
este sustrasa dorninatiei eului. Omul sanatos este deci un nevrotic potential, dar visul pare ca este singurul sinlptum de care este 81 capabil.
TOtU9i, nu n2 aflam dedt in fata unei aparente, pentru ca supunind
viata psihiCi'i in stare de veghe a oxnului normal unni examen mai piltrunzator, c1escoDerimca existent a sa asa-zis normala cuorinde 0 mu1thl1e de Sil11ptol~e, illsig11ifiant~t e ad~varat, ~ide Inich iInportarlta
IJractica.
]J-nervtJser Gesundheita
acesteia. Adicii a inteles ca fiica sa s-a lasat atirlsa de boaEi pentru a-;;i
face prizoniera mama ~i a 0 priva in acest fel de posibilitatea de a-~i
vedea alTlantul ori de cite od a1' fi dorit-o. Ea a hotarit deodata sa puna
:eapat tratamentului.
Fata a fost internata intr-un ospiciu de boli nervoase unde, ani in 9ir, a fast prezentata drept 0 "sarmana victima a
psihanalizei".
Cu aceasta ocazie mi s-a repro~at, eu virf 9i indesat,
nefericitul
deznodamint a1 tratam.entului!
Am pastrat taeerea, pentru
Cd ma simteam legat de datoria discretiei profesionale.
Numai mult timp
dupa aceea am aflat, prin intermediul
unui coleg care viziteaza acel
'Ospiciu~i care a avut prilejul s-o vada pe tinara agorafoba, Cd raporturile
dint1'e mama 9i bogatul amic al familiei sint de notorietate publica 9i
probabil favorizate de sot ~i respectiv tata. A~a-zisului "secret", a~dar,
i-a fost sacrificat tratamentul.
In anii care au precedat razboiu1, in cOlldiWle in care mare1e aflux
de straini m-au facut independent fata de favoarea saudeiavoarea
ora9ului meu natal, mi-am impus regula de a uu mai intreprinde niciodata
tratamentu1 unui bolnav care nu dispune de sui juris in rela'~iile esentiale ale vietH, fiind independent fata de ceilalti. Este () regula pe care
nu 51-0 poate impune si respecta arice p5ihanalist. Cum insa eu va previn
imp'otriva celor apropiati bOlnavului, s-ar putea Sd. fiti tentati a crede
~a padentii indicati pentru psihanaliza trebuie sa fie separati de familia
lor 51 eEl. tratamentul
nostru nu ar fi aplicabil dear Densionarilor din
08picii1>;"de boli nervoase. Nicidecum. Este mult mal :wantajos pentru
boJnavi, ctunei cind ei nu se aila 1ntr-o stare grav[l de epuizare, sa se
gs.seasca in timpul tratamentuluiexact
in conditiile in care au de rezolvat Droblemele care li se Dun. In cazul acesta este suficient ca rudele sa
'un ;ina sa neutralizeze p'rin atitudinea lor acest avantaj 91, in general,
sa nu manifeste nici 0 ostilitate cu privire la erorturile mediculni. Dill'
-clt ,d'e greu de ob~inl.lt Sl11t acste lllcruri
F'ire:~;te, 11U \let-i intirzia S3. va
da~i seama in ce masura succesul sau insuccesul tratamentului
depinde
de mediu1 social ;;i de nivclul cultural al familier.
Oa1'e nu gasiti ca toate acestea nu ne prea dau 0 idee inalta despre
eficienta psihanalizei ca metoda terapeutica, chiar dad'! majoritatea i11succeselor noastre nudepind
docH de factori exteriori?
Prietenii psihanalizei m-auconsiliat
sa opun 0 statistica a suceese10r
colectiei de
insuccese care ni se repro$cazi'i. N-am acceptat Am argurnentat, 111 sprijinul refuzului meu, cfi 0 statistica este lipslEt de valoilfc atund clnd
elementele pecare Ie juxtapune nn sint destul de comparabile, iar cazurite de afectiuni nevrotice supl_1se tratamentului
psihanalitic
diiere'l,
intr-adevar, din diverse puncte de vedere. In aiara de aceasta, interva1u1
d'2
de care am Ii putut tine seama estc prea scud en sa putem
afirma cIi avem de-a face cu vindecari durabile, iar in multe cazuri nu
ne-am putea hazard a sa afirmam nimic in acest sens. Aeeste din UlTna
cazuri sint ace1ea ale persoanelor care l$i tainuiesc boala, ea I?i tratamentul, "01 a caror vindecare trebuie sa fie de asemenea tinuta in secret. Dar
,ceea 'ce 111-a determinat, mai pres us de orice ait co~siderent, sa l1U tin
cant de acest sfat, este experienta pe care 0 am in legatura eu maniera
irationali'i In care 5e cOl1xporta oamenii in chestiunile referitoare la te1'apeutica~i in 1egatura cu slabele posibilitati de a-I convinge eu argumente
He ele extrase din viata 'Ii din ohservatie. 0 noutatc terapeutid
~.~te ac~eptata ~~al~ cu entuz~asm. zgomotos, cum a fast c37u1 primei injec'VII en tuberCUllIla
efectuata de r::och, sat! ell 0 neirlcrcd~re dezolanta,
I
362
::':;['8
impotriva terapeuticii
analitice sa
363
_PRELEGRI
DE PSIHAN.lLIZl
PRELEGEREA INTII i)
Nu mie Imi revine m0ritul - daca existEi v1'eunu1 - de a fi adus pe
lume psihanaliza 2). N-am participat 1a p1'ime1e ei inceputuri. Eram Inca
student, absorbit de pregatirea ultimelor me1e examene, cind un medic
din Viena, dr. J 0 s e p h B r e u e r 3), a aplicat pentru prima data tl,cest
procedeu In tratamentul unei fete isterice (prin anii 1880-1882). Ded 5e
euvine sa ne ocupam in primu1 rind de istoria aeestei bolnave 9i de
aceea a tratamentului ei. Aeeste date se gasesc :in detaliu in Stlidii asupm isteriei 4). Dar inainte de aceasta, inca 0 observatie. Am aflat, nu fara
satisfactie, di majoritatea aseultatorilor mei nu sint mediei. Sa nu va
temeti ea este necesara 0 fonnatie medicala spre a-mi urmari expunerea.
Vom strabate 0 parte de drum :in tovara9ia medicilorj 111S3. 11U vom '111tirzia sa ne despartim de ei, spre a urma pe dr. B re u e l' pe 0 cale
eu totul originala.
Eo1nava doctoru1ui Breuer era 0 fata in v'lrsta de douazeci si unu de
ani, foarte inteligenta, care in cursul celor doi ani de hoala a manifestat
o serie de tulburari fizice 9i mintale, mai multsau mai putin grave. Ea
p1'ezenta 0 paralizie a eelor doua extremitati din dreapta, insotite de
1) In septembrie
1909, - S. Freud a tinut 0 serie de cinci expuneri despre
psihanaliza In fata unui auditoriu american, la Clark University, VJorcester, statuI
Massachusetts, cu prilejul sarbatoririi a doua decenii de existenta a acestei institutii de Invatamfnt. Expunerile au fost publicate mai Intii _in American Journal
of Psychology, iar In 1910, eu titlul Uber Psychoanalyse, fntr-un voluma5 editat
de Franz Deuticke Verlag, Leipzig, Wien. Slnt precedate de 0 dedicatie pentru
psihologul $i pedagogul american G. S t a nl e y H a II, stralucit discipolal
lui
\V i I h elm \N u n d t, Intemeietor41 psihologiei experimentale. Prima prelegere se
cleschide cu dteva cuvinte adresate de Freud publicului din "Lumea Noua". (Nota
tract.)
2) Intr-o
nota adaugaUi de S. Freud In 1923, se face 0 trimitere la lucra"ea
Zur Geschicht"e -del'psychoanalytischen
Bewegung, aparut initial in Jahrbuch del'
PsychoanaZ-yse, Ed. VI, inclusa apoi fn acela$i volum de opere complete in care
se gaSe$te $i Uber Psychoanalyse (Gesammelte Schriften, viertel' Band, Internation:aler Psychoanalytischer
Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, 1924; volumul al
XII-lea care cuprinde, Intre altele, Neue Folge del' Vol'lcsungen zur Eint:ihl'ung in
die Psychoanalyse, scriere capitala pentru intelegerea "ultimului cuvInt" al psihanalizei freudiene, a aparut In anul 1934). (Nota trad.).
3) Dr. J 0 s e f B l' e u e r, nasc. 1842; membru
corespondent al Academiei de
$tiinte, CU110scut pentru lucrarile sale asupra respiratiei $i fiziologiei aparatului
vestibular (simtul echilibrului).
!,) -Studien -uber Hysteric,
"\Nien, 1895. 4. Aufl, 1922 (euprinse in vol. I al operelor complete). Fragmente din capitolele scrise de mine Val' aparea in traducere
engleza,la
New York, sub semnatura dr. A. A. B rill
(Selected papers .on
Hysteria and other Psychoneurosis by S. Freud, Nr. 4 al "Nervous and Mental
Disease Monograph Series", New York, Third enlarged edition 1920).
367
368
"I'vre1112.
Dsi11ica inso~-
L~
swe2ninC!
f);.
==
activitate
:I:
psinica
productiva,
avind
drept
continut
iluagini,
24 - d. 4cH
369
370
sea:'l realmente
~erpi care deja 0 inspaimintase1'a pe bolnav[l ~i Ii furni=2.5e1';'teme de ha~ucinatie). Voi sa alunge lighioana, dar era ca parailzata; bratul drept, atlrnat de spiitarul scaunului,
"adormise",
adlea
::-2 afla intr-o
stare de anestezie ~i de pareza $i, de indata ce ea
:;:;r-ivi,degetele se transforn1ara
in $erpi~ori ell capete de mort (un:;;biUe). Desigur c[\ a H\cut sfortari sa alunge $arpele cu mina dreapta
paralizata, ~i asHel anestezia ~i paralizia S-3U asociat 1a halucinatia eu
~arpe1e. Cind acesta disparu, ea voi, plina de teama, sa spuna 0 rugadune, dar nu putu rosti nici 0 vorb~i, in nid 0 limba, pina cind, in cele
din urma ea nu putu vorbi dedt l'eamintinclu-$i 0 poezie pent:ru copii
in engleze$te, ~;;ide atuncl se putu gindi $i ruga in aceasta limba" 12).
Amintirea acestei scene, sub. hipnoz-ii, c1use la clisparitia anchilozei paralitice a bratu1ui drept, existenta de la inceputul bolii, $i toto data puse
capat tI'a,tamentului.
Cind, multi ani mai tiI'ziu, am inceput s[\ apHc propriilor mei bolnavi metoda de corcetare lid de tratament
a lui Breuer, experientele
mele au fost in Clcord ell ale sale.
o doamna in V1rst;'!,de aproximativ 40 de ani av,ea un tic, un 5t1'aniu plescait de limba, care se producea in starile de agitatie fara Vreo
caudl evidenia. Ticul i$i avea originea in dou;, intlmplari dHerite, care
aveau comun faptul ca, printr-un
soi de contradictie, ea recursese la
acest plescait ink-un l11:Olnent in care dorea Cll ardoaretocmai
sa nu
tu1bure lini9tea: 0 data, pentru a TIu-'ii trezi copilul bolnav, care, - in
sfil't?it adormise, iar aIta data, Cll prilejul
unei p1imbari eu trasura,
facutj impreuna cu ambii copii, spre a nu speria cali ingroziti de 0
furtuna ::i). Dau acest exemplu dintre multe altele ce pot fi gc'isite in
Stucliileasu]Jra isteriei H).
Putem, in linii generale, sa rezumarn
cele expuse
mai inainte in
urmatoarea foI'mul[\: istericii SUfei'l1 din ccwza reminiscentelor.
Simptornele lor sint, la drept vorbind, reziduuI'i :;;isimboluri comeh1orative ale
unor evenimente psihice (tralJmatice). 0 comparatie eu simboluri comemol'ative din alte domenii ne va permite sa aprofundam intelegerea
acestei simbolistici. J\Ionumentele eLl care impodobim marile noastre o1'a:;;e
5int simbo1uri comemorative de acela9i gen. Astfel,. vizitind Londra, in
fata uneia din cele nBi n"13.1'igari a ora:;;ului, veti gasi 0 co1oana goCharing
Cross. In secolul a1 XIII-lea,
unul
tiC?1 bogat decorata:
dintre batdnii regi plantageneti;
care conducea la oatedrala
Westminster
corpul prea iubitei sale regine Eleonora, a I'idicat crud
gotice Ia 10cu1 fiecarei stationari
unde skriul
fusese depus la pamint, iar Clwring Cross este eel din urma, monument care trehula sa
perpetueze
amintirea acestui cortegi:.l funebru 1,,). 1ntr-o aHa parte a
ora:;,ului, nu departe de London Bridge, veti observa 0 coloana l110dernii,
foarte inaIta, care se cheama The JIonurnent. Ea trebuie sa eVOce amintirea marelui incendiu care a izbucnit acol0 in apropiere, in ann1 1666,
distrl1gind 0 111al'e l~arte din ora~. ~~ceste 111Dnlll1Tenteslnt ~i ele nsim1~) Stu.diert
'nber Hysteri-e.
371
boluri comemorative"; ea ,?i sinlptcrnele isterice ~i compara~ia pare indreDtiitita pillii aiei. Ce ati sDune inS2t de un 10cuito1' al Lonc1rei care,
ast~zi 'inca, s-ar opri eUljrin; de mihni1'e in rata monumentului care
aminte$te de eonvoiul funeral' a1 reginei Eleonora, in loc de a se ocupa
de afacerile sale actua1e eu graba pe care a cel' conclitiile moderne ale
muncii, sau de a se bucura de actual", lln[rrd fermecZltoare regind care
Ii cucereste astazi inima ? Sau ce ati S1)U11ede lm altul care ar incepe
S2\ plingA in fata "Monumentului"
'cm'~ evoci', dezClstrul ora,?ului 5tri',bunilor sai, in vrerne ce acest ora,? ci renuscut demult din propria-I
cenusa si straluceste astazi mai mindru ea o1'icind? Istericii si eeilalti
nevr~tid se eOl11p~rtaea aC2'?ti d::;i Inndcnezi din neve1'osimilt~l nostr{l
exemplu. Nu numai c[l ei 1:;;iarllintesc de 1n'lirnpE11'iclurcroase demult
consumate, ci sint inca enlOtiol1al
de acestea; 2i nu se pot descatu~a de trecut ~i, din pricina acestuia, neglijeaza realitatea ,?i pl'ezentu1. Aceasta fixatie a vieW mintale la traumatismele patogene este
unul din caraderele cele mai importante S1, Dl'actic. din celeinai sen1nificative ale nevrozei.
Gindindu-vii 1a boinava lu1 :s r e u e r, 1mi veti aduce 0 obiectie care,
desigur, este plallzibilfl. T'o3.te tral.l1118.tisn1-ele aCEstei fete data.Ll dill 1)2rioada in care ea
:;;i
sinlpt0111ele
ei 111J.S111.1decit
semnele amintirli care au persistst despT2 boaia ;;;i moarted tatiilui ei.
Faptul de a pastra aUt de vie ITlerncria disparutuluL ,?i aceasta la putin
ti111p cb.lpa moartea
\Tei;l Sl)U.112,
rlin1ic
pat-ologie;
di111potriva,
B-r e
'1.1
e r,
gind1..1rile
fix-ate
de traunlatisll1ele
psi11ic-{~
1111
all l1injic
pernlite
372
Kathartische
bolnavului
Behandlurlf/
= terauie
catartic8 .. metoda
psihoterapie
-care
-=..:::c,staavea loc fara. a fi insotita de emotie, de "afecte'~. In l11'odV1tocl11'aide soarta acesto1' afecte, de mobilitatea 1m depindeau aUt
::;:;ala, cit $i 1'estabilirea sanatiltii. Se poate astfel admite di pacientul
s-a imbolnavit din cauza emotiei declan~ate de 0 situatie patogena,
emotie care nu s-a putut expdma in mod normal $i care, astfel, a
,;};nas "blocata". Aceste afecte bloca:te au 0 soar,ta dubla. Uneori ele
p21'sista caatare ~i i~i fac simtita p1'esiunea asupm intr,egii vieti
bioc, pentru care reprezinta 0 sUTsi'ipermanenta de iritare. Alteori ele
52 tran5fo1'mE1in procese anormale somatice de excitatie san de inhibitie,
C:lre nu reprezinta altceva dedt simptomele nevrozei. E5te ceea ce am
:1:lmit noi "convcrsiunea isterica" 17). In viata norm:ala, 0 anumitii can:itate din energia n08.str8. afectiva este intrebuintata pentru excitatia
corporalii, producind manifestEtrile expresive aLe emotiilor, eunos.cute de
noi toti. Isteda de conversiune nu este altceva dedt 0 expresie a unoI'
emotH .exagerate, tl'aduse prin Inijloace insolite. Daca apa unui riu se
scurge pe doua cana1u1'i, unul din ele 5e va 1'ev3.1'S8.
de indata ce pe
celalalt curentul de apa va 'intimpina un obstacol.
Dupa cum vedeti, sIntem pe punctul de a ajunge 1a 0 teorle pur ps1hologlca a isteriei, tE-Qrie 111care TIed acordar11 -pri1hll.l locpTocesuJui
afecobliga sa acorclam, in oaractiv. 0 a doua observatie a L,i 131'2 1.1 erne
teri2Jarea proceselor lTlOrbide, 0 metre importantii sti"trilor de con9tiinta.
Bolnava lui 13r e ue r prezenta, alMen'j de starea sa nonnala, stari suflete~ti 11TLlltiple, stari de abse11t-a, de C011fu.zie, schim-bari de caracter. lI1
starea normaEi ea nn 9tia nimic despI'e aceste scene patogene 9i de 1'apo1'turile lor cu. sirnptornele ; ea Ie uitase san nn Ie punea in Telatie en maIadia eL Clnd era llipnotizata, trebuia sa se f302, maTi efOl'turi pentrn a-I
reactualiza in lI121Y10rie ace,ste scell~:~iar tr:}'\'{lli~cJl tIe rean1intire sUl~):rirl1a
simptomele. Ne-am
in mare :ncurc:',2urain
privinta interpre<tarii
acestei constatari~ dac~\ rezultatele 9i eXperi111el1tarea hilJ'ilDzei n:u ne-ar
fi indicat drnmul de clrm.at. Studil'l fenomen21or hipnotice ne-a obit;nuit cu concepti a stral'ie ca, in TlLil ,;;i acela$i individ, pot exista mai
multe grupari de fenomen2
destul de independente pentru ca
unele sa nu ,,9tie ni111ic(;de celel:cl.te. Cazuri de acest :5el, numite de
"clubla con9tiinta" 18), ocazional S2 pot prezenta in mod spontan obs,:'rvatiei. Daca, intr-o atare dedublare a peirsona1itiitii, eon$tiinta rEimine
constant legaiii de una cUntre
stari, atunci aceasta este nnmita
stare psihica conf}tientii, numindu-se incon$tienta cea care rihnine separata de aceasta. Fenomennl ounoscut sub numele de sugestie posthipnotkii, in care un ordin clai in cursul hipnozei eSte adus la indeplinire
mal t1rziu, in starea normala $i cu oricepret, ne oie1'a 0 imagine excelenta despre influent a pe care starea con9tienta 0 poate suferi din partea inconEltientului, 9i tccmai avind in vedere acest model putem noi
intelege fenomende constat ate in isterie. Breuer s-a hotarlt sa admiti'!
co. simptomele isterice ar Ii provocate in cursul starilor suflete~ti spe
17) Kont:ersionshysterie
= isteria de conversiune, forma de isteriecare constii
in transpunerea unui conflict psihic In simptome somatice. (Nota trad.).
13) "double
conscience" in textul freudian. Expresia Incetatenita este aceea de
"dubla personalitate". in realitate s-a demonstrat existenta, la unul !ii aceIa!ii individ, in cazuri patologice, a unor multiple personaliti'tti, pe dnd unii considera
ca este vOTbade un "artefact" psihologic. (Nota trad.).
373
ID) Hypnoider
ZustQlid = stare hipnotica, stare psihidi in care continuturile
constiintei nu intra dedt putin sau deloe in relatii asociative ell restul vietii mintale: (Nota tracl.)
..
PRELEGEREA A DOUA
Cam in \Temea in care B l' e u e l' pradica a sa "talking cure", maesC h arc 0 t '19icontinua, la dinica Salpetriere, dip Paris, cercetarile asupra isteriei, care trebuia sa coaduca La 0 noua concepti,e asupra
acestei nev"Toze.Rezu1tatul La care a ajuns el nu er:a pe atunci cunoscut 1a Viena. Cind '1nsi'l,un deceniu mai tirziu, B r e u e r 9i cu mine am
public at comunkarea noastra preliminara. asupra mecanismului psihic
a1 fenomenelor isterice, inspirata din efectele tratamentulL\i catartic a1
prlmei bolnave a lui Breuer, noi ne gaseam din plin subinfluenta cer- ~
cetarilor lui C h arc 0 t. Am considerat atunci dificultati1e psihice 1) ale
bolnavilor n09tri drept echivalente ale traumatismelor psihice earora
Ch are 0 t Ie stabilise rolul in de;terminislIml paraliziHor isterice. Ipoteza starilor hipnoide a lui B l' e u e r nu este dedt un ecou al experientelor profesorului francez referitoare 1a producerea, sub hipnoza, a
unoI' .paralizii int.t:'utatul asemani'itoare eu paraliziile traumatice.
Ilus tru 1 clinician, caruia i-am fost elev in anii 1885-86, eta p1'ea
putin inclinat spre conceptme psiho1ogice. Oel care a inoe1'oat sa analizeze indeaproape procesele psihice ale iste1'iei a fost discipolul sau
Pie r l' e J a net, iar noi urmamexemplul sau 2), fi'lJC'lnddin dedublarea
psihica ~i din disocierea pe1'sonalitatii pivotul co11.ceptieinoastre. Teoria
lui J a 11e t se sprijina pe dodrinele admise in F1'anya in legatura eu
robl erediti'itii 9i a1 degenerescentei in privinta originii balilar. Dupa acest
aut or, isteria este 0 forma de alterare degenerativa a sistemului nervos,
care se manifesta printr-o slabiciune congenitala a sintezi psihice. lata
ce intelege e1 prin aceasta; istericii a1' fi dintru ineeput incapabili de a
mentine unitatea vietH sufleteilti in diversitatea ei, de tmde ar rezulta
tendinta de disocie,re miniala. Daca '1mi permiteti 0 compa;ratie banala,
1nsa clara, istedcu1 1ui J a 11.e t ne sugereaza imiaginea unei femei pli'iplnde care iese pen<tru a-ili face Gump8!r,aturile 9i se in:toaroe aoasa '1ncarcata de 0 multime de cutii ili pachete. Da1' cele doua m.Uni 9i zece
degete nu-i ajung pentru a cuprinde cum trebuie tot acest morman, ~i
iata ca un pachet cade 1a pamint. Ea se apleaca sa-l ridice, insa cac1ealtul.$i a9a in continuare ..
Exista, totu9i, fapte care nu se incadreazi'i prea bine in aceasti'i teorie
acceptata a slabiciunii mintale a istericilor, deoareee', la isterici, in afara
de une1e capacit2cti care diminueaza, pot fi observate altele carecresc, ca
1)
2)
E;ansa
S[l'
afli de la bolna\!
CE:'\:-ace nin12Dl
376
ar
-toriului metl calm ~i alent, 5e gas~te totu:;;i un individ care ma deranjeaza prin rlsetele sale impertinente, pdn palavrageala sa, sau prin faptul
,di bate din piciGare. VGi declara ca in acest fel nu mai pot continua
conferinta. Acestea fiind zise, citiva barbati vigurosi S8 VOl" ridica si,
dupa 0 ~curta lupta" Val' da scandalagiu1 pe' U9a afal:{!.El va fi in fel~ll
acesta "refulat" :;;ien imi voi putea continua prelegerea. Dar,pentru ca
iulburarea sa nu se mai repete, -In cazul ca expulzatul ar mai Incerca sa
reintre In sala,' persoande care mi-au venit in ajutor 'lor baricada U9a
eu scaunele lor, aIcatuind asUel un fel de .,rezistenta", dupa refularea
'Care a avut loco Dadi, acum, tTanspunem pe plan psihie E\'enimentele din
exemp~ul nastr'll, daea spunem ca sala de conferinye este "con:;;tientul",.
iar vestibulul "incon:;;tientul", ne fiiuriu1 a destul de buna imagine a proce~ului refuEirii.
Tocmai prin aceasta difera conceptia noastrii de aceea a lui Janet.
Pentru noi, disoderea psihiea nu rezuWi dintr-o inaptitudine innascuta
pentru sinteza a aparatu1ui psihic. Noi a explid'un in mod dinamic prin
.cGDflictula dGua forte psihioe, vedenl1n ea rezultatul unei revolte active
a doua structuri psihice, con;;tientul 9i incon:;;tientul, una contra celeilalte.
Aceasta conceptie nona ridica multe probleme noi. AsUel, confliotele
psihiCe sint designr foarte frecvente, dar"eul" cautE\.sa se apere contra
amintirilDr pembile, fara a mal provoea insa tot aUtea disocieri psihice.
A0adar, sintem sillti sa admitem. ca ~i alte conditii sint Decesare spre a
5e determina 0 disociere in cazul dec1an!?arii unui conflict. Ccnsin~t cu
-Loatasinceritatea e21ipoteza refula.rii nu constituie ultimul cuvint, ci doar
inceputul unei teorii psihologiee. Cum InsB nu putem progl'esa dedt pas
eu pas, prin urmare trebuie sa ni se dea timp sa ne aprofundam
cuno:;;tintele :;;isa ne des2lVir,?imeonceptia ..
Sa ne pazlm, deasemenea, de aincerca interpretarea cazului tinerei paciente a Iui B l' '2 U e r em ajutorul teorlei refularii. Cazul acestei bolnave
nu se preteaza la aceasta, deoarece datele au fost obtinute prin intermediul. hipnozei. Numai inli'iturind hipnoza pl..ltem canstata rezistentelei
refu1arile f?ine putem forma 0 DepDezentare exacta despre fenomenul
patogen real. In hipnoza rezistenya Yl!U S2 distinge claro Ea face accesibil
'un anumit domenin psihic. eu toate acestea, hipnoza accentueaza rezistenta 1a granitelie acestiLlidomeniu, ridicind un adevaral zid de fortareata
care face ca restul sa devina inaborrclabil.
Rezultatul cel mai pretias la care ne-a eonclus' Gbservatia lui Breuer
este descoperirea legaturii 'dintre simptome en evenimente1e' patogene sau
il'aumatismele psihice, iar acum. oblir:atia noastra este sa interpretam
toate acestea, din punctnl de veclere a( t~oriei refu.larii. La prima privire,
fntr-adevar, nu vedem cum am putea ajunge de la refulare 1a formarea
simptomelor. Dar, in lac de a ma 1ansa intr-o deductie tecretica complicata, voi relua aid eomparatia noastra de mai sus privirid refularea. Este
mai mull ea sig'1,1rcs: indepartarea seanc1alagiului care tuloura conferinta
:;;ipostarea de santinelein fata u:;;ii, nu au rezolvat problema. Se poate
foarte bine i'ntimpla ca expulzatiul, inrMt aeum $i extrem de brutal, sa
provoace inca dezordine. E adevarat ca e1 nu rnai este in salEi, ca. ne-a
scutit de prezenta sa, de ri81-11
sau zeflemitor, de eomentariile sale faeute
eu vooe tare. InlS3, in aIte privinte. reiularea a ramas ine,ficllce, diei,
iata, expulzatu1 face afar a un vacarm insnportabil, striga, bate eu pumnii
in U$8. :;;i tulbura astfel conf,erinta mult mai mult decit prin conduita
Ini neeuviincioasa de mai inainte. In aceste conditii, 8.1' fi bine ca respee378
tatu1 pl'e;;edinte 0.1adlmarii4) sa-~i astUne roIUl de mediator $i de pacificator. El va diseuta eu personajul recalcitrant, apoi 5e va adresa auditor11or 9i Ie va propune sa-l1o.se sa intre, luiTl.dasupra sa go.rantarea unei
comhJ~te'mal rezonabHe. eu autoritatea sa, pre.;;edintele va decide suprimarea refu1arii, iar lini9tea $i pacea VOl' fi reintronate. lata 0 imagine
destul de fide1a a sarcinii care Ii revine medicului in tratamentu1 psihanalitic a1 nevrozelor.
Sa ne exprimam acum in termeni di1;ecti: exo.menul altoI' bolnavi
isterici 9i alaltor nevrotici ne-a dat convingerea ca ace:;;tia n-au reu:;;it
8a-9i refuleze ideeo. de care se leaga dorinta lor insuportabila. Ce-i drept,
e1 au izgonit-o din CC}11,;;tiinta,
din memoria lor, $i in aparenta s-au crutat
de 0 multime de suferint,e, in80 dorinta l'efulata continua sa subziste
in incontient, ea plnde$te ocazie de a se manifesta $i clJrlnd reapare
la lumina, dar deghiz,ata in ai')o.fel incit este de nerecunoscut; en aIte
cuvinte, ldeea refulata ,este inlocuita in con9tiinti:ide 0 alta care-i serve9te
drept substitut, drept ersatz, $i la care vin sa S2 atai'leze toate impresiile
de indlspozitie pe care Ie credeam indepartate prin refu1are. Acest substitut al ideii refulate - simptoinul - este protejat contra noHor atacuri
din partea "euIui" ~i, in lac de un scurt conflict, inter vine acum 0 suferinta permanenta. Alaturi de semnele de desfiglIDare, simptomul ofera,
'!ntr-un fel sau aituI, un rest de asemanare cu ideea refuiata care Ii
sUi 10.origine. Procedeul formatiilor substitutive 5) 5e tradeaza. in cursu1
tratamentului psihanalitical bolnClvului, $i pentru vindecaxe este necesar
ca simptomul sa fie redus prin acelea:;;l nlijloace 1a ideea r2fulata. Daca
ajungem sa reintegraIn in- acti':itatea psihica con~tienta ceea ee este
refulat - ceea ce presupune depa!'iirea unoi' rezistente considerabile -,
ahmci conflictui psihic generat de aeeasta reintegl1are, $i pe care bo1navul
voia s;",-1evite, poate gasi, sub indrumarea medioului,o solut,ie mai buna
dedi aceea a rdfdlallii. Au lc\c multe asem.enea regIa!!:'ieficienue, care
due conflictul ::;inevroza 10.un Enal feTicH. Uneori, bolnavul convine d\
1'1-3. avut dreptate s3.-$i refuleze dorinta patogena ~i e1 0 acoepta in intTeg1111e.
sau in parte; aUeori, dorint,a insa;;i este dirijata spre un scop mai
elevat :;;i,din acest motiv, mai p0.t,in expus 1a critica (ceea oe se nume9te
sublinw)'e), sau se recunoa~teci'i era drept sa se respinga dorin~a, dar
se inlocuie:;;te meeanismulaut0111Rtic, ded deficitiar, a1 refularii, printr-o
judecata de condamnare morraEi f:'i,cuta eu ajutoru1 eelor mai inalte
instante spirituale ale omului; seobt,ine 0 stapinire de sine con:;;tienta.
Imi eel' scuze de ann fi descris intr-o manieri?, mai clara ;;1mai inteligibil principalele puncte de vedere ale metodei de tratament numite
3stazi psihanalizci. Difioultatile nu t,in nl.tmai de nontatea subiectului.
Care este natura insuportabilelor dorinte, care, 'in ciuda refularii, pot
inca sa 5e faca auzite din straJundul inccn$tientului, in ce conclitii subiec.dve sau constitutive e:;;u.eaz2i.
refnlarea, formindu-se un substHut sau un
sirnptolTI;-toatc: aCEstea Ie YOll1 exan1ina In C011tirruare.
*
"unser vereh,ter Preisident Dr. Stanley Hall" in. textul lui Freud. (Nota tract.)
Ersatzbilung =: formatie substitutiva, proces psihic prin care un continut
~ncon~tient este inlocuit de un altul dupa anumite reguli de asociere. (Nota trad.)
4)
5)
379
PRELEGEREA
A TRElA
S~lcorectez
0 eroare
sa
sa-'VirsitE~
in prelegerea anterioara.
V-am re12tat ci'l atunci cinel. renuntind' la,
hipnoza, cautam sa reinviem amintirile pre tins uitate pc' care SUbiEctUJ
Ie po ate avea despre originea boHi sale, cerindu-i sa ne sDun:l tot ceea ce
Ji trece prin minte, prima idee care apare '5e raporteazfl dupii cum
mci-a dovedit-o experienta - la acele amintiri. Aceasta nu este illsa Intotdeauna ~devarat. Nu am prezentat lllcrurile atit de simplu, decit spre
8 i concis. In realitate, r;;inumai 1a inceput, 0 simpH'. insistenta, 0 presi':J.l1c
din pa1'tea mea era de ajuns spre a face sa 2p21'a F\-erjIEentu1 uitat,
Dadl se sti'iruia inacest
procedeu, desigur eft idcile apilreau in continua1'e, insa era foa1'te indoieinica corespondent a lor reaE, eLl evenirnentul
. C8.11tat : ele pareau sa n1..1 aiba nici 0 legat1.1I'B.
~i.cesta 9i, dealtfel, cl1ia:
bolna\:ii le respingeau ca fiind nelJotrivite. ,Starnirlta TIll n1ai era dE~nid un sprijin f,'i puteam regreta inca 0 data C3. am renlmtat 1a hipr10ZRo
Pus 111 111Clircatura, ffi-anl ~ran1ponat de 1111 l)I'incil)ill a c~irui legitilnitate ~tiintifica a fast deInonstrata
E1Sd tirzill de catre prietenL1I mel:lC. G. J u n g 9i elevii sai din ZUrich. Trebuie sa arat ea uneori este f021'te Io1ositor sa ai principii. Personal mi-am geut 0 par ere 2xce1ent2. despre rigoarea determinismului
proceselor psihiee. Nu-mi putearil imagina
eEl o.idee care tlsneste spontan
in constii11ta llnui bol11a\T~ 111aiales 0 idee
declansata de ~o:neel1trarea atentiei acestL~ia pu.tea fi eu totul arbitra:ra
9i fara'1'aport eu reprezentarea
uitata, pe care voiam s-o regashn. Cii nu
era identica eu aeeasta, faptu1 se expJicil satisfaeator prin situatia psihologicS. pe care 0 impliea. La bolnavul aflat sub tratament actionau doua
forte, una contra celeilalte : mai intii efortul sau vo1untar de' a aduee
in constiintii lucrurile uitate, ins a aflatc in stare de Iatenta in in eon;;tientui si'iu', iar pe de alti'i parte rezistenta pe care v-am desdris-o ;;i care
S0 opune trecerii in c0119tiinta a elementelor
refu1ate sau a derivatelor
lor I). Daca aceastii rezistenta este nula sau foarte slaba, faptul uitat
devine con9tient fara a S2 desfigura ; eram ded autorizati sa admitem ca
deform area e1ementu1ui cautat este eu atlt mai mare cucit opozitia fat a
de conytientizare~) era 9i ea mai mare. Deci ideea care se p1'ezenta in
IYllntea bolnavului, in locul aceleia eautate, Iua ea Insa$i na$tere ca un
simptom. Era un substitut, nou, artificial f,'i efemer a1 elementului 1'efulat
~;i cal'eii semana cu atit mai putin eu cit deformarea sa, sub influent a
rezistentei, era mai mare. Totu$i, trebuia sa existe aid 0 anumiti'i asemanare eu elementul cautat, data fiind
natura sa de simptom $i, daC8;
C1.1
1)
2)
380
critict'1
IYlUla,
t!,-,,..-.+.
!I..
',~._,~)
r...-
C01.
13)
J}
DeT
'l;
381
C. G:
J u n g,
operelor complete).
382
CJl'iii!'
Erlebnis,~en.
de;:: [{inacs
om
V"c'Ttag
(T.rQ.u:mtag)"
in textul original
(Nola trad.).
'383
dim dimineata, aUt de vag incH adcsea anevoie 11putem povesti, talmaci
in cuvinte. Este ceea co noi vom numi continutul nwnijest ell visului. Pe
de aIta parte avem ansamblul ideilor oniTice latente Iii), dcspre care prcsupunem Cd prezideaza visul din strarundul incon:;;tientului. Acest proces
de desfigurare este identic cu aeeia care conduce la na;;torea simptomelor
iste-rico. Formarea viselor rezultiJ. deci din aeela')i contrast de forte psihice
semnalat la for111area sin1Dtomelor. Continutul manifest al viselor este
substitutul alterat al ideifor onirice lat~nte si aeeast~l ~lenaturare este
opera fortelor unui "eu" care se apara, este r~zultat al rezistentelor care
interzie in mod absolut dorintelor incon')tiente saintre in con;;tiinta in
stare de veghe. In starea de relax are a somnului, insa, aceste forte au
inccl destulaputere spre a impune eel putin impulsurilor 0 masc3. deformatoare. Cel care viseaza nu paate descirra sensul ~viselorsale, dupa cum
nid istericul nu poate patrunde raporturile f?i senmifieatia simptOlnelor
sale.
Spre a ne convinge de existenta ideilar latente ale visului ;;i de adevarul raportului lor cu continutul manifest, trebuie sa ~facem analiza
vise10r, a carei tehnica este aceea:;;i eu tehnica psihanalitica, despre care
am $i discutat. Ea consista in a face mai intli complctame'ltc abstractie
de aparentele corelatii de elemente 11) oIerite de continutu1 manifest al
visului 5)i in straduinta de a descoperi ideile latente, stabilind ce idei
spontane declimgeaza fiecare componenVl a visului luata in parte, prin
asociatia libera practicata conform regulii de lucru psihanalitice. Aceste
....
t
....
,.....
":1"1
l'
aSOCla?lprovvoca.~n~ vo~ calauZl In, Clcs.~open~'2a~GelLOr,mente, aSiacllIn
am vazut ca asoclatllle aeclanf?ate Ge QlVerSele sllnptorne n2-2U condus
1a amintirile inhibate 9i la complexele bolnavului. c\ceste icki onirico
latente, care constituie sensu1 profund ~i real al visului. odaEl puse in
evidenta,arata elt este de legitim sa se rCdUc2.lviseJe adultului la tipul
de 'vise al copilului. Intr-adevar,este aeum suficient s~'isubstituim "ccntinutului manifest", oricit de bracadabrant, sensnlprofuT}d, autentic'.
pentrn ca totul sa 5e clarifice : constatam ca diversele detalii 2Je visului
eo:releaZE)~
cn impresiHe din ziua precedenta, iar ansamb1ul apare ca 0
realiza.re a unei dorinte nesatisf8.cute. Contimlcul manifest
vi5u1ui, pc
care il cunoaf?tetidin aminti1'ile prezente 1a trezirea din somn, poate deci
sa
eonside1'at ca realiza1'ea deghizata a impulsu'rilor Tefulate.
Sa ne proiectam acum privirea asupra modului in care ic1eile lnconi?tiente ak visului se transfigureazi". in "continut manifest". Voi nU111i
"travaEu oniric" ansamblul acestui proces. El meritii sa capteze intregul
nostru inte1'es teoretic, ;leoareceyom putea studia in legatu1'a eu aceasta,
ea in nici 0 alta imprejurare, ee procese psihice neprevs.zute se pot
des:"9ura in incoIl9tient sa'll, mai exact, 'intre cele doua sisteme psihice
distincte: con$tientul :;;i incon$tientul.
Printre aceste procese recent
descoperite trebuie sa not<'1mdoua : condensarea ~;;i deplasarea. Travaliul
oniriceste un cazparticular de actiune succesiva a unoI' structuri psihice
deosebite, cu alte cuvinte ia na9tere dintr-o disodere psihicd. In fazelc
sale esentiale, acest travaliu este identic eu travaliul de prelucrare care
transforma comp1exele refulate in simptome, in cazul In care refularea
A"1
1.1
:;;ueazi'i.
!:}j
t!}
25 -
"das Hantieren
Zwr Psychopathologie
cd. 404
des Alltagslebeils,
385
386
H) ,,(ler psychoanalytischen
Grundregel", care cere exprimarea, fara nici 0
retinere ~i impotriva oricarui spirit critic, a tot ceea ce-i trece prin minte cuiva,
ca incazul bra~nstorming-ului, tehnica de creativitate foarte eficienta, initiata !Ii
pusa la punct de psiholol:ul american' A 1-ex F. 0 s b 0 r n. (Nota tract.).
PRELEGEREA A PATRA
Sa vedem acum ce inva1aminte S2 desprind de pe urma procedeelor
tehi1iccdescrise mai sus,cu privire la complexele patogene ~i 121dorini;ele
ref111ateale nevroticilor.
Prima descoperire 121care ne conduce psihanaliza este ca, de regula,
simptomele morbide sint legate de .viai;a erotica a bolnavuluL Ere ne arata
ca imlJulsurile pat ogene sint compone.l1Je instinctuale de natura erotica
~i ne obliga sa luam in considerare mare a insemnatate a tulburarilor
senzualitai;ii 1) In procesul imbolnavirii, 121ambele scxe.
8int convinsca nu se accepta cu placere aceast!;lopinie. Chiar savani;ii
care se intereseaza de lucrarile mele psihologice inclina sa creada ca eu
exagerez contribui;ia etiologica a factorului sexual 2) ~i sint Intrebat de
ce alteexcitai;ii psihice nu arprovoca, de asemenea, fenomene de ;refulare
:?i de substitui;ie. Le pot ra.spunde : nu neg riimic din punct de vedcre
cloctrinal~i nu ma opun nici unui alt fapt, daca experieni;a 11confirma.
Experieni;a dovedqte insa ca tendintele de origine nesexualil n11au acela~i 1'01, ca ele pot dteodata sa intareascij. aci;iunea factorilor sexuali,
faxa a-i putea inlocui insa vreodata. Nu afirm aiei un postu1at teo1'etic.
Cind, ip 1895, am publicat impreuna cu d 1'. J. B l' e u er lucrarea
noastra Studii asupra isteriei, Inca nu sustineam aceastEi opinie! A trebuit s-o elobinelim in urma UnOI' numeroase ~i concluelente experieni;e.
Unii dintre prietenii ~i partizanii mei cei mai Hdeli 3) au inceput prin a
se arata 'cu totu1 neincrezatori in aceastil privinta, pina dnd propriile
lor stradanii analitice i-au convins.
Comportamentu1 bolnavilor nu permite c.itu~i de pui;in, e adevarat, sa
S2 demonstreze justei;ea descoperirii mele. In loc sa ne ajute sa ini;elegem
vlata lor sexuala, dimpotriva, ei cauti'i s-o ascunda prin toate mijloacele.
In general, oamenii nu sint sinceri in acest domeniu, nu se aratiJ. cu
adevarata lor Infai;i~are, ei imbraca 0 manta groasa de ~minciuni, pentru
a 0 acoperi, ca ~icum in lumea sexualitai;ii ar i vreme urita. Defapt au
dreptate, pentru ca soarele ~;i vintu1 nu sint cit1.1~ide pui;in favorabile
activitiJ.i;iisexuale in societatea contemporana. Intr-adevar, nimeni dintre
noi nu~~i poate dezvah.1i intoata
libertatea viata sa erotica, fai;a de
semenii saL Dar atunci cind padentii incep sa.se obi;muiasca cu trata~
nientul psihana)itic, cinel se shnt in iargul lor, ei leapaela mantaua mincifiaas!;l,~i numai -atunci ei i;;1pot face a parere asupra prob1emei care ne
preocupa. Din nefericire, medicii nu sint mai favorizati dedt ceilali;i
1)
2)
3)
(Nota trad.).
388
l11u1 de fata.
(Nota tract.).
, in sexualitatea infantila VOl'fi foarte mirati aflind ca, printre aceti capii
indragostiti preeoce, un mare numar sint invirsta de numai 3, 4 sau 5 ani.
,Euinsumi am rew;;it, eu putin timp in urmi'i, datorita analizei, unui
baiete1 de dnd ani, care suferea de angoasa (analiza a, faeut-o chiar
tata! eopilului, respectind regulile) 8) sa obtin 0 imagine destul de
eompleta a manifesUirilor somatice ~i a expresiilor psihke ale vietH
erotice a eopilu1ui, in unu1 din prime1e sale stadii. Iar dupacite imi
amintesc, prietenu1 meu, dr. C: G. J,n n g 9), a tratat eazul unei fetite ~i
mai mici t::are, cu acelai prilej ea i pacientu1 meu - na$terea unei
surioare - hada aproape ace1ea;;;itendinte senzuale 9i acelea9i dorinte
1;>icomp1exe. Nu ma indoiesc ca va yeti obh,mui eu aceasti'i idee, ciudata
Ia prima, vedere, a sexualitatii infantile . .va citezexemplu1 psihiatrului
E. B leu I e r din Zurich care, acmn citivci ani, declara in mod public'
ca e1 "nu inte1ege in ruptul capului teoriilemele sexuale" icare, dupa
aeeea, ca urmare a propriilor sale observatii" a eonfirmat in' toata depli~
ni'itatea sa existenta sexualitatii infantile 10).
Daea, .111ajoritatea oamenilor. din rindul medicilor, cit ~i din alt~
categorii, nu VOl'sa auda nirnic despre sexlJalitatea copiilor,faptul e;;te
u~or de explicat. Sub presiunea edueatiei, ei au refulat arnintirilereferitoare la propria lor . activitate sexualainfantila
.~i nurnai
Val' sa
clezgroape .aceste .1uenirLEi VOl'ajunge la .0 alta c6nvingere atunci dnd
VOl' in cepe sa-~i exploreze,. sa-~i illterpreteze~i
sa-o,;i revizuiasea, cu
-ajutorul autoanalizei, arnintirile din copilarie.
!ncetati, deci, dea .va indoi:;d maidegraba sa privim impreuna cum
semanifesta ac.este fenomene din primE ani de viata iJ). Instinctul sexual
al copilului este foarte complicat, putindu-sealci
distinge numeroase
clemente, izvoritc din surse variate. In prinlul rind, el este inca independent de funetia reproducerii, in serviciulcareia
se va puneabia mai
tlrziu. El serve~te dbaI' .1aprocurarea a tot felul de senzatii placute, pe
care noi Ie desemnam Cll numele de plHcere sexuala in baza anumitor
analogiL Prindpala sursa de placere sexuala infantila este excitarea
'anumitor parti ale corpului, eleosebit de sensibile, altele decit organele
sexuale: gura, anusul, uretra, preeum ~i epidermai
alte suprafete
sensibile. Aceasta prima f.aza a vietH sexuale infantile, in care individul
7) In limba engleza In textul lui F I' e U d : "Observlnd fara nici 0 prejudecatil
aceste manlfestari la 0 suta de copii de sex masculin 51 la 0 suta de copli de
sex feminin, nu se poateevita
I'educe1'ea 1'especti "elor manifestari la 0 origine
sexuala . .5-a1' putea satisface spi1'itul cel mai 1'iguros raportlnd aceste observatii la
confesiunile indi \'izilo1' care au cunoscut In copilaria lor acest gen, de emotE eu 0
anumitii intensitate ,:,i ale CarOl' amintir'i sInt relativ precise" (Nota trad.).
s) Analyse del' Phobie eines fiinfjiihl'igen
Knabcn (Jahrbueh HiI' psychoanalytische und psychopathologische Forschungen, Bd, 1. 1. Halfte, 1909 (lucrare indus a
in vol. al VIII-lea al Gesammelte Schriften).
ll) "Ihnen
in diesem Saale VOl' wenigen Stunclel~"'In tcxtul original (Nota trad.).
10) B 1e u 1c r, SexuelZeAbnormittitcn
del' Kinder,
Jahrbuch
del' Schw('ize~
rischcn OeseUsehaft fUr Schulgesundheitspflege, IX. 1908.
11) Drei
Abhandlungen
zul' Sexualthcorie,
Wien. 1905; 5. Aufl. 1922. Lucrare
c',:;l1'insa In vol. a1 V-lea al Gesammelte Scllriften.
390
psycholo[Jie
391
Se numara printre acestea placerile coprofile ale copilariei, adka acelea 111
legi:itura cu excrementde, apoi ata:;;amentul fata de persoallEi care au LS1
foarte devreme alese .ca obiect de iubil'c .
.' Exista in patologia general a lllT principiu care ne aminte~te ca OI'ice
Pre~es contine gerrncnii unei predispozitii patologice, in)nasura in CD:ce
paute fi inhibat,intirziat
sau impiedicat in dcsHl5?urareasa. Faptulesti"
analog eu dezvoltarea atlt de complicata a functici sexualc. N-u
oamenii 0 suporta fara dificultiiti. Aceasta dczvoltareare
ca
anomalii sau predispozitii spre 0 ulterioarii imbolniivire earacterizt1'~i:;de
involutie\ (regresiune). Be poate intimpla ca instindele partiale 53n1-,' S8
s1.1punatoate dominatiei "zonelor genita1e". Un impuls ramas indepencknt /
formeaz,} ceea ce .se nUl11e~te 0 perversiune ~i scopului sexual norm;:;} Ii
substituie propri:a sa fimilitate. Cum am 9i semnalat-o, se intimpUl f02rte
adesea ca autoerotismul sa nu fie complet depa9it, ceea ce se der"'-'CiTlstreaza prin tulburarile cde mai diverse ccpot fi vazut.e aparind in
v~etii. Echivalenta primitiva a celordou{l sexe ca obiecte scxualenpc2te
sa,persistc, de uncle va rezulta in viata omului adult 0 inclinare ::::1='re
homoscxualitate, care, daca se prezinUi ocazia, poate merge p'ina 1a
u)1.2i
homosexualitatea exclusiva. Aceastii serie de tulburaricorespunde
stationari in dezvoltarea functii10r sexuale. Ea cuprinde perversl1ini:le
,?i infantilismul, in general destul de freevent, al vieW sexuale.
Predispozitia 1a nevroze clecLlrge, intr-un fel, din tulburari de uezyoltare a vietH sexuale. Nevrozele sint fata de perversiuni ceea ce n~g;Jtivul este fata de pozitiv. In ell' se regasesc,ca puncte de sprijinaIe
cOl11plexelor ~i ca fauritori de simptome,aceleal?i componente imtiliCtive, ca l?i in cazul perversiunilor, insti, aiei, ell' actioneaza din aair:;['ul
ineol1$ticntului. Au suferit deci 0 refulare, dar au putut sii se afil'n:e
111ccin:;;tient.
Psihanaliza atesta ca exteriorizarea prea putemica a ace,<.;to:r
instincte, in cpoci foarte indepartate, a produs un fel de fixarelJ(i!'iiGZti
care 3Cum reprezinta un: punet slab in structura functiei sexua1e. D2ca
re.11izarea normalii a functiei la virstaadult.'i !ntilne~te obstacole, tocl'naiin ace;;te punete unde au avut loc fixatiile infantile se va rupc barajul reful<'irii realizate prin diversele circumstante ale educatiei ~i dezvoltarii.
Poate mi se va aduce acum obiectia ca toate acestea nu srnt scxualitate. Utilizez cuvintul intr-un sens mult mai larg decit ar eer('-o 1JZU1.
De acord, Problema este insa de a ~ti daca nu cumva utul camun H dB
1.1nsens mult prea ingust, limitindu-l la domeniul reproducerii. S;ntern
pu:;;i in imposibilitatea de a intelege perversiunile, ca :;;ire1atia existel1ta
intre perversiune, nevroza ~i viata sexualEi norma1a. Nu putem
la cunoa",terea semnifieatiei inceputurilor, atit de lesne observabile,
vietH erotice, sorhatice ~i psihice a copiilor. Da1', orica1'e ar fi
comun, psihana1istu1 ia cuvintul sexualitate intr-o acceptie totala, 1a
care a fost dilauzit de identificarea sexualitaW infantile.
Sa revcnim inca 0 data asupra evolutiei sexuale a copilului. Tn:,buie
sa sup1inim multe omisiuni, datorate faptului ea ne-am indreptat d.ntia asupra manifestarilor, somatice mai curind decit asupra manifcst2rilor psihice ale vietii sexuale. Alegerea prirnitiva a obiectului 1a
(a1egere care depinde de saracia mijloacelor sale) reclama in continnaTe
interesul nostru. Copilul se -indreapta mai intH sprepersoanele care S2
ocupa direct de el :;;icare curind dispar indan'itu1 pariniilor. RaportmJle
(Nota
393
sa se produca deta~area deinfluenta parintilor (influenta care a eonstituit .principala osteneala a aeestei refuUiri), edueatorul are indatoriri
serioa<;e, care aetualmente nu sint totdeauna indeplinite in mod inteHgent.
PRELEGEREAA
CINCEA
la
3Q'v
396
"ihr'Vol'handenstein"
In textul original. (Nota tract,)
') "der psychoanalytischenGedankengiinge"
in textul
3)
original.
(Nota tracl.)
397
398
intregime energia provenita de la instindul sexual. Aceasta este 0 imposibilitate. Lipsind, instinctul sexual de hrana sa naturala, provocam
urmiiri suparatoa1'e.
Amintiti-va de istoria calului din SchHda. Locui'torii acestui o1'8.ge1
aveau un cal admirat pentru puterea lui. Din pikate, intretinerea animalului costa foarte scump. S-a hotarlt, deci, spre a-I obi9nui sa se lipseasca de nutret, sa i se miqoreze in fiecare Z1 cu un bob portia de ovaz.
A;;a s-a 9i aicut. Cind, Insa, s-a ajuns la suprimarea ultimuIui bob, caIu}
murise. Locuitorii din Schilda n-au inteles niciodata de ceo
C'it despre mine, Yndin sa ered di a murit de foame :;;i ca nki un
animal nu este in stare de munca "daca ilU i se cia ratia de ovaz.
'"
"
PSIBOPATOLOGI1\'
COTIDIENE
VIETII
* Acum
traducere
26 - eeL 404
V,
..;<
UITAREA
DE NU1\'[E PROPRII
In1898 am publicat,. in i\lonatsschrijt fila' Psychiatrie und NeunJlogie, un seurt artical, intitulat "Despre mecanismul psihie al tendin~ei
de uitare", al carui conti nut il voi rezuma aici, el servindu-mi ca punet
de plecare in cansideratiile care val' urma. In articolul amintit, pe baza
unui rapt frapant trait de mine insumi, am procedat laanaliza psihologica a cazului atlt de frecvent de uitare momentana a numelar propdL
Am ajuns la concluzia ca acest. accident atit de comun ~i fara mare
inlportanta. practica ~i care con~ta in refuzul de a functiona al unci
functiuni psihice - reproducerea mnezicii -, admite 0 explicatie care
depa7e~te cu mult importanta acordata in general fenomenului care ne
preocupa.
Daca un psiholog ar trebui sa explice faptul ca adesea ne gasim in
imposibilitatea de a ne aminti nume binecunoscute,cred ca acesta s-ar
margini sa spuna ca numel! proprii pur ~i simplu se uita mai u~or
decit alte elemente din fondurile memoriei. El ar puteainvoca motive
mal mult sau mai put in plauzibile care, dupa parerea si;l, explica aceasta
proprietate a numelor proprii, fara a banui ca acest proces ar putea
sa se supuna altor conditionari, de un ordin mai general.
Ceea ce m~a determinat sa ma ocup mai 'indeaproape de fenomenul
uWirii pasagere a numelor proprii, a fost observarea annmitor detalii
care uneori lipsesc, dar care aHead se manifesta cu suficienta pregnanta. Acestea sint cazurile in care este vorba nu numai deuitare, ci
de false amintiri. Acela care incearca sa-:~;iaminteasca un nume care
Ii scapa, regase~te in con~tiintasa aIte nume, nume de sUbstitutie, pe
care de indata le recunoa~te ca fiind incorecte, 1nsa care nu inceteaza
de' a se prezentacu indaratnicie. S-ar zice ca procesul care t:rebuie
dudi la reproducerea numeluidiutat
a suferit 0 deplasare, s-a angajat
pe Deale gre~Wl, la capatul careia se afla numele de substitutie, nth
mele incorect. Pretind caaceasta
deplasare nu este efectul unui joc
psihic arbitral', ci se efectueaza dupa mecanisme prestabilite ~i ca atare
previzibile. Cu alte cuvinte, eu pretind ca intre numele de substitutie
~i numele cautat exista un raport identificabil, dupa cum sper ca, izbutind sa definesc acest raport, vai reu~i sa elucidez procesul uiti'irii nurnelor proprii 1).
In exemplul asupra caruia s-a indreptat analiza mea in 1898, numele pe care ma chinuiamzadarnic
sa mi-l reamintesc era aeela al
me~terului caruia domul din Orvieto Ii datoreaza magnificele fresce
care zugravesc "Judecata de apoi". !n locul numelui cautat - Signorelli aIte doua nume de pictori - BotticeUi ~i Boltraffio -, 5e
1}
"del' Hergang
des Narnenvergessens"
in textul
freudian.
(Nota tract.).
403
404
405
Fig. 4
un exam en mai serios, 'insa, ~i 'in cazLlri tot mai numeroase, se constata
ca eele ,doua elemente (elementul refulat 9i cel nou),. legate printr-o
asodc~tie exterioara, prezinta de asemenea raporturi intime, adica se
apropie prin continuturile lor, a~a cum 9i era 'intr-adevar in cazul
Signorelli,
~-~ejILlare.
*
de a
II
UITAREA DE CUVINTE STRAINE
Vocabularuluzual
al limbii noastre materne pare a fi, in lirnitele
funetion)'irii normale a facuWitilor noastre, asigurat impotriva uitariL Se
Eltie ca alta esie situatia cuvintelor apartinind unoI' limbi striHne. In
aeest eaz inclinatia spre uitare intereseaza intreaga sfera a discursului,
un prim grad de perturbatie
functionala intilnindu-se
in iregularitatea
eu care noi manipulam 0 limba straina, potrivit ell starea noastragenerala Eli eu gradul nostru de oboseala. In anumite eazuri, uitarea cuvintelor straine se supune meeanismului
de acum descris in legi'itura en
cazul Signorelli. Voi eita, in sprijinul acestei afirmatii, 0 unica analiza
ineiircata de detalii pretioase, referitoare la uitarea unui cuvint nonsubstantiv, facind parte dintr-un text latinesc. 1mi iau permisiunea
de a
relataacest
m2.1'unt accident cit mai in amanunt :)i mai coneret eu
putintii.
Vara trecut2c, tot in cursul unei calatorii de vacanta, m-am reintHnit
eu un tlnar de formatie universitara,
care (dupa cite am observat
imediat) era la curent eu unele dintre lucrarile mele de psihologie.
Conversatia noastra a atins, nu mai Eltiu in ce mod, problema situatiei
noastre sadale, iar el, fire ambitioasa, s-a lansat in lamentatii asupra
stiirii de inferioritate
la care era condamnata generatia lui, privata de
posibiHtatea de a-Eli dezvolta talentele Eli de a-:;;i satisface trebuintele.
i?i-a incheiat patima:;;a diatriba prinace1 celebru vel'S al 1ui Vergiliu, .in
care nenorocita Didona remite posteritatii grija de a-i razb1..ma insulta
pe care i-a adus-o Enea: Exoriure ..., voia el sa spuna, 1nsa neputlnd
reconstitui citatul, a cautat sa disimuleze evidenta lacuna a memoriei
sale prin intervertirea
ordinii cuvintelor:
Exoriar(e) ex nostris ossibu3
uUor!
Contrariat, el imi spuse in cele din urma:
_ Va rog sa nu luati aceasta expresie batjocoritoare intr-uri fel care
sa V{l faca sa va bucurati de incurcatura in care ma aflu. Mai degraba
ajutati-mCl. Acestui vel'S Ii lipse:;;te ceva. Vreti sa ma ajutati sa-l
reconstitui ?
dupa parerea
curios sa ~tiu
1) Tr8ducere8
versului din Enei'da: "Fie ca din osemintele noastre sa rasara
un r,;zbunator". In conceptia lui Vergiliu viitorul razbunator al cartaginczilor
in\'in'ji ele romani este Hannibal (Nota trad.) ,
408
Benedict.
7-a, p. 71) .
......
409
410
-c2z'irile Signorelli
~i aliquis, cu privire la amintirile
tE-'~1J. uitarea T]are de asemenea insotita de formarea
411
III
UIT:AREA DE NUME
$I DE GRUPURI DE CUVINTE
Experien\a pe care am dobindit-o en privire la mecanismul uitarii
unui cLlvint care face parte dintr-o fraza intr-o limba straina ne autorizeaza sa ne intrebam daca uitarea frazeIar in limba materna admite
aceea~i explicatie. In general nu se manifesti'l nici a uin,i1'e in fata
ncputintei in care ne gasim uneari de a reprQduce fidel ~i faralacune
6
formula sau a poezie pe care, nu demult, am memorizat-a. Cum insa
uiEarea nu intereseaza in egalii masura intregul ansamblu a ceea ce s-a
. memorat, ci Dumai anumite elemente, paate c8. nu este lipsit de inte1'es
sa supunem unui examenanalitic
dteva exemple dintre aceste reproduce:'i incorecte.
Unul dintre tined 1 mei co1egi care, cu prilejul unei canvorbiri pe
care. am avut-o impreunEI, s,i-a exprimat parerea .cd uitar.ea paeziilor
in Emba materna ar putea sa aiba. ace1ea~i cauze ca s,i uitarea cuvintelor
dintr-o fraza intr~o limba straina, ni s-a oferit ca subiect de experienta,
cspre a contribui 1a elucidarea acestui fenpmen. Intrebindu-"l care poezie
ar putea sa intereseze experimentul nostru, el mi-a citat Logodnica din
,.Corint, de Go e t 11e, 'poem care Ii placea mult s,i din care credea di
'itie p2 dinafara eel putin citeva strafe. Den' lata cael do\,(:jc~te, bea
de b primul vel'S, 0 nesiguranta frapantd : "Cum trebuie spus: 'intordnclu-se de let Corint let Atena, san: intordnctlL-Se
de la' Atenet let
Corint ?". Eu insumi am avut un moment de ~ovZlialaj dar am sfi1'o;;itprin
a observa rlzind ca titlul poemului:
"Logodnica din Corint" llU' lasa
nid 0 indoiala cu privire la' directia urmatd de tlnarul barb at. Reprodueerea primei strafe s-af,lcut destul de blne sau, eel putin,Bira de fo1'm:Iri ~ocante. -Dupa prlmul Vel'S al strofei a doua, tlna1'ul meu coleg se
:Jpri putin, dar i:;;i reluade
indata recitarea, In felul uflnator':
Abel' wird er auch willlwmmen scheinen,
Jetzt, wo jede1' Tag was Neues bringt?
Denn erist noch Heide mit den 5einen
Und sie sind Christen und - getauft. 1)
H ascultam putin su1'prins, de mai multii ',1T8111e,dar abia dupa ce a
pranuntat ultimul vel'S am 'recunoscut amindoi ca in aceasta strofa s-a
strec:m'3.t 0 dcformare.
Nereus,ind sa facem ind1'eptarea, am cautat in
bibtioteca yolumul de poezii al lui G 0 e the ;;i mare ne-a fost mirarea
,Sa C'J11Statam ca al doilea vel'S' al acestei strofe fusese inlocuit
print1'~o
. tlli
413
lata
?2)
De altfel, cuvintul erkauft (din eel de-a! doilea vers autentic) rirneaza
eu getauft (din versul a1 patrulea),l?i mi s-a parot dudat ca 0 asHel de
eonstelatie de euvinte - pagin, creJtin ~i botezati - nu i-a inle!mit
reproducerea textului.
_ Ati putea sa'-mi explicati, ii cerui colegului meu, cum de a1i
ajuns sa uitati aUt de bine acest versdintr-o
poezie care, dupa cum
pretindeti, va este atit de familiara? $i aveti vreo idee despre ~1Jysa
de unde provine fraza pc care ati substituit-o versu1ui uitat ?
El era, desigur, capabil sa dea explicatia ceruta, insa eravadit i~ptuI
canu prea era dispus 5-0 faca.
_ Fraza : 'acum cind fiecare zi ad'Uce no'Uwti, l1U mi-e necunoscuta ;
ered ca am intrebuintat-o nu demult, vorbind desprl! clientela mea a
carei extindere reprezinta pentru mine, credeti-ma, un motiv de 1112re
satisfactie. Dar de ce oi fi pus eu eealalti'i fraza in strofa recitata ? F,rE.~
1ndoiali'i ca trebuie sa fie 0 cauza. Este evident eElfraza : claco nu pl6.teJte scump aceasUi favoare, nu-mi era pe plac. Aceasta se leaga de 0
cerere in casatorie care mi-a Jost refuzata prima oara, insa pe care
mi-am propus s-o reinnoiesc, dat fiind ca situatia mea materiala s'ca lmbunatatit. Nu va pot spune mai mult, slar e sigur ca nu-mi place sa m.
gindesc ca dadi de data aceasta cererea mea va Ii primitEi, faptul seva
datora unui simplu caleul, dupa cum tot din caleul a fost respinsa priEl2t
datil.
Explicatia mi s";a parut suficienta ;;i, in eel mai rau caz, m-8? H:
putut abtine sa mai cer alte amanunte. !nsa am insistat :
_ Dar cum se face ca ati ajuns sa introduceti persoana dUmTlC2voastra ~i chestiunile ei private in textul Logodnicii din Corint? Sa fie
;;i incazul dumneavoastrao
diferen~a de religie ca intre logodnicii din
poemul lui G 0 e the?
(Keimt eil1.Glaubeneu,
.wird oft Lieb'und Treu
wie ein boses Unkraut ausgerauft)
3)
414
Sie..l-}
1,).
i
\
I
I
415
"i\..
original.
{Nota trad.).
7) formula
specifica dreptului roman, prin care se deciara moartea civih'i a
unei.persoane,
privarea acesteia de drepturi ceta1;ene.,:,ti,ca atare diminuarea influeat;ei sale in societate. (Nota trad.),
416
Ix
21 -
cei. <i04
417
numele? E Nervi.
Tocmai tu 53-i
liiti
8)
418
S,
4HJ
sau rival.El nu vrea s;'i ~tic nimic de clinsul: "Nicht gedacht soIl
- seiner werden!" 11).
7) Motivul uitarii unui nume paate avea un caracter mai subtil,
rezidindintr~o ura a~a-zidnd "sublimatJ", cu privire la purtdwrul numelui respediv. AsHel, a domni~oara J. K., din Budapesta, serie :
"Mi-am elaborat amidl teorie. Am abservat Cd inc1eosebi oamenii
dotaF pentru pictura nu 'pricep nimic din muzica ~i viceversa. Nu de
muit ma intre1;ineam pe aceast2l temE1CUcineva, spunindu-i: "Pina in
prezent cercetarea mea s-a verifieat intatcleamB, eu exceptia unui caz".
Cind, insa, am vrut sa dtez numelc acelci singure persoanc care faeea
exceptie de la regula mea, mi-a fost eu neputinta sa n1i-l amintesc, cu
toateca purtatorul numelui era unul din bunii mei prieteni. Clteva zile
mai tlrziu, auzind pronun1;indu-se din intimplarc acd nume, I-am recunoscut imediat ca fiind aeela aldistrugEltorului tcoriei mele. Ciuda pe
care, nedindu-mi seama, i-o nutream, se manifestase prin uitarea numelui sau totusi aUt de familiar".
8) In ca~ul ce urmeaza, comunicat de Fer e n c z i ~i a carui analiza
est2 instructiva mai ales prineXiplicarea substitutiilor (ca BotticelliBoltraffio, in locul Iui Signorelli), "raportul personal" a provo cat uitarea
unui nume pe a cale putin diferita.
,,0 doamna care auzise cite cevade psihanaliza, nu-~i poate aminti
numele psihiatrului Jung. In locul acestui nume se prezinti'i substitutiile UJ:\matoare: Kl. (un nume) - 'VUde - Nietzsche - Hauptmann.
In ceea ce prive",te numele Kl., a face sa se gindeasca in data la doamna
K1., 0 persaana afectata, impopotonata, care pare mai tinara decit cste.
Ea n:u imbiitTine:;te. Ca notiune integratoare pentru Wilde ",i Nietzsche,
ea da: "maladie mintalii". ApEli spune pe un ton de zeflemea: "Voi
jreudieniicercetati cauzele bolilor 111intale,pinElcind voi in",iva deveniti
bolnavi 1nintali". Apoi : "Nu-i suport pe 'vVilde ~i Nietzsche, nu-i inteleg:
Am auzit ca crau homosexuali, ~i unul ~ieelalalt. 'Nil de avea sli'ibiciune
pentru tineri" (eu toate ca in ultima 1raza ea a pronuntat numele
eorect 12), ce-i drept doar inungure~te, continl1a sa nu ",i-l aminteasea.
legiHura cu Hauptmann, ea se ginde~te la Halbe 13), apoi la Jugend H)
;;;inumai dupa ,ce i-am atras atentia asupra cuvintului Jugend ea a observat ca Jung este numele cautat. De altminteri, doamna aceasta pierzindu-o;;lsotul 1a virsta de 39 de ani :;;irenuntind la orice speranta de a se
mai marita, avea toate motivele sa ocoleasca orice amintire in legatura
:?u virsta. Remarcabilii incazul acesta este asocia1;iapur interna (asociatla de continut) intre numele de substitutie 9i numele cautat, pre:cum ",i
absenta asociatiilor tonale". 15).
9) 'lata un' alt exemplu de uitare de nume, motivat cu finete: ;;1 a
dirui elucidare a reu~it-o c;hiar cel interesat :
"I?eoarece imi alesesem filozofia ca materie de studiu suplimentara,
exammatorul meu machestiona asupra doctrinei lui Epicur, cerindu~mi
numele filozofilor care, in secolele ce au urmat, IS-au ocupat de aceasta
ill
12)
B) Ca ~i G. Hauptmann (1862-1946}, MaT Balbe (1865-1944} este un dramaturg german. (Nota tract.).
14) Titlul unei drame
a lui Marx Halbe, pe romfme9te "Tinerete" (1893). (Nota
trad.) ..
'5) "Klangassoziationen"
in textul original. (Nota trad.).
420
421
viata erotica :;;isa fie iubita. Numai la ideea de a 0 saruta, imi spuneam,
simti "senzatia de greatii 16). Cu toate acestea era sigurca exisia un
,raport intre reprezentarea Veroniciii :;;ireprezentarea caderii garzii elvetiene. Numele de Brescia adesea este asociat, in Ungaria eel putin, nu eu
iJ.ocul,d eu numele unui animal sCilbatic.Numele eel mai urit in aceasta
tara, ea de altfel :;;iin Italia de nord, este acela a1 generalului Haynau,
lSupranumH indeob:;;te hiena din Brescia. i\stfel, un flux de idei a pomit
de la dete,statul general Haynau, trecind prin Brescia, Verona, in Jimp
ce un a1tflux a antrenat ideea de anirnal cu vocea riigu$itii, scormonitor
decadavre (hiena) - idee care ulterior a trezit reprezentarea unuimonl~ment funerar - de craniu de icadavru :;;ide organ vocal dezagreabil,
ca in cazu1 Veronicai, aUt de detestata. in forul meu incon;;tient, acea
Veronica care, mai demult, exercitase in casao tiranie insuportabila, ca
aceea a generalului austriacdupa im1abu:;;irea luptelor pentru libertate
in Ungaria :;;iItalla. De Lucerna se1eagii ideea verii pe care Veronica a
petrecut-o ell stapinii ei 1a Lacul Patru-Cantoane, in apropierea acestui
oras;; de garda elvetiana se leaga amintirea tiraniei pe care servanta a
exercitat-o nu numai asupra copiilor, ci .chiar ~i asupra membrilor. adulti
;:;i familiei, ],n ca1itatea sa uzurpata de "damn de companie" (= Garde'Dame). rin sa atragatentia asupra faptului ca., in eon:;;tiinta m~a, aeeastil
antipatie pentru Veronica tine de lucruri de multconsumate. Intre limp
aceasta femeie s-a schimbat mult in avantajul ei, atit ca exterior cit :;;ica
lw;miere :;;i,in rarele ocazii cind 0 mai intilnesc, 0 intimpin cu 0 atitudinesincer
amicala. Dar, cum se intimpla totdeauna, incon:;;tientul
meu i~i conserva eu obstinatie vechile impresii, fiind conservator ;;i
incJlinat/spre ra.nchiuna. Tuilleriile implied 0 aluzie la 0 alta persoana,
doamna ranceza in virsta care, in multe ocazii, a fast 0 adevarata
"dama de companie" pentru doamneledineasa
::;;ipe care toti,de lamie
1a mare, 0 respecta ~i chiar se tem de ea putin. Eu insumi, fiindu-i Q perio'ida "elev" la lectiile de conversatie franceza, imi amintesc ca, 1'1.
timpul sejurului meu in Boemia de nord, 1a un cumnat al gazdei mele
de astazi,am ris mult auzindu-i pe taranii din partea 'locului ca Ii numesc pe elevii (Eleven in germana) academiei forestiere locale "lei"
(U'wen). Este eu putinta ca aceasta amuzanta afi.1intire Sa i contribuit
'ladeplasarea ideilor de 1a hiena spre leu".
11) Exemplul care urmeaza 17) arata ;;i el cum un complex personal
'Care ne domina la un moment dat poate sa provoace, dupa un interval
de timp destul de lung, uitarea unui nU111e.
Doi barbati, unul mai v1rstnic, celalalt mai tinar, care ciHatorisera
1111?)1'eUna
prin Siciliacu :;;aseluni mai inainte, schimba intre ei aminti1'i
;;1 impresii despre rumoa5ele zile petre cute acolo. - Cum s-o fi chemind acel lac un de ne-am petrecut noaptea, inainte de a porni spre
Selinunt? intreabii cel tinar. N-o i Calatafimi? - Nu, raspunde virstnicuL eu siguranta nu, dar ~i eu am uitat numele, de~i 1mi amintesc 0
multime de amanunte despl'e :;;ederea noastra acolo. E de ajuns sa vael
ca dneva uita un nume pe care-l cunosteam, ca sa ma contaminez si
eu ~i 8a-1 uit 1a rindu-mi. Ce-ar fi sa-i cautam? Singurul nume ea~e
imi vine in minte este Caltanisetta, 1nsa sigur ca nu-i acesta. - Nu,
spune cel tinal', 11U111ele
incepe cu un 'tV sau contine, cel putin, un w.
422
W)
17)
Zentralblatt
fUr Psychoanalyse,
I, 9, 1911.
ii
423
de cuvintc.
'
c1irec-t
ell IJCrSl'~Ul~l.i:'ll;lt[i,
ci de Zl5c;~~er:ea
de faptul ca aeeasta ne informeazil clsupra eventualel,:c inLntii rnatrimoni.ale ale tinarului nostru. Incon~tientul doamnei, mai eu s-eama da..:.::!
manifesta 0 inc1inatie de simpatie la adresa partenerului, poate sa fi
ghidt intentiile sale erotice, ascunse sub masca inofensiva a uitarii.MClnier"" in care a va fi aeCDtat si i5i va fi explicat 8tingcrea, poate
procura celor doi parteneri ~n mijlo~ incon:;;tient, insa foarte s::on;nifi.cativ de a prevedea rezultatul flirtu1ui inceput".
17) Reproduc, dupa J. S tar eke,
inca a interesanta observa~ie de
uita.l'e :;;ireamintire a UIlUi nume, caracterizati'i de faptu1 ca uitarea numelui este complicata cu deformarea frazei unui poem, ca in exemplul
relativ la "Logodnica din Corint" (aceasta ob3ervatie este luata din editia olandeza a lucrarii autorului Clmintit, Cll titlul De invloecl VCln ons
.(mhswuste in ons dagelijksche leven, An'lsterdam, 1916, publicata in geI'mana in Internat. Zeitschr. fiir PsychoCllwlyse, IV, 1916).
"En batrin jurist ~i lingvist, Z., I~oveste;;te in publicdi in cursul
studElar sC\lcuniversibre a cunescut un student care era extraoi'dinar
de prost :;;i asupra negl1iobiei caruia circLllau multe anecdote. Totl..l:;;i,e1
nU-'ii peate aminti numele acelui student. Mai intii pretinde di numele sau incepe cn litera W., CD. apat sa retraga aceasta supazitie. 1:;;1
.aminte:;;te doar ca acest student prostaxiac a devenit mai tirziu negustor de vinnri (WeinhiindLe:). El istorise:;;te apoi a anecdota despre prosUa aceluia~i student, mirindu-se intr-una ca 1m-i poate spune pe,numc.
in felul ur111ator: - Era a7a dobitoc, incit nu pot prkepe
-cu.rn am izbutit, ce-i drept, eu pretul a nenumarate repetan, sa,--i bar;
b
putina latina. Dupa 0 clipa i~i aminte9te ea numelecautat
S2 ter111ina eu '" man. Atunci I-am intrebat daca vreun alt nume cn
"Erdmann.u.terminatie nu-i vine in minte. El raspunde:
Cine e _acesta? Tot un student de pe vremea mea. Fiiea sa, insa, observa
Crl exista :;;iun profesor pe care-l cheama Erdmann. Rascolindu-:;;i amintirile, Z. gase9t di acest profesor n-a cansimtit de curind sa publice
deeit sub forma prescurtata, in revista pe care 0 conduce, una din lucr~iriie lui Z., ale carui idei nu Ie imparta'iea in intregime 9i ea Z. a fost
afci2tat de acest fapt. (Ulterior am aflat C[l Z. ambitiona5e odinioara sa
devin,~ profesor in aceea:;;i specialitate
predata astazi de proresorul
Erdmann, deci este posibil ea ;;i sub acest raport numele Erdmann sa
atin:;:'} 0 coarda sensibila). 9i iata ca pc nea:;;teptate e1 i9i aminte9te
nU1Hele studentului neghiob: Linclenwnn! Cum e1 19i amintise ceva
.mal inainte ca numele se termina eu '" man, inseamna ca cuvintul. Linde
a suferit 0 refulare mai lunga. Rugat sa spuna ceea ce ii trece prin eap
in legiHura cu Linde, el raspunde la inceput: "Nimic". La insistent a
mea 5i avind in vedere ca i-am spus ea este imposibil sa nu gindeasca
nimic' in 1egatura eu acest euvint, el l111ispune, ridicindu-;;i ochii ~i
425
luscriind ell mina un gest In gal: "Ei biue, un tei 18) este un copac
frumos". Este tot ceea ce e1 spune. Toata 1umea tace, fiecal'e i~i continua lectm:a sa sau vl'eoalta ocupatie, dud, dupa clteva momente, n
auzim pe Z. redtind pe un ton visator :
Steht er mit festen
Gefiigigen Knoehen
Auf der Erde,
So reieht e1'nieht auf,
Nur mit del' Linde
OdeI' del' Rebe
Sich 2U vel'gieichen 19).
Am seas un strigat de triumf: - In fine, am spus mina pe Erdmann
at :lumneavoastra, zic. Aeest om eare "se tine La pamint", ded aeest
mY/, al pc1mintului (Erdemann sau Erdmann), nu poate reu~i sa se eompan~ eu teiul (Linde), deci eu Lindenwn sau eu vita de vie (Rebe), deci
cu negusto1'ul de vinuri (Weinhiindler). eu alte euvinte: acest Lindeman, studentul neghiob, ajuns mai tirziu negustor de vinuri, .era in
tr-adevarun
dobitoc, da1' Erdmann este un dobitoc inca ~i mai mare,
rara. putint,a de comparat,ie eu Lindeman. Aceste discursuri dispretuitoare sau batjocoritoare, tinute in incon~tient, 81nt foarte frecvente;
astIei am crezut ea pot afirma ea principala cauza a uitarii numelui era
identificata. Am intrebat atunci din ce poezie erau luate versurile citate.
Z. rlspunse ca ele faceau- partedintr-un
poem de Goethe care, spunea
el, incepe astfel :
Edel sei der Mensch,
Hilfreich und gut! 20)
92acL:mga ~i versurile ce urmeaza :
Und hebt e1'sich aufwarts,
So spielen mit ihm die Winde
21)
Markigen
,?icioare mlCiclii" era 0 combinat,ie putin cam ciudata; 1nsa am trecut cu vederea aeest Iuern.
427
Linde -
Rebe).
c) Poeh1ul se intituleaza "Limitele Umanitatii" ~i contine 0 eomparatie intre atotputernicia zeilor ~i slabiciunea oamenilor. Dal' poernul
care :incepe cu versurile: "Edel sei del' Mensch, / Hilfreich und gut 1"
este diferit de acela din care Z. a extras strofa sa !;'i care se gase~tE
citeva pagini mai ineolo, purtind titlul "Divinul" ~i continind de ascmenea meditatii asupra zeilor !;'i oamenilor. Cum aceasta problema 11-3
fost aprofundata, pot cel mult sa presupun
ea idei asupra vietii 'Ii
martii, asupra a ceea ce este efemer ~i etern, asupra precaritatii proprie5.
vieti a lui Z. ~i asupra mortii apropiate VOl'fi jucat de asemenea un :rol
in determinarea ultarii care s-a produs in acest caz.
In unele din aceste exemple a trebuit sa se recurga la toate suhtiJitatile tehnicii psihanalitice pentru a se explica uitarea unui nUBle. Pe
doritorii de amanunteasupra
acestei tehnici Ii trimit la 0 comunicare
a d. E. Jones (din Londra), tradusa din engleza in germana '21,).
18) Fer en c z i a observat ca uitarea de nume se poate producE, de
asemenea, ca simptom isteric. In acest caz ni se descopera un mecaniSrD
foarte deosebit de acela care guverneaza actele ratate. Comunicarea de
mai jos va face sa se inteleaga aceasta diferenta :
"Am in prezent la tratament 0 bolnava care, de~i dotata cu 0
memorie, nu-~i poate aminti numele proprii,chiar ~i pe cele mai uZl,ale
~i mai familiare. Analiza a aratat ca acest siniptom Ii serve a si'H;.i
in evidenta ignoranta. Aceasta insistenta asupra ignorantei oi era 0
forma de repro!;' adresat parintilor care nu voisera sa-i dea 0 instruire
superioara. Obsesia curateniei casniee (psihoza de femeie de servich1)
provine in parte din aceasta sursa. Ea are aerul de a Ie spune in acest
fel parintilor : "Nu ati facut din mine elecit 0 servitoare".
A$ putea sa multiplic exemplele de uitare de nume $i sa
problema, :insa prefer sa nu epuizez in legatLm'i eu aeeasta singura chestiune majoritatea punctelor de vedere pe care Ie yom lua in comideratie in continuare, in rapDrt cu alte problem.e. S;'i-mi fie totu,;,i
duit sa rezum in citeva ri'nduri rezultatele ana1izelor citate :
Mecanismul uitarii de nume (sau, mai precis, al uit21rii pasagere de
nume) consta in obstacolul opus reproducerii voluntare a unui nume,
obstacol reprezentat de 0 inlantuire de idei straine de acest nml'\:' ~i
23) Pe solidul:
Durabilul pamlnt, / El nu ajunge / Sa se compare / Nici en
stejarul, / Nici eu vita de vie. (Nota tract).
2~) Analyse eines Falles van Namenvergesen,
Zentralblatt fUr P.syehoan:,]yc;er
II, 1911.
428
.'
VI, 1920.
429
I
AJ\UNTIRI DIN COPlIARIE SI AMINTIRI-ECRAN
Intr-un articol (publicat in 1899, in Monatsschrift jilr Psychiatrieund Neurologie), am avut posibilitatea sa demonstrez natura tendentioas~ a amintirilor noastre,acolo
un de ne a~teptam mai putin. _Am
parmt de 1a faptul bizar ca primele amintiri din copWirie ale unei
persoane se raporteaza eel mai adesea la fapte indiferente ~i secundare,
pe dnd in memoria adultilor nu ramine nici 0 urma (vorbesc intr-o
manieri'! generali'l, nu absoluta) din impresiile tari, afective, din aceasta
perioada, 9tiind ca memoria opereazil 0 selectie din impresiile care 5e
ofen'i, sintem obligati sa presupunem ca aceasti'! selectie se efectueaza
in copiliirie dupa alte criterii dedt in perioada maturitiitii intelectuale.
Un examen mai aprofundat, 1nsa, arata ca aceasta supozitie este inufila. Amintirile din copilarie indiferente i~i datoreazi'l existent a unui
proces de deplasare; ele constituie reproducerea substitutiva a altarimpresii, intr-adevar import ante, caro1'a analiza psihica' Ie reveleaza
existenta, da1' a d'iror reprodueere directa se izbe~te de 0 rezistenta.
Cum acestea nu-~i datoreaza conservarea propriului lor continut, ci unul
raport de asociatie existent intre acest continut ~i un altul, refulat, ele
i::;;ijustifica numele de "amintiri-ecran" 1) sub care Ie-am denumit.
In articolul amintit n':'am facut dedt sa ating in treacat, depa1'te de
a oepuiza, fntreaga multiplicitate ::;;ivarietate a raporturilor, ~i semnificatiilor prezentate de aceste amintiri-ecran. Folosindu-ma de un exemplu
minutios ax;alizat, a;n ::liefat in a~el ar~ico.lo particularita~e a relapil?r
tempoTale mtre a!l:mtn'lle-C'cra::l ?1 contmuTul p2 care ele 11 acopera. In
cazul despre care era vorba, amintirea-ecran tinea de unul din primii
ani decopWirie, pednd cea pe care 0 reprezenta in memorie, ramasa
aproape incon::;;tienta, se lega de 0 perioada posterioara din viata subiectului. Am denumit acest fel de deplasare 0 deplasare retrograda. Poate ca
adesea se intilne~te ~i in cazul opus, in care 0 impresie indiferenta dintr-o
perioada posterioara se instaleaza in memorie in calitate de "amintireecran", numai pentru ca ea se ata~eaza la un. eveniment anterior a
carui reproducere este impiedicata de anumite rezistente. Acestea ar Ii
amintirile-ecran anticipatoare, sau care au suferit 0 deplasare -inainte ..
FaptuI esential care intereseaza memoria se afla, din punctul de vedere
cronologic, situat indaratul amintirii-i?cran. Este po~ibil ::;;iun al treilea
caz, in care amintirea-ecran se atafieaza impresiei pe care 0 acopera,
nu numai prin continutul ei, ci de aseml:mea pentru faptul di Ii este
continua in timp: aceasta ar Ii amintirea-ecran simultana.
1)
Deckererinnerungen"
432
III. 1897.
.') StEdy
SUT' Ies
of early
23 - d. 404
pren1iers
1n ,nwl'ies,
souvenirs
de
l'enfance,
L'annee
psychologique,
433
un caracter plastic vizual, chiar la persoanele ale cdror amintiri u2"terioare siut lipsite de arice element vizual. Acesta este modul in cc:rs
amintirile vizuale se apropie de tipul de amintiri infantile. In ceea ce
ma prive~te, toate amintirile mele din copilarie au un caracter exclusiv
vizual; acestea reprezinta scene elaborate sub 0 forma plastica, pecar2
nu Ie pot compara dedt en tablourile unei piese de teatru. In aceste
scene, adevarate sau false, care dateaza din copilarie, vedem de reg'c:,];'i
fign1'ind propria noastra pe1'soana de copil, cn trasaturile ~i ves:jmentatia sa. Aceasta circumstanta este uimitoare, deoarece adultii de
tip v~zual nu mai vad propria lor persoana in amintirile lor privitoare 12evenimentele ulterioare ale vietii 5). Este de asemenea contrariu intrFgU
noast1'e experiente sa admitem ca, in evenimentele in care el este aut:)r
saumartor, atentia copilului se indreapta asupra lui insw:;i, in loc de a
se concentra asupra impI'esiiloI' venite din exterior. Toate acestea ne
obliga sa admitem ca tot ceea ce intilnim in a~a-zisele amintiri din prhna
copWirie, nu sint vestigii ale unoI' evenimente reale, ci 0 elaborr.::e
ulterioara a acestor vestigii, care a trebuit sa se efectueze sub influec'ltc,
dife1'itelor forte psihice intervenite dupa aceea. In acest fel "amintidle
dincopilarie" dobindesc, in genere, semnificatia de "amintiri-ecran'\
in acela~i timp evidentiazJ 0 remarcabila analogie cu amintirile
copiHiria popoarelor, a;;a cum figureaza ele in mituri ;;i legende.
Toti eei care au avut prilejul sa practice psihanaliza pe un am.EDit
numar de subiecti au adunat desigur un mare numar de exemple de
"amintiri-ecran" de toate soiurile. Dar comunicarea acestor exenlp1e
este facuta extraordinar de dificila prin natura insa~i a raporturilor cc;T.
dupa cum am aratat, exista intre amintirile din copilarie ~i viata ul:erioara; pentru a descoperi Intr-o amintire din copilarie 0 "amintireecran", ar trebui de cele mai multe ori sa desfa~uram in fa~a ochiJ,:n<experimentatorului intreaga viata a persoanei examinate. Nu reu~i:jl
declt rareori sa expunem 0 amintire din copilarie izolata, deta~ind-D
de ansamblu. rata un exemplu foarte int~resant :
Un tinar in virsta de 24 de ani pastreaza din- al cincilea an de
urmatoarea amintire: In gradina unei case de tara, el este a~ezat pc
un scauna~ linga matw;;a sa care il invata alfabetul. Distinc~ia intre .1n ?'l
n Ii da mare bataie de cap ~i 0 roaga pe matu~a sa-I spuna cum se poate
distinge unul fata de celalalt. Matu;;a Ii atrage atentia asupra faptu}'ui
ca litera m are un picior in plus fata de litera n. Nu exista nid un
motiv sa se conteste autenticitatea aeestei amintiri din copilarie; ::kr
semnificatia acestei amintiri nu s-a dezvaluit dedt mai tlrziu, cind s-a
constatat ca era posibil sa fie interpretata ca 0 reprezentare (substitutiva) simbolica a unei aIte curiozitati a copilului. Cad, a;;a cum atLElC'~
voia sa cunoasca diferenta intre m ~i n, mai tirziu a cautat sa afle dif"2rentace exista intre baiat si fata si dorea sa fie instruit in acec:sta
materie de matu~a respectiva'. El ter~ind prin a descoperi Cd diferenta
intre baiat si fata este aceeasi ea intre Tn si n, adica baiatul are C2va
in plus in c~mparatie en fata,' ~i tocmai in p~rioada in care el a dobindit
aceasta cunostinti:i s-a trezit intr-insul amintirea lectiei de alfabetizf:re.
lata un alt ex'emplu, care se raporteaza 1a copilaria'tlrzie G). Este vOIba
5)Cred ca pot afirma
detin.
,
I})
434
"aus spateren
acest lucru
Kindheitsjahren"
in urma
in textul
anumitor
freudian.
obseryatii
(Nota trad.).
1~<2cae'e Ie
I
jl
""
436
V
Li\PSUSURILE
Dadi materialul uzual a1 vorbirii si conversatiilor noastre in limba
ffia.terna pare scutit de uitare, in schi~1b utilizar~a lui este ell atH n;ai
frecvent pasibilEi de 0 aWl tulburare, cunoscuta sub numele de lapsus.
Lapsusurile observate la omul normal apar ca un fel de faza preliminara
a "parafaziilor" care S8 produc in conditii patologice.
]',!15 gasesc, in ceea ce prive9te studiul acestei probleme, intr-o situatie
exceptionali"l, dat fiind ca ma pot sprijini pe 0 Iucrare pe care Me r i n g e r ~i C. ]VIaye r (ale diror puncte de vedere, totw~i, se indeparteaza
mult de a1 meu) au publicat-o in 1895, asupra Lapsusurilor ~d eroTilor
citire. Unul din ae9ti autori. caruia Ii apartine rolul principal in cmDpunerea lueraI'ii, este in primuJ rind lingvist 9i a fost calauzit de eonsiderE~nte lingvistiee in: examinarea regulilor Ia care se supun IapsusurHe.
EI spera sa poata conchide, din aceste reguli, asupra existentei unui
"anumit mecanism psihic care leaga i?i asociaza unele de altele, intr-o
maniera cu totul particulara, sunetele unui cuvint, ale unei propozitii
9i chiar cuvintele insele" (p. 10).
Autorii incep prin a clasifica exemplele de "lapsusuri" pe care Ie-au
adunat, conform unoI' criterii pur descriptive: intervertiri (de exemplu :
Milo din 1/enus in Ioc de 1/enus din J\.filo); anticipari 9i impietari ale
unui cuvint
asu]Jra cuvintului
klang) (exernplu : es war mil' auf del' Schwest... auf cler Brust so schwer;
subiectul voia sa spuna : "Aveam 0 greutate aUt de mare pe piept", dar
in aceasta fraza cuvintul SChwe;1' - gl'eu - a Incalcat in parte cuvintul
de p7'isas ale unui
precedent Brust - piept); postpozitii,preZungiri.
cuvint (Nachklang) (exe1J:lplu: ich fol'clere Sie auf, auf das Wohl unseres
Chefs AUFzustossen; va invit sa rigiiti intru prosperitatea $efului nostru,
in loc de :. sa beti - stassen - pentru prosperitatea gefului nostru);
contaminari (exemplu : Er setzt sich auf den Hinterkopf - EI se 3'iaza
pe ceafa; aceasta fraia este rezultatul fuzionarii, prin contaminare, a
urmatoareIor doua fraze : E1'" setzt sich einen Kopf auf (EI ridicEi capul)
~i ; Er stellt sich allf die Hinterbeine (EI se ridica pe labele dindarat);
substitutii (exemplu: ich gebe die Praparate in den Briefkasten
(Pun
preparatele in cutia de scrisori), in Ioc de : in den BTiitlcasten (in incubator). Acestor categorii, autorii Ie mai adauga 9i altele, mai putin importante (9i, pentru noi, mai putin semnificative). In clasificarea lor, ei nu
tin nid 0 socoteala de faptul dadi defol'marea, deplasarea, fuziunea etc.
actioneaza asupl'a sunetelor unui cuvint, asupra silabelor sale sau asupra
cuvintelor dintr-o fraz2.
Spre a exempli fica varietiitile lapsusurilol' pe care Ie-a observat,
Mer n g e r postuleaza ca diversele sunete ale limbajului poscdil 0
437
438
,
,I
dintli".
Ii
440
Die
Trau.rndeutung,
Lipzig und
Wien.
1900, 7. Aufl.
se dezvaluie
lapsusuril.or, nOl
Volkerpsyclwlogie,
:lntercala intre alte sunete; sau, in sfir~it,euvinte cu totul straine frazei, chI' prezentind raporturi de asociatie eu sunetele pe care vl'em sa
1e articulam, pot exercita 0 actiune perturbatoare asupra aCestora din
unna. Oricare al' fi, insa, modalitatea care lntervine, singura deosebire
constatata privef?te directia ~i, in orice caz, amplit~ldinea asociatiilor care
5e produc, dar nicidecum caracterul lor general. In anumite cazuri, dovedim chiar 0 mare dificultate in determinarea categoriei in care trebuip sa asezam 0 tulburare data si ne intrebam dadi nu ar fi mai
conform c~ adevarul sa atribuim ~ceasta tulburare actiunii simult.ane
.o;;icombinate a ,mai multoI' cauze, dupa principiul cauzelor compl,exe" G)
,{po 380 ~i 381).
Aceste observatii ale lui Wundt mi se par eu totul justificate ~i
instructive. AI' fi insa eazul, dupa parerea mea, sa se insiste mai mult
cCleclta facut-o Wundt asupra faptului ea factorul pozitiv, care favorizeaza lapsusul, adica libera derulare a asociatiilor, ~i faetorul negativ,
adica relaxaI'ea actiurJi inhibitorii a atentiei, aetioneaza aproape intot,deauna simultan, in af?a fel indt ace~ti doi factod reprezinta doua conditii, la fel de indispensabile, ale unuia ~i aeeluia~i proces .. Tocmai in
unna slabirii actiunii inhibitive a atentiei, sau spre a ne exprima mai
exact, datorita acestei slabiri, are loc libera desfa~urare a asociatiilor.
Printre exemplele de lapsusuri colectionate de mine fnsumi, nu gasese nici unul in care tulburarea de limbaj sa se lase redusa exclusiv
la ceea ce \Vundt denume$te "actiune prin contactul de sunete verbale".
Aproape intotdeauna eugasesc, in afara de actiunea prin contact, 0 actiuneperturbatoare
care i$i are izvorul in afara discursului pe care vrem
sa-l pronuntam, iar acest element perturb at or este cOl1stituit fie de a
singura idee, ramasa inconf;>tienta, dar care se manifesta prin laps us f;>i
care eel mai adesea nu poate fi adus5. in con~tiinta dedt in urma unei
analize aprofundate, fie de un mobil psihic mai general care se opune
intregului ansamblu al discursului.
1) Amuzat de vulgara grimasa pe care 0 face fiica mea mU$clnd un
mar, vreau sa-i cHez versurile de mai jos :
Del' Affe gar possierlieh ist,
Zumal wenn er vom Apfel frisst 7)
Eu insa, fncep a~a: Der Apfe ... Aceasta apare cn 0 contaminare intTe
Affe ~i Apfel (formatia de compromis), sau a put em considera $i ca 0
anticipatie a cuvintului Apfel, care trebuie sa urmeze dupa aceea. Dar
situatia exacta ar fi mai eurind urmatoarea: deja incepusem, pentru
prima oara, acest citat, far a a comite lapsusul. N-am comis lapsusul dedt
reluind citatul, obligat la aceasta fiind de fiica mea," careia ma adre~am f;>icare, ocupata cu altceva, nu ma auzise. Repetarea, ca ~i nerabdarea pe care a aveam de a termina acest citat, trebuie desigur trecute printre cauzele lapsusului meu, care se prezinta ca un lapsus prin
"condensare.
2) Fiica mea imi spune : "Vreau sa-i scriu doamnei Schresinger". Or,
doamna respectiva senume~te Schlesinger. Acest lapsus tine cu siguranta de tendinta pe care 0 avem de a facilita pe dt posibil articularea,
lar in acest caz particular litera l din numele Schlesinger trebuie sa fi
f3)
7)
trad.).
442
Sublinierea mea.
Maimuta este tare caraghioasa,
mu.')ca dintr-un
mar. (Nota
443
nUflrea
incepl.lte de
in ajun
trezitfusese
amintirea
evenirnent
in
care conversatiei
era yorba 'indeosebi
cinevai-acare
prins unci
in flagranti
('in
flagrant delict). Deci lapsusul de care se filcuse ea vinovata fusese produs
de actiunea anticipata a acestei amintiri care se aila in stare incon~tient;'L
7) Analizez 0 alta bolnava. La un moment dat sint obligat s3-i spvn
ca datele analizei imi permit sa presupun ca, in pcrioada de care ne
ocupam, ei trebuie stH fi fast rw;;ine de familia sa ~i ca trebuie sa-i
i repro;;at tatalui lucruri despre care inca nu aveam c1.lDo:)tinti'i.
Ea SPUT},
di nu-;;i aminte$te nirnie despre aceLlsta 9i eEl socote;;te nejustWca:,e
banuielile mele. Totodata ea introduce neintlrziat in conversatie chestiuni de familie: "Trebuie sa Ie dam dreptate, nu sint multi oameni
ca din~ii, toti sint zgirciti (textual: sie haben aUe Geiz), ... vreaU sa zic :
acesta era repro,,?ul pe care ea il refulase. Adesea se intimpHi ci'i ideea
exprimata in lapsus este tocmai aceea pe care voim 5-0 refulam (vezi
toti sint oameni de duh" (textual: si haben aUe Geist), Prin urman",
,i
..
.1
.'
intre cazul citat de mine :)i acela al lui Meringer este ca in acesta din
..
444
I
ii
~.
\1
446
1!
I
,
I,
!
t
ii
13)
r
19) Un profesor spune in lectia sa inaugurala; "Nu sint clispus S(1apreciez meritele eminentului meu predeeesor". El voia sa spuna : "Nu
ma socot ea aV1nd destula autoritate ...", geeignet, in lac de geneigt.
20} D 1'. 8 t eke 1 Ii spune unei doamne pe care a erede atinsa de
boala lui Basedow: ,,8inteti eu 0 gUJd (Kropj) mai inalta decit sora
dumneavoastr[t". El voia saspuni\ : ,,81:nteti eu un cap (KopiJ mai inalta
dcci;; sora dumneavoastra".
21) Tot d 1'. S t eke 1 poveste"ite: cineva vorbe~te de prietenia dinire doi indivizi si vrea sa dea la ivea121ea unul dintre ei este evreu.
A:,?adar spune: ,:Ei traiau laolalta preeum Castor :;;i Pollak" (in lac de
Pollux; Pollak este un patronimic evreiese destul de raspindit). N-a
fo:s,t un joc de euvinte din partea autorului aeestei fraze ; e1 nu observ[i
lapsusu1 sau decit dnd aeesta fu relevat de auditoriul siiu.
22) Citeodata lapsusul tine locul unei lungi explicatii. 0 t1m"1rafemeie, foarte energica ;;i autoritara, imi vorbe;;te de so1;ul ei bolnav, care
a consultat un medic in legatura cu regimul Ce trebuie respectat. $i
ea C1:clauga:"Medieul i-a spus ca nu t1'ebuie sa urmeze un regim special, ca poate minca ;;i bea ce vreau" (in loede ee vrea).
Urmataarele douaexemple, pe care Ie imprumut de la Dr. T h. Rei k
(Internat.
Zeitschr. j. PsychoaruJL, III, 1915), 5e rcfera la sitmtiiin
care lap5usurile se produc u;,;o1',deoareee in astfel de situatii lucrurile
1'0primate depa;;esc peeele ce pot fi spuse.
23) Un damn exprima eondoleante unei tinere femei care to-emai
pierdut sotul, voind sa adauge: "Consolarea dumneavoastrLY va i
s;'l. 'Ii puteti consacrq in intregime eopiilor". Dar pronuntind rraza, el
1n10c1.1i5ein modineon:;;tient euvintul "consac1'a (wic1men) eu cuvintul
w:'cU.ve'i1
p1'in analogie eu euv1ntul 'Vitu,e (vac1uvii). In aeest fel el:;i-a
trud,-,t ideea reprimaUl,care 58 referea la 0 consola1'e de aIt gen :0 vi"iduv;} (Witv)e) tinara ~i frumoas~t nu va intlrzia sa cunoaSe2t pE1.'Ccrilc
sexu~iledin nou.
ze!) Aeelai;l donln se intretine eu acaea,?i doamna 1a 0 seratG data (1.~
amid comuni, vorbind despre prepanitivele ee so fae la Berlin
in vederea sarbiitoririi Pa;;telui. Ei intreabi'i : "A~i viizut expozitia easel
Vvcctheim ? E foarte bine decoltctta". EI admirase inc{i de la inceputu1
5cratei decolteul frumoa5ei femei, 1n5a nu 1ndr::\znise sa-s1 eXDrime udInj.r::i~t'L $1 iata cd ideca refulatc"i a razDatut, totu"ii, fadn~lu-l 'sa spuni'i,
in h::gZtturaeu 0 expozitie de marfuri, ca era clecoltCltCi, pe dnd 01 pur ~i
simplu 0 gasea foarte clecorativa. Este de 1a sine intelce; eii euv1ntul
expo;;:itie capata, ineazul aeestui lapsus, un dublu sens.
25) Aeeea~i situatie se exprima intr-o observatic cElreia cl 1'. H an n s
S a h incearca Sa-I cleo. 0 exp1icatie c.it mai completa posibil.
,,",lorbindu-mi de un damn care face parte dintre euno:;;tintele noastre comune, 0 doamna 1mi poveste~te etl ultima oa1'a cind I-a V2,ZUt,era
10.1'21 de elegant co. intotdeauna, insB. ea eo. remarcase mai ales superbii
lui pantofi (HALBschuhe) maron. - Uncle l-a~i vazut? am intrebat-o.
- Suna 10.u;;a mea ;;i I-am vazut prin jaluzelele Eisate. Dar nid nu
i-am deschis, niei aU senm de viata n-am dat, pentru ca nu voiamsa
d\. abia ma 1nto1'sesem in ora~. Ascultind-o, mi-am spus eElea imi
ascunde eeva (probabil ea. nu era nid singura, nid Intr-o toaleta potrivitD Dcntru primirea de vizite), si am 'lntrebat-o Dutin ironic: - Doci
jaluzelele lasate i-ati putut ~dn1ira papucii (HAU8schuhej ... pardon,
pantom tI-IALBschuhe)? In euvlntul HAUSschuhe se exprinla ideea
rsfulata refcritoare la rocllia de interior (HAUSkleid) pe care, c1upabdl1ULl~:lmea, ea trebuie s-o fi purtat in momentul in care dOJ11Dulinchesdune suna la U~~l.$i an1 mai spus HAUSschlihe, in loc de HALBschuhe,
(I'::oarece cuvintul HaLo (ju111atate) trebuia sa figureze in raspunsul pe
C'lre intcn1;ionam s8.-1dau, dar pc care I-am reprinlat : - Nu-mi spuneti
d~2it aclevarul pe jumatate, crt erati numai pe jumCitate imbracatii. In
,'.lara df' aceasta, lapsusul a fost favorizat de faptul di, pu1;in mai inainte,
vorbisem despre viata conjugala a ilcelui domn, de "fericirea sa domestic:2i" (hiiusliches
de la Haus), ceea ce, de altfel, a centrat discu1;ia
p':; persoana sa. In fine, trebuie sa recunosc ca daca I-am lasat pe acest
barbat elegant sa stationeze pe strad3 in papuci (HAUSschuhe), a fost
:;;i ni1;ica gelozie la mijloc, cad
eu-insumi port pcmtofi (HALBscltuhe)
nnTon care, de~;;icumparati recent, sint departe de a i "superbi".
Razboaiele genereaza 0 mult;ime de lapsusuri, a cilror in1;clegere nu
pc'czintii, altminteri, nici 0 dificultat{:.
26) .,Lace ar111aface feciorul dumneavoastra", intreaba cineva pc
0doanm~1. Aceasta vrea sa raspunda : "In bateria 42 111ortie1'e"(JYErscr),
inSEt ea comite un lapsus ~i spune asasini
(MErder), in loc de morticre
(AErser).
I!
j
11.)
29 -
44U
"dezagreabil",
!?i
motte (~
450
cuvintelor
bache
(= neamt)
....-------------------------------------------------------
visuri
i11grozitoare,
111 care
0 rUC-1Llfoarte
c~prOpiat~1l-I11i aparuse,
il1
111ai
multe 1'indu1'i, ca fiind grav bolnava, ~i chiar maarta lntr-un rind. ell
putin inainte de a fi fost faeut prizonic:'T,aflascm eEl g1'ipa faeusc ravagii in tara locuita de acea ruda - ctTcia, dealttel, eu ii adusesem la
cunostinta temerile mele foarte acute. La 111aimultc luni dupa intimplariie p~ care Ie povestesc, am primit ~tirea ca ea sucambase din cauza
epidemiei, cu cincisprezece zile inaintea evenimentelor relatate de mille".
31) Lapusul prezentat in eontinuaro ilustreaza intr-un mod frapant
unul dintre aeele dureroase conflictc aUt de freevente in cariera n1.edicului. Un om, dupa toate aparentele bolnav incurabil, dar a carui hoala
nu era diagnosticata cu ecrtitudil'lc. vine la Viena sa-~i edute sanatat2a
"ii roaga pe unul din prietenii s.Ji din copilaric, devenit medic celcbru,
sa se ocupe de cazul siiu - ceca ce prietcnul prirrli in cele din ufrnil,
eu toate ca far a tragere de inim8.. E1 .il sfatui pc bolnav sa sc interneze
1ntr-o casElde sfmatate, recomandindu-i sanatoriu1 "Hera". - Dar aeeasti'i
casa de si'matate are 0 destinatie speciala (maternitate), obieeta 001navul. - A, nu, raspunde cu vivacitate medicul, in aceasta casa poate
muri (UMbringen) ... vreau sa zic poate intra (UNTERbringen) orice bolnay. Apoi e1 incerca sa atenueze efectul 1apsu5ului sau. - Acuma sa
nu erezi ea am in privinta ta intentii du~mi'mo21.se.
Un 5fert de ora dupa
aceea, el ii spuse infirmierei eare-l conducea spre ie~ire : ~ Nu gase5c
nimie ~i nu cred ca are noala presupusa. Dar dacii 0 are, dupa parerea
mea nu ramine dedi sii i 5e administreze 0 doza importanta ,de morfina,
~i eu asta basta. Or, in realitate, prietenul sau ii pusese in vedere Sa-I
scurteze suferintele cu un medicament oarecare, de indata co va i 00bindit eertitudinea ca situatia era fara ie:;;ire. A~adar, medicul in realitate 5e angajase (eu 0 anu111.itaeonditie) sa aduca moartea prietenului s:=m.
32) Nu pot rezista tcntatiei de a cita un exemplu de lapsusdeosebit de instructiv, cu toate ea, dupa relatarea celui Care mi I-a descris,
are 0 vechime de vreo 20 de ani. 0 doanula declara int1'-o zi, 121.0
reuniune (iar tonul declaratiei sale dezv<'iluie-la dinsa 0 anum ita stare
de exeitatie ~i influenta anumitor tendinte ascunse): - Da, pentru
a place barbatilor, 0 femeie trebuie sa fie frumoasa; cazul barbatului
este mai simplu : Iui ii ajunge sa aiba cinci membre normale! Acest
exemplu ne dezvaluie mecanismul ascuns, intim al lli'lui lapsus prin
condensare sau prin contam.inare. Pare, la prima vedere, ca aceasta ex~
presie rezulta din fuziunea a dou,c;.propozitii :
(a) lui .ii ajunge sa aiba patru mem.bie nonnale
Iui ii ajunge sa aiba cinci simpuri intacte
Tot astfel, se poate admite ca ele111.entulnormal este comun eelar doua
intentii verbale, care ar fi urmatoarele :
nornwle
(b) lui ii ajunge sa aiba 111.embr81e
'Ii de a Ie mentine nornwle pe toate cinci 16).
Nimic nu ne impiedica sa admitem cD.aceste doua fraze aucontribuit
la introducerea, in propozitia rostita de doamr;a, mai intii a unui numiir
in general, apoi a numarului misterios cinci, in locul aceluia, mai simplu
,?i mai firesc in aparenta, de patru. Aceasti'i fuziuhe nu s-ar fi pi:'~dus
16)
452
Textul in L germanii :
(a) wenn er seine vier geraden Grieder hat
wenn er seine funf Sinne beisammen hat.
(b) wenn e1' nur seine geraden Glieder hat
aUe fiinf gerade sein lassen. (Nota trad.)
j
,
453
37) AceIa~i anatomist spune alta data: "In ceea ce prive~te organele genitale ale femeii, in duda numeroaselor tentatii (Versuchungen) ...,
pardon, in duda numeroaselor cercetiiri (Versuche) ...".
38) Datorez doctorului Al f. Rob its e k, din Viena, aceste doua
exemple de lapsus,pe care el Ie-a gasit la un vechi autor francez
(B ran t 6 me, 1527-1614; Vies des dames galantes. Discours second.)
Transcriu aceste doua cazuriin textullor original:
"Si ay-je cogneu une tres belle et honneste dame de par Ie monde,
qui, devisant avec un honneste gentilhom.'?le de Ia cour des affaires de
la guerre durant ces civiles, elle luy dit; "J'ay ouy dire que Ie roy
a faiet rompre tous Ies c... de ce pays-Ia". Elle voulait dire les ponts.
Pensez que, venant de coucher d'avec son mary, au sangeant a son
amant, elle avoit encor ce nom frais en la bouche,. et Ie gentilhomrne
eschauffer en amoU1:Sd'elle pour ce n1,Ot".
"Une autre dame que j'ay cogneue, entretenant
une autre grand
dame plus qu' elle, et Iuy Iouant et ,exaltant ses beautez, elle luy dit
apres: "Non, madame, ce que je vow, en dis: ce n'est point pour ValiS
adulterer; voulant dire adulater, comme elle Ie rhabilla ainsi: pensez
qu'elZe sageoit a adulterer". 17).
39) Fire~te,
cu dublu sens
clasa, 0 lectie
tinar simpatic,
p:'ea bel-a $i onorabila dama mondena, care, stinc1 de taciale cU-n onorabil genti-
10m al curtii despre chestii de razboi ;;i civile, i-a zis; "Am auzit afirminclu-se
cA regele a rupt toate Cu. din acea tara". Ea vaise sa zica podurile. Ginditi-va
numai ca, toemai culcindu-se cu sotul sau umbllndu-i mintea Ia amant, ea avea
Inca proaspat pe buze acel cuvint j iar gentilomul se aprindea de amor pentru
dinsa din pricina acelei vorbe". - ,,0 alta dama ee am cunoscut, conversind eu
aHa dama mai de vaza ca ea $i 1audindu-i !3iridicindu-i in sliJ.vi farmecele, i-a
spus dupa toate astea: "Nu, daan111a,v-o declar sincer, nu-i deloc ca sa va adulterez"; voind sa spuna adlllez, dupa cum s-a corijat; se vede ciJ. se ginclea 1a
falsitatea
spuselor sale ". (in limba francezii adulterer = falsifica, a altera). (Nota
tta:Lj.
acest lapsus el vrea sa spuna ca, intocmai ca fratele sau, el este bolnav
din vina tatalui ~i ca, intocmai ca ~i fratele sau, el a venit sa-~i caute de
sanatate, inS~lct:!eel mai urgent este cazul tatalui SEtu.
Alteori, 0 combinatic de cuvinte necunoscuta, 0 expresie in aparenta fortata, ajung spre a revela actiuneaunei
idei refulate asupra
. vorbirii bolna'lului, dictate de mobiluri eu totul diferite. Astfel ca in
tulburarile 'lorbirii, serioase sau nu, insa care pot fi trecute in categQria
"lapsusurilor", apare influenta nu a contactului exercitat de sunetele
verbale, unele asupra altQra, oi a unor idei exterioare intentiei care dicte3za discursul, descoperirea acestor idei fiind suficienta pentrua explica
grqelile savif.';iite. Desigur ca nu contest actiunea modificatoare pe care
sunetele 0 pot a'lea unele asupra celorlalte, dar legile care gu'lerneaza
aceasta actiune nu-mi par indeajuns de eficiente spre a tulbura, prin ele
insele, enuntarea corecta a discursului. In cazurile pe care am putut sa
Ie studiez ~i sa Ie analizeze in adincime, aceste legi nu exprima dedt un
mecanism pl'eexistent de care se serve~te un mobil psihic exterior
cUscursului, dar care nicidecum nu se alatura rapo1'turilo1' existente intre
acest mobil .;;i discu1'sul prommtat. Intr-un rnare numar de substitutii,
lapsusul face abstractie totalii de aceste legi ale relatiilor tonale. Asupra
acestui punct sint in intregime de acord eu \V un d t, care de asemenea
considera conditiile lapsusuluica fiind foarte complex,e ~i depa.;;ind cu
InuIt simplele efecte de contact exercitate de sunete .uneleasupra altara.
Dar eu toate ca socot eerte aeeste "influen~e psihice mai indepartate", spre a ma ser'li de expresia 1ui \Vundt, nu 'lad nid un inconvenient in a admite ca conditiile 1apsusului, a~a cum au fost ele formulate
de catre Meringer .;;i Mayer,se gasese u.;;o1'realizate dnd se 'lOJ;be~te
repede 9i dnd aten~ia este mai mult sau mai pu~in distras2L In Unele
dihtreexemplele
citate de 3ce9ti autori, conditiile par totu~i sa fi fast
mai complicate. Reiau exemplul pe care I-am mai dat ;
Es war mil' auf del' Schwest ...
Brust so schwer (8).
Recunosc prea bine Cd in accasta iraza silaba schwe a luat 1Qcul
silabei Btu. Dar, Gar2, numai de asta este vorba? Nueste citU;;l de putin
nevoie sa se insiste asupra faptului ea alte motive ~i alte relatii au
lJ'.Jtut determina aceasta substitu~ie. Atrag atentia indeosebi asupra asociatiei Schwester - Bruder (sora - frat e) sau, in plus, asupra asociatiel Brust cler Schwester (pieptul surorii), care ne calJuzesc spre alte
3fer2, de idei. Tocmai acest element auxiliar care lucreaza in culise confec;. inofensi\'ei silabe schwe puterea de a se manifesta in calitate de
13_:)SUS.
455
2:1:)
456
457
te)
determinat acest lapsus. lata 9i alt caz : "Aveam un unchi care nu voia
"i1-1vedem cu lunile. Aflam ca f)-a mutat in alt apartament ~i profitam
ch" aceasta ocazie spre a-I face, in sflqit, 0 vizita. El pare multumit ca
:ne vede ;;i, dnd ne luam nimas bun de la dinsul, ne spune eu afectiu11e :
"Sper ca de acum i11c010sa va vad mai rar dedt inainte".
Printr-o coincidenta favorabila, materialul limbajului poate, in diferite ocazii, sa determine lapsusuri care sa ne zguduie ca ni$te revelatii
il2a;;teptate sau sa produca efecte comice ca l1i$te vorbe de duh excelente.
A$a este,de exemplu, cazul observat $i comunicat de Dr. Rei tIe r :
"Pali'iria dumneavoastra eea noua este inclntatoare, spune 0 doamna
alteia, eu un ton admirativ chiar dumneavoastra ati ornat-o atit de
pretei1tios?" (aufgepatzt in l~c de aufgeputzt, garnisit). Elogiile pe care
doamna voia sa Ie adreseze prietenei sale trebuira sa ramina aid, deoan.'ce critica pe care ea a formulat-o in forul ei interior, gasind garnitura
p:Uariei (HutaufPUTZ) pretentioasa (eine PATZerei), s-a manifestat din
in nepl<"icutullapsus, pentru ca cele citeva fraze de admiratie conventiona1a sa mai para sincere';.
Mai putin severa, dar de asemenea evidenta intentia critica din exemf,I1.1lce urmeaza :
,,0 doamna este in vizita la 0 prietena, care in cele din urma 0 obo52~te cu p51avragea1a ei fara capat OIiinsuportabila. Ea rewi'C9tesa 1ntre['upa conversatia OIisa-$i ia ramas bun, cind amica ei, care 0 insotise
In antecamera, 0 opreOitedin nou $i reineepe s-o naueeasca eu un val de
vurbe, pe care cealalta este nevoita sale aseulte, eu m1na pe clanta u$ii.
sflqit ea izbute$te s-o intrerupa eu aeeasta intrebare : "E'Iti acasa in
antecmnera (1/orzirnmer) 2". Surprinderea prietenei iiatrageatentia
asupn lapsusului. Obosita de lungastationare in antecamer;'\, ea voia sa
termine cu traneaneala, intrebind: "E:;;ti BCaSa clirnineata (Vormittag) ?",
o;l tradinclu-~i astfel nerabdarea pc cafe i-o pfovoca aceasta noua zabava".
Exemplul urmator, comunicat de Dr. Max
G r a f, atesta lipsa de
singe-rece .;;1stapinire de sine:
,,In cursul unei adunari generale a asociatiei de ziari:;;ti Concordia, un
tinar societal' strimto1'at P1'onunta un violent discurs de opozitie, lasind
s~l-i scape, in minia sa, urmatoarele cuvinte : "DomnHor membri ai avan:",rilor (VORSCHUSSmitglieder)" 27). El voia sa spuna : Domnilor mel11bei ai biroului (VORstandsmitglieder) sau 31 comitetului (AusSCHUSSmitgliecler);
~i unii ;;i al~ii aveau, intr-adcvar, dreptul de a aearda
2vansuri, ia1'tinarul orator tocmai Ie adresase 0 cerere de imprumut".
Am vazut in exemplul V oTsehwein, ca lapsusul se produce U90r cind
1};" sHim sa reprima1l1 cuvinte injurioase. El COl1stituieatunci un soi de
dedvatie. lata un exemplu:
Un fotograf co se jurase CD,in relatiile si11ecu amploaiatii stingaci,
sa evite termenii impru1l1utati din zoologie, sp1.1ne unui ucenic care,
v:ind sa goleasca un vas mare, plin, varsa pe jos jumatate din continutL': si'iu : "Ar fi trebuit, omule, sa incepi prin a scoate c1.1un vas mai
ir:tli ceva din acest lichid';'. NU1l1aica, in lac de a folosi cuvintul coreet :
SC'lopsen (a transvaza), i-a scapat cuvintul schCifsen (de la Seliaf - 03ie).
~i nu mult dupa aceea spl;se uncia dintre salariatele sale care, din nebaga!'e de seama, detcriorase 0 duzina de pldd destul. de SCU1l1pe:,,8-a1'
L7)
1~or~;;;chuss
(Nota tracl.)
459
1D)
460
mule al Dr-Iui R., care mi-a contirmat punet cu punet explicatia. Proceavusese lac cu dteva saptamini mai inainte, infirmiera fiind citata
Ct complicc;. Dr. R. este acum conv1n5 de exactitatea mecan1srnelor freu~
{Ii2n.e'~.
<l>J)
"kontant", "Kontanten"
..
31)
462
Zahlen
evrei, 9i Jungen = tineri). In acest feI, a trebuit sa comit un laps us sprea-mi exprima "sinceritatea de opinie". Fara indoiaIa, gazdele mele ll-iJU
desprins din acest lapsus nici 0 concluzie, nevazindu-i semnificatia. Cit
despre mine am invatat ca credinta parintilor nu se reneaga nepedepsit"
(Internat.
Zeitschr.
f. Psychoanalyse,
IV, 1916).
464
VI aHenstein.
I
\
I,
J
f.
,[
"REimincti., va rag; lYlai ramineti 0 zi-doua, inainte de a va 1ncredinta in Illlinilc hazarduIui, caei daca alegerea va va fi neferieita, n-am
sa mai pot sa vd stau in preajma. Deci zaboviti. Ceva imi spune (nu-i
drJ.gostea, n1J) ca voi fi necdjita pierzindu-va ... A;; putea sa va calduzesc,
a~,s.incH
ya ajut sa alegeti bine, dar atunci a;; fi sperjura, ~i n-a,? voi-o.
DaL" asHel ati putea sa nu ma dobinditi, ~i atunci m-ati face sa regret ca
11-am pacatuit, devenind spcrjura. Oh, ace,;;ti ochi care ill-all tulburat ,?i
;n":3.L1 impart it in doua jumatati : una care va apartine, alta care este a
dumneavoastra ... care este a mea, voiam _s~izic. Daca, insa, imi apartine,
ea de asemenea va apartine, a,?E\incH ma stapiniti intreaga". Faptul in
leg-itura Cll care ea ar i vrut sa facd doar 0 u,;;oara aIuzie, pentru ca, in
ar fi trebuit sa-1 tina ascuns, anume ca, chial' inainte de a a alege,
ea Ii apartinea in intregime, ca il iubea, autorul il releva cu admirabiLi finete psihologica ill lapsus, calmind prin acest artificiu intoierabila
irlC"c,titudine a iubitului, ca ~i nelini,;;tea spectatorilor cu privire la rezultattll alegerii'".
30 -
cd. 40J
463
466
467
of Everyday
Life
468
fiieei sale. Este 9tiut citEi rabdare '}i devotament cere un bolnav de dementa precoce 9i cite gesturi de revolta trebuie sa-ti reprimi, daca vrei
sa-ti indepline9ti fara gre9 sarcina. Sensul lapsusului de care ne ocupam
ar fi, deci, urmatorul: "Sa moara unchiul, SEt moara copiii anormali
(scurt, sa dispara intreaga familie de anormali), numai eu sa Ie m09tenesc banii". Acest act ratat prezinta; dupa parerea mea, anumite caractere care nu se gasesc totdeauna in structura unui lapsu.s, anume:
a) Existenta a doi determinanti, condensati intr-un singur e1en1:ent.
b) Existenta acestor doi determinanti se reflecta in dedublarea lapsusului (douasprezece unghii, douasprezece degete).
e) Una din senmificatiile dfrei doisprezece, anume ideea de douasprezece degete, care exprima starea anormala a copiilor, corespunde
unei reprezentari indirecte; anomalia
psihka este reprezentata aici
printr-o anomalie fizica, superiorul prin inferior" 38).
38)
VI
ERORI DE CITIRE SI DE SCRIS
Exista, intre lapsusuri, 'pe de 0 parte, :;;ierorile de citit :;;i de scris,
pe de aWl parte, 0 astfel de afinitate, incH punctele de vedere adoptate
~i observatiile formulate cu privire la cele dintii se aplica intru totul
~i la cele din unna. In consecinta, ma voi margini sa ma refer la citeva
exem.ple legate de astfel deerori, analizindu-le cu grija,fBra a imbrat.i..'3ct Intregul ansamblu de fenomene.
A. ERORI
DE CITIRE
2)
Robert, La
471
"
472
1.
2,
p.
121),
.'!
,!
I'...
I
I
I
Ii
~i apartine copistului,
adica monahului Hartmann Zeibic> nascut la
Kru.sna, in~ Moravia, dasci3.1de eanela
la biserica Ammstinil;;
J..
0
..
, la Klosterneuburg. In calitate de vistiernic al consiliului canonic, el a copiat manuscrisul C 9i, dupa terminarea acestei lucrari, urmind vechiul obicei,
a adaugat fraza in care isi face cunoscut numele StUul medieval si vechea ortografie a inscriptiei au contribuit, desigur, la accentuare~ da7'intei lui Haupt de a se arata cit mai informat posibil 9i, in consecinta,
&~ a data manuscrisul C: in acest fel, el citea mereu 1350 in lac de
1850 (motivul actului ratat)".
8) In Witzigen und Satirischen Einfallen ale lui L i c h ten b erg
32 gase~te 0 observatie care rezuma aproape intreaga teorie a erorilor
(12 lectura:
dupa ce s-a pasionat de Homer, arata el, a inceput sa citeasca Aga1ne~nnon ori de cite ori intilnea cuvintul angenornmen (ac~
ceptat).
Intr-adevar, in majoritatea cazurilor tocmai nazuintele secrete ale
cititorului sint acelea care deformeaza textul, in care acesta introduce
ceea ce il intereseaza 9i-l preocupa. Pentru ca eroarea de lectura sa se
produca, este suficient ca intre cuvintul din text si cuvlntul eu 'care
este Inlocuit sa 'existe 0 asemanare pe care cititorul 8-0 poata transforma in sensul dorit. Citirea rapida, mai ale~ dnd ochii acuza tulburari
oe acomodare necorectate, faciliteaza posibilitatea iluziei, fara a constitui insa 0 conditie necesara.
9) Cred ea razboiul, care a adus tuturor anumite preocupari stereotipe :;;i obsedante, a favQrizat Intr-o masura deosebita erorile de lectura. Am avut ocazia sa ma asigur de acest fapt In nenumarate rlnduri, dar din nefericire, dintre toate observatiile pe care Ie-am facut,
l1-am retinut decit putine. Intr-o zi, deschid unul din ziarele de dupaamiaza .sau de seara 9i, imprimata cu caractere de-o 9chioapa, dau peste
rrnn9cta urmatoare: Pacea de la Corz. In realitate, man$eta anunta:
lnamicul in jata Gorz-ului (Die FEINDE var Gorz, nu del' PRIEDE van
Oo1'z). Celui care avea doi fii combatanti pe front, Ii era permis sa comita 0 eroare de acest gen. Un altul cite$te Intr-o fraza cuvintele "veche
c?cnela de piine" (alte BROTKARTE), dar ia aminte numaidedt ea s-a
in:;;elat $i ca in realitate nu era yorba dedt de un "vechi brocart" (alter
BROKATE). Se cuvine sa adaugam ,ca el avea obiceiul sa-$i cedeze carteiele sale de piine unei doamne In casa careia era totdeauna primit cu
amicitie. Un inginer, care nu se socotea destul de bine echipat pentru
a rezista umiditatii unui tunel ale cElrui lucrari Ie conducea, a citit 1ntt-a zi, spre marea lui mirare, un anunt de ziar privitor la obiectelede
"piele de proastii calitate" (SCHUNDleder). Negustorii, insa, slnt rar
de one$ti; ceea ce se ofere a spre vinzare erau ni$te obiecte din
"piele de fadi" (SEEHUNDleder).
Profesiunea si situatia actuala a cititorului determina natura erorii
sale. Un filolog' care, ~a urmare a ultimei sale lucrari, se afla In polemica cu colegii si:1.i,cite~te : "Strategie lingvistica" (SPRACHstrategie)2
in loc de "strategia $ahului" (SCHACHstrategie). Un barbat care se plimba
intr-un orcq strain, chiar la ora cind intestinele sale sufera stimularea unei
cure pe care 0 face, cite$te pe marea firma suspendata 180 prim1.ll etaj
ai unni mare magazin: KLOSEThaus,. satisfactiei ima i se adauga un
sentiment de surpriza de a vedea stabilimentul salvator instalat in conditii atit de neobi~nuite. Curind satisfactia sa dispare, cacibaga de seama
,,'eritabila inscriptie de pe firma este : KORSEThaus.
475
10) Intr-o a doua grupi1 de cazuri, textul insu;;i joaca un rol nn:Jt
mai important in producerea de erori. ACsta contine ceva care tT'ze~te repu1sia ciiitorului, 0 comunicare sau 0 s1.1gestie penibila, a~a 'IncH - prin eroare - sufera 0 corectare, fie in sensul respingerii, fie in
aceia a1 realiziirii unei dorinte. Se poate admite eu siguranta ca, in acest
ca'l, text1.1l a inceput prin a fi acceptat 9i judecat cored, 'bainte de a
suieri corectarea, chiar $i c;hmei cfnd 0 prima Iectura n-a pus in mi!;:care eom;tiinta. Exemplul 3), dtat mai s1.1s,este de aeest fel. Comunic
aeum eu aUul, de mCire actualitate, dupa Dr. IVI. E i tin go n (care, pe
acea vrel11e era medic 1a Spitalul Militar din Ig1o; Internat. ZeitsdlL
f. Psyehoanal., II, 1915) :
"Locotenentul X, ingrijit in spita1ul nostrn pentI'n 0 neyroza con~eeutiva unuit1'aumatism
de r<lzboi, imi cite:;;te intr-o zi verslll final dill
ultima stron, a unei poezii de \'l a 1 t e r Hey man nS), cazut premat,lr.
FORrte mhicat, iata ce 1mi redta e1 :
\Vo abeT stehi's geschrieben, frag'ieh, dass von allen
Ieh iibrig bleiben solI, ein andrer fUr mieh fallen?
\Ve1' immer von eueh fEillt, del' stirbt ge\-viss fii1' mieh ;
Und ich 5011 ubrig bleibe11 ? lcarUnt de-n,n. n-icht ? G)
Vazind eEl sint surprins,
datd aeeasta :
ins2. cored
Cie
7)
476
'D r.
Psychoanalyse,
IV, 1916/17 ;
"Un donm pe care 11 cunosc bine mi-a declarat de multe' ori ca, in
ziua. in care va i mobilizat, nu va face uz de diplomele care atesta
care Ii dau dreptu1 1a 0 slujba in spatele frontului,
specialitatea sa
ci va cere JnCDrpOrarea printre combatanti, spre a fi trimis pe front.
Putin timp inaintea primirii ordinului de chemare, el imi spuse intr-o
2i, pe un ton see $i fara vreo aWl explicatie, ca a facnt tot cese cerea
pentm a-:;;ideclara specialitatea $i ca, drept urmare, va fi deta$at 1a 0
intreprindere industriali'i. A doua zi ne intllnidul1 'intr-o institutie ofi~
daEL Tocrnai voiam sa scriu ceva, stind in picioare in fata unui pupHi'U. El intr[l, privi 0 elipa peste umarul meu $i zise: "lata, e scds
negru pe aIb: Druclcbogen" (formulare imprimate), iar eu am citit:
"Dy'nckeberger" (==chiulangiu)".
12) "FEnd intr-un tranwai, ma gindesc la 0 multime de prieteni din
copilc'irie care, cu toate ca era1.1considerat,i slab! '?i plapinzi, astazi sint
cipc'.bili s<{ suporte eforturile cele mai dure, in fat,a carora eu a~ suc:mlba, daca m-a7 gasi in locul lor. Pe dnd ma gindesc la aceste lucrud pre a put,in imbucuratoare, citesc in treacat, numai pe jumatate
cuvintul EisenKONSTITUTION (= constitut,ie de Her) inscris cu
lit:'re groase pe firma unei case de comert,. Dupa a clipa in1! spun Cd
acest cuvint nu se potrive$te deloc pentru 0 firma comerciali'i $i, intordn1u-m:l rapid, mai po-t za1'i firma ~i constat dt cuvintul pe care-I
(= constmcVi in fier)" (op. cit.).
este: EisenKONSTRUCTlON
13) "Zio.1'e1ede seara au public at 0 depe~a Reuter (1'ecunoscuta inexetds.) catE: ammt,a alegerea lui Hughes la pl'e,;,edint,ia Statelor Unite.
Acectsta ;;:tirE: era urmata de 0 scurti:i,biografie a pre:;;edintelui nou ales,
biografie in care en citesc CEl Hughes ;,i-a fJeLlt studiile la Universitatea
din Bonn. Mi 5-a. pamt ciudat ca in cursu1 dezbaterilor care, saptamini
de 211e,au continuat prin ziare inainte de alegeri, nimeni n~a mentionat
acest fapt. Recitind biografia, constat 1nS8. ca este vorba de Brown University, Ere, 0 eroare destul de grosiera, care se explica nu numai prin
atentb insuficient{l cu care am pal'curs ziarl1l, ci $i prin faptul ca, din
motive aUt politice eit ~i personale, simpatia nOl1Jui pre,?edinte pentru
Puterile Cel/tra1e 111ise pEtrea cit se poate de dezirabiH" (op. cit.).
:=;i
B. EEORI DE SCRIERE
Zeitschr.
f. PsychoaTwlyse,
II, 1914).
9)
din
478
tamlni maitirziu, revin asupra acestui act ratat. eu acest prilej, ma.
intreb de ce am transformat Eduard Hitschmann in Eduard Hartmann
Era oare din cauza simplei asemanari cu numele celebrului filosof '?
Primel asoda~ie a constat in amintirea unei judecati pe care am auzit-o
formulatade profesorul Hug 0 V. Met z l, un partizan entuziast a1 1ul
Schopenhauer: "Eduard v. Hartmann nu este decIt un Schopenhauer
desfigurat, rastalmacit". Tendinta. afectiv[l care a determinat 1a mine
substituirea Cll nUl11elelui Hartman a numelui uitat al lui Hitschrnann
a fost, deci, urmatoarea: ,,0, acest Hitschmann :;;i expunerea sa sinte-'
tica 11Uvaloreaza prea mult; el este in raport cu Freud ceea ce Hartmann ste in raport cu Schopenhauer". Am notat acest caz de llit~lredeterminata, ca :;;i ideea de substituire, care 111i-asugerat in 10cul nu111.::1ui
adevilrat un nume care nu avea cu acesta nici un raport aparenL
$ase luni mal tirziu, avind ocazia sa revi'td foaia pe care consemmiSen"l
eazul, am constatat ca scrisesem pretutindeni Hintschl,wnn in loc de
Hitschmann (..
4) lata un eaz de la.psus cala.mi mult mai interesant, care ar putea fi
lot at it de bine dasat printre "confuzii". Am intentia de a seoate de 1a.
CaSa de economii po:;;tala 0 suma de 300 de coroane, pentru a 0 trimite
unei rude careia i s-a prescris un tratament termaL Vad ea eontul meu S'e
ridicd la ,1 380 coroane ~i imi propun s3.-1reduc la suma rotundLl de 4 000
de coroane, care nu va trebui sa mai fie ~tirbita prea eurind. Dupa ce
stabilesc cecul :;;iindic cifre1e care trebuie sa reprezinte suma corespunz3toa1'e, observ deodata caeu cer nu 380 de coroane, ci 438, :;;icroaTea
mea lTla sperie. eu toate acestea imi dau seama ca nu are de ce sa mii
sperie faptul de a retrage 438 de coroane, in loc de 380, caci asta nu ma
va sarad. 1mi mai trebuiesc ins8. multe minute pina sa descopar influent a
incon~tienta care a tulburat prima mea intentie. Incep prin a bate 0 cale
gre,;;ita; scad 380 din 438, dar diferenta nu-mi spune nimic. 438,
reprezinta 10% din depozitul meu total, care este de 4380 coroane! 01',
librarii acorda 100/0 reducere. 1mi amintesc ca am adunat, cu citeva zile
mai inainte, 0 serie de lucrari de medicina care nu ma mai interesau, spre
a Ie oferi librarului in schimbul pretului total de 300 coroane. El g<"\siea
pretul este prea ridicat "ii promise sa-::;lspuna cuvintul in scurta Heme.
Daca el imi accepta propunerea, voi recupera suma pe care 0 voi cheltui
pentru bolnav. E evident eii aeeasta cheHuiala ma framinta. Emotia pecare am trait-o observindu-mi eroarea, se lasa mai putin explieata prin
teama de saracire, de ruinare prin atari cheltuieli. Atii regretul de a fi
geut cheltuiala, cit :;;iteama de saracire, legata de aceasta, sint straine de
cJlt:;;tiint,an,ea. N-am incercat niei un sentiment de regret fagaduind suma
aratata, iar motivele ce mi s-ar putea cita pentru a dovedi adevarul im1
pareau ridicole. Nu m-a:;;crede capabil de astfel de sentimente, daca p:ractica psihanalizei eu bolnavii nu m-ar fi famlliarizat ell refularile, Cllrepresiunile psihice "ii daca nu a:;;fi avut, cu clteva zile mai inainte, un vis
susceptibil de acee8~i explicatie 11).
5) CHez, dupa VV. S t eke I, cazul urmator, caruia Ii garantez ~j eu
autenticitatea : "Un exemplu pur :;;i simplu incredibil de eroare de cHire
W) Este vorba
de vi suI care mi-a servlt drept exemplu Intr-o mica l11oncgrafie"Desp1'e vis", aparuta In Nr. VIII din Grenzfragen des Nerven und SeeZenlcbens,..
publicati'i de Lowen f e 1d !1i K U l' e 11 a. 1901. Luc1'area este inclusa in voL
a1 III-lea al o13e1'elo1'complete,
47!J
'3i sedere s-a produs in redactia unui hebdomadol' foarte raspindit. Directia
,~eestui periodic a fast acuz~ta public de "venalitate;;. Trebuia, deci, 'sa
se scrie un articol de protest ;;;i de aparare. Asta s-a :;;i fi"icut, cu mult.
inflerbintare
9i paUma. Hedactorul-;;ef $i, fire$te, autorul au recitit de mai
muHe ori articolul in mcll1uscris, apoi eorccturile, ;;i toata lumea s-a aratat
mul~umitd. $i iata ci'i deodata vine corectorul $i atrage atentia asupra
unei mid erari care seapase tuturora. 5e spunea, printre altele : "cititorii
no;;tri 'lor recunoa;;;te di noi totdeauna mn apiir2t binele general in modul
{2el mai interesat". 5e inte1ege de 1a sine cii auto1'u1 vaise sa serie "in
modul eel lTwi dezinteresat",
ins3. adev[lratele sale ginduri ie;;,;isera 13
lumina eu 0 forta elementara p1'intre rindurile patima~'_lll1i text".
6) Doanma 1\:13taLevy, cititoa1'e a zia1'ului Pester Lloyd, a descoperit
o ma1'turisire involuntara de acela.';:i gen int1'-o informatie telegrafiea pe
care aeest zia1' a primit-o de 113Viena 11311 octombrie 1918 : "Data fiind
incredel'ea absoluta care, pe tot parcul'sul razboiului, a domnit int1'e nci
$i aliatul n05t1'u german, pare incontestabil
ca cele doua Puteri 'lor
.IuD., oricare ar fi evenimentele, 0 decizie de eomun aeord. Este inutil sa
insistam asupra fC1ptului ea, in faza actuaEl, exist a de asemenea intre
,diplomatiile aliate 0 inte1egel'e activa ;;;i "pIina de lacune (= Liickenhaft,
in IDe de WckenZos
fara beune)". Numai la citeva saptamini dupc1
ne puteam exprima libel', fara a recurge lJ. lapsEs ccZcrrni (sau
113lapsusui tipcgrafie), in legatud eu aceasta "i11c1'ede1'eciosoluEl';.
7} Un american, venit in Europa in u1'ma un2i neintelegeri eu sotia
sa, li scrle aeesteia din urm.a spre a-$i exprima do1':'n1;8.de recondliere
$i a 0 invita 1a 0 intiinire, la 0 dC\ta detel'minat[l. "Ar fi bine da'Cl :.:.1
en ~i Ini112, sa traversezi
oceanul pe l\IGuritarda';i. rrotl.l~i, el a
renl.U1tat' SLLe}~pedieze pagi11a pe care figllra aceastii fr3zd .. l\. pTeferaT
5-0 ri.:,copleze, c1eoarece I1lJ vola ca sotia Sa S[l constate Cil serisese rnai
1nm uusUania, cuvint pe care apoi I-a :')ters, in1ocuinc1u-l eu Mau.ritania.
Aeest IO]Jsus calami este aUt de evident incit nu are nevoie de expllcatie, Inse, aceasta. inlirnplare favorabila ne permiie sa adaugElin unele amanunte : so'~ia sa fckuse prima e1 ci'datorle in Europa inain:e de razboi,
dupa moal'tea surorii sale unice si, dadi nu ma in5e1, Mauritania este
n~"l~ebot
!..IC_ .....o-.l
"
C"'"D
u~ '-
SU'JT'1Fl'';'hliDste
1 (.~~ "-~_--..\....
I.-
r1i11
\.A._
spri"
"~'~l"e;'l
' ...
~ ...
,-,C1.
>:-t
-1l...
;:'1'
-'-
'~n'Htln"l
> 1...L'c::__
\.A"J,-~=-
dispDzitie,
achoZ
-il)
In loculeuvintu1ui
aicool.
9) Adaug inca un caz analog, (onsemnat de E. .J 0 11e S, care II
detine de b A. A. B rilL
Aeesta din urma, de:;;i abstinent, se Esa intr-()
2i ant1'enat de un p1'ieten sa bea putin vin. A doua zi dimincata 52 t1'cze9te cu 0 dure1'e de cap care il face sa l'eg1'et sL:ibicillnea din ajun.
Avnd de scris denumirea unei bolnave ce 5e num.ea Ethel, e1 serie
Ethyl(2).
Dealtfe1 irebuie adElUgat c3. aceasta doarnna ayea obiceiul de a
bea mai mult decit s-a1' fi cuvenit.
U) Achol
ar Insemna f(ira
grece~te bUd. (Nota trad,) .
Alcool etilic.
480
biL2i. QCCl
caIrn, opus
cleriClilni.
Chole
Cum erorile comise de un medic in formularea retetelor au 0 insemniHate care depa$e$te cu mult importanta practicii a actelor ratate
curente, profit de prilej pentru a raporta in mod amanuntit singura
analiza publicata pin a astiizi, a unui lapsus calami de acest fel (Interna..;
tion. Zeitschr. j. Psychoanalyse, I, 1913).
10) Un caz de lapsus 1'epetat in redactarea
D r. Hit s c h 111 a n n).
retetelor
(comunicat de
d. 4G4
481
Ceea ce este comun in cele trei cazuri, este dl: eroarea a vizat de
fiecare data acela,;ii medicament, de fiecare data a fost yorba de bolnavi
de sex feminin, de virsta inaintata, iar doza prescrisa a fost totdenuna
prea ridicata. 0 analiza rapida a permis sa seconstate ca raporturile
dintre medic si mama sa au trebuit sa exercite 0 actiune hotaritoare in
producerea repetata a acestei erori. El i~i aminte~t~, de exemplu, ca
intr-o zi (foarte probabil ca fnainte de actul simptomatic de care ne
ocupam) i-a prescris batrinei sale mame acela~i medicament, nu in doza
de 0,02 cg, cum avea obiceiul, ci in doza de 0,03 cg, spre a obtine.
gindea el, un rezultat mai radical. Aceasta doza ii provocase mamei sale
(0 femeie foarte susceptibila) 0 congestie a fetei 9i 0 uscaciune suparatoare a gitlejului. Ea i se plinse 9i ii spuse glumind ca retetele prescrise
de un fiu-medic pot fi uneori periculoase pentru parintii acestuia. In
aIte ocazii de altfel, mama, ea insa~i fiiea de medic, a refuzat medicamentul propus de fiul ei, vorbind (adevarat ca totdeauna pe un ton de
glum a) de posibile otraviri.
Dupa cite a putut distinge Hitschmann, in 1egatura cn relatiile
me.ma-fiu, acesta i s-a parut afectuos in mod instinctiv $i natural, dar
fara a avea 0 prea inalta opinie despre calitatile intelectuale ale mamei
sale ~i fani a arata pentru dinsa un respect deosebit. Traind sub acela~;;i
acoperi,? cu ea ~i cu un frate cu un an. mal tinar decit dinsul, el vede,
de ani de zile, in aceastel viata dusa in comun 0 piedica pentru viata
sa erotica, iar noi $tim, gratie psihanalizei, ca situatiile de aeest fel
devin adesea 0 cauza de constringere interioara. Medleul a acceptat "m&liza fara nid cea mai mica obiectie si s-a declarat satisfacut de eXDlicatia noastra. EI a adaugat rlzind ~a l;uvintul beZladona putea sa inse~-ine
,?i "femeie frumoasa" ~i sa fie, in cazul sau, expresia unei aventuri
2.1110roase.Anterior avusese e1 insusi ocazia sa foloseasca acest medjcamt>nt (Internat. Zeitschr. f. Psychanalyse, I, 1913).
Sper ea, in aIte eazuri, erorile de aeeea~i gravitate nu au avut niciodata urmari mai serioase dedt ace1ea de care ne ocupam noi.
11) Tata un lapsus calami eu totul inofel1siv, a earui comunicare 0
datoram lui S. Fer e n e z 1. Il putem interpreta ea fiind efectul unei
condensari, provocata ea insa~i de nerabdare (a se vedea la p. 70 lapsusul
Apfe), :;;iputem starui in aoeasta maniera de a vedea lucrurile pinEi in
momentul in care 0 analiza mai aprofundata ne va fi revelat interventla
unui factor perturbator
mai puternic:
"Aiei se apliea anectoda" 13),
scriu eu intr-un caiet de adnotari. Flre~te, voiam sa 5criu anecdota,
gindindu-ma in special la anecdota in care se spune despre tiganul care,
flind condamnat la moarte, obtinuse favoarea de a-9i alege copacul de
care trebuie sa fie spinzurat (cu toate straduintele lui, insa, n-a gasH
nid un arbore care sa-i Jie pe plac).
12) In alte eazuri, dimpotriva un lapsus calami dintre cele mai insignifiante in aparenta, poate sa aiba 0 semnificatie foarte gravel. Un anonim poveste:;;te : "Tennin 0 serisoare cu cuvintele : "sa1utul cel mai cordial de amnei dumneavoastra ~i fiului sau 11,). Ins3. chiar in clipa in care
vreau sa pun scrisoarea in plic, imi observ gref)eala f)i ma grelbesc s-o
13) "Niezu
passt die AnekTODE", propozitie unde Tode duce imediat 1a cuvintul der Tad = moarte, deces. (Nota trad.).
14) Scrisese "thren
Sohn" (fiul siiu), in loc de "Ihren Sohn" (fiul vastru),
eroarea constlnd doar in inlocuirea majuscu1ei I prin minuscula i. (Nota trad.)
482
15) "intreaga
mea tulburare se datoreaza acestui blestemat val rece; nu a
n'isarit nici macar 0 samlnta ". (Nota trad.)
483
_____
c>-~....."
======~=~~~
Ii
Hi)
Verschreiben
{Nota trad.)
484
;;i
incQn~tiente a redactorilor maghiari ai legii de a acorda Aust1'iei minimum din avantajele posibile.
Avem, de asemenea, toate motivele sa admitem di aUt de f1'ecventele
cazuri de 1'epetare a acelora~i cuvinte, care se produc atunci dnd scrienl
sau copiem, adicii a~a-zisele cazuri de perseverarie, nu sint nici ele lipsite
de semnificatie. Cind cineva repet:l un cuvint scds, prin aceasta el arata
di-ieste
greu sa se despart[t de ,lcest cuvint, ('[1 in fraza unde figureaz1'i
acest cuvint el a1' fi putut sa spuna mai multo, insa ca a omis s-o
:;;ia;la mai departe. La copi:;;ti, "perseveratia"
pare sa inlocuiasca expresia :
"eu de asemenea". Am avut ocazia sa citesc lungi expertize medico-legale
care prezentau "perseveratii"
in pasajele cele 111::1i
caracteristice. De fiecare data eram tentat sa explic aceste "persevel'atii"
prin contrarietatea
pe care trebuie s-o fi incercat copistul din cauza rolului impersonal care-i
era impus: ai fi zis ea de fieeare data el ar fi voit sa adauge acest .comentariu : "este exact cazul n1eu", sau : "exact ca la noi".
19) Nimic nu ne impiedica sa extindem explicatb noastra $i sa conS1deram crorile tipografice arept lapsus calami ale zetarilor, la fel de solid
motivatc.~ eel $i erorile de scris propriu-zise. Nu mi-am dat osteneala sa
stabi~esc 0 l~st~ sisteI~1atic{i a ac~stor aete _ra~~te, dar. si?t _sigur ca dacC,
o asHel de l1sta ar eXlsta, ea ar f1 [((nuzanta $1 mstructlVa. In lucrarea sa,
II1en,\ionalCl de mai multe ori aici, Jon e s a consacrat un paragraf special
pentru Tvlisprints (erori tipografice). $i deformarile textelor telegrafice
pot Ii socotite, in anumite cazuri, drept lapsusud comise de telegrafist.
in timpul vacantci primesc 0 telegranlG de 1a editol'ulmeu,
a1 carei text
im! estc incomprehensibil.
Se spune aid: "VorHXTE erhalten, EinLADUNG X. dringencl" i7). Cheia enigmei mi-a fost dpta de numele X.
i\cesta era autorulpentru
a carui carte 'eu trebuia 5[1scriu 0 introducere
(EinLEITUNG,$i
nu EinLADUNG). Apoi a trebuit sa-mi amintesc ca in
urmll eu citeva zile ii expediasem aeeluia:;;i editor 0 prefata (VorREDE,
:;;i EU FodLi\TE) pentru 0 aHa carte, prefat{l in legatura cu care m1 se
2te5t01 primlrea. lata, a"ac1ar, care trebuia sa fie textul exact 211 telegramei :
"Vorrede erhalten, Einteitung X, dringend". Ne este ingaduit sa pn~supunem cJ transformarea
textului i-a fast dictata telegrnfistului
de ccmplexul "faamei" (ic1eea de p1'ovizii = V orrate, iar el a stabilit intre cele
clone, jum<''ttati ale frazei 0 corelatie mai strlnsa decit cea care exista in
textul autentlc. In abr:l dl~ aeeasta, apare aici un frumos exemplu de
elaboraTe secundara, a:;;a cum exista :in majoritatea viselo1' 18).
H. S i I b ere r trateazil clespre posibilitatea
unoI' "gre~eli de
fiiT
Psychoanalyse,
VIII, 1922).
tendentioase"
(Intern. Zeitschrift
Au mai semnalat 'ii aW autol'i e1'ori de tipar CClI"Oraeste greu
cGnte~,ti c2racterul tendentios. Semnalez mticolullui S t 0 f fer DeT
tische Drukfehlerteufel,
aparut in Zentralbl. J. Psychoanalyse,
II, H114,
ea ~;i noti1a apbfutl in aceea~i revisU, (III. 1915) $i pe care 0 transcriu
20) ,,0 gre'?eahl de tip2r cu caracter politic se gase$te in numJrul din
25 aprilie a.c. a1 ziarului Marz. 0 corespondenta din Argyrokastron, face
c:unoscute opiniile Iui Zographos, conc1ucatorul epirotilor rasculati din
Albania (sau, dacli vreti, ~eful guvernului
independent
0.1 Epirului).
Zograpl1os ,lr i spus, intre altele : ,.Credeti-ma, printul este mal interesat
decit oricine in_ Cllltonoirlia Epicullli. ('{lei nlln1~1i ]Je un Epir 3l1tonorn 3L'
Ii) "Provizii primite,
s.::) nC'f. Trau,rncicuLullU,
asupra
traull1atislnelor
de nlur ca,
485
des
Tweed.
Hilder
und
la editura
Briefe
ems
Jenseits
Schottlcmd.
~J) In limba
germana dcts A.as ~ 1, hoit ; 2, golan, putoare, pe cind "ausrief",
cuvlntul care a fost deform at din neatentia culegatorului din tipografie. ins.eamna
Jja exclamat" (rufen == a st:riga, a cherna; aU8rufen .. == a striga, a exclama, a
proclama, a publica, a face cunoscut). (Nota trad.)
486
Intre lapsus calami ;;i uitare se situeaza cazulin care cineva uita
puna semnatura. Un cec nesemnat echivaleaza eu un cec uitat.
Pentru a dovedi senmlficatia unei astfel de uitari, voi cita urmatorul
pasaj dintr-un roman, ce mi-a fost semna1at de catre Dr. H. Sac k s :
"Se gase9te in romanu[ lui J 0 h n Gal s \\1 0 rt h y The Island Pharises un exemplu instructiv ~i foarte net al certitudinii cu care scriitorii
i?tiu S8. utilizeze intr-un sens psihana:litic mecanismu1 actc10r simptomatice
:;;i a1 actelor ratate. Tema ce constituie nucleul romanului,
este lupta ce
5e da i11 su1etul unui om apartinind clasei mijlodi instarite, intre profundul sau sentiment de so'lidaritlate soda:Ui 9i conventiile clasei sale. In capitolul al XXVI-lea, autorul descrie efectul produs asupra eroului sau de 0
sorlsoare de la un tinar vagabond pe care, antrenat de conceptia sa de
viata, odinioara I-a ajntlat. Serisoarea nu contine nici ccrere direda de
bani, ci descrie 0 situatie excesiv de mizerabila, ceea ce nu lasa lac citu9i
de putin pentru 0 aIta conduzie. Destinatarul incepe prin a-;;i spune ca
este 0 pros tie sa cheltuie9ti bani spre a veni in ajutorul unui incorigibil,
in loc de a sustine institutiile de binefacere. "A da cuiva 0 mina de
ajutor, a-I da 0 parte din tine insuti, a-I face un gcst amiq,l, 9i accasta
fara nid 0 pretentie, din simplul motiv ca cineva este in n2voie: ce
absurditate sentimentalJ.a! Trebuie sa 9tii sa te opre9ti La un mOlnent
dat :;;1sa trasczi 0 limita care nu va trebui depa$Wi !" In timp ce facea
in ~oapta aceste rcflectii, i9i simtea lea'litatea revoltindu-i-se contra conduzi:ei sale: "Mincinosule, vrd pur 9i simplu sa-ti paze9ti banii, asta e !"
EI zerbe numaidecit 0 scrisoare amieal<l, terminind eu cuvintele : "Ai aid
un cec. Al tau devotat Richard Shelt0!1". Chvar inainte de a completa
cecul, un flut'ure care d<'ideatircoale luminarii Ii distrase atentia; el j\;i
propw:;e sfH prinda ;;i sa-i dea drumu1 aiara. In timp ce era ocupat eu
aceasta, uita sa mai puna cecul in plic 9i-1expedie ca atare".
Acest gen de uitare este motivat, 111Sa,
de 0 maniera mai precisa decft
prin teninta de a evita 0 cheltuiala, tendinta pe Care Shelton pare sa fi
reu'iit 5-0 refuleze. Retras la tara la viitoril sai 80c1'1,Shelton se simte
izO'lat in societatea logodnkei sale, a familiei acesteia 9i a invitatil0r ei.
Prin actul sau ratat Shelton arata di ar fi fericit sa~~i revada protejatul
care, prin trecutul 9i conceptia sa de viata, se gaSe9te In comp1eta opozitie
en mediul aristocmtic, ai carui membri S2 supun cu totH unor conventii
uniforme, ;;1 uncle 5e afIa in momentul de fata Shelton. $i iata ca, realmente, protejatul lipsit de mijloace financiare ajunge peste citeva zile
Sa-'ll explice absenta din plic a cecului anuntat".
sil-i?i
4B7~
VII
UITAREA DE IMPRE8II
81
, ,DE PR01ECTE
Acelui'a care ar fi ispitit sa supraestimeze starea c1..ll1o:;;tintelor
noastre
actuale cu privire la viata psihica, nu avem declt sa-i amintim ignofmAa
in care ne gasim referitor 1a functiunea memoriei, pentru a-I da 0
1ectie de modestie. Inca nici 0 teorie psihologica n-a. reu:;;it sa (lea 0
explicatie generala fenomenului fundamental al amintirii ~i al uitarii.
Pina 9i ana!l.izacompleta a ceea ce s-a observat in mod erectiv nu eETe
dedt la 'inceputurL Poate ca uitarea a devenit mai enigmatidi dedt Betul
amintirii, de dnd studiul visu1ui ~i a1 fenomenelor patologice ne-ia oo\'edit di pina :;;ilucrurile pe care noi Ie credem demult uitate, pot sa reapara subit in con~tiinta noastra.
Sintem, totwii, in posesia citorva certitudini, adevarat ca putine 1a
numar, care insa, speram, nu vor intirzia sa fie universal recunoscute.
Noi eonsideram ea uitarea este un praces spontan 9i ea putem atribui 0
anumita durata desfa$urarli sale. Subliniem faptul ea, in uitare, 5e produce 0 anumita selectie intre divcrsele impresii care S2 prezinta, C& ~i
intre detaliile fiecarei impresii ~i ale fiecarui eveniment trait. CUnOa9tJTI
citeva dintre conditiile necesare pentru a se mentine in memo1'i ~i
pentru a putea Ii evoeat eeea ee, 'in absenta acestor eonditii, a1' i uitat.
Dar, in nenuma1'atele ocazii ale vietii de toate zile1e, putem. constata
la ce punet cunoii'tintele 110astre sint incomplet sau putin satisfacatoare.
Este sufident sa ascultam, I'elaUiri1e a doua pe1'soane care au receptat
acelea~i imp1'esii exte1'ioare (au faeut, de exemplu, 0 dHato1'ie impreuna),
la dtva timp dupa aceasta. Ceea ce s-a fixat in memoria unuia, adesea
este uitat de cela:lalt, ca ~i cum nkiodata 11-a1'fi existat, ~i aceasta IiiI'd a
se putea sustine ca impresia respectivii a avut un plus de semnificatie
pentru unul in eomparatie cn eeL'ilalt. Este evident eElseapa eon:;;tiinti
noast1'e un mare numar de factori care prezideaza selectia fapte1oI' fj,,,
retinut.
Doritor de a aduce 0 mica coniributie la cun0asterea conditiilor
mi-am format obi~nuinta de a supune 'u11eianaliz~ psihologic~ toate e2ZUrile personale de uitare. In general ma ocup de un anumit grup dintre
aeeste cazurL in special de Reelea in care uitarea imi cauzeaza 0 snrDdza,
deoarece faptul u{tat mi se parea CEl trebuia retinut. Trebuie sa ada~g C2,
nu am deloe tendintB de a uita eu u~urinta ceca ce apartine experientci
me1e personale (nu ceea ce am. invatat 1) 9i ca in tinerete am treeut
printr-o scurta perioada in care memoria mea a functionat intr-un mod
extraordinar. Elev de 9'coala, epa pentru mine un joc ~a repet pe de rost
o pagina intreaga citWi ~i, cu putin timp inainte de a cleveni student,
eram in stare sa recit aproape cuvint cu cuvint 0 conferinta papulard en
earacter ~tiintific pe care tocmai 0 audiasem. In atmosfera de tensiune
impusa de pregatirea ultimelor mele examene 1a medicina, a trebui~ s,'i
488
cazul de mai sus, numai din consideratie pentru persoana so~iei melc
m-am t1'ezit atins deadata de amnezie. Un incident analog mi s-a intim.
plat nu demult. Voind sa-mi persiflez sotia fata de cineva~ pe seama unci
expresii pe care ea 0 intrebuintase eu citeva ore mai inainte, n-am
putut sa-mi realizez inte11tia, deoarece, fapt uimitor, uitasem completamente expresia eupricina. Este 1esne de in~e1es ca aceasti5. uitare face
parte din aceea~i categorie ca ~i tulburadle de ju-clecata care survi11 ori
de cite ori trebuie sa ne pronuntam in legatura eu parintii no~tri.
2) Ma insarcinasem sa-i procur, unei doamne de curind sosita la
Viena, 0 mica. caseta de fier pentru pastrarea dDcumentelor ~i banilor.
-Cind i-am oferit servkiile mele, aveam in fata ochilor imaginea vizuaEi.
extrem. de neta a unei vitrine din centrnl ora~ului, unde trebuie sa fi
vazut 0 caseta de acest fel. Este adevarat ca nu-mi puteam realTli11tinurode strazii, insa eraIn sigur C3. voi regasi magazinul in cursul unei plim.bari prin ora~, deoarece 9tiam bine ca trecusem ,prin fa-yasa de nenumarate
orL Dar, spre necazul meu, mi-a fost cu neputinta sa regfisesc vitrina eu
'casete, eu toate ea'utarilemele In toate c1irctiile.N1.1-miriiminea, gincleam
decit sa consult 0 carte de adrese, sa ext1'ag din ea numele fabricantilor
de casete 9i apoi sa. dau iara9i 0 raita prin o1'a9pentru a identifiea vitrina
d'mtata.N-am av1.1t,totw;:i, nevoi-e de aWe a compUcatii : printre adresele
care figurau in annar,am gasit una care imediat mi s-a a1'3.tata fi tOCl11ai
aceea pe care 0 uitasem. Este adevarat ca trecusem prin fata vitrinei de
nenumamte ori, mai a128 de fiecare data ciud ma duceam in vizit3. la
familia 1\1,care de ani de zile locuie;;te chia1' in cladirea unde se ana
roagazinul. De cind 0 ruptura definitiva a urmat vechii mele intimitati cu
aceasta familie, mi-am facut obiceiul, in mod incon<;tient, de a evita
'cartierul ~i casa. In cursul plimbarii mele prin ora~, atunci dnd cautam
. vitrina cu casete, am batut toate strazile invecinate, occlind-o numai pe
aceast3., ca 9i cum circulatia pe ea ar fi fast interzisi'i. Sentimen.tul de
neplacere care, in acest caz, motiva imposibilitatea de- a 111.aorienta, este
w;:or de conceput, insa mecanismul uitarii nu mai este aUt de simplu ca
acela din cazul precedent. Fi1'e9te, antipatia mea se dirija nu in'lpotriva
fabrkantului de casete, ci impotriva unei aUe persoane despre care nu
mai voiam sa 9tiU nimk, iiar de la aceasta s-a deplasat iii a9a fel incH
1a 0 prima ocazie s-a transform at in uitare. Tot astfel in cazul Burckhard,
minia indreptata impotriva unei persoane s-a mi1nifestat prin deformarea
numelui alteia. Aid identitatea de nume a reu,,?it sa stabileasca 0 legatura intre cele doua ansambluri de idei substantial diferite. In cazul de
fata, aceasta legatura este rezu1tatu1 contiguitatii in spatin, a1 strinsei
vednatati. In acest oaz, dealtminteri, 1egatLlra este 9i mal soUrlii, cErci
printre motivele care au dus la ruptura mea cu familia care locuie:;;te in
:aceasta casa, banii au jucat un rol important.
3) Biroul B. & R. ma roaga sa fac 0 vizita medicala unub dintrc sala'fiatH saL In-clI'eptindu-ma spre locuinta acestuia, ermn preocupat de
ideea ca fusesem de mai multe ori in cladirea uncle se aHa B. & R. 1mi
:amintesc vag de a fi ~i vazut fi1'111a
acestui birou eu un etaj mai jos dedt
etaiul in care, in aceeasi di3.dire,trebula sa 'lad un bolnav. Dar nu-mi pot
am1nti nici de casa, ni~i de bolnavul pe care trebuia sa-l 'lad atund. ~Cu
to ate ca este vorba de un 1ucru indiferent si E'irti nid 0 semnificatie
acesta nu inceteaza sa ma preocupe 9i, in fine,' reel~rgil1d1a artificiul n~e-L;
obi:')nuit ~i adunindu-mi toate ideile care-mi vin 1nn1inte eu privire 1a
490
~~--j-
care sa ma irnpiediee sa fae aceasti'! eomanda, en aUt rnai putin insurmc:1tabil cu cit pasham in memo,ie aUt titlu1 cartii, cit ~i nume1e autoru1ui 3).
5) Un aU caz de genu1 accsta 111erWitaati'! atentia noastra, din em;::"
conditii1or in care obiectul a fost gasit. Un barbat inca Hnar imi DOVESte$te ; "Acum citiva ani aveam neinte1egeri in casnicie. Gascam cd sc;ia
mea este prea reee ~i tr;liam, unul linga altul, fara tandrete, ceea ce 11":;'::2
nu ma oprea sa nu recunosc excelentele ei calitati. Revenind intr-o z}
de 1a 0 plinlbare, ea 1mi aduse 0 carte pe care 0 cumpi:irase, crezind
ca ma intereseaza. I-am lYrultumit pentru aceasta "atentie" $i i-am pron:j
sa citesc em'tea, pe care am pus-o de-o parte. S-3' intimplat insa ca 2D}
uitat locul in care am pus-o. Trecu1'a luni intregi, timp in care, aminti:1du-mi de citeva ori de cartea ce se facuse nevazuta, am incercat S-G
descopar, tara a reu!7i. eu vreo 9ase luni mai tlJ:ziu, iubita mea mama de.l]
bolnava $i sotia mea se duse numaidecit 5-0 ingrijeasca. Stares bolnayc~
agravi .ndu-se, sotia mea avu prilejul sa-:;;i dczvaluie celB mai bune trassturi ale e1. Intr-o zi ma 1nto1'5ei acasa incintat de sotia mea 'ii pEn de
recuno~tinta fata de ea, pentnl tot ce tacuse. Ma apropiai de biroul men,
deschisei un sertar fi'ira nid 0 intentie precisa, dar CLl un fel de sigu.ranta somnambulica,
~i primul obiect ca1'e-111i cazu sub cehi IU cartea
ratacita, ramasa aUta vreme de negasit".
J. S t ~i r eke (op. cit.) raporteaz3 un aIt caz care 5e apropic de aceEts
din U1'm3 prin remarcabila
siguranta ell care obiectul a fost gasil, d;;:;
indata ce motivul uWirii a disparut.
6) ,,0 fata a stricat, taind-o, 0 bucata de stofa din care vOla sa 1:::3
un guIer. F1.1obligata sa cheme 0 croitoreasa, spre a incerC3 0 reparcqie.
Sosind croitorcasa, tinara rata deschide sertarul in care pusese stela,
dar stofa nicaied. Zadarnic rascole~te ea totnl. Furioasa, se intreaba ClXfn
de-a putut sadispara
atit de nea~tcptat stofa ei, ,?i daca nu cumva esic
de negasit numai pentru C[l nLt vrea ea ,5-0 gi.lseasciL In momentu1 in CDrt
si-a redobindit calmul isi da sean13 ca-i rusese rusine so.-i urate croitorcsei
incapacitatea de a face ~U11ueru atlt de simpIu cum este un guler. Gaslnd
aceasta explicatie, se fidka, S2 apropie de un aU dulap ~i seoase fiira Did
o ~ovaiala fain10sul gu1er rau croW' ..
7) Exemplul
ce urmeaza corespunde unei categorii pe care asti'tzi 0
cun05C toti psihanali'?tii. Inainte de a expune cazul, th1 sa precizez Cd
persoana careia i s-a intinlplat a gasit ea insi'l~i explicatia :
"Un pacient, a1 carui tratament psihanalitic trebuia sa sufere 0 Intrerupere, intr-un l1'lOment in care se afla intr-o faza de rezlstenta 5i de
proastii dispozitie generalil, dezbracindu-se 1ntr-o seara, pune kgcitu;a de
chei intr-un loc unde, eredea e1, avea obicciul s-o puna. Indata i:;;i amjnte~te di a doua zi, dupa 0 ultima ~edinta de analiza, trC'buie sa pIece.
D1'ept urmare, vrea sa pregateasca unele hirtii :;;i banii necesari achitErdi
onorariului cuvenit medicll1ui. Cum insi'i 5i banil si hirtiile sint incuiEte
in sertarul biroului sau, are n8voie de ch~i, ~i atu'nci observ;} C[l aCf'stea
au.,. disparut. lncepe Si'l Ie caute 9i, din ce in ce IYlal cnervat, face
micului sau aDartament, scotocind prin toate colturile. insa fara rezultat.
Intelegind ca" imposibilitatea
de a-5'1l regiisi che'ile e~te un act simpwmatic, deci intentional, 19i treze~te servitorul, in speranta ca 0 perSG2Di'i
1) -,--1..5propune
dentale
492
carora
aceea)i explicatie
I~:entru un 111are nun1~lr din acele fapte aCCl=
Vis c her
Ie-a dat nUluele de ,}mali~ii ale lucl'urilo:l'~'~
~rh.
493
~tienta.
11) In 'lara anului 1901 i-am declarat urmMoarele
unui amic ell
care aveamatunci 0 disputa aprinsa cu privire Ia probieme ~tiintiice:
"aceste probleme referitoare 1a nevroze nu pot fi rezolvate decit dadi
admitem fara rezerve ipoteza bisexualitEitii originare a individului".
Amicul mi-a raspuns : "E ehiar ce ti-am spus eu 121Br., acum doi ani.
in cursul unei plimbari, intr-o seara. D21rpe vremea aceea nici nu voiai
sa auzi de asta". Este dureros sl)' te vezi despuiat in acest fel de ceca
ce consideri drept aportul tau original. Nu-n'1i putui aminti nid de
aceasta conversatie veche de doi ani, nici de opinia amicului meu. Unul
acela
dintre noi trebuie ca se in~ela ~i, dupa principiul cui proclesi:?
trebuie sa fi fast eu. Intr-adevar, in cursul saptaminii care a urmat.
mi-am amintit ca totul se petrecuse exact cum spunea prietenul men,
~i chiar imi amintese raspunsul meu de atunci : "N-am ajuns inca. aid
~i nu vreau sa discut chestiunea". De atunci incoace am devenit mai
tolerant dnd gasesc in literatura medieala exnrimata vreo idee lepati3
de numele meu, insa fara ca acesta sa fie mentio~lat de autor.
",'
Repro~uri adresate satiei; prietenie devenita contrariul acesteia;
eroare de diagnostic; eliminare prin concurenta; insu~irea ideilar a1tora; nu datorita hazardului, 1ntr-o multime de exemple de uitare, eolectate fara nici a alegere, sintem obligati sa mergem pina la mobiluri '~i lucruri penibile, daca voim sa Ie gasim explicatia. Cred ea toU
cei .care ar dori sa caute mativele cutarui sau cutarui fapt uitat, slnt
nevoiti sa se opreasca in cele din urma la explicatii de acest fel, adica
]a fel de neplacute. Tendinta de a uita ceea ce este penibil ~i dezagreabil mi se pare generala, cu toate ca facultatea uitarii este 111ai rqult
sau mai putin dezvoltata de la un individ la altul. Multe dintre negatiile de care he izbim in practica noastra medicala nu constituie, pro494
babi] , decit 0 simpUi uitare 2). Conceptia l1oastri'i asupra uWirii de acest
fel ne permite sa reducem diferenta 1ntre cele doua atitudini la conditii pur psihologice :;;i de a vedea in cele doua moduri de reactie expresia ul1uia ~i aceluia;;i motiv. Din toate numeroasele exemple de negare a unoI' amintiri nepl,kute, pe care am avut ocazia sa Ie observ
in anturajul bolnavilor, este unul de care-mi amintesc in mod deosebiL
o mama imi da lamuriri asupra copilariei fiului ei, adolescent acum,.
atins de 0 boala de nervi, ~i cu acest prilej imi spune ca el, fratH 9i
surorile lui, pina 1a 0 virsta relativ avansata au prezentat incontinenta
nocturna, ceea ce nu este lipsit de importanta intr-o maladie nervoasa.
Citeva saptamini mai tirziu, cind ea a venit sa afie cum merge tratamentul, i-am atras atcntia asupra semnclor de predispozitie morbida ce
se manifesta 1a tinar ~i, in legatura ell aceasta, am invocat incontinenta
nocturna de care din5a imi vorbise mai inainte. Spre marea mea uimire,
ea neaga laptul, atlt in privintabolnavului
meu; cit ~i in a celorlalti
copii ai ci. lVI-a'intrebat de unde 9tiu 9i a trebuit Sa-I spun ca ca insa9t
2) Daca Intrebam
pe eineva daea nu cumva a suferit vreo infectie luetica.
eu 10 sau 15 ani mai inainte, In general nu tinem seama de faptul ca, din punct
de vedere psihic, aceasta boala este considerata eu totul altfel dedt, de exemplu,
o eriz8. de reumatism aeut. In anamnezele furnizate de parinti asupra fetelor suferinde de nevroza, este dificil sa distingi eu eertitudine ceea ce tine de uitare
de eeea ce. tine de lipsa de sinceritate, deoarece parintii refuleaza In mod sistematic tot ceea ce ar putea sa eonstituie un eventual obstacol In ealea easatoriei
fiicei lor.
Un barbat care tocmai 5i-a pierdut sotia iubita, in urma unei afeetiuni pulmonare, imi comunica urmatorul caz de false lamuriri date medicului, fara a-;>i
putea explica altfel decit prin uitare minciuna spusa acestuia: "Pleurezia sotiei
mele nelnregistrind
nici 0 ameliorare dupa mai multe saptamini, a fost chemat
pentru consultatie Dr. P. CercetInd antecedentele, el puse fntrebarile obi~nuite .
intre altele vaind sa ~tie daca au mai fost ~i alte eazuri de afectiune pulmonara
in familia sotiei mele .. Ea raspunse negativ, ~i niei eu nu-mi aminteam de nimk
asemanator. In momentul In care Dr. P. se pregatea de plecare, conversatia atinse
ea din Intimplare 'lema excursiilor 'Ii, eu aeest prilej, sotia mea spuse: "Chiar
pentru a merge la Langersdorf, unde este inmormintat fratele meu, saracul, drumul este prea lung". Acest fratemurise
de vreo cincisprezece ani, din eauza unoI'
multiple leziuni tuberculoase. Sotia mea tin use mult la din suI ~i-mi vorbiSe adesea de el. Imi mai amintesc, chiar, ca din ziua in care fusese stabilit cliagnosticul
de pleurezie, soi;ia mea era foarte ingindurata ~i spunea cu tristete; ,,$i fratele
meu a mUJ'it de 0 boalCi de plCimini".
Or, amintirea aeestei boli a fratelui ei
era aUt de refulata In sufletul ei, IncH ehiar ;;1 dupa ee-~i spusese parerea in
legatura cu 0 excursie la L., ea nu ~i-a putut corecta lilmuririle date eu putin
L:nainte asupra al1tecedentelor maladive ale familiei. Eu inSU111i am suferit aceasta
amnezie In clipa In caJ'e ea vorbea de Langersdorf.
In lucrarea pe care am
mentionat-o In repetate rlnduri, K Jon e s poveste~te uncaz absolut analog. Un
medic, a carui sotie suferea de 0 boalil abdominala cu diagll.osticul neclar, a fiieut
urmatoaJ'ea abservatie eu intentia de a-~i lin.i;;;ti consoarta;
"Este bine di In
ram.ilia ta nu exista In antecedente nici un caz de tuberculoza ". Doamna a taspuns foarte surprinsa:
"Ai uitat ea mama a murit de tubereuloza ;;;i ea sora
mea nu se va vindeea de aceasta boala pIna dnd nu se va Ineredinta unor
ITiedici
?".
495
111-8. pUS la curent CLl aces! amanunt, lucru pc care-l uitase C'u desaviniire 3).
Chiar la persoanele st'matoase, ferite de orice nevroza, se constatii
existenta unei rezistente care se opune evoci'irii de impresii penibile,
ca :;;1reprezentarii unoI' idei penibile 1,). Acest fapt, insi'l, nu apare in
intreaga so. semnificatie decit atunci cind examinam psihologia persoanelor nevrozate. Sintem obligati sa recunoa~tem in acest elemental' instinct de aparare impotriva repr:ezentarilor capabile sa trezeasca senzatii
. neplacute, in acest instinct care nu poate fi comparat dedt cu reflexul
can" provoaca evadarea in exercitii dureroase, unul din mecanismele de
bazi'i ale simptomelor isterice. Sa nu se opuna presupunerii acute de
noL en privire la existent a acestui instinct de aparare, faptnl ca adesea
sintem in imposibilitatea de a ne debarasa de aminti rile penibile care
ne obsedeaza, de a alunga se11timente1e penibile de fe1u1 remu~carii, regretului etc. Nu pretindem ca acest instinct de aparare este eapabil sa
se afirme in toate cazurile E?iea nu ar putea, in jocu1 fortelcr psihice,
sa 5e loveasca de factori care, in raport cualte scopuri, incearca sa realizeze contrariul ~i 11rea1izeaza impotriva instinctului respectiv. Princi-
ca condiferite,
:')i este foarte posibil co. instinctul de apdrare sA faca parte dintr-o i11stanta inferioara si sa fie ilIlPiedicat in actiunea sa de catre instantele
supe'rioare. Ceea ce dovede~te, totu~i, existenta ~i puterea i11stinct~lui
de aparare, sint procesele care, co. aeelea descrise in exemplele noastre,
pot fi reduse 10. aeesta. Constatam ca multe lueruri si11t nitate pentru
ele insele, insa in cazul in care acest lucru 11Ueste astfel, instinctul de
aparare i~i deplaseaza seopul ~i eufunda in uitare alt lueI'u, mai putin
3) Pe c1nd scriam aceste pagini, mi s-a intimp1at sa observ 1a mine insumi
un caz de uitare aproape incredibil: consulthld 1a 1 ianuarie registrul meu de
conturi, in scopul incasarii onorariilor, am dat de numele l\LJ Inscris pe 0 paglna din luna iunie, fara a-mi putea aminti de cingva ci'iruia acest nume sa-i
apartina. Uimirea mea crescu cind, continuind sa rasfoiesc registrul, am constatat
ca pe acest bolnav I-am tratat intr-un sanatoriu, unde I-am VRzut zilnic, timp
de saptaminL Or, un medic nu uita dupa abia ~ase luni pe un bolnav tratat
asemenea conditii. Era un paralitic, un caz lipsit de interes? ma intrebam,
Citind nota privitoare la onorariile primite, afiu toate detaliile care voiau sa 52
sustraga con$tiintei mele, M"J era 0 fetitEi de 14 ani, cazul cel mai remarcabil
din toate celecunoscute de mine in acesti din urma ani si care mi-a lasat 0
impresie de ne$ters, sfi:r~itul ei pricinui~du-mi momente 'extrem de' penibile,
Copilul suferea de 0 isterie evidenta ~i, sub influent a tratamentului, a marcat 0
ameliorare rapida ~i cOl1siderabila. Dupa aceasta ameliorare, parintii mi-au 1'etr8S copilul care se plingea mereu de dureri abdominale, fapt ce a jucat rolul
principal in tabIoul simptomatic al isteriei sale, Dupa doua luni fetita murea
de un sarcom al ganglionilor abdominali. Isteria, la care copilul era incontestabil predispusa, fusese provocata de tumoarea ganglionara ~i, pe dnd eu eram
mal ales preocupat de fenomenele zgomotoase, insii anodine, ale isteriei, nu .am
dat nici 0 atentie bolli insidioase, insa incurabile, care trebuia s-o dObaare,
4) A. Pic k a citat recent
("Zur Psychologie des Vergessens bei Geistes -'
und Nervenkranken ", Archiv
fUr Kriminal-Anthropologie
uncl Kriminalistik,
editata de H. Gros) o. fntreaga serie de autori care admit influent a factorilor afectivi asupra memoriei ~i recunosc mai mult sau mai putin ceea ce datoreaza uitarea tendintei de a ne apara contra a ceea ce este penibil. Insa nimeni n-a descris
acest fenomen ~i ratiunile sale psihologice de 0 maniera aUt de completa ~;i de
frapanta ca Nietzsche intr-unul din aforismele sale (Dincolo de bine $i de rag,
II): "Eu am facut aceasta", spu11e"memoria" mea, "E imposibil s-o fi faeut eu",
"nune orgoliul meu ~i ramfne nefnduplecat Finalmente, memoria cedeaza.
'111
496
32 -
cd. 404
497
498
dncisprezeee luni maitirziu, aceastil lucrare a aparut in libr,~rii, boInavul meu imi spuse cli i~i aminte~te sa fi citit undeva (poate intr-un
catalog) anuntata aeeastA luerare, ehiar inainte de a-I fi vorbit eu de
ea (poate eu 0 luna, sau eu i?Bse 1uni mai inainte). Chiar atunei e1 se
gindea 1a l10tita aeeca, cOl1statind C;l autorul modificase titlul 1ucr1'irii
care se intitu1eazu Contrib1Ltii La 0 psihologie sexuaUi, in loc de Esu
eu privire La 0 psihoLogie sexuaLa. Cerind lamuriri chiar autorului ~i
comparind toate datele, am fost nevoit sa conchid cli bolnavul meu vOla
sa-o;i aminteasca un lucru imposibil. Nici 0 notit3. care sa anunte aceastii
lucrare nu ap;;iruse inaintc de tip:'\rirea ei; in orice caz,nicaieri n-<1
fost yorba de ea, eu cineisprezcce 1uni mai inainte. Eram pe cale sa
renunt la interpretarea aecstci i1uzii de 111Cmorie,cind bolnavul vine
sa-111iimparta~easca 0 aHa iluzie de aeelaEligen. El erezuse ca a V8zUt,
nu demult, in vitrina unci libr~;rii, 0 luerare despre Agorafobie pe care
voia s-o cumpere, insa pe care n-a gasit-o inscrisa in Hici un catalog.
Am putut atund sa-I explic de ce cautarile lui au trebuit sa ramina
zadarnice. Luerarea clcspre agorafobie se nascuse in imaginatia lui, eu
titlu de proiect incon'?tient, e1 insu~;i trebuia 8-0 serie. An1bitia Sa de a
rivaliza eu tlnarul de ea1'e-i vo1'bisem Elide a serie 0 lucrare ~tiintifidi
care sa-1 introduea iIi eereul -elevilor mei, I-a dus atit 1a prima, cJ:t :,?i
]a cea de a doua iluzie de memorie. El si-a amintit atunei eEl notita
"Genez~,
care-l indusese in eroare se raporta la 0 l{terare intitulati'i:
legea reproducerii". Cit despre moclificarea titlului de care vorbise
0 inex2ceu Insumi i-am sugerat ideea, did mi-am amintit ca am eOI11.is
titate in inti tulare a 1uerarii discipolului men: spusesem Eseu, in loc de
Contributie.
B. UITARI DE PROIECTE
ieetata. Dacii, plednd de acasa. iau 0 scrisoarc pe core 1mi propun s-(}
pun la cutia po~tala, nil am nicidecum l1evoie,fiind un individ norulal
51 nu nevrozat sa tin sc1'isoarea in mYna h;t lUDcul drumului si s;l caut
tot timpul la ~lreapta ~i la stinga 0 cutie pO,?hi;-" spre a exc~uta proiectul meu, la prima ocazie : pun scriSO::ll'Ccl
in buzunar, imi vad lini:;;lit
de drum, l[tsindu-mi ideile sa S2 sue-ccada. libel', ccmtind pe faptul ca
prima cutiepe care 0 voi zi1.ri1mi va atrage atenUa ::;i rn[l va dcterminn
sa vir mina in buzunar ~i sa scot scrisoarca. Atitudinc.l normaE! eu pri
vire la un proiect gata conceput se ap1'opie Cll totnl de accea intnnita
b pcI'soanele d'iro1'a Ii se sugereaza sub hipnoza 0 "idee posthipnotiea
pc termen lung" 1). Fenomenul estc descris, in general, in feiul urmaror : proicctul '5ugerat somnoleaza 10.persoana respectiva pina ce se
apropie momentul executiei. Apoi se t1'eze;;;te::;i 0 impinge la aetinne.
doua situatE de viata p1'ofanul 1nsu::;i 1;;i da seama ea uitarea
proicctelor nu este deloe un fenomen elemental' ireductibil, ci autorizea:ca conduzia privind existenta unor motive ascunse. 1'v1arefer 1a
;;i Ja serviciul militar. Un indragostit care se prezinta 1<10 intilnlre eu oareeare intlrziere, in zadar se va scuza fata de pa1'teneTa sa,
spunind ca, din nefericire, a uUat de aceastii il1t'iiniTe. Ea nu va ezita
s3.-i raspunda: "Acum un an, tu n-ai i uitat., A,ta e, nu ma mal
iubc:;;ti". $i daca, recurgind la explicatia psihologicEi. mcntionatii mai
SUS, el va eauta sa-9i scuze uitarea prin presing-ul unor afaceri urgente,
ferrieia~ de\renlnd la fel de I)Ht~:unzat.o:lre in psihanalIza ca l~n D1edic
Ii va raspunde: "Este ciudat ca niciodata pina acum nu ai
fost tulburat de aface1'ile tale". Designr, feIneia nu va exclude mice
posibiIitate de uitare, numai eEl eo. Yil gindi, nu rara motiv, ca uitarea
neintcntionala este un indice aproape tot atit de sigur al unei anumite
1'e1evointe ell ~i'un pretext con~tient.
Tot astfe1, in viata militara nu se admite nid 0 diferenta intre 0
neglijenta prin uitare ~i 0 neglijel1~l intentionala. Saldatul nu trebuie
sa uite nimic din ceca ce Ii cere servieiul miUtar. Dad!, totu~i, el se face
Vlnovat de '1reo ulta1'e, in v1'eme ce sUa nrea bine ce se pretinde de la
e1, este pentru ca are motive care se~pun 'acelor care trebuie sa-l incite
111 indeplinirea
datoriei militare. Soldatul ell stagiu de un an, care ar voi
sa 52 scuze la raport, spunind ca a uitat sa-;;;i lustruiasca nasturii, sa fie
sigur di va fi pedepsit. Pedeapsa pe care 0 putem considera ncil1semnati'!, daca ne gindirn la o.ceea pe care ar fi riscat-o marturisindu-~i lui
::;ima1'turisind superio1'ilor lui cA Ii repugna toate aceste marunale ser'1iciului militar. Tocmai pentru a fi seutit de aceasta pernai se'1eril, pentru 1'atiuni a:;;a-zidncl economice, e1 se serve:;;te
de uitare ea de 0 sCllza, in afara de cdzul dnd uita1'ea poate fi reala,
produeindu-se co. 0 modalitate de compromis.
Femeile, ca ;;;iautoritatile militare, pretind ca tot ceca ce Ie prive~te
sa fie sustras uitarii ~i astfel Bustin opinia ca uit211'eanu este permisa
dcdtin chestiunile fara importanta, in timp ee in lucrurile impo1'tante
ea este 0 do'1ada ca vrem sa tratam aceste lucruri ca lipsite de impor1)
5.00
therapie,
1892.
iibel'
Hypnotismlts,
Suggestion
uncZ
l'sycho-
tanta, adica Ie refuzam orice vaIoare 2). Este sIgur ca punctul de vedere
al aprecieriipsihologice nu poate fi cu totul indepart at in aceasta materie.Nirneni nu uita sa indeplineasca actiuni care Ii par importante,
aItfel s-a1' expune sa fie banuit de 0 tulburare psihica. Cercetarile nO[;$tre nu pot avea loc dedt in legatura eu p1'oiectele 111al rnuIt sau mai
putin secundare. Dupa parerea noastra, nu exista proiecte cu totul incliferente, cad aClca astfel de proiecte a1' exista, nu vedern de ce ar fi ele
concepute.
Ca ~i in cdiul tulburarilor functionale descrise pina aici, am adunat
::,;iam incercat sa explic cazurile de neglijenta prin uitare pe care Ie-am
observat la mine insumi si an1 canstatat in mod invariabil ea uitarea
5e datora intotdeauna inte~'ventiei unoI' rnotive necunoscute ~i nedezvaIuite sau, daca ma pot exprima astiel, interventiei unei eontra-vointe.
Intr-o serie de aceste cazuri m-am gasH intr-o situatie care aminte~te
de conditiile se1'viciului militar, suferind 0 eopstringere irnpotriva eareia
n-am ineetat niciodata sa ma revolt, revoHa mea manifestlndu-se prin
uitare. La aeeasta trebuie sa adaug ea uit foarte u~or sa-i eomplimentez
pe oarneni cu ocazia anive1'sariIor, jubileelor, casatoriilor sau avansarilor. Cu cit ma Inve1'~unez mal mult s-o fac, eu atlt mai mult nu-m1
reuseste. Voi si1'si prin a ma hOlari sa renunt la aeeasta si sa ascult
in mod constient 'si -volun tar de motivele care mi-o interzic.' Unui amic
care, cu ocazia miui anumit eveniment, m-a insarcinat sa expediez 1a
o data fixa 0 telegrama de felicitare (eeea ce, eredea el, imi va fi eu
aUt mai u~ar eu cit eu insumi trebuia sa telegrafiez eu oeazia aceluia~i
eveniment), i-am prezis ca sigur voi uita sa expediez atH 0 telegrama,
cit ~i pe eealalta. N-am fost deloe mirat vazind ea profetia mea s-a
realizat. Ca urma1'e a experientelor dureroase de care am avut parte
in viata, am devenit incapabll de a-mi manifesta interesul in eazurile
in care aceastii manifest are trebuie in mod neeesar sa imbrace 0 forma
exagerata, ineomparabila eu sentimentul lipsit de vlaga pe eare-l 1ncere eu in asemenea ocaz11.De cind mi-am dat seama eEladesea am luat
la a1tH 0 simpatie p1'efacuta drept simpatie adeva.rata, m-am revoItat
contra manifestarilor conventionale ale unei simpatii de comanda, manifestari carora, dealtfel, nu Ie va.d utilitatea soeiala. Numai decesele 5e
bucura de favoare in fata severitatii mele ~i, ori de cite ad mi-am pro'pus sa transmit condoleante eu prilejul vreunui deces, nu mi s-a 1ntimplat sa n-o fi facut. Ori de cite ori manifestarile afective nu au caraeterul unei obligatii sociale, ele 5e exprirna libel', fara a fi irnpiedicate sau inabu~ite de uitare.
Locotenentul T. raporteaza un eaz de uitare de aeest fel, petreeut
in timpul captivitatii sale. Este yorba, de asemenea, de un proiect care,
reprimat 10. inceput, n-a reu:'iit mai putin sa-~i faea drum, dind in
acest fel na~tere la 0 situatie extrem de penibila.
"Comandantul unui lagar de ofiteri prizonieri este ofensat de unul
dintre eamarazii saL Pentru a evita urmarile supari'itoare, el vrea sa
aplice singurul mijloc de care dispunea, indepartindu-l PE; acesta din
2) In drama lui B. S haw
Cezar $i Cleopatra, Cezar, anat pe punctul de a parasi Egiptul, este 0 vreme ehinuit de ideea de a fi avut intentia sa faca eeva,
insa nu-~i j)oate aminti ee anume. Aflam in cele dinurma ea voise sa-!jiiia ramas bun de la Cleopatra! Acest amanunt este destinat sa arate, de. altfel in opozitie eu adevarul istorie, ea Cezar nu prea era subjugat de mica printesa egipteana. (Dupa E. Jon e S, op. ::it., p. 488)
501
urma prin transferul in alt lagar. Cedind insistente10r mai multoI' prieteni, el decide totu~i, fara tragere de inima, sa nu recurga la aceasUi
masura ~i sa se supuna unei proceduri de onoare, cu toate inconvenientele rezultate din aeeasta. In aceea~i dimineata, comandantu1 respectiv trebuia, sub controlul unui gardian, sa facel ape1ultuturor ofiterUor prizonieri. Cunoscindu-~i de multa vreme camarazii, elnu se in~elase niciodata fiicJ:nd ape1ul. De data aceasta, insa, e1 omise numele
ofel1satorului sau, in a~a fel incit acesta trebui sa ri'\111inape loc dupa
plecarea ceiorialti, pinii ce comandantu1 i~i dadu seama de eroare. Totw;d,
numele omis era scris foarte distinct in mijlocul foii. Acest incident a
fost interpretat de eel in cauz3. ea un afront premeditat, pe cind celalalt
n-a vazut in aceasta dedt 0 intimplare nenorocita care autoriza Ninuiala
eronata a celui dintii. Dupa ce a citit "Psihopatologia" lui F r e u d, comandantul ~i-a putut face 0 idee exacta despre ceca ce i s-a intlmp1at".
Cazul in care uWim sa indeplinim actiuni pe care am promis sa Ie
indeplinim in beneficiu1 altora se mai explidi ~i prin conflictul intre a
datorie conventionala ~i 0 judecata interioara nemiirturisita. Binefacatorul este atunci, in general, singurul care vede in uitarea pe care a
invoca 0 scuza suficienta, pc cind solicitatorul desigur glnde~te, nu fara
motiv: "Nu avea niei un interes sa faca ceea ce mi-a fagaduit, altfel
n-2r fi uitat". Exista oamenipe care in general Ii consideram ca avind
uitarea facila ~i pe care Ii scuzam in acela;d fel in care Ii scuzam pe
miopii care nu ne saluta pe strada 3). Aceste persoane uita taate micile
promisiuni pe care Ie-au facut, nu se achita de nici un comision eLl care
S-C1U insarcinat, S2 arata putin sigure in lucrurile marunte ~i pretind ca
nu trebuie sa fie invinuite pentru aceste mid neatentii care s-ar explica nu prin caracteru1 lor, ci pdntr-o ,:mumita particularitate organlca '<). Nu fac parte din aceasta categorie de oameni ~i nu am avut
priJejul sa analizez actele unor persoane supuse unor amnezii de acest
gen, incH nu pot sa afirm nimic cu certitudine in privinta motive1or
care Ie regizeaza. Dar cred ca pot spune prin analogie ca este yorba
:1) Femeile, care au 0 intuitie mai profunda a proeeselor psihiee i.ncon~tiente,
sint in generCll inclinate sa se considere ca ofensate clnd n1.1sint rec1.1nosc1.1te
pe strada,c1.1 alte e1.1vintednd nu slnt salutate. Ele nu se gindese niciodata in
primul rind ea vinovatul poate sa nu fie decit miop sau ea nu Ie-a observat
pentru ca era scufundat in gindurile sale. Ele is' spun ea le-ar fi zarit eu siguranta, daca Ie-ar i purtat maimulta stima.
4) S. Fer e n c z i
spune ca era odinioara foal'te "distrat", :;;i di li uimea pe
toti eei care-I eunofiteau prin frecventa ~i ciudi'itenia aetelor sale ratate. Dar
aceastii "distraetie" a disparut aproape eomplet de dnd s-a consaerat tratamentului psihanalitic al bolnavilor, ceea ce I-a obligat sa dea atentie ~i analizei propriului sau eU. El crede ea lichidam eu aetele ratate atunci dnd ne simtim fmpovarati de 0 mai mare responsabilitate. De asemenea, el considera pe
drept "distraetia" ca pe 0 stare i:ntretinuta de eomplexele ineon~tiente fii care
poate fi vindecata prin psihanaliza. Intr-o zi, totu~i, el crezu ea-:;;ipoate reprofia
o eroare tehniea pe care a sB.vir.;;it-oIn eursul psihanalizei unui bolnav. In acea
zi, el s-a aflat deodata expus la toate "distraetiile" de alUidata. Facu mai multi
pa:;;i gre~iti pe strada (reprezentare simbolica a stingaeiilor comise in tratament),
uita acasa portofelul, vol sa-;;;l plateasea biletul de tramvai cu un ereitar mai
putin, parasi casa eu hainele diu Incheiate etc.
502
503
Poate gasiti d'i, citindexemplele de acest fel, arn sfir$it prin a cadea
in banalitate. Scopul meu in5a, a fost tocmai acela de a atrage atentia
asupra unor lucruri pe care taata lumea Ie cunoa$te $i Ie intelege in
acelu$i fel, altfel spus, sa reunesc fapte de toate zilele $i sa Ie supun
unui examen 9tiintific. Nu vad de ce s-ar refuza acestui soi de intelep"'"
chme, care reprezinta cristalizarea experientelor vietH cotidiene, un lac
printre cuceririle$tiintei. Ceea ce constituie caracterul esential a1 muncH
~tiintifice nu este natura forre1oI' studiate, ci rigoarea metodei care duce
1a constatarea acestor fapte ;;i realizarea unei sinteze cit mai laxgi posibile.
In ceea ce priveEite proiectele de oarecare importanta, am constatat
ca, in general, ele sin! uitate atunci cind sint contracarate de rr1otiv
obscure. In proiectele de mal mica importanta uitarea poate surveni ~i
printr-un alt mecanisrn, proiectul suferind contralovitura rezistentei Interioare care se opune unui .alt ansamblu psihic oarecare, in virtutea
cxterioare intre acest ansamblu ~i proiectul In
unei simpleasociatii
chestiune. lata un exemplu: imi place sugativa buna Eli imi propun,
profitlnd de un drum pe care n am de facut in ora9' dupa-amiaza, sa-mi
eumpar. Timp de patru zile la rind, in5a, uit acest proiect al meu 9i
sfin;;esc prin a ma intreba care poate fi cauza acestei uitari. 0 gasesc,
amintindu-mi ea am obiceiul de a scrle L6schpapier, ins. de a spune
FLiesspapier 7). "Fliess", insa, este numele unuia din prietenii mei de la
Berlin, de numele canlia s-au asociat in mintea mea, in ultimele zHe,
idei 1;;1 preocupari penibile. Nu pot sa madeseotorosese de aceste idei
$i preocupari, insa instinctul de aparare se manifesta deplasindu-le, profitind de asemanarea fonetica, asupra proiectuiui mai putin important,
care este astfel 9i mal putin rezistent.
o pozitie direct. ili 0 motivatie mai indepartata s-au manifestat
simultan in urmatorul caz de intirziere : am seris, pentru eolectia Grenzfragen des Nerven und Seelenlebens,
0 scurta monografiecare
reprezenta rezumatulcartii
mele Die Traumdeutung. Be r g ma n n, din
Wiesbaden, lmi trimite corecturile, rugindu~ma ~sa Ie rezolv rapid, deoarece e1 vrea ca aparitia fasciculei sa aibaloc 1nainte de Craciun. 00rectez '9palturile in aceea:;;iseara~i Ie iclepunpe biroul meu, pentru a 'Ie
ex<pedia a doua zi dimineata. A cloua zi uit ,eu totul de proiectul men
:;;i,ml-mi amintescc1ecit dupa-amiaza, zannd pachetul pe masa. Dar :;;i
rismul dupa care adevaratul caracter a1 omu1ui se manifesta In joc este exact,
cu conditia sa 5e recunoasca cii este yorba de caracteru1' refu1at. Dadi este
adeviirat cii slnt inca garsoni de cafenea sau de restaurant capabili sa comita
erod de calcul involuntare, aceste erori comporta in mod evident aceea~i explicatie. La comercianti se poate adesea observa 0 anumita ezitare 111 efectuarea
pliitHor: nu trebuie sa se vada in aceasta 0 proba de reavointa, expresie a dorintei de a se imbogiiti pe nedrept, ci numai expresia psiho1ogicii a unei rezistente pe care 0 maniestam in momentul in care ne despartim de banii no~tri.
B rill
observa Cll perspicacitate in legatura cu aceasta: "We are more apt to
mislay letters containing bills than checks" ("Sintem mai inclinati. sa ratacim
scrisori care contin facturi dedt scrisori continind cecuri"). Daca femeile se doveclesc foarte putin dispuse sa-~i plateasca medicul, acest fapt tine de mobi1uri
foarte intime ,?i inca prea putin elucidate. In general, ele i~i uWi portmoneul,
ceea ce Ie pune in imposibilitatea de a plati onorariul curent; apei ele uita, de
asemenea, sa expedieze onorariile, odata ajunse acasa, indt se peate spune ca,
la urma urmei, 1e-ai prim it "pentru ochii lOr frumo~i". S-ar spune CEl te remunel'eaza cu surfsu1 lor.
7) Ambe1e cuvinte inseamna in 1. germana "hirtie sugativa". (Nota trad.)
504
VIII
CONFUZII SI STINGACII
1)
:506
;tate, neurolo'gul 'ltie foarte bine eel bolnavul nu-i este ata~at dedt atit
tim!p dt a'lteapEi de la dinsul un avantaj~i di simpatia oalda pe care
lt1susi mediC-ul 0 arata bolnavuluiconstituie
'cel mai adesea un mijloc
psihic care face parte din tratament in general.
Numeroase observatii fa'cute de alte persoane asupra lor 1nse1e arata
caeroarea
in care cheile joaca un 1'01 important nu-mi este sped fica .
doar mie ..
de la vie quotidienne
In lucrarea Contributions a la psychopathologie
(Arch. de Psychol., VI, 1906). A. Mae de r deS'crie expcriente aproape
identicecu
ale mele; ,,11 est arrive a chacun de sortir son trousseau,
.2Xl arrivant
a 13. porte d'un ami particulierement 'cher, de se surprende,
pour ainsi dire, en train d'ouvrir avec sa clef cOmme chez sol. C'est un
se sent - ou qu'on voudrait se sentir - comme chez soi, aupre.s de
'Cet ami
II il).
507
508
";}L,[,;
,.{.;L
509
a~ezat linga calhnara. Explicatia nueste greu de gasH. eu citeva ore 11lat
1nainte, sora mea int1'ase in cabinet pentru a vedea ce noi achizilii BIn':.
fileut. Ea Ie-a gasit oartc frumoasc ~i a spus : "Acum biroul tau estefearte frumos impodobit. Doar callmara nu sc potrive9te cU re5tu1. Iti trehuJeuna mai frumoasa". les eu sora mea, spre a 0 insoti, neintorcindu-mc', 02-cit dupa citeva ore. $i atunci, ered, am executat d\limara condanm~;t2_
Voi fi tras eoncluzia din cuvintele surorii mele ea ea avea jntentia s{;-:;JJl
ofere eu prima ocazie 0 dilimm.-a noua 9i, pentru a 0 obliga sa-;;i realiz82e
intentia, pe care i-o atribuisem, In-amgrabit 8-0 pun in fata 1.111ui
fapt Jmplinit, spargind vechea calimara pe care 0 gasisc urita? Dad\. este <1$8,.
mi9carea mea brusca nu era sting ace dedt in aparenta; in realitate. e2:
era ext rem de precis;), conform.'! cu scopul, pentru ca a9tiut sa crute tca.te"
celelalte obiecte care se aflau imprejur.
Cred ca acest rationament S8 aplidi la 0 intreaga serie ele rnisd\ri IE
aparenta stingace. Estc adevilrat ca aCeste mi~ca1'i apal' violenk, brlJ<t;:de,
in acela~i timp spasmodice ~i ataxice, fnsa ele sint dominate, ghidate de c
intentie $i l$i ating scop1.1leu 0 siguranta pe care multe dintre nTl$cL:
n03st1'e con$tiente $i vol1.1nta1'ear putea-o invidia. Aceste doua car2::"te~
ristid, violent a ~i siguranta, Ie' sint dealtfel com1.1nee1.1manifestiiriJe motrice ale nevrozei isterice $i e1.1acelea 2Je somnambuHsmului, ceea C'~ do-vedc$te Cd in toate eazurile eSIc yorba de acelea$i modificari, inca r,ccun05e1.1te,ale proces1.1luide cxcitatie.
Observa\ia urmatoare a cloamnei Lou Andreas-Salome dernonst:r-e8ZS.
foarte bine di 0 "stlngacie" renace poate 51uji eu multi'! amabilitate iDteutiei ascunse : "Pe timpul dnd laptele incepuse sa fie un articol n'T
pretios, mi se intimpla, spre marea mea groaza, si'iA las sa dea in foe ort
de dte ori 11fierbeam. Am incercat sa Iupt impotriva acestui accident suparatDr, dar a fost in zadarcu toate ea in general 11.1.1
sint c1istrati'l:;;i nC?:ltenta In imprejurarile curente ale vietH. MacaI' daca accstc aecic1ente alii
inceput sa se produea dupi"i moartea tericrului men alb, la care
nespus de mult (pe nume "Drujok", ceca Ce in i'use~tc inseamna "prieten", nume pe cDre-l merita mai mult dedt multi oameni !). Dinlpotri'':8~,
tocmai di dupa moartea ciinelui am ineetat sa mai las laptele sa clea 'in
foc. Primul me1.1gind a fost : .,Laptele nu mai cIa in foe; en atit mai bine,.
did ceea ce s-ar imp1'a$tia pe jos san pe pHta, nu 9i-ar mal g2si nki c
Intrebuintare". In acela$i timp il vedearn pe Drujok al me1.1,n:;;ezatin
ta mea, oc11i$i urechi, urmiirind cu 0 infati$are grava opera\ia fierberjj,"
en capul putin indinat $i dind imperceptibil din virful cozii, in 3l?te}:''C
tarea sigura a magnificului clezastru ce trebuia sa se produca.Atunc1 tatul deveni limpede pentru mine, intre altele faptul di I-am iubitmai nlUlt:
decit a~ i crezut."
In cursul aeestor din urma ani, de dnd string astfel de observatii,
s-a intimplat de multe ori sa sparg san sa deteriorez obiecte de 0 anuejt2L
\'aloare, insa analiza acestor eaznri m1-a aratat intotdeauna dl nu era vCJrba nid de hazard, nid de 0 stingacie involuntara. Astfl'l, pe cind
dimineatii treceam printr-o camera, imbracat In costumul men de baie
c1.1picioarele in papuci, ca :;;1e\1111Cl$ fi ascultat de em irnpuls subit, am
azvirlit din picioare un papue, in perete. Rezultatul a fost atingerea ;;ipr0~
iootarea pe paden a unei mid Venus de marmura. In timp ee ease sfarlma 111 buea1eIe, eu recitam impasibil aceste versuri de Busch:
510
6)
Gestul meu nesabuit $i impasibilitatea in fat a pagubei suferite i!?i gasea explicatia in situatia de atund. Una din rudele noastre apropiate era
gray bolnava $i starea oi incepuse sa m;', faca sa-mi pierd speranta. In dimineata aceea aflasem, in5a, ca starea ei se ameliorase in mod simiitor.
1mi amintesc eii gindisem : "Ea va triH, deci". Aceesul de furie destructiva
a fost atunci pentru mine ca un mijloc de a-mi exprima recu'no1?tinta fata
de soarta $i de a aduce un fel de "sacrificiu", ca $i cum a$ fi facut un 1egamint a carui executie depin:dea de vestca bun[, pe care 0 primisem. Cit
despre faptul ca imi a1esesem ca obiect de sacrificiu pe Venus de Medici,
fara indoiala di trebuie sa vedem in aceasta un omagiu adus convalescen-
tei. $i de aceastii data m-au uimit hornrirea rapidi't $i indeminarea execu~iei, deoarece nici un alt obiect din cele aHate in vecinatatea statuetei 11-a.
fast atins de papucul meu.
AIm data m-am facut vinovat de clistrugerea unui obiect pentn.i un
motiv asemanator, cu deosebirea ca sacrificiul nu-mi era dictat de 1'2(:Un01?tintafata de soarta, ci de dorinta de a evita 0 nenorocire. Intr-o zi am
cedat pornirii de a-I adresa unui prieten credincios $i devotat un repro!?
care se bazElnumai pc interpretarea anurnitor manifestari ale incOll1?tientului sau. E1 1ni-o 1u3 in nume de rau ~i imi sc1'ise 0 scrisoare in care imi
recomanda Sa-I scutesc pe prietcni de tratamenul psihanalitic. Trebuia sa
recunosc di avea dreptate ~i i-am dat un raspuns conciliant. In timp ce-mL
5criam raspunsul, fikui 1a un moment dat un gest eu mina, in cursul diruia tocul imi scapa dintre' degete ~i se abi'itu asupra unei superbe figurine
egiptene smaltuite, achizitionata de foarte curind, deteriorind-o foarte
serios. Indata ce nenorocirea s-a produs, am inteles di am provocat-o pre
a evita 1.111a
~i mal mare. Din fericire, atit prietenia, cit ~i figurina au 13utut fi reparate, fara ca u1'111e1e
fisurl10r sa fie prea vizibi1e.
Intr-un al treilea caz, distrugerea obiectu1ui tinea de motive mai putin serioase. Era vorba, spre a ma servi de 0 expresie a Iui T h. V.is c her, de 0 "executie" mascata a unui obiect care incetase de a-mi mal
placea. Am avut mult[, vreme un baston cu miner de argint. Cind placa
subtire de argint a fost, intr-o zi, fara sa 9tiu cum, deteriorata, am date
bastonul 1a reparat, in5a reparatia a fost riiu f:kutii. CUeva zile mai tlrzm, jucindu-ma cu unul dintre copiii mCi, m-amservit de minerul Dastonului pentru a capta piciorul acestuia. l\linerul 5e rupse, firefite, iar ell
ma descotorosii de baston.
Ca1mu1 ~i impasibilitatea eu care aeceptam in asemenea cazuri paguba
suferita indica faptul ca am fast calauziti de 0 intentie incon1?tienta in exe~
cutarea actelor care aU dus 1a distrugerea obiectelor respective.
Uneori dmtlnd motivele unui act ratat aUt de neinsemnat ca distrugereaul1ui obiect, gasim cauze care, cu toate ca l!li au obin;>iaintr-o perioada indepartata a vietii unui individ, influenteaza inca situatia sa prezenta. Urmi'ttoarea analIza, publicata de L. J eke 1s, ne furnizeaza un
exemplu:
.
"Un medic 5e afia in posesia unei vaze de gresie. Fiira a fi scumpa,
vaza aceasta era foarte frumoasa. El 0 primise cu mult inainte, in dar,
eu multe alte obie:cte, dintre care unele de va1oare, de la una din pah)
"","\11!
'lenus e
pierduta
, Klickeradoms!
pH
cientele :Seile(maritata). Crnd deveni c1ar di aeCCi.st'lera atinsa de psihoza 7), medicul se grabi sa restituie familiei bolnavei toate obiecte1e pe
care Ie primise, eu exceptia vazei, lipsita de lT1.arevaloarc, de care nu
se putea desparti datorita, posibil, frumusetii aCC"3tcia,Medicul no-stru,
om eu scrupu1e, nu se hotarise 1a aceasta insu,,?ire a vazei fara 0 i:mumitil 1upta interioara, deoarece i.~i dadea 5(''1n12perfect de indelicatetea
actului SElU.1nce1'ca, iusa, sa-,?i inabwle remu'}carea, invocl.nd lipsa de
va10are a vazei, dificultatea de a 0 ambala in a,?dfel incH ea sa ajunga lLi
destinatie etc. Cind, citeva luni mai, t1r21u, fu nevoit sa se adreseze unui
avocat spre a reclama plata unui rest de onorariu, pc care familia refuza
sa-1 phiteasca benevol, remu;;carea 11 cuprinse din nOll. La un moment
dat e1 se temu ca nu cumva familia sa descopere deturnarc3. de cafe se
facuse vinovat, si sa rasDunda reclamatiei sale Drintr-!) urm[rrire p.enala.
Remu~carea sa ~tinse la' un moment d~t 0 ascl{wnea intensitate incit S2
Intreba daca nu ar face bine sa 1'enunte 1a 1'ec1an~,atic,chiar daca SlLma
care S8 datora era de 0 suta de ori mai ridic:ata, in comparatie en co:stul
obiectului sustras. 1nsa el sfirf?iprin a renunta la aceastCr idee, pe carc~
o g~si~din ~a1~afa~a de. absurda. ~e cin~ er~ prada a.cestel stari de spi~it,
se mth'11pla ca, pnmemnd apa dm. vaZ3, facH 0 mq:sn' eu wtul stm.gace, tara nici 0 legatura organica en operatia pc care 0 executa, in
urma dlreia vaza cazu 1a pamint :;;i se Sfarim;:l in vreo cinci san !?ase
bucati. $i sa mai adaugam. ca era un om care :;:tia sf\-',;i domine aparatul
muscular si ca putea sa numere pe degete obiectele pe care Ie soarseS'e in
viata Ini!' Faptu1 eel mai curios este ca acest accident 58 p~treeuse a
doua zi dupa 0 cinR pe care 0 oferisc dtor",a amici, in vederea eareia S8
ho.tarlse, nu fara mult'i E;ovi'iia1a,sa plaseze acea vazii, umpluta eu flori,
pe masa din sufragerie. Observind, cu dteva minute inainte de accident,
ca vaza IV.seselasata in aeea indipere, 32 dusese e1 in.5u:)i5-0 transporte
in salon, unde 5e ana de obicei. Momentul de stupefac~ie oclata depa9it,
se puse sa culeaga cioburile ~i, potrivindu-le unele cu altele, constatil
posibilitatea reconstituirii vazei, far a nici 0 solutie de continuitate. Dfli'
abia facu aceasta constatare ca doua sau trei din bucatile cele mai mari
Ii alunecara din minEi, fi'lJCIndu-sebucatele si Iuindu-i orice spEranti'i de
a mai reconstitui vaza. Fara indoiala, ~eest 'act ratat izvora din tendinta
.aeiuala a medicului de a-~i iniesni acoperirea drepturilor sale, deoarece
suprima o.biectul insu~it, care-1 impiedicase intr-o anumita masura sa-:)i
reclame onorariile contestate. in afara, insa, de aeest. determinism direct,
,actul ratat de care ne OC1.lPamp1'ezinta 5i un altul mult mai lJrofund si
mai important in ochii Psihanalistului. El prezil~ta, de asel~enea, U;1
determinism simbolic, dat fiind ca vaza constituie un simbol incontesta., Erou 1 aces t e1.. 1sortoare
t'
.c
v Vt 01'1
't', 1ar SO"la
v sa, tlnara,
~" l)i'
, ~1 a.i'f ..emell.
.l.USCSe
casa
frumoasa, $i pe care a adora, muris2 in ilTIprejurari t1'agice. In U1'ma
acestei nenorociri, el eazuse intr-o. stare de neurastenie accentuata, agravata de faptul c:.a se considera vinovat de 111oar1.eafemeii (arn spart 0
vaza f1'umoasa). Incepind din acel m.oment, I S8 ferea de femei, nevrind
sa aucia nid de recasatorire, nici de aventuri amoroase, De care incon;;;tientul sau
Ie infati;;;a ea aete de infidelitate eu privi~e.la aeeea pe
care (; iubise aUt, in timp ce con:;;tiinta Ie refuza sub pretextul ca e1
aducea neno1'odre femeilo.r, ca nu vola ca 0 aWl femcle' s2 se sinuch:la
7)
~~>---~~.~
din cauza lui etc. (Vedem ca Ii era interzis sa pa:streze multa vreme
vaza !). Data fUnd, totu~i intensitatea libidoului sau, nu-i nimic surprinzator in faptul ca vedea in relatiile cn femeile maritate mij!lO'culcel mai
potrivit prin caraderul sau in mad necesar trecator, de a-~i satisface instinctul (de unde insu:;;irea vazei care apartinea altei persoane). Urmat'0arele doua fapte aduc 0 interesanta eonfiI'm'are acestei interpretari simbolice : voind sa se vindece de nevroza sa, s-a supus unui tratament psihanaliEc. In cursul gedintei, pe dnd descria cum sparsese vaza de argilEi,
lI1C2JJ din non sa vorbeasca de atitudinea Jui fata de fe111.ei
9i pretinse ca
in a~easta privinta era exigent pina la absurd, pretinzind de exemplu femeHor 0 frumusete care "sa nu aiba nimic pamintesc". Marturisea prin
acea.sta ca ramasese ata",at de sotia sa (moarta, deci care ",i-a pierdut orice
natura terestra) 9i ca nu voia sa :;;tienimic de "frumusetea terestra", de unde
distrugerea vCisuIui de pamint. lar atunci cind, intrat in faza de "transfer", e1 COl1cepuseproiectul imaginal' de a se casatori cu fHca meditcului
sau, ii facu cadou acesteia ... 0 vaza, ca pentril a arata cum intelege e1
sa-:'ji ia revan$a pentru nenorDcirea ce i s-a intimplat. Semnifkatia s1mbo1ica a acestui act 1'atat este susceptibila inca de mnlte vari'ante, legate
de anumite detalii, ca de exemplu ezitarea pe care a incerca ori de cite
o1'i turn a apa in vaza etc. Dar ceea ce mi se pare eel mai interesant este
existenta a mai multoI' motive, a cel putin dDua care, provenind din precon9tient 9i din incon9tient:;;i actionind separat, pe dt se pare, se I'eflecta
in de:dublarea aetului ratat : I'asturnarea vazei :;;icaderea ei la pamint" 8).
e) Faptul de a scapa~din mina, de a I'asturna, de a distruge obiecte
pare adesea a fi utilizat ca expresie a unoI' suite de idei con9tiente:
5int acele idei de care uneori ne put em asigura cu ajutorul analizei sau,
eel mai adesea, tinind cont de intimpHirile populare, de superstitii 9i de
zicatori. Se cunosc interpretarile legate de rasturnarea unei soInite, a
unui pahar cu vin, de caderea unui cutit care se infige cu virful in dU9Umea etc. Voi arata mai departe pina 1a ce punct aceste interpretari supeI'stitioase medta a fi luate in consideratie. Voi face aid doarobservatia ca
un act de stingacie nu are in toate cazurile aceea9i semnificatie, insa,
dupa circumstante, serve9te spre a exprima cut are sau cutare intentie.
A existat recent acasa la mine 0 perioada in care sticlaria 9i vesela de
portelan au suferit un adevarat masacru. Eu insumi am contribuit la
:3.ce~staintr-o masura considerabila. Insa aceasta mica endemie psihica
era U90r de explicat : eram la citeva zile dupa casatoria fHeei mele mai
11lari. In aceastfi imprejurare solemna exista 9i obiceiu1 de a sparge
obiecte de sticHi sau de portelan, insotit de urari de fericire. Aceastii
datina poate avea semnificatia unui sacrificiu ",i multe aIte sensuri simbolice.
Cind persona1uI domestic distruge obiecte fragile, scapindu-1e din
mina, nu ne gin dim insa imediat sa cautam 0 explicatie psihologica
pentru aceste aete. Totu9i, nu este mai putin probabil ca acestea din
urma sint determinate, eel putin in parte, de motive obscure. Nimic nu
este mai strain omu1ui lipsit de cultura dedt dragostea pentru arta "ii
pentru operele de arta. Personalul domestic arata 0 surda ostilitate fata
de acestea, mai ales c.indaceste obiecte, a carol' valoare n-o intelege, .ii
impune 0 mundi supIimentara ~i migi'iloasa. Din contra, personalul de
~) I:ltC:Tnat. Zeitschr. fUr Psychoanalyse,
33 -
cc~, ::::,
I, 1913.
513
I'
i
I
acela9i fel din instituWle de 9tiinta, de9i nu are un grad de cultura mai
ridicat 9i are acelea:;;iorigini ca 9i personalul de servidu tocmit in casele
burgheze, se distinge prin indeminare 9i siguranta 'in minuirea obiectelor delicate, indeminare 9i siguranta pe care aceste persoane nu Ie
dobfudesc dedt dupa ee s-au identifieat cu geful lor ~i dupa ce $i-au
format obi9nuinta de a se considera ata9ati pentru totdeauna de institutia din care fac parte.
Intercalez aid comunicarea unui tinar tehnician, care ne dezvaluie
mecanismul care a condus 10.deteriorarea unui obiect :
. "De dtva timp eram ocupat, dimpreuna cu mm multi dintre colegii
mei de 10. $coala Superioara, eu a serie de experiente foarte complicate
asupra elasticitatii, munca cu care noi ne-am insarcinat benevol 9i care
incepuse sa ne Tapeasca foarte multa vreme. lntr-o zi in care ma duceam
10. laborator eu colegul meu F., acesta imi spuse ea era dezolat sa piarda
atita timp acolo, pe dnd acasa avea atitea de facut. N-amputut dedt
sa-l aprob :;;iadaugai in gluma, faclnd aluzie 10. un incident care avusese
lac in ssptamina preeedenta: "Sa speram ca ma:;;ina va intra astazi in
pana, co. atunci, ceea ce ne-ar permite sa ne suspendam munca 'ii sa
plecam numaidecit !"Cu oeazia distributiei sarcinilor de munca, colegul
men F., fu insarcinat sa regleze supapa presei, adica sa lase sa patrunda
lent liehidu1 depresiune al acumu1atoru1ui in cilindrul presei hidraulice,
deschizind eu preeautie supapa. Cel care dirijeaza experienta stEt linga
manometru $i, dnd este atinsa presiunea voita, stdga tare: "Gaia!"
Auzind acest semnal, F. apnea ventilul ~i II intoarse din toate puterile
sale ... 1a stinga (pe dnd toate supapele, rara exceptie, se inchid prin
rotatie la dreapta I). Rezultatul a fostca intreaga presiune a acumulatorului s-a exercitat in presa, depa9ind rezistenta eanalelor ~i avind
co. efect ruperea unei suduri a tevilor. Aecidentul nn era gray, dar
ne obliga sa' intrerupem luerul ~;;isa ne intoarcem acasa. Curios este
faptul ca colegul meu F. eu eaie, la citava vreme dupa aeeea, am
avut oeazia sa vorbese despre acest incident, pretindea sa nU-$i aminteasciJ. nimic de el, pe eind eu, in ceea ee ma prive9te, i-am pastrat 0
amintire nestearsa."
A cadea: a race un pas gre:;;it, a aluneea - iata tot atltea accidente
care nu rezultii intotdeauna dintr-o function are moment an si accidental defectuoasa a organelor noastre motrice. Dublul sens pe care,
dealtfel, limbajul Ie atribuie acestor expresii, arata. care sint ideile disimulate pe care ~diferite tulburari ale echilibrului corporal sint suseeptibile
de a Ie revelo.. Imi amintesc un mare numax de afectiuni nervoase usoare
care s-au declarat, lafemei 9i 10. fete tinere, in m:ma unei caderi' care
n-a putut evidentia nid un fel de leziune s:i care au putut fi interpretate ea manifestari de isterie traumatica provocate de frica. Am presupus atunci ea lucrurile nu stau tocmai as:a, eEl suceesiunea faptelor
trebuie sa fie diferita, ca 0 cMere 0.1'putea fi foarte bine ea insas:i 0
manifestare de nevroza $i 0 expresie a acelor idei incon;;tiente cu eontinut sexual c8.1'oratrebuie sa Ie acordam, intre simptome, rolu1 de forte
motrice. Nu avem oare 0 confirm are in proverbul care spune : ,,0 fatE!
_
cade totdeauna pe spate" ?
Tot 0 confuzie saviqes:te eel care da unui cer;;etor 0 piess. de aur in
10eul uneia de arama sau a unei mid monede de argint. Explicatia
erorilor de acest fel este u90ara: sint saerificii fi'icute spre a 'i'mblinzi
soarta, spre a indeparta 0 nenorocire etc... Astfel, actele noastre ratate
ne furnizeaza un mijloc de a ramine legati de acele obiceiuri f?i super514
515
I
I
I
,
I
ii
aete:
instilez in ochi citeva picaturi de coliI' ~i Ii fac 0 injectie de
mortina. Cele doua flacaane, unul albastru cu coEr, ~i altul alb cu
solutia de marfina, sint eu regularitate
pregatite
in vederea vizitei
in cursul
vizitei
de dimineata, interventia
mea seapmope
margineiite
la doua
mele.
in limp
ce infiipluicsccele
doua opera\iuni,
loldeauna
ma
gindese la altceva. Intr-adevar,
am executat cele dOU2 operatii de atltea
ori, incit aenm cred ca imi pot permite sa fiu neatent. Intr-o dimineata,
in realitate
insa, observ ca automatismul
meu n-<1 mal functionat:
am scufundat pipeta in flaconul alb 9i am instilat in oehi morfina. Dupa.
o. clipa ?e spaima,. l~a}ini~.tes~
spu:,indu-r~1i ca. cel~ citeva pica~uri
dm solutla de morfma 2U%
msnlate m sacUl conJunctival nu pot face
mare rau. Sentimentul
men de frica trebuie sa fi provenit dintr-o alta
sursa.
Incercind sa_ analizez acest marunt act ratat, 1mi seapa indata fraza :
"a 0 prOIan2 pe batrina"
care era de natu;,a sa-mi indice drumul
eel mai scurt spre a
la solutie. Eram inca sub impresia unui vis
pe care mi-l povestise in ajun un tinaI' $1 pe care crezusem ea-l pot
interpreta ca raportlndu-se
1a relatiile sexuale ale acestui tinaI' cu mama
sa 12'. Faptul destul de bizar ca. legenda greaca nu tine nici 0 socoteala
de virsta Jocastei ml se parea ca se. acordi",foarte bine cu concluzla mea
di in dragostea pe cal'E~ mama 0 inspira iiului el, nu este yorba de
persoana actuala a mamei, ci de imaginea pe care fiu1 a pastrat-o despre
ea ~i care dateaza din anii SEd de copilarie. Inconsecvente de acest fel
se manifesta ori de cite ori 0 imaginatle care ezita 1nt1'e doua virste,
se ata~eaza apoi definitiv la una din ele, odata ce devine con;;tienta.
Absorbit de aceste idei, am ajuns la pacienta mea nonagenara,
fara
111doiala pe punctul de a concepe caract-erul general uman al legendei
Ini Oedip, ca fEnd in CC1rE:Llti,c: Cll fatalitatea care se ex prima in oraco1e,
deoarece imediat arn comls 0 confuz-ie a carei ,.victirna." a fost batrina.
Totu~i aceasta confuzle a fos\ ic,-orensh-{,: din cde doua e1'ori posibile,
il) Veroul sich vcrgreifen (an) Inseamna a ridiea mina asupra euiva, aatinge
o nota faIsa, a gre$l, iar figurativ a profana (I\ota tract.).
12) Este ceea ce eu numesc Fisul
lui Oed-ip, deoarece acest vis ne permite sa
intelegem legenda regelui Oedip. In textele lui Sofocle auzim din gura Jocastei
o aIuzie 1a un vis de aeest feL (Cf. "TI'aumdeutung", 'iII, Aufl., p. 183.)
516
~
I"
, __ 1 Lt:-.' ~__ c
tarrllllel sale, dar 'sprc marea nemUl~Umlre a sotulw el, care, atunel cmd
sfiqi, li ;;opti: ,,1'e-ai purtat din nou ca 0 fat~l nemaritata".
Cuvintul
cintari greu. Fie din cauza acelei :;;edinte de dans, fie :;;i din aIte motive,
prea put in intereseaza,
tlnc1ra femeiepetrecu
a noapte agltata :;;i se
scula hotarita sa pIece chlar in dimineata aceea. lnsa voi sa-$i aleaga
12a ins89i cali, refuza 0 pereclle, accepta alia. Sora ei cea mai mica vola
s~l-~i urce In tl'i'isura copilul sugar insotit de doica, dar ea se opuse
energic. In timpul calatoriei ea se ardta nervoasa, ii spuse de mai multe
ori 'lizitiului ca bidiviii lui par sa. fie frico'1i ~i cind animalele, nelini;;tite,
1a un moment dat refuzard eu adevarilt sa se mai lase strunite, ea sari
in'"paimintatii din trasura $1 i;;i rupse un picio1', pe cind cei rama:;;i in
trasura nu patira nirnic. Dacii, fata de aceste amEmunte ne putem' inca
1..._
>-
:J--'-'
517
.i.
11,)
in ultima analiza, acest eaz seamana intru totul eu acela de agresiuue
sexualii impotriva unei femei, agresiune contra careia femeia este incapabiHi sa se
apere prin forta ei musculara, aceast."ifortii mud neutralizata in parte de instinctele incon~tiente ale victimei. Nu se spune ca, in aceste situatii, fortele femeii sint
paralizate? AI' trebui insa aratate motivele pentru care ele sint paralizate. Din
acest punct de vedere, judecata spirituala pronuntata de Sancho Pancha in calik1.teasa de guvernator al insulei sale nu este psihologice.;;teexacta (Don Quijotte,
partea a II-a, cap. XIV). 0 femeie tlra~te in fata judecatorului pe un om care,
518
lyse,
521
mari, largi, ai sotului ei. Luind de pe foc 0 oala mare puna cu supa m
docot, 0 sdipa $i i$i opEi1'ise1'i05 un piciar, indeasebi in acea parte care
uu eraprotejata de papuc. 5e inte1ege de 1a sine ca toatii 1umea a vazut
in acest accident un ef~ct a1 "nervazitatii ei". In prinlele zile care
urmara acestui "sacrificiu" ea minui Cl:\ l11ulta bagare de seama obiecte1e fierbinti, ceca ce nu 0 scuti sa se friga din nou, de data aceasta
,eu sos"
H;)
1") Numeroase
asemenea cazuri de accidente care proyoacii viitamari corporale
sau moartea, prilejuiesc interpretari problematice. In caderea unui ghetar nu se
poate vedea dedt un joc a1 hazardului, in timp ce in cazul ullei persoane accidentate aprbpiate' noua ~i cunoscute prin atltea amanunte intime, este de presupus
o motivatie din partea un or intentii incon~tiente. Despre rnodul 9i fmprejurarile
in care se produce cunoa;;;terea acestora, un bun exemplu ne ofera urmatoarea
relatare a unui tinaI' cu privire la accidentul mortal suerit de logodnica sa, pe
dnd ea travers a 0 strada:
"In septembrie anul trecut am facut cuno~tinta cu clomni~oara Z., in vlrsta
de 34 de ani. Ea avlisese anterior multiple legaturi erotice, inainte de razboi a
Iost chiar ~i 10godita, dar logodnicul, aLiter activ, a cazut pC' front in 1916. Am
izbutit sa ne Intelegem ~i sa ne iubim, la inceput fara planuI'i de casatorie, data
fiind situatia, anume diferenta de vlrsHi - eu am numai 27 de ani - ceea ce
l1une ing~duia Sa ne facem' proiecte in acest sens. Dar cum locuiam pe aceea~i
strad6, vizavi unul de celi'ilalt, cu timpul 1'elat111enoastre au devenit mal intime.
In felul acesta a Incolt it ideea casatoriei legitime, Cll care III cele din urma
am fast ~i eu de acord.Logodna
a fost stabilita pentru sarbiJ.toarea Pa$telui din
acel an. Domni~oara Z. hotarise sa faea in prealabil a ci'llatorie 1a rude, ca1i'itorie
ccare din cauza unei greve la calea terata, a fost bruse Impiedicata. Perspectiva
sumbra pentru domni~oara Z., pentru climatul in care traiam noi, deoarece ea
-era inclinata sa vada periclitat viitorul nostru de alte ~i alte dlficultati ivite pe
nea:;;teptate. Cu to ate acestea, simbata, 20 martie, ea se gasea Intr-o stare sufleteasca execptionala, situatie care m-a surprins :;;i m-a antrenat ~i pc mine totOOata,
indt am reinceput sa vedem totul In culor'i trandafirii. Cu dteva zi1e mai inainte
vorbisem sa mergem ocaziona1 1a biseriea, fara sa f1 fixat 0 zl anume. In dim1neata urmatoare, duminica 21 martie, 10. ora 9 ~i un sfert, clnd m-a Intrebat
prin telefon claca pot merge imed1at 10. biserica, am refuzat, pentru ea n-o..;; fi
putut i punctual ~i, pe deasupra, aveam de rezolvat ni.;;te treburi. Domni;;oara Z.
a fost oarte afectata de acest refuz, a pornit-o sing.ura 10. drum, iar pe scara
easel a intilnit un eunoscut care a Insotit-o pc pareursul dlntre Tauenzienstrasse
51 Rankestrasse.
Ea era In cea mal buna clisDozitie, nelfisYnd sa se vacta nlmic din
starea sufleteasca pricinuita de convorblrea ~oast~a. Domnul respectiv s-a despartit
de ea. rostind 0 gluma - exact In locul unde domni~oara Z. voia sa traverseze
strada -, Iocul unde, foarte aproape de trotuar, a fost 10vita de 0 trasura ell cai
(contu2;ie abdominala" grava, care ell citeva ore mal tirziu i-a adus moartea).
Locul cu pricina, nol il stn'ibiitusem pIna atunci de sute de ori; domni;;oara Z.
era extTem de prudenta, adesea ma facea atent la travers are, iar In aeea dimineata aproape ea nu circula nid un vehicul, tramvaiele, omnlbusele erau in greva
- toe-mai atunci domnea 0 lini;;te absoluta, iar trasura 0.1'fi trebuit, daea nu s-o
vada, negre~it 5-0 auda! Toata lumea era ine1'edintata ca este vorba de ,,lntimpla1'e" - primul meu gind a fast: - Este imposibil, dar nici de 0 intentie, fi1'e;;te,
llU poate fi. yorba 1 Am cautat 0 explica~ie psihologica. Dupii dtva limp erect ca
.am gasit-a in lucrarea Dv. Psihovatoloaia vietti cotidiene. Domnisoara Z. manifesta
uneari a certa tendinta spre si;"ucide're, Intr-adevar, eu insum'i am fncercat de
multe o1'i Sa-I scot din cap asemenea gfnduri;. de exemplu, cu doua zile mai
Ynainte, pe dnd ne intorceam de la 0 plimbal'e, a inceput sa vorbeasca, cu totul
lara m.otiv, despre moal'tea ei ;;i regiementarea problemelor legate de mO$tenire.
De acestea din urma, dealtfel, nu s-a ocupat, eeea ce ar fi un indiciu ca afirmatiile sale l1U erau determinate de nic:!. 0 intentie. Daca Im1 este lnsa permis sa-11'li
.expl'im 0 parere care, dealtfel, nu se pretincle eompetenta, despre cele petrecute,
consider ca nenorocirea ll-R fost intlmplatoare ~i nici un efect al tulburarii con
;;tiintei, ci rezultatul unei intentii incol1~tiente de autodistrugere, mascata de imprejUral'i accidentale. Aceasta interpretare
1mi este confirmata de afinnatiile facute
522
SU.s,
f?i
chiar dedeSLlbtlll l1l1ei lLlstre grele eLl gaz, lncit Ca!)lll copil-ului
!nlocuit" .
523
Amsterdam,
524
Schetsen
van
Samuel
Falkland,
18. Bundel~
tori englezi i~i fikura aparitia, apoi veni omul eu poneH, ciinii, maimuteIe. $i a~a mai departe. Numai a doua zi dimineata publieul ami ea S8
petrecuse 0 nenorocire 1?i di Teddie devenise vaduva ..."
Be Dbserva, dinaeest paragraf, de ce intelegere al~i trebuitsa dispuna
artistul eu privire 1a natura aecidentelor noastre, pentru a i mers astfel
pina 1a eauza profunda a neindeminarii omucide.
'"
li:
IX
ACTELE SITvIPTOMATICE SI ACCIDENTALE
Adele pe care Ie-am c1escris Oii in care am recunoscut reallzaI2
unci intentii incon:;;tientc se prezenta'U ca forme perturbate ale ",liD?
acte intention ale si so c1isimulau sub masca neindeminarii. Adele accldentale d~ care y'a fi yorba in accst capitol nu se disting de C(mf'~IZii
dedt prin faptul ca nu resping sprijinirea po 0 intentie con:;;tienta ;?i lYQ
au nevoie de un pretext: Ele se procluc pentru ele insele ;;i sint adrnis2
oa atare, deoarece nu Ii se presupune nici un scop :;;i nid 0 intentie5int sayir~ite "fara nid un gind", ,3ntr-un fel pur accidental", "e2 ;;;i
cum le-ai da cloar de Iucru miinilor", consic1erindu-se C2, aceasta explicaUe 't1'ebuie sa puna capat oricarui' examen ulterior TJrivind semr;ifjicaiia actului. Pel{tru a putea beneficia de aceasta stjuc:tie exceptionala,
actele respective, care 1m invodl scuza stingac1ei, trebuic sa -i;1dep1i~
neasca anumite conditii determinate: nu trcbuic sa fie stranii, iex eree-tele lor trebuie sa fie neinsemnate.
i\n1 adlu1at
"tIn n1are
Dllmar
din aceste
act2 &cciderltal(\
Sotu1 ei este avocat, "doctor in drept" I), iar cind ea era fat a avuseseo inclinatie secreta pentru un medic ("doctor in stlnga", spunea ea in
gluma): 0 casnicie intemeiata pe mina stinga (stIngace) avea, de asemenea, senmificatia ei determinata.
2) 0 tinara fara nemarit.i..iUipoveste9te: "led, din intimplare, am
rupt in doua un bilet de band de 100 de florini 9i amdat 0 jumatate
unei doamne care 5e afla in vizita 1a mine. Sa fi comis, Gare, un act
simptomatic?" 0 analiza mai aprofundata re1eva urmatoare1e amanunte : aceasta femeie consacra 0 parte din timpu1 9i din averea ei:
unor opere de caritate. Impreuna cu 0 alta femeie, ea asigura educatia
unui orfano Ceil00 de florini Ii fusesera trimisi tocmai de acea doamna.
Primind bancnota, ea 0 pusese intr-un plic p~ care n depusese in mod
provizoriu pe birou. Doamna ce se afla in vizita 1a dinsa era 0 persoana notabiHi, care 5e oeupa de 0 alta opera de earitate. Ea venise sa
intocmeasca 0 lista cu persoanele carora le-ar putea cere 0 contributie'
pentru opera pe care 0 intrep1'indca. Negasind hirtie pentru a scrie numele respective, pacienta mea Ina piieul de pe birou $i n rupse in dona,
raTa a lua aminte la continutu1 lui. Intr-adeva1', voia sa pastreze pent1'u
ea un duplicat a1 Estei pe care eo. 0 dadea vizitatoarei. Sa se remaree
caracteru1 eu totu1 inofensiv al acestui act inutil. Se stie ca un bilet
de 0 suta de 101'inisfi$iat nU-$i pierde nicidecum va1oa~ea, din moment
ce este posibil sa-1 reconstitui din fragmente1e sale. Or, data fEnd importanta p1'actica a bucatH de hi1'tie, era sigur ea doamna 0 va pastra
$i nu era mai putin sigur ca, de indata ce va observa pretiosu1 eontinut, se va grabi s8.-1restituie celei eareia Ii apartinea.
Dal' ce gind incon$tient putea sa exprime acest act ac~idental, 1n1esnit de uitare? Doamna aflata in vizita era un partizan hotarlt a1:
mdodei psihanalitice. Ea esie aceea care a sfatuit-o pe bolnava sa mi
S2 adreseze 'Ii, daea nu ma in:;;e1,bo1nava Ii era foarte recunoscatoare
pentru sfatu1 dat. Semi-banenota de 0 suta de f101'ini reprezenta, oare,.
onorariul pentru aceo.sti'iamabila interventie? AI' fi de mirare.
lata, insa, $i alte amanunte. In ajun, 0 mij1ocitoare de aIt soi, pe care
bolnava mea 0 cunoscuse 1a 0 ruda, 0 intrebase daca n-ar fi dispusa sa
faca eunostinta cu un anume domn. Cu eiteva are inainte de s6sirea
vizitatoo.rei a~intite, bolnava mea primise 0 scrisoare de la acel donm,
prin care acesta Ii cerea mina, ceea ce a amuzat-o mult. Cind vizitatoarea a ineeput eonversatia, intrebind-o pe pacienta mea de sE"ma.tate,
&ceasta se va Ii gindit : "Tu mi-ai indicat medicul care-mi trebuia, ins<1
eu ti-a$ fi ~i mai recunoseatoare daea m-ai putea ajuta sa-mi gasesc
sotul eare-mi trebuie" (gindind la sot, ea se gindea eu siguranta ~i 1a
un copil). Pornind de la aceasta idee refulata, ea a pus in aceea~i oala
pe ce1e doua intermediare 9i i-a iiltins vizitatoarei onorariile pe care,
in imaginatia sa, era dispusa sa i Ie ofere eeleilalte. Ceea ce face ea
accasta explicatie sa fie eu totul verosimila, este faptul ca nu mai -(1r-ziu decit in ajun, seara, eu 0 intretinusem despre adele accidentale ~i
simptomatice. Ea profita de prima oeazie spre a produce eeva analog.
Actele simptomatice 9i accidenta1e cele mai frecvente Ie putem
clasa in diverse categorii, dupa cum ele sint obi9nl.1.ite,se produc in general in anumite conditii, nu sint izolate. Primele (obi9nuinta de a se
i) Joe de euvinte bazat pe sensul euvintelor das Recht (= drept, lege, justii;ie) ~i die Rechte (= mlna dreapta, partea dreapta). (Nota trad.)
. 52?'
1911).
ZUl'
SymboZik
im Alltag
(Zentralblatt
fUr Psychoanalyse
voal'e. Dupa citeva zile el nu se mai gindea 1a acest lucru dnd, 0 bo1nava venita pentru consuitatie, ~i care nu vazuse niciodata un stetoscop
"simplu", il intreaba ce era acela. Primind explicatia, ea intreba de ce
stetoscopul se gasea acolo :;>inu in aW'i parte. La care dodorul raspunse
cu. vioiciune di acela era loeul potrivit. Int1'ebarile 11 f1'apara insa, ili
el incepu sa se intrebe daca actul nu-i fusese dictat de 111.0tiveincon;;t1ente. Familiarizat cu metoda psihanalitca, el se hotarJ: sa cla1'ifice
lucrurile. Ii:?iamintei:?te mai intii ca, .pe dnd era student in medicina,
avea un sef de lucrari care obisnuia, in timpul vizitelor de la spital,
sa ~ina in' mina un stetoscop si~plu de care nu se servea niciodata. II
admira mult pe acest medic ~i Ii era foarte devotat, Mal tirziu, devenind el insu~i medic de spital, Iuase aceIa~i obicei ~i nu s-ar fi simtit
in largul sau dad'i, din greileala, a1' fi pIecat de acasa fEu'a sa balanseze
instrumentul in mina. Ceea ce dovedea, cu toate acestea, inutilitatea
acestei obii?nuinte, nu era numai faptul ca singurul stetoscop de care el
se s.lujea in realitate era un stetoscop dublu, pe care-l purta in buzunar,
ci ~i faptul ca i:;;i pastrase aceasta obi:;;l1uinta chiar dupa ce a fost numit intr-un serviciu de chirurgie, unde stetoscopul nu era de nici 0 utilitate. Semnificatia acestor observatii apare de indata, daca admitem
natura falica a acestui act simbolic. Un altfapt de care-,?i aminti a fast
urmi:Horul: adolescent,el fusese izbit de obi~nuinta medicului familiei
de a-~i pastra stetoscopul sau simplu in captwJeala palariei. Gasea intcre,,>ant ca medicul avea mereu 1a dispozitia sa principalul sau instrument, dnd mergea sa-9i vada boinavii, i:?ica-i era de ajuns sa-~=;,j
scoata
piiLiria (adita 0 parte diR vestminte) spre a-I da 1a iveaEL Pe atunci
avea rnulta simpatie pentru acest medic. AnalizJ:ndu-se recent,9i-a amintit eEl 1a virsta de trei ani ~i jumatate a avut doua fantasme pe tema
nai}terii surorii lui celei mai mid: mai intli, ca ea se nascusc din e1 i?i
marna sa; apoi, ca se nascuse din el :;;i din doctor. In aceste fantasme
e1 juca aUt ralul feminin dt 9i pe cel masculin. In continuare lill aduse
aminte, ca a fost, la virsta de :;;ase ani, examinat de acelai:?imedic :;;i
l~i amlnt1 cIar senzatia voluptoasa pe care 0 avusese simtind carmI
dodorului sprijinit depieptul sau prin intermediul stetoscopului, ca :;;i
mi~ciirile de du-te-vina ale respiratiei luL La virsta de t1'ei ani avu 0
bron~ita -cronica care a necesitat examene repetate, de care insa nu-:;>i
aminte:;;te nimic. La vIrsta de opt ani a fost deosebit de impresionat auzindu-l pe unul dintre camarazii sai povestind eElmedicul avea obi.ceiul
sa se culce in patcu pacientele sale. Pavestea aceasta avea un simbure de adevar intr-insa, deoarece medicul respectiv se bucura de simpatia tuturor femeilor din cartier (la fel $i de a mamei Sale). $i anallzatul
1n5'-l.$isim.tise de mai multe ori, dorinte sexuale fata de unde dintre
padentele sale. El iubise 'in mod succesiv pe doua dintre de ;;i sflr$ise
prin a se disa:tori cu 0 clienta. Este aproape sigur CEl tocmai identlfiearea sa incon:;;tienta cu medicul 11determinase sa a18aga cariera medicala. Din analizele facute altar medici, rezulta ca, intr-adevar, acesta
este motivul eel mai frecvent (cu toate ca este greu sa se calculeze aceastfi
frecventa) al alegerii acestei cariere. In cazul de mai sus e posibil sa fi
ex:istat doua momente decisive: in primul rind superioritatea po care
medicul a manlfestat-o in comparatie eu tatal, 'in numeroase oeazii, fiul
flind faarie gelas pe tata; 'in al doilea rind faptul ca medicul cunm;;tea luaud care nu erau la indemina orieui $i avea numeroase prilejuri
31 - cd. 404
529
530
Journ.
of Psychoanal.,
1910, nr.
7,
punseprintr-un
nu! iritat, ea dupa 0 clipa sa-mi vorbeaseii de starea
de exasperare in care 0 arunease prodigalitatea ginerelui sau.Trebuie
sa adaug eEln-am mai viizut-o niciodata de atunci, deoarece nu intotdeauna iti fad prieteni printre eei earora Ie dezvi'ilui semnificatia actelor
lor simptomatiee.
Dr. J. E. G. va m Em den (Haga) relateaza un aIt eaz de martude "prin act simptomatie" : "Calculind natele de plata, eheinerul dintr-un mie restaurant din Berlin pretinse eEl pretul unui anumit fel de
bueate a ereseut cu 10 fenigi. !ntrebindu-l de ce aceastii majorare
nu figura pe Iista de bueate, el raspunse ca desigur era vorba de oomisiune, ca e1 era sigur de ceea ce spune. Punind banii in buzunar, e1
scapa pe masa, ehiar in fata mea, a piesa de zece fenigi. "Aeum ~tiu
ca. m-ai tras pe sfoara. 1mi dai voie sa ma documentez la casa ?" ~
"Pardon, poftim ... 0 clipa ... t;>idisparu. Se intelege de la sine ca nu m-am
opus retragcrii sale, ;;i cind, zecc minute mai tirziu, reveni scuzindu-se
ca, printr-o gre~eala de neinchipuit, confundase un fel de mineare cu
a1tul, i-am dat din nou eei 10 pfenigi, ca recompensa pentru contributia sa la psihopatologia vietii cotidiene".
Observindu-i pe oameni in timp cc lau masa, avem prilejul sa SUl'prindem actele simptomatice cele mai frumoase ~i mai instructive.
lata ce povesteilte Dr. H ann s Sac h s :
"Am avut ocazia sa asist la supeul unei perechi mai in virsta, cu
care sint inrudit. Femeia are 0 boala de stomac ili tine un regil11_rigu1'05. Cind se aduse friptura, sotul 0 ruga pe femeiG, care nu avea vole
sa 52 atinga. de acest fel de mincare, sa-i dea mu:;;tarul. Femeia deschide
bufetul, seoate un flacon mic care continea picatu1'ile pe care Ie ia ea
ili Ie ailaza in fata sotului. 1nt1'o vasul cu mu;;tar in forma de outoia'i' 'i'i flaeonul cu picaturi nu era - evident - nid 0 asemanare susceptibi1a de a explica confuzia. $i toh1ili femeia nu-:;;i observa gret;>eala
decit atunei cind sotul Ii atrase atentia, rizind, asupra a ceea ce tacuse.
Inutil sa mai insistam asupra semnificatiei aeestuiact
simptomatic".
Datorez doctorului B ern h. D a t t n e r -(Viena) comunica1'ea unui
pretia'S caz de acest gen, care a fast foarte abil utilizat de clUre Qbservat or :
la intoa.rcerea din cfllatoria de nanta, s~H?i vada sora, aceasta Ii propuse s-o 1nsoi;easdi prin magazine la cumparaturi, in vreme eo sotul se
va duce sa-i?i vada de afa<:eri1eIui. Pe strada ea za1'i, pc trotuarul opus,
un domn a carui prezeni;a aeolo parca 5-0 urn!~l.reasea, .;;iIi spuse surorIi
sale: "Ia tc uita, ai zicc ca ala e dornnul L.". Eo. uitase dl domnul L. era,
de mai multe saptamini, soWl ei. J\1-am 5im~it indispus ascult!ind aeeasta
istorie, i115am-am abi;inut de la arlee concluzie. Nu 111i-o.mreamintit de
accasta mica intimplare deeit dupa 1'nul1;iani, cind casnicia respectiva a
luat 0 intorsahlrEl dintrc cele mai nefericitc.
Din lucriirile oarte interes ante ale lui A. ;\1a e de r, pub1icate in
limba franceza G), 1mprurnut observai;ia care urn12aza, care ar fi putut
figura tot aUt de bine ;;i in capitolu1 despre Uiwre :
"Une dame nous raeontait recelnment qu'clle avait oublie d'esso.yer
sa robe de mariage et s'en souvint 1a veHle du mariage it hult heures
du soil', alars que la couturiere desesperait de voir sa cliente. Ce detail
suffit it montrer que la fiancee ne S2 sentalt pas tres heureuse de
porter. une robe d'epouse, qu'elle eherehait a oublier cette idee penib1e.
Ene est aujourdh'hui... divorcee" 6).
Dnul dintre prietenii 111ei,care ~tie sa observe 9i sa interpreteze semne1e, mi-a spus CEtmarea tragedian. E 1eon 0 r a .D use a savir~it, intr-unul din r01uri1e sale, un act simptomatic: care demonstrcazd profunzimea jocului ei. Este vorba de 0 drama de adulter : tocrnai avusese
o explica1;ie cu sotHl oi :,?ise afia scufundata in ginduI'i, in timp ce seducatorul se ap1'opia de dinsa. In El'Cestscurt interval ea se juca en verigheta pe care 0 Durta pc degot: 0 scotca, 0 Dtmea 1a lac. iari':.si 0
seotea. Iata-o gata si cadl in brat'ele cduilalt.
~
.'
De aceasta se leagii :;;iceea ce T fl. R e 1k (Internat. Zeitschr. f. Psychoanalyse, III, 1915) povesteo;;-tein legiHura en aIte aote simptomatice
pe tema verighetei :
"Cunoa9tem actele simptomatke savilr9ite, de soti, care constau in
scoaterea :,?irepunerea ma;:,;inala a verighetei. Colcgu1 meu K. a savir!?it 0 serie intreaga dc, ade simptomatice de acest fel. 0 tinara fata pe
care 0 inbea ii facu cadOLlun inel, spunindu-i s~i nu-l piarda, pierderea
inel-ll1ui
inse.rrlnll1d
cD.
,c1 11-0
eEl.
el era
mereu
t
I
i
~i
536
Intr-o eomunieare destu1 de lunga 7), 0 t toR a n k a recurs 1a 2n01-liza viselor oentru a face sa reiasa caracterul de "sacrificiu" inerent
acestui act 9{ a-I degaja ratiunile profunde 8). Intresant este ca automl
arata di nu numai pierderea de obiecte este detcl'minatii de motive _015cunse, dar di adesea acela9i lueru se poate spune ;;i despre gasirea de
obiecte. Observatia care urmeaza arata in ce sens trebuie sa intelegem
aceasta propoziti~. Este evident di, in cazul pierderii, obiedul e~te ~llat,
'Pe dnd in cazul giisirii lui, e1 trebuie ,sa fie dorit.
,,0 tinara fata, care traie9te inca pe cheltuiala p{irintilor, vrea s{J-;;i
cumpere 0 bijuterie ieftina. Ea 5e intereseaza de pretul obiectului care
o tenteaza, 1nSa, spre regre'tul ei, afla dl aeeasta depa-:;;e;;teeeono111iile
sale. Nu-i mai lipsesc declt doua coroane ca sa-l?i poata oferi acea mica
bueurie. Foarte trista, ea se indreapta spre casa de-a' lungul strazilor
foarte animate 1a oraaceea. Intr-un lac din cele mai frecveritate 71 eu
toate di, dupa cite afir111a,era adinc scufundata in gindurile ei, ea zare~te pe jos 0 buditica de hirtie, pe linga care trece neatenta. Dar apoi
ea se ri'i:zginde:;;te,se apleaea :;;i a culege, constatlnd, spre uimkea ei,
ea este un' bilet de doua coroane, impat'llrit. Ea s.c ginde~te: "Numai 0
fericita intim'plare mi-1 trimite, ca s8:-mi ,pot cumpara bijuteria", fli If?i
propune sa faea calea-ntoarsa pentru a-9i realiza intentia. !nsa, in ace1a9i moment, eaconsidera ea nu e bine s-o faca, deoareee banii ga:siti
poarta norae ~i tre:buie 58.-ipastrezi.
Analiza care ne poate face sa intelegem acest act accidental se degajeaza singura din situati1a data, fara sa fie ne;voie sa interog3in1 persoana interesata. Printre. iaeile caire 0 preocupau pe tlnara fata in timp
ce se intareea acasa, desigur cil in pril1ml rind figura aceea despre saracia ~i jena ei materiala, a'ia ea putem presupune ca aceasta idee era
asociata eu dorinta de a vedea aeeasta situatie ineetind dt mai curind.
Este mai mult dedt probabil ca, gindindu-se la satisfacerea modestei
dorinte de a avea bijuteria care a tenta, ea se intreba care ar fi mijjoeul eel mai lesnicios de a completa suma neeesara, ~i este cu tatul'
firesc ca ea sa-$i fi spus ca difilcultatea ar fi rezolvata in madul cel
mai simplu eu putinta, daca ar gasi suma de doua COI"oane,care-i lips ea.
Astfelincon$tientul
ei (sau precon$tientul) era or'ientat 9pre "gasire ",
chial' daca presupunem 'ca, atentia fiindu-i absorbita de alkeva (era
"adinc eufundata" in gindurile ei), ideea unei atari posibilitati nu-i
atingea con9tiinta. Amintindu-ne de aUe cazuri analoage, caI"e au fast
analizate, putem chiar sa afirmam ca "tendinta de a cauta'" incoivJtienti'i,
poate sa duea la un rezultat pozitiv mai U$ordedt atentia orientata con9tient. Altfel ar fi greu sa exp1idiITn de ce tocmai aceasta persoana,
printre alte sute oare urmau ace1al7idrum, a faeut descoperirea, uimitoare prin ea insa9i, 9i aceasta in duda intunericului care cadea $i a inghesuielii multimii grabite. Spre a arata Intreaga forta a acestei tendinte
ineon9tiente sa'll preco119tiente, este sufkient sa dtam faptul ciudat cii
dupa prima sa descoperire 'binara noastra lata a mai aeut una : ea giisi
o batista intr-un 10c intunecos l7i singuratic de pe 0 strada margina$a.
Or, faptul de a fi gasit biletul de doua coroane dindu-i satisf:actia pe
care 0 al7tepta, este sigur ca dOirin~ade a mai gasi ceva era complet
Das Verlieren als Symptomhandlung,
Zentralbl. f. Psychoanalyse, I, 10/1L
Alte comunicari pe aceea~i tema in Zentralblatt fUr Psychoanalyse, II, 1;'i
Intern. Zeitschrift fUr Psychoanalyse, 1. 1913.
7)
8)
537
'straina de cOl1"ltiintasa ~i, in ariee ea?, nu-i mal putea e2ilauzi ;;i dirija
.atentia" lJ).
Trebuic spus ca tocmai aetele simptamatice de acest fel ne desekid
eel mai bine accesul la eunoa;;terea vietii psihologice intime a omului.
, Din m,arele namar de acte simptomatice izalate pe care Ie eunase,
voi <:!itaunul al carui sens DTorund ni se reveleaza fara a mai fi nevoie
sa recurgem la analiza. El" ne arata cit se poate de bine conditiile in
care acesteacte so produe, Eiraea persoana interesata sa observe aeest
lun'u :;;i,pe deasupra, ne autorizeazd sa racem 0 remarea de mare importanta practica. In cursul unui voiaj de vacanFl. mi s-a intlmplat sa
fiu obligat sa raimin mai multe zile in acela;;i lac, spre a a;;teptasosirea
unui tovara;; de calatorie. IntTe timp am Elcut cuno;;tinta eu un tinar
care parea ~i e1 sa se simta singur ;;i care 5e intoV~!r2i~i
bucuros eu mine.
Cum 10'cuiam in acela:;;i hotel, fire:;;te ca luam masa lrl1preuna ;;i ne faceam plimbarile impreuna. In dupa-amia;Qa celei de a treia zile el ma.
vesti deadata di seara trebuia sa~si asteDte SOti3, oare sosea cu expresuI. Interesul meu psihalagic fu tr~zit' de'"faptu} .ca inca in cursul diminetii ma frapase madu1 in care e1 respinsese proiectu1 unei excursii im.per-tante, iar in cursul midi neastre plimbari reruzase sa mearga pe un
anumit drum, deoarece i1 gasea prea pavirnit :;>1primejdios. In timpul
plimbar'ii de dupa-amiaza imi spuse pe nea9teptate sa nu intlrzii de la
cina din cauza lui, sa maninc far;'! dinsul, daca-mi era faame, did, in
ceeace-l prive9te, nu Va cina inainte de sasirea 5atiei sale, Am inteles
aluzia 9i m-am a~ezat la masa, in timp ce 21 se duse la gad\. A doua zi
dimineata ne intUnir31m in fata hotelului. Ma prezenta sotiei sale :;;i
adauga : "Dejunati eu noi ?" Aveam de cumparat ceva dintr-un magazin
apropiat, H;>aca am promis sa revin numaidecit. Intrind in sala de mese,
am gasit pereoltea instalati'i, aminck)i de aeeea,?i parte, la a mica masa
de lingi'i feireastra. In fata lor nu 5e aila dedt un jilt, al dirui spatar f?i
1:O'ede ;;ezut erau acaperite de impermeabilul voluminas al satului. Am
Inteles pe deplin sensul acestei situatii, care desigur nu era intentionala,
dar cu atlt mai semnificativi'i.Parca voia sa spun a : "Aid nu mai e lac
pentru tine, e~tide prisO's". 80tul n-a observat ea ramasesem in picioare
in fata mesei, insa satia sa Ii daidu ou cotul si-i sapti : "Ti-a,i l)US irn,
perrmeaibi1ulpe jiltul a~estui damn".
"
In legatura cu acest f'apt, ca ~i cu altele analaage, mi-am spus de
multe ari ca adele neintentianale de acest gen trebuie in mod necesar
sa devina 0 sursa de neintelegeri in relatiile dintre oameni. "Licelacare
savir~ei9te un astfel de act, ara a-I da vreo atentie, nn ;;i-l atribuie :;;t
uu se saeoate responsabil. Cit despre acelu care este, ca sa zicem. asa
vizat de a asHel de actiune, supartinclu-i consecintele, acesta ii atr1bLii~
partenerului
sau intentii
si
ginduri pe care acesta
nu si
Ie reeunoaste
._
,
,
l
,
.,
e1 pI1etmde a cunoa~te despre viata psihica a celui din urma mai muIt
dedt acesta a dezvi'iluit. Autorul unui act simpwmatic estc eft se poate
de cantrariat dnd este pus in rata concluziilor tras'e de altii. El declara
ea aeeste conc1uzii sint raIse ;;i hpsite de temei, deoare~e el nu are
eon~tiinta intentiei care a prezidat actul san. Astfe1 ea el sfirseste orin
a 5e pllnge ca este neintel'es sau rau inteles de catre ceila1ti.' In f~nd,
ne;inte1egerile de acest fel tin de faptul ca intelegem mal mu1t ;;1 mai
adine. Cu eft dai oamen1 sint mai "nervo9i ", cu atlt VOl' exist a n1ai
U)
III, 1915
II
I
I
prilejurl de cearta intre ei, fiecare din 0'i declinind1.H;dresponsaenergie eU cit 0 va atribui celuilalt. Este
noastra de 5'inceritate interioara ; sub masca
uItJrii $i a confuziei, invocind pentru justificarea lor absenta orica1'ei
rete intentii, oamenii i~i exprima sentimente ;>1pasiuni pe care a1' face
tHO'lL bine sa ie m~lrturiseasci\ ea atare, atit in oeea ce-i prive~;;te pc ei,
2a 31 pe ceilai~i, din moment ce nu sint in stare sa 9i Ie domine. 1'11t1'-ain general putem afimna ea fie care praetica in mod constant an'a~
U:va semenilor s~ti, pe care sfiri?e;;te prin a-I cunoa$te mai bine decit pe
.sine in3u:;;i.Drumul pentru a ne conform a preceptului
yuwlh
creocu-rou 10)
trebuie sa t1'eao.;\prin studiul prop1'iilor noastre acte 91 omisiuni, apa-!
;cent a,cddentale.
Dintre to~i paeth care 3-au pronuntat asupra micilor aete simpt.omasau acte ratate, o1'i S-EtUservit de elc, putini sint eei care au 'i'ntre'.razut aUt de bine natura lor ascunsii si au clarificat atH de fatis situape care lc determina aeestea, ctim a faC'.1t-o 8t l' i n db'e '1' g ('al
ccarui-geniu a fost inlesnit, de altfel, de propria sa stare p;;;ihica, profund
bLUtatea eLl am 1113i multa
aIel 0 pede2JpSapentru !ipsa
fmorn1ciHi).
10)
Gnothi seauton,
'piciul templului lui Apollo din DeW ~i pe care Socrate ~i-a fnsu~it-o ca laitrnotiv
,,,II filozofieisale. (Nota trad.)
539
(1713-1768), scrierea sa cea mai cunoscuta fiind The Life and Opinions of Tristram
Shandy Gentleman (1759-1767). (Nota trad.)
540
Anumiti
rruonth"12J.
'tI1tarev'.
Iii
D) In i. engleza 111 textul original: "Se poate aproape masura succesul cu care
un medic practica psihoterapia, de exemplu prin marimea colectiel ~de umbrele,
batiste, pungi etc., pe care el 0 poate aduna intr-o luna de zile". (Nota trad.)
541
542
..
X
ERORILE
E1'o1'ile de memorie nu S8 disting de uitarea eu falsa recunoa'?tere
dedt prin faptul eft eelo1' dintii, departe de a Ii recunoscute astfel,
se da .crezare. Intrebuintarea cuvintului, "eroa1'e" pare a se lega i?i de
o aWl. conditie. Vorbim de eroare, in lac de a vorbi de falsa arnintire,
cind inmateria1ele psihice, pe care vrem sa Ie reprodueem, tinem sa
punem aceentul pe 1'ea1itatea lor obiectiva, adicii atunci cind t1'ebuie
sa fie amintit altceva decit un fapt din viata noastra psihica, r11ai
curind un 1ucru care poate fi confirmat sau respins ~i de alte persoane.
Dupa aceasti'i definitie, contrariul unei erori de memorie ar fi ignoranta 1)
In cartea mea Die Trcmmcleutung (1900, 7. Auflage, 1922), ill-am gent
vinovat de 0 multim de ero1'i eu privire la faptele istorice 9i altele,.
erori care m-au vexat $i mirat cind am citit carte a tipa1'ita. Un examen
uutin mai cmrofundat n-a intf1'ziat sa-mi arate ea aceste erori nu tim:'ClU
nic'idecum d'c ignoranta mea, ci erau erori de memorie u~or expl{cabile
prin analiza.
1) La pagina 266 (ed. I) vorbesc despre ora:;;u1Marburg din Stiria, ca
fiind ora,?ul natal al Ini SchiUeT. Anu cauza acestei ero1'i in analiza unui
vis pe care I-am avut in cursu 1 unei ciilatorii nocturne,cind am fast trezit de conductoru1 care anunta statia l\1arburg. In acest vis fnsese vorba
de 0 carte a Ini SchillcT. Or, Schiller este nascut nu in ora;;ul universitar
Marburg, ci in ora~ul s1.Jab Marbach. Va asigur ca am :;;tiut totdeauna
acest Iueru.
2) La pagina 135, dau tatI\lui lui HannibcLl nume1e de Hasclrubal.
Aceast.a eroare, care mi-afost deosebit de dezagreabila, n-a facut de 3ltfe!
dedt sa confi1'me conceptia mea asupra erorilor de acest fel. Putini cititori ai cartii me1e erau mai 1a curent eu istoria Barehizilor dedt mine.
care aTn comis aceastli eroare "i care am Iasat-o s,l treadi prin trei
eorecturi. 'Fatal Lvi Hannibal se numea Hamilcar Barca.'). eit desore
Hasclrubal,- era numele
fmtelui lui Hannibal. ~ ca de aItfel si
ace1a' al
...
I
cumnatului ;;i prec1Ccesoru1uisau 1a comandami?nt.
3) La paginile 177 ;;i 370, afirm Cd Zeus I-a enlasculat 9i I-a alungat
de la tron pe tatfi1 Sall Chronos. Din e1'03re, am devansat cu 0 generatie
aceasta oroare: mitologia greaea 0 atribuie lui Chronos fata de tatal
Ii
tracL) ..
Z)
larea
distinctie valabila.
(Nota,
Eroarea este totu~i Indoielnic{i: dupa -versiunea orfica a mitului,enlascului Chranos a fast opera fjul'Ji suu Zeus (B 0 c her, Le.rikon dci' !\lfytho-
logie).
54~
obi:$nuite ? ~i mai ales cum se expliea faptul ca, in eiuda eelor trei corecturi, aceste erori mi-a11 scapat, ca f?icum R~ fi fast lovit de cedtate?
Go e the a spus despre Lie h t e 11be r g : "In fiecare dintre vorbele
sale de duh este ascunsi'i 0 problema". S-ar putea spune 1a fel despre
pasajele dtate din cartea mea: indaratul fiecarei gre~e1i esteceva refulat
sau, mai exact, 0 absenta de sinceritate, 0 deformare care se sprijina pe
fapt:ele refulate. Analizind visele raportate in aceste pasaje, am fost ooligat, de insa9i natura subiectelor la care se refereau ideile visu1ui, sa
intrerup la un moment dat analiza, inainte de terminarea acesteia, 9i
asUel sa atenuez printr-o u90ara deformare reliefnl cutarui sau cutarui
detaliu indiscret. Nu puteam sa fae altfel :;;inu aveam aHa alegere, daea,
in general, voiam sa eitez exenvple 9i dovezi. J'vEl gaseam intr-o situatie
dment'l, decurgind din insa9i natura viselor, care constIi in a exprima
ceca ce. este refulat, adiea inaccesibil eon~tiintei. A trebuit totu~i sa
las la 0 parte destu1e lueruri susceptibUe de a 90ca firile sensibile. Or,
deformarea sau suprimarea anumi'tor idei care--'nli crau cunoscu.te 9i care
crall in olina desfasurare nu s-a efcctuat fara a fi ranms urme ale
acestor idei. Ceca c'e am volt sa suprim S-H strecurat adesea fara
sUrea mea 111ceca ce am mcntinut 5i s'-a manifestat aid sub forma unci
~rori. In cele trei exemple cit~te mai sus este vorba, de altfe1, de acela9i
luern : erorile sint Droduse ale unoI' idei refulate care S8 refera la tatal
111.e;.1
decectat.
"
relual11.aceste erori :
ad 1) Daca recititi visul analizat, 1a pag1na 266 a lucrarii mele Die
Trcwncdeutung, veti constata fie direct, fie pl~ln anumite aluzii, ca mi-am
intrerupt expunerea pentru ea eram pe punctul de a aborda idei care a1'
fi putut cuprinde 0 critka inamicala 1a adresa tatalui meu. Un11.arind
aceast<l sprie de idei :;;i de am.intiri, regasesc istorie neplacuta in care
cartile joadi un mare 1'01,regasesc pe un prieten ,?iasociat al tatalili meu
caf2 S2 numea Marburg, adicEi exact numele sta1;iei a direi anuntare de
caire condudorul trenului intrc1'upsese somnul men. In cursul analizei
me1e, am vrut sa-I disimulez pe acest damn Marburg,atit. mie cit 9i
cititorilor. El, ins8., s-a razbunat, strecurindu-se acolo unde l1u-i era
locul :;;itransformmd din Marbach in lVlarburg numele ora9ului natal al
lui Schiller.
ad 2) E1'oarea care 111-afaeut sa seriu Hasdrubal ]'n lac de Hamilcar,
adka SEt pun numele fratelui in locul aceluia a1 tahilui, se leaga de un
ansamblu de idei in care este vorba de entuziasmul pent1'u Hannibal
pe ,care-I avusesem ea tinar Heean, 9i de nemultumirea pe eare ~11i-o
inspira atitudinea tatalui nleucu privire 1a "Ch1911Bl1ii
poporului nostru".
As fi putut lasa ca ideile sa se desfasoare s1 sa DovesteStccum atitudinea
m~a. cu privire 1a tate'll meu s-a modificat 'ca l.u~marea unei calatorii in
Anglia, unde am f<'icut cuno9tin1;a cn fratele l1ren vitreg, fiu pe care
tatiH meu 11avea dint1'-o prima ,casato1'ie.Fratelc mcu vitreg are la rindu-i
1m
care-mi seamana; puteam ded, tara nici lipsa de verosimilitate,
sa am in vedere consecintele eventualitatH in care as; fi ost Hul, nu al
tatiilui men, ci a1 fratelui ml?u. Aceste fantezii au fa1sificat textul exact
in locu1 unde am intrerupt analiza, facindu-ma sa pun numele f1'ate1u1In locul aceiuia al tat<,dui.
ad 3) Tot sub influenta acestei aminti1'i despre fratele meu cred ea
am comis eroarea de a fi f<'icut sa avanseze ell 0 generatie oroarea mito":
a Olimpului grec. Dintre povetele pe care mi Ie-a dat fratele meu,
00
544
35
= 11 7".
36 -
cd. 401
56t
562
~""~;=;~
~---------
7) R u dol f S c h n e ide 1', din Munchen, a facut 0 obiectie inte1'csanta contra deductiilor noastre, !acute pe marginea analizei numerelor (R. Schneider, "Zu
Freud's analytischer Untersuchung des Zahleneinfalles", Internat. Zeitschr. f. Psy,choana~yse, I, 1920, Heft 1). EI lua u..71
numar oarecare, de exemplu, primul numar
care Ii cadea sub ochi intr-o lucrare de istorie deschisa la intImolare, sau ))1'0punea unei alte persoane un numar ales de dinsul :;;i incerca sii-~i dea seama
daca S2 prezentau idei determinante chiar in legatura cu acest numar impus. Rezultatul obtinut fu pozitiv. Intr-unul din exempiele pe care Ie publica, cu privire la el insu9i, idelle care is-au prezentat i-au furl1izat 0 determinare tot aUt
de completa 9i de semnificativa ca 9i in analizele noastre de numere aparute
spontan, pe dnd in cazul lui Schneider numarul, de provenienta exterioara, nu
avea nevoie de motive determinante. Intr-o alta experienta care avea drept subiect persoana straina, el 9i-a u~urat extrem de mult sarcina, propunindu-i
acesteia numarul 2, al e<'iruideterminism poate fi stabilit eu u~urinta de oricin@,
cu ajutorul oricarui material.
R. Schneider trage din experientele sale douii concluzii: 1) Pentru numere,
noi avem acelea9iposibilitatl psihice de asociatie ea ~i pentru concepte. 2) Faptul
ca l..'1.legatura cu numerele eoncepute spontan se prezinta idei determinante nu
dovede9te nicidecum ca aceste numere ar fi fost provocate de ideile d<;scoperite
prin analiza. Prima dintre aceste doua concluzii este perfect exacta. Pentru un
numi'i.r dat putem gasi 0 asociatie tot aUt de u:;;or,ca 9i pentru un cuvint enuntat, 91 poate chiar mai w~or, caci semneIe, putin numeroase, din care se compun
numerele, poseda 0 forta de asociatie deosebit de mare. Ne gasim atuncl pur 9i
simplu in fata a ceea ce se nume:;;te experimentul "de asociatie", care a fost stu~
diat sub toate aspeCtele sale de :;;coaialui Bleuler-Jung. In cazurlie de acest gen,
ideea (reactia) este determinata de cuvint (excitatie). Aceasta reactle ar putea
totU9i sa se manifeste sub aspecte foarte variate, iar experimentele lui Jung au
demonstrat ca, oricare ar Ii reactia, ea nu este niciodata clatorata "hazarduIui",
ci "complexe" incon:;;tiente iau parte la determinare, ori de cite ori acestea sint
atinse de cuvintul care joaca rolul de factor de excitatie.
A doua concluzie a lul Schneider, insa, merge prea departe. Din faptul ca
numerele (sau cuvintele) date fac sa rasara idei apropiate, nu putem trage cu
privire 1a numerele (sau cuvlntele) care apar spontan niei 0 coneluzie de care
sa nu fim obligati sa tinem- seama chiar inainte de. cunoa~terea acestui fapt.
Numerele (sau cuvintele) ar putea fi identificate sau determinate de ideile revelate prin analiza sau -de alte idei pe care analiza nu le-a revelat, in care
caz analiza ne-ar fi indus in eroare. Trebuie numai sa inIiHuram prejudecata
dupa care problema s-ar pune aItiel pentru numere deci:t pentru cuvinte. Nu ne
propunem sa facem in aceasta carte un examen critic al problemei 9i 0 justificare a tehnicii psihanalitice cu privire la evocarea ideHor legate de numere. Ir;
practica psihanalitica se admite ca a doua posibilitate este suficienta 91 poate 1
utilizati'i in cea mai mare parte a cazurilor. Cercetarile lui Poppelreuter, iacute
in domeniul ~i cu ajutorul metodelor psihologice experimentale, au demonstrat,
de 'altiel, ca aceasta a doua posibilitate este cu mult mai probabila. (A se revedea,
564
--==w~~-
-------~~
..--~-----
565
566
Un altul, i;;i nota felul in care merg oamenii pe strada, cum i;;i invirtesc bastonul in mina etc. 12).
Pe cind omul normal admite 0 eategorie de acte accidentale care nu
au nevoie de motivatie, categorie in care a9aza 0 parte din propriile
sale manifestari psihice ~i aetele ratate, paranoicul refuza orice element
accidental in manifestarile psihice ale altuia. Tot ceea ce observa 1a
c,",ilalti este pentru e1 semnificativ, deci susceptibil de interpretare. De
un de ii vine acest mod de a vedea ? Aici, ca ;;i in multe alte cazuri analoage, el proiecteaza probabil in viata psihica a celuilalt, ceea ce exista
in propria sa viata in stare incon9tienta. In con;;tiinta paranoicului se
gramadesc 0 multime de lucruri,care la omul normal ~i la nevrotic nu
exista declt in incon;;tient, un de prezeni;a lor este revelata cu ajutorul
psihanalizei 13). Din acest punet de vedere, deci, paranoicul are intr-o
oarecare masura dreptate : e1 vede ceva ce scapa omu1ui normal, viziunea
sa este mai penetranta dedt aceea a gindirii normale. Ceea ee insa anuleaza arice valoare cunoa;;terii sale,este
extinderea asupra aHara a
unei stari de lucruri care nu este valabWi dedt pentru el insu;;i. Sper
ca nu yeti a;;tepta de la mine 0 justificare a cutarei sau cutarei interpretari paranoice. Admitind insa, intre anumite limite, 1egitimitatea
unei astfel de conceptii a aete10r ratate, facem mai u$or comp1'ehensibila
convingerea care, 1a paranoic, se 1eaga de toate aceste interpretari. Este
un simbure de adevar in toate acestea, iar erorile noastre de judecata, chiar cind nu sint morbide, nU-$i d~tiga in a1t fel in oehii no;;tri
o certitudine care ne duce la convingere. Aceasta convingere, justificata
in privinta unei anumite parti a rationamentului nostru e1'onat, este
extinsa de noi la intregul ansamblu din care face parte acest rationament.
b) a alta dovada a existentei unei cunoa$teri incon;;tiente ;;i refulate
a motivatiei aetelor ratate si accidentale 0 vedem in acel ansamblu de
fenomene' care constituie s~perstitiile. Vreau sa-mi ilustrez opinia in
aceastachestiune prin discutarea unei mici intimplari care va servi ca
punct de pIecare pentru deductiile noastre.
lntors din vacanta, incep sa ma gindesc 1a bolnavii de care va trebui
sa ma oeup in cursul anului. Ma gindesc in primul rind la 0 biitrina
doamna pe care 0 vad de ani de zile (a se vedea mai sus) de doua ori
pe zi, in vederea acelora$i interventii medicale. Aceasta stereotipie mi-a
creat adesea conditii favorabile pentru experimentarea
anumitor idei
incon~tiente, fie in timpul drumului facut pIna 1a ea, fie in timpul
interventiilor. Fiind in virsta de 90 de ani, Eostefiresc sa ma intreb, la
fiecare inceput de an, clt ii mai ramine de trait. In ziua 'la care se
refera relatarea mea, sint grabit ~;iiau 0 trasatura spre a merge la dinsa.
Toti birjarii din statia de trasuri din fata casei mele cunosc adresa
batrinei doamne, intrudt nu este nici unul care sa nu ma fi dus la
ea de mai multe ori. Or, in acea zi, se Intlmp1a ca birjarul nu opre:'?te
in fata casei sale, ci in fata unei case care purta acela~i numar ~i era
situata pe 0 strada paralela, ce-i drept oarte asemanatoare cu aceea
12) Din alt punet de vedere, a fost denumita "manie a raporturilor"
aeeasta
interpretare a manifesti;irilor insignifiante ~i aeeidentale.
13) Naseocirile (pe care analistul
Ie con:;;tientizeaza) istericilor cu privire la
faraclelegile sexuale !?i la acte criminale coincid, de exemplu, in cele mai mici
amanunte, cu pllngerile paranoieilor. Acest fapt este u:;;or de remarcat~i de in1;eles dnd eontinutul ideatie 5e manifesta de asemenea in realitate, in legatura
eu mijloaeele folosite de perveqi pentru satisfacerea tendintelor lor.
567
unde locuia bolnava mea. Constat eroarea 9i i-a repro~ez birjarului! care
se scuziL Semnifica oare ceva faptul di am fast dus la 0 casa care nu
era aceea a bolnavei mele? Pentru mine, cu siguranta, nu. Dar daca
a9 fi fost superstitios, a9 fi vazut in acest fapt un avertisment, un semn
al sortii, un semn care sa-mi vesteasca faptul ca doamna nu va mai
trai in anul urmator. Multe avert ismente sau semne inregistrate de
istorie sint intemeiate pe un astfel de simbolism. Eu, insa, imi spun ca
este yorba de un incident fara nici a semnificatie.
Ar fi fast cu totul altfel dadi, parcurgfnd drumul pe jos, absorbit
de "reflectiile" mele ~i "distrat", m-a~ fi oprit in fata casei de pe
strada paraleV'i, in lac sa fi ajuns in fata casei bolnavei mele. Atunci
n-a~ fi vorbit de accident ~i de hazard, ci a~ fi vazut in eroarea mea
un act dietat de a intentie incon~tienta 9i care are nevoie de 0 explicatie. Daca a~ fi "ratacit" astfel drumul, probabil ca ar fi trebuit 53interpretez eroarea mea spunindu-mi. ca ma a~tept ca in curind sa nu-mi
mai gasesc bolnava in viata.
Ceea ce, deci, mil. deosebe~te de un am superstitios, este urmatorul
fapt:
Eu nu cred ca un eveniment la producerea caruia n-a fast implicata
viata mea psihica ar fi in stare sa-mi reIeve fapte ascunse cu privire la
viitorul real ;cred, insa, cil. a manifestare neintentionata a propriei
mele activWiti psihice imi releva ceva ascuns care, la rindul sau, nu
apartine declt vietH mele psihice. Cred in hazardul exterior (real), dar
nu cred in hazardul interior (psihic). Superstitiosul, dimpotriva: nu
9tie nimic despre motivatia actelor sale accidentale ~i a actelor ratate,
in consecinta crede in hazardul psihic; in schimb, el este inclinat sa
atribuie hazardului exterior a importanta care se va manifesta in realitatea viitoare, vazind in hazard un mijloc prin care se exprima anumite fapte exterioare care Ii ramin ascunse. Exista, ded, doua deosebiri
intre omul superstitios 9i mine: in primul rind, el proiect<2aza in exterior 0 motivatie pe care eu 0 caut in interior; in al doilea rind, el interpreteaza printr-un eveniment hazardul pe care eu f1 reduc la 0 idee.
Ceea ce el considera ca ascunscorespunde pentru mine laceeace
este
incon9tient, noiavind
in comun tendinta de a nu 11isa sa subziste
hazardul ca atare, ci de a-I interpreta 14).
1'~) Inserez aici un exemplu interesant, extras dintr-un studiu in care N. 05Sip 0 w analizeaza diferenta dintre interpretarea psihanalitica :;;i cea superstitioasa :;;i mistica (Psychoanalyse und Aberglauben, Internationale Zeitschrift fLir
Psychoanalyse, VIII, 1922). EI se casatorise intr-un ora~el de provincie ~i indata
dupa aeeasta a intreprins, impreuna cu tinara sa sotie, 0 calatorie la Moscova.
Intr-o statie, cu doua ore mai inainte de a fi ajuns la destinatie, I-a euprins dorinta
de a cobori in acea gara ea sa arunce 0 privire asupra ora~ului. Potrivit calculelor sale trenul trebuia sa stationeze acolo timp suficient, dar, intorcfndu-se pe
peron dupa cIteva minute, a constatat ca trenul in care se afIa tlnara-i consoarta
se ~i pusese in mi~care. Acasa, povestindu-i batrfnei sale matu~i intimplarea, ea
a elatinat din cap, spunind: "Casatoria asta nu va Ii in ordine". Ossipow a ris
atunci de profetia facuta de matu~a sa, dar peste cinei Iuni era divortat ~i neavind incotro, a admis ca parasirea trenului trebuia fnteleasa ca un "protest incon~tient" impotriva casatoriei pe care 0 incheiase. Ora~ul, in care a avut loc
acest act ratat a eapatat dupa un an 0 importanta deosebita pentruel, intrucft
acolo traia persoana de care mai tlrziu avea sa-i fie strins legata soarta. De~pre
existenta acestei persoane nu avea pe atunci deloc cuno~tinta. Interpretarea mistica
a comportarii sale sustine insa ea el ~i-a parasit in aeel ora~ trenul ~i sotia Ca
o prevestire a viitorului, ~a 0 luare de contact cu terenul, in vederea relatiilor
eu persoana care traia acol0.
568
Admit, .ded, ca una din rad,kinile psihice ale superstitiei este for~
mata de aceasta ignoranta con~tienta ~i din aceasta cunoa~tere incon~tienta a motivatiei hazardului psihic. Tocmai pentru ca superstitiosul nu
9tie nimic de motivatia propriilor sale acte acddentale 9i pentru ca
aceasta motivatie cauta sa se impuna cunoa9terii sale, el este obligat
sa 0 deplaseze, situind-o in lumea exterioara. Daca acest raport exista,
este putin probabil ci'i el se limiteaza la acest singur caz. Intr-adevar,
socot ca, in buna parte, conceptia mitologica despre lume, care anima
pina 9i religiile ceie mai moderne, nu este altceva clecit 0 psihologie
proiectata in lumea exterioara. Cunoa9terea obscura 15) a factorilor :;;1
faptelor psihice ale incon:;;tientului (cu alte cuvinte : perceptia endopsihica a acestor factori :;;i a acestor fapte) se reflecta (e greu sa spunem
altfel, analogia cu paranoia trebuind sa fiechemata aid in ajutor) in
construirea unei realitiiti suprasensibile, pe care :;;tiinta 0 retransforma
intr-o psihologie aincon$tientului.
Adoptlnd acest punct de vedere,
ne-am putea lua sarcina sa descoperim miturile referitoare la paradis
~i la pacatul originar, la Dumnezeu, la bine ~i ,la rau, la nemurire etc. 9i
Distanta care separa
sa transpunem metafizica intr-o metapsihologie.
deplasarea operata de paranoic de aceea operata de superstitios este
mai putin mare dedt ar parea la prima vedere. Cind oamenii au inceput sa gindeasca, ei au fost obligati sa rezolve in mod antropomorfic
lumea intr-o multitudine de personalitati facute dupa chipul :;;1asemanarea lor. Acddentele :;;i intimplarile pe care ei Ie interpret au ii1.mod
superstitios erau, ded,' in ochiilor actiuni, manifestari ale unor persoane. Altiel spus, ei se comportau exact ca paranoicii care trag concluzii din cel mai neinsemnat sellli1 facut de altii, :;;ica acei oameni
normalicare, pe drept, formuleaza judecati asupra caracterului semenilor lor, bazindu~se pe actele lor acddentale :;;ineintentionale. In conceptia noastra moderna despre lume - conceptie :;;tiintifica :;;i care este
inca departe de a fi desavir9ita in toate elementele sale - superstitia
apare deci oarecum deplasata, insEt ea era justificata in epocile pre9tiintifice, alcatuind un complement logic.
Cetateanul roman care renunta la un proiect important atunci cind
constata un zbor de pas are defavorabil, avea ded, in mod relativ, dreptate: el actiona conform premiselor sale. Dar dnd renunta la proiectul
sau, pentru ca facuse un pas gre;dt pe pragul U9ii ("Un Romain retournerait") 16), el ni se arata superior noua, incredulilor, dovedindu-se mai
bun psiholog dedt no1. Acest pas gre9it era pentru el dovada existentei unei indoieli, a unei opozitii interioare fata de acest proieet,
indoiala ~i opozitie a caror forta putea anihila forta intentiei sale in
ri10mentul executarii proiectului. Intr-adevar, nu e~ti sigur de un succes.
deplin dedt atunci cind toate fortele spiritului tind spre scopul dorit.
Ce raspuns da Wilhelm Tell al lui S chi lIe r, care a ~ovait multa
vreme sa traga in marul a:;;ezat pe capul ,fiului sau, lui Vcgts care 11
intreaba dece 9i-a pregatit ~i 0 aHa sageata ? "Aceasta sageata, - spune,
Pe care, fire~te, nu trebuie s-o confundiim Cll a cUnoa~tere autenticii,
16) In limba
francezii In textul freudian (= "un cetiitean roman s-arIntoarce'
din drum"), (Nota trad.)
15)
56ff'
rr
---:-----------:------~-----------------
"570
571
~~
~------------
573
21)
574
erarii sale. Explicatia acestui interesant act ratat cansta in faptul ca pa-
cientul a avut imbaldul sau intentia de a face comunicarea respectiva.
dar pe par curs s-a razgindit, iar acum face 0 confuzie intre intentie ::;i
ducerea ei la indeplinire.
Un fapt similar, avind la baza probabil acela::;imecanism, ne dezvaluie
Fer e n c z i in a::;a-zisele "pretinse actiuni gre::;ite" 22) (Internationale
Zeitsehrift fur Psychoanalyse, III, 1915). Cineva crede ca a uitat, rati'icit.
sau pierdut un lucru ::;inu poate fi convins ca nu i s-a intimplat aceasta,
Cel toate sint in ardine. Astfel, de exemplu, 0 pacienta revineincabinetul
medicului, motivind Cel s-a intors sa-::;iia umbrela pe care a lasat-oacolo,
dar medicul observa Cel in realitate umbrela cu pricina se gase::;te chiar in
mina persoanei respective. Exista, prin urmaTe, imboldul spre un asemenea act ratat 9i aceasta este suficient pentru ca impulsul sa fie confundat cu traducerea sa in fapt, fiind ::;tearsa deosebirea intre presupusul
act ratat :;;irealitate.
E) Unul dintre colegii mei, care poseda 0 vasta eultura filozofica 9i
caruia am avut de curind ocazia sa-I expun citeva exemple de uitare de
nume insotite de analiza acestora, s-a grabit sa-mi raspunda : "E foarte
frumos, insa la mine uitarea de nume se produce aftfel".
Raspunsul este prea facil. Nu ered ca acest coleg al meu s-a gindit
vreodata sa analizeze uitarea de nume. De altfel, el nid nu mi-a putut.
spune cum se produc la dinsul astfel de uitari. Remarca sa, insa, atinge
o problema pe care mulre persoane sint ispitite s-o considere ca avind 0
importanta capitala. Explicatia actelor ratate 9i accidentale, propusa de
noi, are 0 valabilitate generala, sau nu este valabila decit pentru unele
cazuri izolate? In acest din urma caz, in ce conditii poate Ii extinsa la
fenomenele care au un mod de producere diferit? Experienta 9i observatine mele personale nu-mi permit sa raspund la aceasta intrebare. Pot
numai sa afirm ea raporturile pe care Ie-am stabilit in aceasta lucrare
sint departe de a fi rare, caci ori de cite ari Ie-am cereetat, fie in eazurile care ma priveau personal, fie in exemple care se refera la bolnavii
mei, am putut constata realitatea lor sau, in cazurile mai putin favorabile, sa gasesc temeiuri serioase de a admite aceasta realitate. Nu trebuie
sa ne surprinda faptul ca nu totdeauna 9i in toate cazurile gasim sensul
ascuns al unui act simptomatic, cad trebuie sa tinem seama de rolul de- .
cisiv jucat adesea de rezistentele interioare care, dupa forta ::;i intensitatea pe care Ie poseda, se opun mai mult sau mai putin solutionariL
problemeide catre analist. Tot a9a, nu este posibil sa inter pre tam orice
vis, fara exceptie, fie al nostru, fie a1 unui bolnav. Este sufi dent, pentru ca valabilitatea general a a teoriei sa fie confirmata, sa putem patrunde din ce in ce mai departe, cit mai departe posibil, in necunoscuL
Cutare vis care se arata refractar analizei atunci cind incercam s-:o facem chiar a doua zi, adesea 19i dezvaluie misterul 0 saptamina sau 0
luna dupa aceea, daca 0 schimbare reala a intervenit in acest interval,.
diminulnd forte1e factorilor psihici aflati in conflict. Se poate spune acela~i lucru despre explicatia actelor accidentale ~i simptomatice. Exemplul de eroare citat mai sus, "in butoi prin Europa" (a se vedea cap.
al VI-lea din prezenta lucrare), mi-a dat ocazia sa arat cum un simptom.
1a inceput inexplicabil devine accesibil analizei, atunci cind interesuf
22)
0 reducere 23). Atlta timp cit era penibil ca fratele meU sa primeasca inaintea mea titlul atit de rivnit,
aceasta oroare de lectura a rezistat tuturor tentativelor de analiza, insa
':in ziua in care am avut certitudinea ca acest fapt nu se va produce,
am gasit drumul care trebuia sa ma dudi la dez1egarea enigmei. Ar fi
cieci inexact sa se afirme ca toate cazurile rezistente la analiza 5e pro,due cu aiutorul altor mecanisme dedt acelea ara.tate de noL Pentruca
aceasti'l afirmatie sa. fie acteva.ratii, ea ar trebui sa se sprijine pe altfd
de argumente dedt pe acelea negative. Este probabil ca, chiar ~i 1a
oamenii normali, tendinta de a crede in posibilitatea unei alte explicatE a actelor simptomatice c;;iaccidentale nu S8 sprijina pe nid 0 b::lza
Teala. Aceasta tendinta nu este, la rindul ei, dedt 0 manifest are a acelora;d forte psihice care au produs fenomenul psihic misterios ~icare,
din acest motiv, se straduiesc" sa-l mentina ;>i se opun clal"ificarii luL
Nu trebuie sa uiEnn, pe de aHa parte, ca ideile 9i tendintele rcfulate nU-$i gasesc 0 expresie completa in" actele simptomatice :;;iaccidentale. Conditiile tehnice care fac posibila aceastil deplasare, aceasta derivatie a excitatiei trebuie sa existe independent de aceste acto. Aceste
'ConditE, insa, sint utilizate cu predidere de ideea refu1atii 'in intentia
de a dob'indi 0 expresie con~tienta. Care sint relatiile structurale $i functionale care se preteaza la aceasta intentie ale ideilor refulate? Filczofi
~i filologi s-au straduit sa Ie cerceteze ~i 'sa Ie stabileasca pentru cazuri12
de lapsus linguae. Daca facem deosebire aici intre motivul ineon~tient
$i relatiile fiziologice ~i psihologice care concma 1a aparitia lor, mai
ramine inca de rezolvat chestiunea de a $ti daea, in limitele starii de
sana tate, mai exista ~i alti factori care, dupa exemplu1 motivului 1ncon~tient 'Ii in 10cu1 sau, sint capabili sa utilizeze acelea~i relatii spre a
produce acte simptomatice ;;i accidentale. Dar discut8.l'ea ace3tci chestiuni depageflte cadrul pe care ni I-am impus.
De altfel nici nu sta in intentia mea Sa accentuez diferentele - ;;i
Cl9adestu1 de mari - care exista intre conc?ptia psihanalitica 'Ii COl1ceptia curenta despre acte1e ratate. Prefer sa atrag atentia asupra cazurilor in care aceste diferente sint mai degraba atenuato. In cazurile cele
mai siInple $i mai putin accentuate de lapsus linguae ~i lapsus calami,
unde avem 0 simp1a fuziune de cuvinte sau 0 omisiune de cuvinte sau
de litere, interpretarile complicate nu sint indicate. Din punet de vedere
psihanalitic, trebuie sa afirmam ca in aceste cazuri este yorba de 0
oarecare tulburare a: intentiei, dar ne gasim in imposibilitatea de a spune
care este originea tulburarii ;;1 care este scopul vizat de ea. Aceasta
20) Vczi
~i V. Tau s k, EntweTtung des Ferdrangungsmotivs
dUTCh RekomTense, in Internationale Zeitschrift fiir Psychoanalyse, 1, 1913. Autorul arata C'Jn1
un nume uitat devine din nou accesibil con~tiintei atunci dnd este implicat intr-o
asociatie care genereaza placere, caz In care este blocata reamintirea situatiei
neplacute care a dus la refulare. Mecanismul, sustine Freud, 'prcsupune intrarca
(noi am spune materiala):
,.Ne putem
In joc a. unar forte de natura economicii
reprezenta lucrurile in modul urmator:
elementul'
refulat exercita in directia
con:;;tientului 0 presiune continua, care se cere echilibrata de 0 contrapresiune la
fel de continua. A mentine refularea presupune, a:;;adar, 0 cheltuiala permanenta
de forta; a 0 suprima inseamna, din punct de vedel"2 economic, 0 crutare de
energie" (lVlCtapsychologie, Gallimard, 1963, p. 53). Este prin urmare logic ca refularea S3 cedeze In fata perspectivei de traire a placerii, din moment ce "motivul
?i finalitatea refularii... nn Ie constituie nimic altceva dedt evitarea nepll\cerii"
(op. cit., p. 56). (Nota tract)
'576
una mi-a ramas multa vremein memorie : "In ceea ce prive!?te conduita
ta in viata - imispunea el -, un lucru sa nu uiti : tu apartii nu celei
de a doua, ci celei de a treia generatii, il1'cepind cu aceea a tatalui nostru".
TaW.! nostru, de altfel, se casatorise pentru a treia oara tirziu, atunci
dnd copiii sai din a doua casatorie erau de-aeum destul de marl. Am
comis eroarea notata la paragraful 3) exact in acel lac din cartea mea
unde vorbesc despre respectul pe care eopiH 11 datoreaza parintilor
lor.
S-a intimplat de mai multe ori ca prieteni sau pacienti ale caror vise
Ie publicam sau despre care faoeam a1uz1e in analizele mele privind
visele,sa-mi atraga atentia asupra inexaditatilor strecurate in relatarea
mea daspre cutare sau cut are fapt de care diseutasam impreuna. Era
yorba tot de erori istorice. Examinind din nou, dupa rectifi:ear'e, toate
eazurile care mi-au fast semnalate, m-am putut asigura ca amintirile
rnele in legatura cu faptele concrete nus-au aflat in def~cit dedt acolo
un de am crezut ca trebuie sa deformez sau sa diminuez ceva in cursul
analizei. A~adar, chiar in a'cest caz nu era yorba de 0 eroare care a
trecut neobservati'i $i care constituia un fel de revan$a a unei refulCiri
sau a unei suprimari intentionale.
Trebuie sa distingem aeeste erori determinate de refulare, de acelea
care se bazeaza pe 0 ignoranta propriu-zisa. Din ignoranta, de exemplu,
gasindu-1ma odata in 'ex'cursie in Wachau, in satnl Emmersdorf, eu credeam ca. pa~esc pe pamintul tarii nata1e a revolutionarului Fischhof.
Intre ceile doua sate nu este dealt 0 identitate de nume. Emmersdorf,
satul n3ta1 allui Fisohhof, se afla in Carintia. Eu n-o ;;tiam.
4) lata inca 0 eroare instrudiva :;;ide care mi-e ru~ine, un exemplu,
ca sa zic a!?a, de ignoranta temporara. Un pacient ma roaga intr-o zi
sa-i imprumut oele doua carti despre Venetia pe care i Ie promisesem
:;;i pe care voia sa Ie consulte inairrte de a pleea intr-o calatorie, in
timpul vacantei de Pa:;;te. "Le-am pregatit" ii raspunsei ~i ma dusei in
camera vedna, unde se gasea biblioteca mea. In realltate in8a, uitasem
eu totul sa pregatesc cartile, deoareoe nu eram deloc de aeord eu voiajul
bolnavului meu, in care vedam 0 intrerupere inutila a tratamentului
~i un prejudidu material pentru mine. Aruno 0 privire asupra bibliotecii, in eautarea elor doua earti pe care Ie-am promis bolnavului. Una
se intituleaza Venetia - centru artistic. 1at-o. Dar trebuie sa mai am
inca 0 lucrare de,spre Venetia, din a:ceea:;;icolectie. Intr-adevar, iat-o
~i pe aoeasta: Familia Medicis. Ii aduc cele doua carti bolnavului, dar
indata, spre ru~inea mea, imi observgre!?ea'la. $tiam ca familia Medicis
nu avea nimk comun cu Venetia, insa in dipa in care scoteam. din
raft eartea, nu ma gindeam deloc ea 0 ILlerare despre aceasta famiHe
nu oontinea nimk intere:sani pentru dneva care se interesa de Venetia.
Trebuia sa fiu cinstit. Repro~indu-i de atltea ori bolnavului meu propriile sale acte simptomatice, nU-1ffiiputeam salva autoritatea dedi fiind
sinoer ;;1 marturisindu-i deschis motivele ascunse ale resentimentului
meu fata de voiajul sau.
Este uimitoare oonstatarea oa inc1inatia spre adevar este mult mai
puternica dedt s-arcrede. Poate ea tre1buie sa se vada 0 cODsednta a
cercetarilor mele psihanalitke in faptul ea am devenit aproape incapabil de a minti. Ori de dte ori incero sa deformez un fapt, comito
eroare sau un act ratat care, in ultimul exemplu !?i ca in exemplele
precedente, reveleaza lipsa mea de sinceritate.
35 -
cd. 404
545
Mecanismul erorii este mult mai confuz dedt acela al tuturor eel 01'lalte ade ratate. Prin aceasta vreau sa spun ca, in general, 0 eroare 5e
produce atund cindadivitatea
psihica corespondel1ta trebuie sa se
Iupte impotriva unei influente pertuI'batoare, fara ca feilul erorii sa fie
eu toate acstea determinat .de calitatea ideii Perturbatoare disimulate
in profunzimile vietii psihice. VOiadauga, insa, ca aceea~i stare de
Iucruri se observa in multe cazuri de lapsus linguae :;;ide lapsus calami.
Ori de cite ori savirsim unul sau altul dintre aceste lapsusuri, trebuie sa
tragem concluzia un~i tulburari produse de proceseIe psihice care seapa
intentiilor noastre, dar de asemenea trebuie sa admitem ea lapsusul in
vorbire sau in seris se supune adesc:a legilor asemanarii sau corespunJde dorintei de comoditate sau de rapiditate, fara ca autorul lapsusului sa reuseasea sa tradez'e in eroarea eomisa eutare sau cutare trasaturaa earaderului sau. Tocmai plasticitatea 1imbajului permite determinarea erorii :;;iimpune limite acest,eia.
Spre a nu vorbi numai de erorilemele personale, voi cita inca citeva
exemple care ar i putut sa figureze tot atit de bine la rubrica lapsusuri de vorbire sau confuzii (ceea ee, de altminteri, nu are nici 0 imp 01'tanta, data fiind eehivalenta care exista intre toate aceste varietati de
acte ratate).
5) Ii interzisesem unuiR dintre bolnavii mei, care se hotarise 8-0
rupa eu amanta sa, de a ",0munica prin telefon eu ea, orice eonversatie neputind dedt sa ingreuieze lupta impotriva inclinatiei pecare 0
eontractase pentru dinsa. II sfatuiese sa-i faca eunoseuta prin po;;ta
decizia sa, in ciuda dificuWitii de a face s3.-i parvina scrisoarea. Pe la
ora unu la amiaza, el vine sa ma vada, spre a-mi spune ca a gasH un
mijloc de a solutiona dificultatea :;;i,in treacat,. ma intreaba daca poate
sa fad'! uz de autoritatea mea medicala. Catre orele zece, ocupat cu
redadarea scrisorii de adio, el se intrerupse bnl'sc ~i Ii spuse marnei
sale, care se afla linga dinsul : "Dite ca am uitat sa-l intreb pe profesor
daca-i pot da numele". El alearga numaidecit la telefon, Cere legatura
9i spune : "A9 putea sa-l vad pe domnul profesbr dupa dna ?" -"E:;;ti
nebun, Adolf?" Ii raspunde pe un ton mirat chiar vocea pe care, dupa
sfatul meu, el n-,ar fi trebuit s-o auda. EI pur :;;isimpil.use "in~elase" :;;i
ceruse numarul de telefon al amantei sale, in locul' aceluia al meu.
6) 0 tinara femeie i:;;i propuse sa faca 0 vizita uneia dintre prietenele sale recent maritate, care locuie9te pe Habsburgergasse. Ea vorbef?te de aeeasta vizita :;;i in timpul mesei, insa dingre:;;eala spune ca
trebuie sa 5e duca pe Babenbergergasse. Celelalte persoane de la masa
Ii atrag rizind atentia asupra erarii (sau, da'ca preferati, asupra lapsusului) pe care ea a comis-o fara a observa. Cu doua zile mai inainte,
intr-adevar, la Viena fusese proclamata republica, drapeil.ul negru :;;i gaIben disparuse, spre a ceda locul culorilor batrinei Marci de Est: ro:;;ualb-albastru ; Habsburgii erau rasturnati. Doamna in chestiune nu facuse,
la rindu-i, decit sa-i elimine pe Habsburgi de pe strada care inca Ie
poarta numele. De altfel, exista la Viena 0 Babenberger STRASSE, foarte
cunoscuta, dar a'ceas'ta ,esteo "magistrala", nu 0 ,,!\trada".
7) [n cursul unui 'voiaj de vacanta, un institutor, un tinar foarte
sarac, dar prezentabil, face curte fHcei proprietarului unei vile care
in timpuliernii
locuia in capitaia :;;isfiqi prin a-I inspira 0 dragoste
atit de mare incH reu:;;i sa Ie smulga parintHor eonsimtamintul pen:tru
caisatorie, in ciuda diferentelor de situatie sociaia ~i de etnidtate. Intr-o
546
'"
XI
ACTELE RATATE COMPLEXE1)
Daua dintre exemp1e1e citate in capito1u1 precedent, adidi propria
mea eroare constind in situarea familiei Medicis 1a Venetia, ~i aceea a
tinarului care, in ciuda interdictiei, stiuse sa intre in comunieatie telefonica cu amanta sa, nu au fost des~rise intr-un mod prea exa~t ~i, la
un examen mai atent, apar ca rezultatul combinarii unei amnezii cu 0
roare. Aceea~i combinatie apare cu ~i mai multa claritate in alte citeva
exemple pe care Ie voi cita.
1) Un prieten imi imparta~e~te urmatorul fapt : "Acum dtiva ani am
re~it sa fiu ales membru al cornitetului unei asociatii literare, in speranta ca aceasta societate ma va ajuta sa reprezint una din piese1e mele.
Luam parte, de altfel, far a mare entuziasm, 1a ~edintele de vinerea ale
comitetulul.Acum citeva luni am primit asigurarea ca piesa mea va fi
jucata 1a teatru1 din F.; ~i din ace1 moment am l.litat cU regularitate sa
ma duc la. ~edinte. Citind1ucrarile
dumneavoastra, mi--a fost ru~ine,
spunindu-mi ca era nedelicat din parte-mi sa lipsesc de la reuniuni
pentru ca nu mai aveam nevoie de acei oarnenl. Astfe1 ca m-am hotarlt
ferm sa nu mai uit sa asist la ~edinta din vinerea urmatoare. Ma gindeam tot timpul la aceasta hotarire ~i cind, in fine, am pus-o in aplicare, spre marea mea surprinqere m-am gasit in fata unei u~i incuiate :
ma in~e1asem asupra zilel. Venisem simbata, pe cind, cum am aratat,
f;>edinteleaveau lac vinerea".
2) Exemplul urmator reprezinta 0 asociatie intre un act ratat 9i imposibilitatea de a gasi un obiect. Acest exemplu mi-a parvenit printr-o
filiera eomplieata, insa provine dintr-o sursa sigura.
o doamna face 0 calatorie la Roma, impreuna eu cumnatul ei, pietar
celebru. Vizitator\ll este sarbatorit de germanii care locuiau la Roma ~i
.prime9te, intre aite cadoud, 0 medalie antica de auI'. Doamna constata cu
parere de rau ca cumnatul ei nu f?tie sa aprecieze 1a valoarea ei aceasta
piesa. Sora sa venind 1a Roma s-o in1ocuiasca, ea se intoarce acasa 9i
observa ca, facindu-9i bagaje1e, luase eu dinsa medalia, fara a ~ti cum
s-a petrecut faptul. 19i informa imediat cumnatul 9i-i spuse ca Ii va
remite medalia la Roma chiar a doua zi. In ziua urmatoare, insa, ia
medalia de unde nu-i, a9a ca n-a putut s-o expediezc . .in acel moment
doamna avu intuitia a ceea ce insemna sa fie dic.trata: dorinta de a
pastra pentru ea fr~moasa medalie ..
,
3) lata citeva cazUri de aete rat ate care se :reuredue cu obstinatie,
insa schimbindu-;;i de fiecare data mijloace1e.
1)
552
Zentralblatt
fUr Psychoanalyse,
ceas. Aceasta repetare a aetului ratat i se paru omului nostru (in generall
am de punctual $i de exact) atit de patologica, inclt tinea cu orice pret;
sa cunoasea motivele psihologice. Aeestea n-au intirziat sa se dezvaluie
de 1a prima intrebare a analistului: anume, daca nu i se intimplase
nimic neplacut in ziua primei uitari ~;;i,daca da, in ee conditii s-a produ&
evenimentul nepEicut. El povesti atunci ca dupa masa de prinz, eu putin,
inainte de a p1eca de aeEtsa,uitind ceasul, mama sa i-a spus ea una din;
rude, un individ a carui conduita lasa mult de dorit 9i care ii pricinuise'
destule necazuri $i 11 costase multi bani, i$i amanetase ceasul :;;i cerea
acum banii necesari spre a-I scoate de la amanet. Acest fel necinstit de
a-9i procura bani il impresionse nep1acut pe omul nostru $i i-a amintit
toate relele anterioare facute de aceea~i;iruda, re1e de pe urma carora a.
avut de suferit ani de zile. Actul sau simptomatic apare acum ca fiind
determinat de mai multe motive: pc de 0 parte cl exprima intr-un fel
intentia de a nu se mai lasa stors de bani in felul acesta, parind a
spune: "Hindea e nevoie de un ceas acasa, il las pe a1 rneu". Numai ca"
avind nevoie de ceas pentru Intilnirea din acea seara, intentia sa nu se
putu realiza dedt pe 0 cale incon:;;tienta, sub forma unui act simptomatic.
Pc de aWi parte, uitareasa mai semnifica urmatoarele : "ve;micele sacrilci! de bani pe care Ie face pentru acest derbedeu VOl' sfir:;;i prin a ma
ruina :;;ivoi fi nevoit sa ma despart de tot ce am". eu toate ca impresia
produsa de in$tiintarea mamei sale n-a fost, dupa spusa lui, decit
momentana, repetarea aceluia:;;i act simptomatic arata ca incoll:?tientul
sau continua sa sufere influenta acestui fapt, c3. devenise 0 obsesie, exact
ca :;;icum con$tientul ar fi spus : lstoria asta nu-mi iese din cap! 3). Date
fiind acest mod de comportare caracteristic incon$tientului, nu sintem
surprin$i ca ceasul 1mprumutat a avut aceea:;;i soarta ca ceasu1 subiectuIui nostru. Poate, 1nsa, ca exista motive speciale care au favorizat
acest transfer de uitare asupra "inocentului" ceas al doamnei. E posibil
ca omul nostru sa fi avut veleitatea de a pastra acest ceas in locul aceluia
a1 sau, pe care-l socotea sacrificat. De asemenea se poate sa fi voU sa-l
pastreze co. amintire de 10. doamna care i I-a '1mprumutat. In afal'a de
aceasta, faptul de a fi uitat obiectu1 imprumutat i-a dat ocazia s-o revadae
pe doamna '1nca 0 data. Este adevarat ca trebuia sa revina la ea a doua
zi dimineata, pentru 0 alta chestiune, insa, uitind cu acel prilej sa-i aduca
ccasul, parea sa spuna c3. tinea prea mult 1a acea vizWi, convenit<'l
demult, spre a profit a de ea in scopu1 restituirii ceasului. Apoi, faptul
ca omul nostru :;;i-auitat propriul ccas, atunci cind s::'a hot<1dt sa-l restituie pe acela al doamnei, arata ca, fara a-:;;i da seama, el evita sa aibc'b
asupra sa ambele ceasuri deodata. Se poate ca '1nacest fel sa-$i i interzis
arice aparenta de bunastare, tot ceea ce ar fi putut sa fie in contradictie
pre a flagranta cu stare a de jena in care se afla ruda sa. Pe de alta.
parte, el ar fi voit sa sublinieze, sa exagereze obligatiile pe care Ie avea
fata de familia SQ (fata de mama sa '1ndeosebi), spre a-$i inabu:;;i intentia
matrimoniala pc care parea s-o nutreasca fata de doamna. lata, in sfir$it,
o ultima ratiune care I-ar fi putut face sa uite sa aduea eeasul ce-i
fusese imprumutat: fEnd seara, in ajun,. intr-o societate de tined (este<
yorba de intllnirea amintita mai sus), el se simtea jenat sa citeasca ora,
3) Aceasta persistenta a unei impresii in incon~tient se poate manifesta fie'
sub forma unui vis care secondeaza un act ratat, fie prin repetarea acstui act
sa'.: prin omiterea unei corectari.
553:
pe un ceas de dam8.. 0 facea pe furi~ ~i se paate ca, pentru a evita repetarea acestei situatii neplacute, sa se fi hotarit sa nu mai puna in buzuna1' acel ceas. Cum insa, totu~i, trebuia s3.-l restituie, din lupta celor doua
tendinte a rezultat un act simptomatic incon~tient, care se prezinta ea un
fel de comp1'omis $i ca 0 victorie scump platita a instantei incon~tiente"
'{Zentralblatt f. Psychoanalyse, II, 5).
Trei observatii facute de J. S t a I' eke (op. dt.).
6) Imposibilitatea
de a regiisi un obiect, cZistrugere, 'elUare: tripli1
expresie a uneia ~i aceleia~i contra-vointe refulate.
"I-am fagaduit fratelui meu sa-I imprurnut 0 parte din colcctia mea
Confuzie
"Trebuia sa-i trimit unui prieten 0 carte po:;;tala, c1ar aminam aceasta
trimitere de 1a 0 zi la aUa ~i presupun Cel pricin'1 era urmatoarea : prietenul meu imi 311untase vizita iminenta a unei Dersoane a carei revedere
EU ma incinta. Cino' saptamina in cursul careia' '11'fi trebuit sa primesc
vizita anuntata' s-a scurs :;;i putui spera ca persoana indezirabila nu
va mai veni, m-am hotarit, in fine, sa scriu cartea po:;;tala in care comunicam cind potfi V3.zut. Scriind-o,voiam maiintii sa adaug ca fusesem
impiedicat s-o trimit mai curind din cauza de druk werk (in olandeza =
ocupatie pina peste cap), dar nu am mai facut-o, spunindu-mi ca nici a
persoana rezonabila nu mai crede in aceasta scuza banalii. Nu :;;tiu dac2.
nu cumva aceasti'i mica minciuna ci'mta totu:;;i sa se exprime : fapt este
ca, expediind scrisoarea, din neatentie am pus-o in cutia pentru Drul"werk
{tot in olandeza
imprimate)".
554
8) Uitare $i eroare.
t
,,0 tlnara fata se duce intr-o dimineata, pc 0 vreme superba, la "Ryksmuseum", pentru a copia busturi in ipsos. Cu toate ca ea ar fi prefer at
sa profite de timpul frumos spre a S8 duce la plimbare, hotara9te sa
iie rezonabila 9i sa munceasca serios. Insa mai intii trebuia sa cumpere
hirtie de desen. 5e duce 1a magazin (circa zece minute de mers de 1a
muzeu), cumpara crcioane ::;ialte aecesorii, exclusiv hirtie, intra la muzeu
;d odata instalata pc micul ei pliant, gata sa-;:>iinceapa lucru1, obse1'va ca
TIU are hirtie, ceea ce 0 obliga s;'i se intoarca 1a magazin. Dispunind acum
de hirtie,' ea incepe sa deseneze, 19i continua treaba in mod serios ;:;1,
dupa citva timp, aude o1'o1ogiuldin turnu1 muzeului batind de un anumit
uumar de ori. 1:;;ispune; "Trebuie sa fie amiaza", continua lucru1 ;;>i
Rude o1'o1ogiulbatind un sfe1't : "E douasprezece ,;,iun sfe1't", ginde9te ea.
'i:;;istringe 1ucrurile ;:;ise decide sa mearga 1asora sa, prin "Vondelpark",
pent1'u cafea (a doua masa zilnica in Olanda). Ajungind in fata Muzeului
Suasso, ea constata, cu totul surprinsa, di nu este decit douasprezece, pc
cind ea credea ca este douasprezece 9i jumatate. Timpu1 frumos fusese
mai puternic decit zelul e1. De asemenea, ea nu se gindise, atunci cind
orologiul sunase ora unsprezece 9i jumatate, ca orologiul unui turn anunta
'ora intreaga inca de la jumatatea de ora care 0 precede".
9) A9a cum 0 demonstreaza unele dintre observatiile precedente, 0
tendinta perturbatoare incon9tienta i9i poate atinge scopul prin repetarea asidua a aceluia9i act ratat. Imprumut un exemp1u amuzant de
repetitie de acest fel dintr-o carticicil intitulata Frank Wedekind $i teatrul,
aparuta la Drei-Masken Verlag din lVHj.nchen.Las insEt autorului di1'tii
responsabilitatea intlmplarii pe care 0 poveste9te in maniera lui Mark
Twain.
"In partea cea mai interesanta a piesei intr-un act a lui Wed e kin d,
Cenzura, figureaza urmatoarea fraza : "Teama de moarte este 0 eroare
a gindirii{{ (=-= Denkjehler)".
Autorul, care tinea mult la acest pasaj,
il ruga pe actor, cu ocazia repetitiei, sa faca a mica pauza inaintede a
pronunta cuvintul Denkfehl~r. Seara,actorul, pe deplin familiarizat cu
rolul sau, tine seam a de pauza indicata, insa, fara a-!7i da seama 9i pe
un ton solemn, spuse; "Teama de moarte este ... 0 e1'oare de tipC\r
(= DrukfehlerY'. Reprezentatia adata terminata, autorul 11 asigura pe
actor ci'i nu are nimic a-i repro~a, insa Ii reaminti ca "teama demoarte
ste 0 eroare a gindirii" (Denkjehler) 9i nu 0 "gregealade tipar" (Drukjehler). A doua zi seara, Cenzura este din nou jucata. Ajuns la faimosul
pasaj, actorul spune, pe acela9i ton din cele mai solemne ; "Teama de
moarte este ... 0 fi:;;a de ajutat memOl~ia"(Denkzettel). $i de data aceasta
di
Wedekind n eople:;;i pe actor de elogii, dar ii aminti incaodata
"teama de maarte este 0 eraare de gindire". (Denkfehler). Cu prilejul
celei de a treia reprezentatii a Cenzurii, actorul care intre timp se imprietenise cu autorul, cu care avusese lungi discutii despre arta, prommta iara:;;i faimoasa fraza, cu intonatia cea mai solemna din lume:
"Teama de moarte este ... 0 eticheta tiparita" (Drukzettel). Artistul primi
din nou cele mai ca1duroase felicWiri din partea autorului, iar piesa fu
jucata inca de multe ori. Cit despre "eroarea de gindire" (DenkfehLer),
Wedekind n-a mai pamenit nimic, considerind chestiunea lichidata odata
pe11tru totdeauna".
----------~.~
-----------------~-------~-----~--~~
actului ratat. Odata am visat, intre altele multe, ca mi-am pierdut port-moneui. A doua zi dimineata, imbracindu-ma, intr-adevar n-am reu$it
sa-l gasesc. Dezbracfndu-ma in ajun, uitasem sa-l scot din buzunarul
pantalonilor pentru a-I pune la locul lui obi$l1Uit. Aceasta neglijenta
l1l1-mi era necunoscuta $i probabil ca ea a servit drept expresie unei
idei incon$tiente care era astfel pregatita sa apara in continutul visului 4).
Nu pretind ca aceste cazuri de asociere de acte ratate sint de natura'
sa ne invete ceva nou, fata de ceea ce ne-au relevat actele ratate simple.
!nsa schimbarile de forma care afecteaza actul ratat pentru a duce la
acela$i rezultat sint expresia plastica a unei vointe care tinde spre un
scop determinat $i furnizeaza un argument in plus $i mult mai solid
impotriva conceptiei care considera ca actul ratat nu este decit un fapt
accidental $i care nu are nevoie de explicatie. Ceea ce mai este izbitor
in acest caz 0 constituie neputinta in care ne gasim de a neutraliza
efectul unui act ratat, opunindu-i un proiect con$tient. In ciuda tuturor
eforturilor sale, prietenul meu n-a rew?it sa asiste la 0 $edinta a comitetului sau, $i in ciuda oricarei bunavointe, cumnata pictorului -nu estein stare sa se desparta de medalie. Incon$tientul care se opune acestor
proiecte $i planuri con$tiente sfir$e$te prin a gasi 0 ie$ire, atunci cina
credem ca i-am barat toate caile. Pentru a deveni stapinul motivului
incon$tient, este necesar, intr-adevar, ceva mai mult dedt un contraproiect con$tient: este necesara 0 operatie psihica care sa faca sa patrunda acestincor1$tient in sfera con$tiintei.
"
"
4) Faptul
ea aete ratate de felul pierderii sau ratacirii unui obieet se pot
anula prin mijloeirea visului, caz in care in timpul somnului se reveleaza locul
uncle poate fi gasit obiectul, nu este un fenomen rar ~i nu are nimie de naturaoeulta aUt timp cit paguba~ul ~i eel care viseaza sint una ~i aeeea~i persoana.
o ti:nara doamnii serie: "Aeum vreo patru luni am pierdut un inel foarte frumos.
Am seotoeit fieeare colt al eamerei mele, insa fara rezultat. Saptamina treeuta,
insi'l, am visat ca inelul zace Hnga lada de gunoi. Fireste, visul nu mi-a lasat
nici 0 clipa de lini~te ~i a doua zi dimineata I-am gasit exact in acel loc". Ea nn
contene'?te sa se minuneze de acest fapt ~i sustine ea adesea i se intimpla ea
gindurile ~i dorintele sa i se implineasea, dar neglijeaza sa eereeteze ce sehimbare a intervenit in viata ei intre momentul pierderii ~i aeela a1 regasirii ineluluL
XII
DETERMINISM
CRED1NTA IN HAZARD S1 SUPERSTITIE
!
PUNCTE DE VEDERE
:!I
Concluzia generaL~ care se desprinde din consideratiile speciale dez'Voltate in capitolele precedente poate fi formulata in felul urmator : anumite insuficiente ale functiilor noastre psihice (insuficiente al caror caracter general va fi definit cu mai multa precizie in continuare) $i anumite acte in aparenta neinfentionale
se dovedesc a fi, dadE sint supuse
unui exam en psihanalatic, perfect ;motivate $i determinate
de mtiuni
<care scapai con$tiintei.
trar ~i intentional. $tiu de multa vreme ea ,este eu neputinta sa te gindesti la un numar sau la un nume a carol' alegere sa fie cu totul intimpl~toare. Daca examinam un numar din mai multe cifre, campus intr"o
inaniera aparent arbitrara, in gluma sau din vanitate, constatam in mod
invariabil ca 121 este riguros determinat, ca 121 se explica prin ratiuni
pe care in realitate nu le~am fi socotit niciodata ca posibile, Voi analiza
inni intii pe scurt un exemplu de prenume ales in mod spontan ~i apai
voi supune unei analize mai detaliate un exemplu de numar aruncat la
8
intimplare, ,,fara a gindi la nimic".
1) Reconstituind, in vederea publicarii, materialul de observatie legat
de una dintre bolnavele mele, ma intreb ce prenume sa-i atribui 2). Alegerea pare dificiliL F'ara indoiala, anumite Dume sint de la ineeput excluse, in primul rind numele adevarat al bolnavei, apoi numele membrilor propRei mele familii, a carol' intrebuintare m-ar ~oca, in slr,;;italte
clteva nume de femei, prea bizare sau pretentioase. De altfel, nu trebuie
sa ma framint prea mult, nu am declt sa a,;;tept 9i numele feminine mi
se Val' oIeri din be19ug. Dar, in lac de a multime de Dume, un singur
nume imi vine in minte : numele de Dora. Ii cercetez determinismul. Cine
poarta numele Dora? Prima idee, pe care a9 putea fi tentat s-o resping
ea fiind neverosimila, este ea aeesta este numele guvernantei eopiilor surorU mele. Sint, insa, prea expert in analiza spre a eeda aeestui prin'L
impuls : men tin deci aceasta idee si continui investigatia. Imi amintesc
asHe! de un' mic eveniment petre~ut searain ajun ~;{care imi aduce
determinarea cautata. Am vazut pc masa din suIragerie, la sQra mea, a
scrisoare cu adresa: "Domni$oarei Roza W...". JVIirat,intreb cine poarta
acest nume ,;liaflu ca aceea pe care toata lumea 0 numea Dora, in realitate se chema Roza, nume Ia care renuntase intrind in serviciul surorii
mele, deoarece 9i aceasta se numea Roza. Intristat, reflectez : "Ace!?ti s81'mani oameni, nu Ie e ingaduit nid macar sa-9i pastreze propriul lor
nume !". Imi amintesc ca am ramas citeva dipe tacut, gindindu-ma gray
la tot felu1 de lucruri pierdute in negura vremii, dar pe care acum a~
putea sa Ie evoc eu u9urinta ~i sa Ie con9tientizez. Cautind, a doua zi, numele pe care I-a,;; putea da unei persoane pe care n-o puteam Dumi ell'
numele ei real, n-am ga.sit dedt Dora. Aceasta exclusivitate se sprijina
pe 0 salida asociatie interna, caci in biografia bo1navei mele era yorba
de 0 influenta, decisiva din punctul de vedere al tratamentului, emanind.
de 1a 0 persoana (0 guvernanta) aflata in serviciul unei case straine.
Acest mic eveniment a avut, dupa mai multi ani, un epilog nea9teptat.
'finind intr-o zi 0 conferinta in care tr.ebuia sa vorbesc de cazul Dora, publicat de mult, mi-am amintit eEL una dintre auditoarele mele purta acest:
nume care revenea at'lt de des in expunerea mea. lVI-am adresat ei, scuzindu-ma ca nu ill-am gindit la acest amammt 9i declarindu-ma gata:
sa-l inlocuiesc printr-un alt nume. Deci trebuia sa aleg rapid, ba.gind de
seama sa nu ating numele vreunei alte auditoare, ceea ce ar fi fost un
1'au exemplu pentru cele doua auditoare de-acunl destul de versate in
psihanaliza. A,;;a se face ca am fast foarte mu1tumit cind numele Enw
veni sa se substituie aceluia de Dora. lVI-am servit, deci, de acest nou'
nume in continuarea conferintei mele. Terminind-o, m-am intrebat de
2) Din ratiuni
de convenienta sociala, diversele cazuri publicate de medici nIX.
apar sub numele real al bolnavilor, ci sub initiale sau nume fictive. (Nota trad.}~
558
unde mi"a putut veni numele de Erna :')i nu mi-am putut stapini risuI:
constatind ca eventualitatea
de care ma temeam reu~ise sa se realizeze,<
celputin
in parte. Cealalta auditoare a mea se numea, intr-adevar,
pe
numele ei de familie, Lucerna, din care eu am luat ultimele doua sHabe.
2) Scriu unui prieten di am terminat coreetarea :')palturilor eartii
mele Die Traumcleutung 9i ca sint hotarit sa nu mai intervin cu nimic
in accasta lUcrare, "cuprinzind
ea chiar :')i 2467 -de gre:')eli". De 1ndata caut sa-mi H'tmurese provenienta aeestei cifre i?i adaug analiza facuta la scrisoarea destinata prietenului. 0 citez cum am notat-o atunci,
sub influent a faptului proaspi'tt surprins :
"lata acum, in graba, inca 0 contributie la psihopatologia vietH cotidiene. 0 gase:')ti, in serisoarea mea numarul 2467, exprimind estimarea
arbitrar exagerata a gre:')elilor care mi-au putut sdipa in cartea mea
despre vise. Or, in viata psihica nu exista nimic aTbitrar, indeterminaL
A$a ca e;;ti in drept sa presupui ca incon:')tientul a avut grija sa determine numarul lansat de catre con:')tient. Tocmai am citit de curind in
ziar ca generalul E. M. a ie~it la pensie cu gradul de mare9al. Trebuie
sa-ti spun ca omul ma intereseaza. In timp ce-mi faceam servidu1 militar, in calitate de medic auxiliar, el veni intr-o zi (era pe atunci colonel) la infirmerie $i-i spuse medicului : "TI'ebuie sa ma pui pe picioare
in 8 zile, cad am de facut 0 treaba care-l intereseaza pe Imparat". Urmarincl cu mintea fazele carierei par curse de aeest om, constat ca astazi
(in an1)J 1899) aceasta cariera s-a terminat, ca fostul colonel este mare9al
pensionar. JVIi-am amintit e<'i I-am vazut la infirmerie in anul 1882. I-au
trebuit, deci, 9aptesprezece ani ca sa parcurga acest drum. Ii vorbesc de
aeeasta sotiei, care-mi spune : "Atunci ~i tu artrebui
sa fii de-acum 1a
pensie ?" Eu protestez:
"Sa ma fereasca sfintul!" Dupa aceasta conversatie, ma a~ez 1a mClsa ca sa seriu. Insa ideile mele i:')i urmeaza pe buna
dreptate cursu1 lor. Am calculat gre~it, 0 :')tiu dupa un punet de repel'
fix pe care-I pastrez in memorie. Mi-am sarbatorit majoratul, adica a
24-a aniversare, in timp ce-mi faceam serviciul militar (in acea -zi am
lipsit rara permisie). Era, deci, in anul 1880; in consecinta, sint 19 ani
de atunci. Regase:')ti astfel 'in numarul 2467 pe acela de 24. 1a virsta mea
:')i adauga 24, adica 43 + 24
67 ! Asta vrea sa spuna ca 1a intrebarea
saHel care ma chestiona daca n-as voi si eu sa ies la nensie. i-am ras'pu'ns aeordindu-mi inca 24 de ani: In f~nd, sint in mod evid~nt contrariat de a nu Ii putut face, in intervalul de 17 ani dti i-au trebuit colonelului M. pentru a deveni mare;;al $i a trece la pensie, aceeaEii cadera ca
:')i e1. Dar aceasta contrarietate este mai mult dedt ne'utralizata de bucu~
ria pe care 0 incerc gindindu-ma ea am inca timp inaintea mea, pe cind
cad era sa e sfiqita de-a binelea. Am deci dreptul sa afirm ca pina 9i
acest numar. 2467, lansat fara nici 0 intentie, a fost determinat de 1'atiuni izvorlte din incon:')tient".
3) Dupa acest prim exemplu de motivatie a unui numar ales cu toate
aparentele arbitrariului,
am reprodus experienta in repetate dnduri, ell
numere diferite 9i meren eu aeela9i sueees ; majoritatea
eazurilor, insa,
prezintEi un caracter prea intim ca sa poata fi publicate.
Tocmai de aceea 111agrabese sa adaug aid 0 analiza foarte interesanta
a unui caz de "numar ales la intimplare"
eaz pe care Dr.
A I f I' e d'
A dIe I' (Viena) il detine de 1a 0 persoana "perfect sanatoasa" 3). A., spune
3) Alfred
Adler, Drei PsychoanaZysen van Zahleneinfallen
Zahlen, Psych.-Neur. Wochenschr., N. 28, 1905. (Nota trad.)
und obsedierenden
55ft
~uoctorUlAdler, imi scrie : "Am consacratseara de ieri lecturii Psihopatologiei vietii cotidiene 9i desigur ca a$ fi citit cartea pinii la capat, daca
nu mis-'ar fi intimplat un incident destul de ciudat. Citind in special
'ca Hecare numar pe care-l reproducem in "Con$tiinta intr-un mod aparent arbitral' are un sens definit, m-am hotarJ:t sa fac un experiment.
'lmi vine in minte numarul 1734. Imediat imi vin urmatoarele idei:
102; 102: 17
6. Tai atund numarul 1734 in doua parti:
'1734: 12
17 si 34. Eu am 34 de ani. Asa cum cred ca v-am spus-o, consider eel
I\:le-~l 34-1ea an ca ultimul an' al tineretii, a$a ea n-am fast peste ma'Sura de vesel in ziua ultimei me1e aniversari. Spre sfir$itul celui de-a1
17-lea an din viata mea a inceput pentru mine 0 frumoasa $i interesantaperioada de dezvoltare, Imi impart viata in portiuni de dte 17 ani.
'Ce inseamna aceste diviziuni? In legatura eu numarul 102,imi amintesc
Cart
ca este numarul fascicolei colectiei Reclam's Universalbibliothek
'contine piesa lui Kotzebue Mizantropie $i ciiinta. Starea mea psihica
:actuaLCipoate fi earacterizata prin aceste doua cuvinte: "mizantropie $1
'cainta". Numarul 6 al eolectiei Bibliotecii Reclam ($tiu pe de rost muIte
'numere din aeeasta colectie) corespunde Gre$elii lui Tv'Ilillner.Sintmereu
chinuit de ideea ca din cauza gre$elilor mel~ nu am ajuns sa fiu ceea
'ce aptitudinile mele mi-ar fi ingaduit sa fiu. Imi amintesc di No. 34 al
Bibliotecii Reclam corespunde unei nuvele a aceluia$i Miillner, intitulata
Calibrul (in 1. germana Kaliber). Tai in doua acest titlu ~i obtin KaU ber. Constat ca acest cuvint contine $i cuvintele "Ali" 9i "Kali" (potasiu).
Aceasta imi aminte$te ca intr-o zi faceam rime impreuna cu fiul meu
Ali (in virst3. de 6 ani). L-am rugat sa gaseascii' 0 rima pentru AlL El
'nu gasi nid una ~i ma ruga sa gasesc eu in locul 1uL Spusei: "ALl
-reinigt den Muncl mit hypermangansaurem
KALI" 4). Am ris mult $i
AU a fost foarte driigut. In aceste ultime zile am fost contrariat sa
abreviere de
constat ca "Ali nu este drc'igut" (KALIeber ALl sei. KA
1a kein). Apoi ma intreb : "Ce lucrare a Bibliotecii Reclam. poarta No. 17 ?"
Sint sigur ca !?tiam, deci banuiesc ca am voit sa uit. Toate ineercarile
pe care Ie fac de a gasi in memorie aoest hicru ramin fara rezultat.
-Vreau sa reiau lectura, dar nu izbutesc sa citesc dedt ma$inal, fara a
intelege un cuvint, mereu torturat de acest numar 17. Sting lumina $i-mi
continui cercetarea. In cele din urma imi amintesc ca nr. 17 trebuie sa
corespunda unei piese de Shakespeare. Dar care? Gasesc : Hero $i Lean.dru. Evident, este 0 incercare voluntara de deturnare a atentiei mele.
Ma scal $i consult catalogul colectiei Bibliote.cii Reclam: No. '17 cores'punde piesei Macbeth de Shakespeare. Spre marea mea stupefactie, sint
obligat sa recunosc ca nu $tiu mai nimic despre aceasta piesa, eu toate
ca nu ma intereseaza mai putin dedt celelalte tragedii ale lui Shakespeare. Imi amintesc numai aUt: uciga$, lady Macbeth, vrajitoare, "fru'museteae hida" ~i ca alta data am gasit foarte frumoasa adaptareOl piesei Macbeth datorata lui Schiller. Nu incape nid 0 indoiala: am voit
"sa uit aceasta piesa. Ma mai gindese apoi cu numerele 17 ~i 34, impartite
la 17, dau 1 $i2. Or, numerele 1 9i 2 ale Biblitecii Reclam corespund
-cu Faust de Goethe. Imi gaseam altadata mare asemanare cu Faust".
Nu putem dedt regreta ca discretia autorului nu ne permite sa sesizam semnificatia acestei intregi seri de idei $i amintirL A d 1erne
spune ca cel care-i scrisese n-a reu$it sa opereze sinteza tuturor acestor
..
4)
~.
j
il-a reu~H dedt s~H;i manifeste exlstenta. In unele ~l acelea~i ca2Uri se constata interventia de factod co3.roranidodata nu Ie-am negat existenta ~i care, a;;~ cum sint asemanarea fonetica ~i anumite
asociatii psihologice, nu pot dedt sa favorizeze producerea de lapsusuri.
Dar, din punct de vedere ;;tiintific, este rational sa cerem ca ~i aceste
cazuri rudimentare de lapsus linguae 9i de lapsus calami sa fie explicate avfndu-se in vedere cazurile mai pronuntate, mai accentuate, al
carol' examen a furnizat indicatii de 0 justete in~ontestabila cu privire
1a determinismul acte10r ratate.
F) Incepind cu consideratiile noastre asupra lapsusurilor vorbirii,
ne-am l1lultumit sa ar~lhlm Cel actele ratate au 0 motivatie ascunsa si
ne-am servit de psihanaliza pentru a ne deschide calea p~ntru cunoa~terea acestei motivatii. Cft despre natura lor generala 9i particularitiitile factorilor psihici care se exprima in actele ratate, nu ne-am ocupat
citu~i de putin pin a in prezent de acestea sau, cel putin nu am incercat
sa Ie definim mai indeaproape 9i sa cercetam legile de care acestea asculta. Nu ne propunem sa epuizam aid chestiunea, cad primii pa~i pe
care i-am face in aceastEi directie ne-ar arata ca ea trebuie abordam pe
a alta 1aturo3..In legatura cu aceasta putem formula mai mu1te intrebari, aratindu-1e in acela~i timp doar insemni'itatea :
1. Care este continutul $i care este originea ideilor ~i tendintelor
care se exprima in actele accidenta1e ~i simptomatice ?
2. Care sintconditii1e necesare pentru ca 0 idee sau tendinta sa fie
obligata sa recurga, pentru a se exprima, la acest expedient?
3. Se pot stabili raporturi constante 9i univoce intre e1u1 actului
1'atat 9i calitc'itile ideii sau tendintei care se exprim~ in acest act?
Voi incepe prin a dta citeva materia1e susceptibile sa furnizezeelementele unui raspuns 1a a treia din aceste int1'ebari. Discutind exemplele de lapsus al vorbirii, am crezut necesara depa;;irea continutului
discursului intentional si ca.utarea cauzei tulbLlrarii vorbirii 'in afar a intentiei. Intr-un a~1Umit'numar de cazuri persoana care comisese lapsusul
era perfect con$tientil de cauza acestuia. In cazurile aparent ce1e mai
simple $i mai manifeste, un aIt concept, exprimat printr-un cuvint asemaniHor din punet de vedere fonetic, venea sa tulbure exprimarea, fara
a $ti de ce acest concept 1'eu;;ise sa-l submineze pe celalalt ("contaminarile" Iui Mer i n g e l' ~i Mayer). Intr-un alt grup de cazuri, eliminarea unui concept era motivata printr-un considerent care totu~i nu
fusese atit de puternic incH sa efectueze 0 eliminare completa (a se vedea lapsusul "zum Vorschwein gekommen"), dar ~i aici persoana care a
comis lapsusul avea con~tiinta conceptului refulat. Numai in legiitura
cu lapsusurile care fac parte din a treia grupa se poate spune fara
rezerve ca ideea perturbatoare TIU se confunda cu ideea intentionala$i
ca se poate stabili, intre una $i cealalta, 0 distinctie esentiala. Sau ideea
perturbatoare se leaga de ideea tulburata in virtute a unei asociatii (tulburare prin contradictie interna), sau. intre eele doua idei nu exista nici
. 0 afinitate interna, cuvintul "tulburate" fiind legat deideea
perturbatoare, aclesea incorl$tienta, in virtutea unei asociatii exterioare, eel mai
adesea biza.ra. In exemplele pe care Ie-am citat ~;i care s'int luate din
practica mea psihanalitica, ariee discurs se afla sub influent a unei idei,
devenita activa 'in momentul in care discursul era pronuntat, dar complet ineon$tienta, $i care-;;i trada existenta fie prin insa~i tulburarea
- KLEOPATRA), fie printr-o
pe care 0 provoea (KLAPPERschlange
37 -
cd. 404
577
influenta indirecta, care permitea diferitelor parti ale diseursului eon9tient 9i intentional sa se tulbure reciproe (clurch clie ASE NATMEN
in loc de dUTCh die NASE ATMEN, lapsus ivitln legatura eu numele
I;d prin asociatie eu 0 amintire refeunei strazi HAUSENAUERstrasse
ritoare 1a 0 frantuzoaica). Ideile reprimate sau incon~tiente care pot da
na9tere la un 1apsus au originile cele mai diverse. Aceasta rapidii trecere
in revista nu ne permite 'insa sa formulam nici 0 concluzie general a cu
privire la aceasta chestiune.
Examenu1 comparat al exemplelor de erori de lectura 9i de lapsu8
calamI conduce la acelea9i rezultate. In anumite cazuri eroa1'ea pare a
rezulta, ca in lapsusurile de vorbire, c1intr-untravaliu de condensare ale
direi motive ne scapa. AI' fi insEt foarte interesant de 9tiut dae;"t nu
trebuie Jndeplinite anumite conditii pentru ea si:'1se produca 0 asemenea condensare, care este regula in vis, dar care nu este niciodati"i C0111pletn 'in stare de veghe. Exemplele cUDoseute de noi nu ne dau in le~
gatura cu aceasta nid 0 indicatie, iDsa eu combat cu anticipatie concluzia dupa care nu a1' exista conditii de acest fel, exceptlnd 0 ctl1umitcl
relaxare a atentiei cODstiente. Stiu dintr-o aHa sursa ca tocmai actele
automate se di;ting prin corectitudinea 9i siguranta lor. Sint mai degraba inclinat sa cred ca, a9a cum adesea se intimpla 'in biologie, fenomenele normale 9i apropiate de normal reprezinta obiecte de studiu mai
putin favorabile dedt fenomenele anormale. Ceea ce ramlne obscur, cind
tncercam sa explicam aceste tulburari, care sint cele mai U$oal'e, trebuie, dupa parerea mea, sa se clarifice datorita studierii tulburarilor mal
grave.
Chiar in ceea ce prive9te erorile de lectura $i de s.criere, nu lipsesc
exemple in care pare probablEi motivatie 'indepartata $i complicatii.
"In butoi prin Europa" este 0 eroare de citire care se explica prin influenta unei idei 'indepartate, care nn are nimie comun cU lectura ca
atare, 0 idee care 19i are originea 'intr-un sentiment de ambitie 9i de
gelozie 9i care utilizeaza dublul sens a1 cuv'intului BefOrderung (mijloc
de transport, avansare 'in grad) spre a se ata93 delucrurile indiferente
$i artodine care face au obiectul 1ecturii. In cazul Burcldwrcl numele insusi rezulta dintr-o asemenea substitutie de sens.
'Este incontestabil ca tulburarile 'de vorbire se produc mai w;:or $i
cel' interventia unoI' forte perturbatoare intr-o mai mica masura dedt
tulburarile altor functiuni psihice.
Ne situam pe un teren diferit, c1aca analizam uitarea in inte1esul
propriu alcuv'intului, adica uitarea unoI' evenimente trecute (s-ar putea, 1a nevoie, sa se treaca. uitarea de nume proprii 9i de cuvinte straine
1a rubrica "insuficiente momentane de memorie", iar uitarea de proiecte 1a rubrica "omisiuni"). Conditiile fundamentale ale procesului normal care duce la uitare s'int necunoscute 24). Este bine de retinut, de
24) In ceea ce privef;itemecanismul uitarii propriu-zise, pot da urmatoarele indicatii: materialele amintirilor noastre se supun, in general, la doua influente, condensarea f;iideformarea. Deformarea este opera tendini;elor care domina viai;a psihice. f;iiea se aplice. mai ales urmelor amintirilor care au pastrat 0 fortii. afectiva
f;iicare, din acest motiv, rezista mai mult condensarii fara a manifesta vreo rezistenta. In anumite cazuri insa, deformarea intereseaza de asemenea f;iimaterialele
indiferente care .n-au primit satisfaci;ie in momentul in care s-au manifestat. Cum
aceste procese de condensare ~i de deformare se intind peste 0 lunga duratii de
timp, pe parcursul careia toate noile evenimente contribuie la transform area con-
578
-----------------~~~--~----------~
-------------
particulara
a cloua
SC1U
1nai multe
ade corecte.
Din aceasta analogie se degaja 0 concluzie importanta : modul de func~tionare specific, a carui cea mai frapa~lta manifestare 0 vedem. in continutul visului, nu se expliea numai prin starea de somn a vietii psihice,
deoarece noi sesizam manifestari ale ace1uia~:;1mod de functionare pina
~i in starea de veghe. Acestconsiderent,
de asemenea, ne 'interzice sa
atribuim drept conditie a acestor proeese psihice, anormale ~i bizare in
aparcnta, 0 disociere profunda a activitatii psihice sau a star.ilor morbid,:
ale funetiunii 26).
Noi putem ins;'! sa formulilm 0 judeeata corecta asupra funetionaril
spccifice, care c1ueetot aUt de bine 1a acte ratate cit $1 la imaginile din
care se compune un vis, daca tlnem cont de faptul, stabilit din punct de
vedere 9tiintific, ca SiLTlptomelepsihonevrotice, ~i in special formatiile
psihice ale isteriei ;;1ale' nevrozei obsesionale reproduc in mecanismul lor
toate trasi=iturile esentiale ale acestui mod de func1;ionare. ]\'1ai manifestam, apoi, un interes eu totul deosebit de a privi acte1e ratate, accidentale $i simptomatice, in lumina aeestei analogiL Puninc1u-le in aceea$i
categorie eu manifestilrile psihonevrotiee sau eu simptomele nevrotice,
dam un sens :;;i0 baza cclor doua afirmatii pe care Ie a1.1zimrepetate deseori, anume ca. intre stare a nervoasa normala $i f1.1netionareanervoasa
anormala nu exist a 0 limit a neta ~i tran~anta ~i ca noi toti sintem mai
mult sa1.1mai putin nevrozati. Nu cste. necesar sa ai 0 mare experienta
medicala pentru a imagina mai multe tipuri de nervozitate mai mult san
mai putin conturate, mai muHe fonnes frustes 27) de nevroza ; eazuri cu
'simptome putine sau care se manifesta la intervale lungi sau eu 0 intensitate atenuata, deci cazuri eu manifestari patologice atenuate ea numar,
intensitate ~i durata. Este posibil sa n1.1reu~im sa descoperim tocmai tipul
care reprezinta faza de tranzitie cea mai frecventa de la starea normala la
stare a patologica. Tipul de care ne ocupam ~i ale carui manifestari pato~
logice eonsista in acte ratate $i simptol11atice, se distinge tocl11ai prin
faptul ca sil11ptomele se raporteaza la functiunile psihice mai putin i111portante, pc cind tot ceea ce presupune 0 valoare psihiea superioara se
indepline9te fara nici eea mai mica tulburare. Localizarea eemtrara a
simptomelor, adica manifestarea lor prin functiile psihice cele mai importante, din punet de vedere individual ;;1 social este proprie cazurilor
de nevroza grava ~i earacterizeaza aceste cazuri mai bine dedt varietatea
~i intensitatea simptomelor patologice.
Vezi Die Traumdeutung,
p. 362 (7. Aufl., p. 449).
~,) In limb a franceza in textul origiilaL (Nota tracl.)
2li)
581
:!S)
.,unvollkoI11111C.Il
(Nota tract.).
unten:.lru.cktcs
psychisches
I\Iaterial"
in
textul
original.
IN COLEC'fIA
J. A. Comenius,
N. Iorga,
J. LocI.e,
J. Dewey,
J. J.
Rousseau,
H. Spencer,
l. Moesiodax,
Ii:. D. U~inski,
Ed. ClaparMe,
O. Ghibn,
J. F. Herbart,
N. Vaschide,
J. A. Comenius,
Maria Montessori,
J. H. Pestalozzi,
1. Moesiodax,
Ellen Key,
S. Freud,
"LllCRAm
FUNDAWH<:N'l'ALE"
APAIWT:
In filosofia
educatiei,
1975
Introducere
patologia
J. Piag-et,
(eu
Dud.heim,
E. Meumann,
copiZ,
Eo
AU MAl
1980
Frelegeri introductive
in petlagogia
ei psihologice, 1980
e:cperimentala
:;1
bazele