Arhitectura Romei Antice

Roma Antic este faimoas pentru arhitectura ei. Romanii au adus o

mulime de idei inovatoare in arhitectur, dintre care cele mai importante sunt
arcul, caramida coapt i folosirea cimentului i a betonului. De asemenea i
arhitectura greceasca a contribuit cu influene semnificative la dezvoltarea
arhitecturii romane, elementele greceti fiind folosite n scop decorativ sau la
faade.
n jurul anului 700 i.Hr., etruscii au adus din Asia de Vest idei noi referitoare
la arhitectur i i-au nvaat pe locuitorii Romei Antice s le pun n practic. n
perioada republicii, romanii au construit temple i bazilici, dar au adus, de
asemenea, o mulime de mbunatairi oraului lor: apeducte, drumuri i
canalizri, iar forumul a nceput s prind contur. Primul mparat roman,
Augustus, a facut si mai multe schimbri: a construit o multime de cldiri din
caramid i marmur, inclusiv un mare Altar de pace, un mormant pentru familia
lui i un teatru de piatr. Fiul vitreg al lui Augustus, Tiberius, a reconstruit Templul
lui Castor si Pollux in Forumul Roman.
Structura cldirilor romane se baza pe bolile i zidurile de piatr i beton,
i nu pe sisteme cu stlpi i grinzi ca la arhitectura greac. Bolta i cupolele le-au
permis romanilor s zideasc spaii mai mari, fr a folosi stlpii de susinere
intermediari. Romanii au iniiat utilizarea amestecului de beton n construcii,
fabricat din var, moloz, ap i cenu vulcanic, acoperind suprafee mari. Acesta
a permis dezvoltarea construciilor la o scar nemaintlnit pn atunci
realizndu-se cldiri monumentale ca: Panteonul, Colosseumul.
Descoperirea betonului ca material de construcie va revoluiona
arhitectura, stabilindu-se noi concepii spaiale. Construciile se realizeaz mai
rapid i au mai mult stabilitate. Aezrile romane se construiau dup un plan de
sistematizare n form rectangular, n jurul a dou drumuri largi care formau
axele nord-sud i est-vest.
Arcul de zidarie se realizeaza din zidarie de piatra sau din zidarie ceramica
+ mortar, prin dispunerea radiala a caramizilor pe niste elemente de sustinere
temporare, numite cofraje. Cofrajele au concomitent rol de sprijin si rol de a da
forma viitoarei geometrii a elementului. Cofrajele sunt folosite astazi peste tot
pentru lucrari de beton simplu si armat, insa ele au fost folosite initial, timp de
2000 de ani, aproape exclusiv pentru constructii de zidarie, pentru realizarea
arcelor, boltilor, cupolelor de zidarie.
Alternativa la constructiile de zidarie cu arce i eventual cu bolti o
reprezenta in antichitate sistemul trilitic, sistem ancestral ce const n dispunerea
de stalpi incastrati in pmnt si de grinzi rezemate peste capetele stalpilor. In
timp ce in zona Greciei Antice erau preferate constructiile cu structura trilitica, n
Imperiul Roman domin constructiile structura de zidrie cu arce.

Utilizarea arcului n construcii, n Roma antic.

Ingineria Roman a preluat i rafinat mai vechea stiin generala si
comuna a tamplariei/dulgheriei, pentru construcia de acoperiuri cu deschideri
foarte mari, realizndu-se astfel lucrari imperiale cu acoperiri impresionante cum
ar fi constructiile de tip Basilic.
De asemenea, tiina topometriei i cartografiei au permis realizarea unor
aduciuni fara precedent. Astfel, toate orasele Romane aveau o sursa de apa
curgatoare de foarte buna calitate, adusa uneori de la o distanta considerabila.
Roma avea in perioada de maxima dezvoltare un numar de 11 apeducte,
dezvoltate de-a lungul a 500 de ani. Apa venea pe canale ngropate n formele de
relief i uneori traversa vai pe poduri dedicate din zidarie. In localitate apa
ajungea fie la inaltime, fie sub presiune, de unde era distribuita prin evi de
plumb spre fntanile oraului sau spre fntani private.
Odata cu decaderea Imperiului Roman, secretul betonului roman a fost
pierdut,si de abia in jurul anilor 1750-1850 numerosi cercetatori si chimisti au
incercat sa dezvolte o tehnologie de fabricaie a cimentului, culminnd in final cu
inventarea Cimentului Portland pe care il cunoastem si folosim in prezent.
Tipurile de construcii:

forumul: centrul oraului, locul unde se adun toi locuitorii cetii;

exemple: cele ridicate de Cezar, Augustus, Traian, Nerva, Vespasian;

bazilica: construcii de mari dimensiuni unde au loc adunri publice,

edinele Senatului; exemple: Bazilica milia, Ulpia, Giulia;

teatrul, amfiteatrul, odeonul, stadionul, circul: edificii destinate distraciei;

exemple: Colosseum, Teatrul lui Marcellus, amfiteatrele din Arles, Nmes,Verona;


termele (bile publice): termele lui Agrippa, Caracalla, Diocleian i
Constantin cel Mare;

monumente comemorative: erau ridicate nu numai n cinstea unor eroi, ci

i pentru a glorifica mpratul; exemple: arcurile de triumf ale mprailor
Septimiu Sever, Titus, Traian, Constantin, columna lui Traian, monumentul
triumfal Tropaeum Traiani (de la Adamclisi, Constana);

locuinele: cele de la ora se numeau "vila urban", iar cele de la ar, "vila
rustic"; exemple: casele din Pompei i Herculanum;

palatele imperiale, care devin foarte numeroase n perioada imperiului;

exemple: Palatul Flavilor, Palatul lui Diocleian;

templele: pot fi nchinate unui zeu sau mai multor zei; exemple:
Pantheonul, templul Vestei, templul lui Jupiter;

canale i apeducte, necesare alimentrii cu ap a oraelor aflate n plin

expansiune (exemplu: canalizarea Romei antice);

poduri, care asigurau legtura ntre diferitele regiuni ale unui vast imperiu;
exemple: Podul din Alcntara (Toledo);

construcii militare; exemple: Castrul roman Apulum din Alba Iulia.

Arhitectura romana.