Tel.

: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

INTRODUCERE IN

PSIHOLOGIE

- 2010 Psiholog: Karol Julien WILD

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

CUPRINS

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Neurofiziologia psihicului uman

Emotii vs Cognitii
Comportament
Limbaj
Identificarea Valorilor si Obiective
Motivatie
Bibliografie

- Pag. 3
- Pag. 5
- Pag. 7
- Pag. 8
- Pag. 12
- Pag. 16
- Pag. 17

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

NEUROFIZIOLOGIA PSIHICULUI UMAN

La baza creierului exist un sistem extrem de complex care genereaz strile afectivemoionale. n marea majoritate a cazurilor, cercettorii utilizand instrumente high-tech de studiu
(de ex. FMRI, RMN, etc.) au identificat componente si structure diferite responsabile pentru
rspunsuri emoionale si de invatarea comportamentala.
Care sunt elementele responsabile cu emotiile?
Exista doua cai diferite de procesare a informatiilor si de control emotional si comportamental:

EVENIMENTE
EXTERNE
CORTEX
Identificare

Etichetare

Inhibiie

Sistem limbic
Hipotalamusus

Reacii:
S.N.S.

Neurovegetative,
Comportamentale
etc.

Balan

Hipofiza

Hormoni

Hormoni
adrenalinici

S.N.P.

Fig.4. Circuitul neuroendocrin al emoiei

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

1. Cortexul prefrontal = componenta fizica implicata in reglarea la nivel constient a

comportamentului, cognitiilor si emotiilor.
Procesarea informatiilor la nivelul cortexul prefrontal se desfasoara mai lent, insa contin o
reprezentare detaliata a stimulilor externi respectiv interni receptionati.
Emotiile si comportamentele generate de aceste structuri pot fi modificate prin interventii la
nivel cognitiv care vor fi descrise in capitolul Emotii vs Ganduri/Cognitii.
2. Structurile subcorticale = componenta fizica implicata in reglarea la nivel subconstient a
comportamentului, cognitiilor si emotiilor. Cercetrile efectuate au demonstrat c dou
structuri subcorticale, situate la baza encefalului sunt implicate n strile afectiv-emoionale:
sistemul limbic i hipotalamusul
Preocesarile informationale la nivelul structurilor sub-corticale se desfasoara rapid, insa
contin informatii generale despre stimuli externi respectiv interni.
Structuri subcorticale implicate:
A. Hipotalamus (centrul homeostaziei)
B. Sistemul limbic - care include o serie de structuri, printre care:
- complexul amigdalian centrul fricii
- nucleul accumbens centrul placerii
- sistemul limbic este in mare parte controlat de la nivel cortical, constient,
dar o serie de fenomene au loc automat.
Activitatea acestor structuri (nivel constient si subconstient) - se inregistreaza la nivelul
cortexului prefrontal sub forma emotiilor.
Emotiile si comportamentele generate de aceste structuri pot fi modificate prin interventii la
nivel comportamental care vor fi descrise in capitolul Comportament.

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

EMOTII VS. GANDURI / COGNITII

A. Intorducere in Modelul ABC

La prima vedere putem avea impresia ca evenimentele de viata A ne determina direct

C comportamentul, emotiile si reactiile. Insa lucrurile nu stau chiar asa :

Reactiile noastre sunt mediate de B convingerile si modul de evaluare a situatiilor

concrete intampinate.

ELIMINAREA BLOCAJELOR EMOTIONALE

Uneori putem intampina dificultati in atingerea obiectivelor, respectiv implementarea prioritatilor
stabilite, aparand diverse aspecte de natura emotionala care ne impiedica sa respectam planurile si
sa ne atingem obiectivele.
De exemplu :
(1) Te simti vinovat pentru ca petreci prea mult timp pentru interesele personale / cariera si
insuficient timp cu copilul. Crezi ca acest lucru ii va afecta educatia si relatia ta cu el (va crede ca
esti un parinte rau)

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

(2) Nu poti spune nu (refuza) cand un coleg iti solicita ajutorul, chiar daca acest lucru iti va lua
timp si te va impiedica sa-ti indepliniesti sarcinile tale in timp util sau la nivelul cerut, de oarece (iti
este frica) colegul tau s-ar putea supara pe tine.
(3) Dispui de o toleranta si rabdare scazuta pentru sarcini monotone si plictisitoare dar importante
si devi de fiecare data furios cand trebuie sa indeplinesti asemenea sarcini.
Adesea se intalnesc persoane care, cu toate ca stiu exact ce vor intampina dificultati in punerea in
practica..
Emotiile aferente fiecarei situatie activatoare nu sunt determinate direct de catre situatie, ci de
modul de interpretare a situatiei, mai precis in aceasi situatie putem reactiona diferit in functie de
cum gandim despre acesta:
- in termeni absolutisti (alb sau negru)
- in termeni de preferinte (nuante de gri).
Cele mai frecvete tipuri de ganduri absolutist:

Nevoia de a controla (perfectionismul) - delegarea, blocaj creativ, intoleranta fata de greseli;

Nevoia de a fi iubit (plcut) obiective, registru motivator limitat, comportamente
contraproductive;

Nevoia de a face numai lucruri plcute - demotivare, renuntare;

Nevoia de a lega respectul de comportamentul de supunere a celorlalti - comportamente
contraproductive pasive, limitarea creativittii, absenta dezvoltrii
In functe de interpretare care o dam, emotiile pot fi :
1. Functionale
- ne ajuta la indeplinirea obiectivelor - (Preferinte)
(ex. Preocupare, Tristete, Regret, Dezamagire, Nemultumire)
2. Dis-functionale
- ne blocheaza indeplinirea obiectivelor (Absolutism)
(ex. Anxietate, Depresie, Vina, Rusinare, Furie)

Cum se pot schimba emotiile dis-functionale in emotii functionale? Utilizand diverse forme de
disputare a gandurilor absolutist, si anume:
1. Functional: Te ajuta sa gandesti in acest mod?
2. Logica: Consideri ca este pertinent sa ai asemenea pretentii fata de tine, ceilalti sau fata de
viata?
3. Pragmatic: Pe ce te bazezi cand pretinzi ca lucrurile trebuie sa decurga cum vrei tu?
4. Umor si auto-ironie: vezi http://www.youtube.com/watch?v=Ti2U3jyvpKM
5. Versete Biblice: vezi Ioan 16.33; cartea atasata
HOW TO STOP DRIVING YOURSELF CRAZY WITH HELP FROM CHRISTIAN
SCRIPTURES Hank Robb
6. Imagerie
7. Povesti / adecdote / intamplari
8. Pastile psihologice

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

COMPORTAMENT
Este cunoscut faptul c, din punctul de vedere al behavioritilor, la baza comportamentului
de tip fobic se afl condiionarea clasic (CC). Condiionarea clasic const n asocierea unui
stimul condiionat (SC) cu un stimul necondiionat (SN) care produce un anumit rspuns
necondiionat (RN). Dup asocieri repetate SC/SN --> RN, se ajunge ca prezentarea exclusiv a
SC s induc un rspuns, similar cu rspunsul necondiionat, pe care l numim rspuns condiionat
(RC). Schema acestei condiionri este prezentat n figura 1.1.A. Ptratele albe i negre
desemneaz SC, respectiv SN, asociai prin contiguitate temporal.
Dac sunetul clopoelului (SC) este urmat imediat, n ordine temporal, de prezentarea
hranei (SN), se produce salivaia (RN). Prin asociere repetat SC/SN, simpla prezentare a SC (=
sunetul clopoelului) produce salivaia (RC). n mod similar, asocierea repetat a medicului (SC) cu
o intervenie medical (SN) care produce o reacie dureroas sau discomfortant (RN), va face ca
simpla proximitate a medicului (SC) s produc o reacie fobic (RC). Ulterior, prin generalizare
latent sau nvare vicariant, mediul spitalicesc nsui poate produce reacia fobic.
Dac comportamentul fobic este rezultatul unei nvri, atunci intervenia psihoterapeutic
const ntr-o deznvare sau n construcia unei noi asociaii SC-RC. Metodele de desensibilizare
(Wolpe) sau flooding (Meichembaum) realizeaz tocmai acest lucru: situaia fobogen (SC) este
asociat cu un rspuns de relaxare din partea organismului (RC). Iniial confruntarea cu situaia
fobogen se realizeaz prin trire imaginativ, ulterior prin confruntarea direct cu aceasta (durata
expunerii n vivo variaz n cazul celor dou metode).

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

LIMBAJUL
Principiile comunicrii
1. Nu poi s nu comunici
2. A comunica presupune cunoatere de sine i stim de sine
3. A comunica presupune contientizarea nevoilor celuilalt
4. A comunica presupune a ti s asculi
5. A comunica presupune a nelege mesajele
6. A comunica presupune a da feed-back-uri
7. A comunica presupune a nelege procesualitatea unei relaii
8. A comunica presupune a ti s i exprimi sentimentele
9. A comunica presupune a accepta conflictele
10. A comunica presupune asumarea rezolvrii conflictelor

Comunicarea intrumana este absolut necesar pentru a exista, acesta ndeplinind un dublu
rol, i anume un rol (a) informaional respectiv (b) un rol motivaional.
(a) Prin comunicare nu se nlege doar transmiterea de informaii pe care verbal ci i
limbaj nonverbal, i anume modul n care sunt ncruciate braele, felul n care se mic gura,
direcia privirii sau modalitatea n care e atins o persoan sunt considerate de ctre majoritatea
psihologilor ca fiind canale de comunicare. Comunicarea nonverbal se refer la mesajele
transmise de la o persoan la alta prin alte ci dect cele lingvistice. Acestea includ mesaje
corporale (poziia corpului, gesturi, mimic, contact vizual i contact fizic), comunicare spaial
(distana dintre dou persoane care converseaz) i paralimbajul (cum ar fi tonul, intonaia sau
accentul folosit). Cea mai mare parte a mesajelor se comunic prin mesajele nonverbale.
(b) Caracterul motivaional al comunicarii este n cea mai mare msur determinat de modul
cum comunicm i nu att coninutul comunicrii. Astfel o comunicare eficienta indeplineste mai
multe principii, este centrata asupra coninutului (caracter informaional) ct si asupra modului n
care se comunic informaiile (caracterul motivaional).
Bariere n comunicarea eficient:

tendina de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu prerile interlocutorului.

Convingerea unor persoane c cei din jurul lor nu i vor mbunti comportamentul dect
dac sunt criticai este o barier n calea unei comunicri eficiente. Comunicarea poate fi
stnjenit de folosirea etichetelor de genul: Eti un naiv c ai fcut. . Aceste etichetri
transform tonul conversaiei ntr-unul negativ, consecina fiind blocarea comunicrii;
oferirea de soluii este o alt modalitate de a bloca procesul comunicrii, fie direct, prin
oferirea de sfaturi sau indirect, prin folosirea ntrebrilor ntr-un mod agresiv, autoritar sau
cu o not evaluativ;
recurgerea la ordine este un mesaj care are ca efecte reacii defensive, rezisten, reacii
pasive sau agresive; consecinele unei astfel de conversaii, n care se dau ordine, sunt
scderea stimei de sine a persoanei creia i sunt adresate acele ordine;
folosirea ameninrilor este o modalitate prin care se transmite mesajul c dac soluiile
propuse nu sunt puse n practic persoana va suporta consecinele negative (ex. pedeapsa);

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

moralizarea este o alt manier neadecvat n comunicare ce include, de cele mai multe
ori, formulri de genul: ar trebui sau ar fi cea mai mare greeal din partea ta s;
evitarea abordrii unor probleme importante; cea mai frecvent metod de a schimba cursul
conversaiei de la preocuprile celeilalte persoane la propriile preocupri este folosirea
tacticii devierii, abaterii - mai bine s vorbim despre ...;
ncercarea de a rezolva problema comunicrii prin impunerea unor argumente logice
proprii; situaiile n care o persoan ncearc n mod repetat s gseasc soluii logice la
problemele unei alte persoane conduce la frustrare prin ignorarea sentimentelor i opiniilor
celeilalte persoane.

MODALITI DE AMELIORARE A COMUNICRII

Limbajul responsabilitii
Limbajul responsabilitii - eu comunicare - este o form de comunicare prin care i
exprimi propriile opinii i emoii fr s ataci interlocutorul, fiind o modalitate de deschidere a
comunicrii chiar i pentru subiectele care sunt potenial conflictuale. Aceast form de comunicare
este o modalitate de evitare a criticii, etichetrii, moralizrii interlocutorului, focaliznd conversaia
asupra comportamentului i nu asupra persoanei. Astfel, limbajul responsabilitii utilizeaz trei
componente:
(1) descrierea comportamentului (ex. cnd vorbeti urt cu mine, cnd nu respeci regula),
(2) exprimarea propriilor emoii i sentimente ca i consecin a comportamentului interlocutorului
(m supr cnd , sunt furios cnd ) i
(3) formularea consecinelor comportamentului asupra propriei persoane (pentru c nu-mi place
s nu respectm regulile).
Limbajul la persoana a II-a tu implic judecarea interlocutorului i ntrerupe comunicarea
datorit reaciilor defensive pe care le declaneaz.
Exemple de mesaje la persoana a II-a:
Nu mai fi att de critic.
Este o glum proast.
Vezi-i de treaba ta!
Nu tii s-i ii promisiunile.
Iar nu i-ai indeplinit srcinile!
Nu nelegi ce-i spun?
Nu-mi spui adevrul!.
Mesajele la persoana I-a (limbajul responsabilitii) sunt focalizate pe ceea ce simte
persoana care comunic i pe comportamentul interlocutorului i astfel previn reaciile defensive n
comunicare. Exemple de mesaje eficiente:

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

Sunt stnjenit (emoia ce simt fa de un comportament) cnd vorbeti

despre comportamentul meu de la petrecerea de ieri de fa cu seful meu
(comportamentul care m-a deranjat). O s cread despre mine c sunt un prost
(consecina comportamentului aspra mea).
Cnd nu m duci la serviciu dimineaa la timp (comportamentul) voi ntrzia
i seful va fi furios pe mine (consecina). Asta m face s fiu nervos dimineaa
(emoia).

Avantajele comunicrii mesajelor la persoana I-a:

Previne declanarea reaciilor defensive n comunicare prin evitarea criticii i a evalurii
persoanei cu care comunici. Limbajul la persoana a II-a tu (Ai ntrziat!, i-ai nclcat
promisiunea.) duce de cele mai multe ori la ntreruperea comunicrii i la amplificarea
conflictelor.
Procesul de comunicare este mai complet datorit schimbului mai mare de informaii. n
acest tip de limbaj persoana i poate comunica emoiile i descrie cu exactitate
comportamentul persoanei cu care comunic, fr a face evaluri sau atacuri la persoan.
Acest mod de comunicare permite astfel mbuntirea relaiei i modificarea
comportamentelor care nu sunt adecvate ntr-o relaie.
Comunicarea asertiv

Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoiile i convingerile fr a afecta i ataca

drepturile celorlali; asertivitatea n comunicare reprezint abilitatea:

de comunicare direct, deschis i onest, care ne face s avem ncredere n noi i s

ctigm respectul colegilor;
de exprimare a emoiilor i gndurilor ntr-un mod n care ne satisfacem nevoile i dorinele,
fr a le deranja pe cele ale interlocutorului;
de a iniia, menine i ncheia o conversaie ntr-un mod plcut;
de exprimare a emoiilor, fr a te simi stnjenit sau a-l ataca pe cellalt;
de a spune NU fr s te simi vinovat sau jenat;
este respectarea drepturilor celorlalte persoane.

nvarea deprinderilor de asertivitate este facilitat de contrastarea ei cu cele dou modele

comportamentale opuse, pasivitatea i agresivitatea. Pasivitatea este un comportament care poate
fi descris ca rspunsul unei persoane care ncearc s evite confruntrile, conflictele, i dorete ca
toat lumea s fie mulumit, fr ns a ine cont de drepturile sau dorinele sale personale;
manifestare a unei persoane care nu face cereri, nu solicit ceva anume, nu se implic n ctigarea
unor drepturi personale, sau n aprarea unor opinii. Aceste persoane se simt rnite, frustrate,
iritate, fr ns a ncerca s-i exprime nemulumirile fa de ceilali. Motivele pentru care anumite
persoane adopt comportamente pasive:
au convingerea c dac oamenii vor cunoate dorinele sau sentimentele lor nu vor mai fi
apreciai i acceptai;
cred c este mai bine s evite conflictele i c este important s menii pacea cu orice
mijloace;
consider pasivitatea lor ca fiind politee sau buntate;
consider c a nu fi pasiv nseamn a fi arogant sau agresiv;
nu au ncredere n propriile valori i opinii i nu cred c ceea ce exprim este valoros.
Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

10

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

Agresivitatea este o reacie comportamental prin care l blamezi i l acuzi pe cellalt, eti
insensibil la sentimentele celorlali, nu-i respeci colegii, consideri c tu ai ntotdeauna dreptate,
rezolvi problemele prin violen, consideri c cei din jurul tu sunt adesea nedrepi cu tine, eti
sarcastic i utilizezi adesea critica n comunicare, consideri c drepturile tale sunt mai importante
dect ale altora, eti ostil i furios. Consecinele comportamentelor asertive, pasive i agresive sunt
prezentate n tabelul 1.

Tabel 1. Consecine ale comportamentelor asertive, pasive i agresive

Pasiv
Problema este evitat

Asertiv
Problema este discutat

Agresiv
Problema este atacat

Drepturile tale sunt

ignorate

Drepturile tale sunt

susinute

i lai pe ceilali s aleag

n locul tu

i alegi tu activitatea

Drepturile tale sunt

susinute fr a ine cont de
drepturile celorlali
i alegi activitatea ta i pe
a celorlali

Nencredere

Au ncredere n ei

Ostili, blameaz, acuz

Vezi drepturile celorlali ca Recunoti i drepturile tale

fiind mai importante
i ale celorlali

Drepturile tale sunt mai

importante dect ale
celorlali

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

11

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

IDENTIFICAREA VALORILOR SI OBIECTIVELOR PERSONALE

Valorile reprezinta acele lucruri, persoane, obiecte sau idei care sunt cel mai important in viata ta si
care te influenteaza, altfel spus, sunt acele forte interioare care stau in spatele actiunilor si deciziilor
adoptate.
Nu exista valori bune sau rele in general, ele pot fi bune sau rele pentru cineva sau pentru o anumita
cultura, acest lucru garanteaza o diversitate extraordinar de mare a valorilor, ca de exemplu :

Securitate financiara
Cariera interesanta
Standarde inalte de viata
Nivel inalt de performanta
Relatii interumane armonioase
Multe prietenii
Conditie fizica optima
Corectitudine
Relatia cu Dumnezeu
Viata de familie
Calatorii
Munca
Activitate permanenta
Etc.

Scopul identificarii si clasificarii valorilor este ca influenta lor sa devina constienta, astfel vei putea
evalua pertinenta lor, fiind capabil sa-ti stabilesti prioritatile, sa vezi care sunt lucrurile cu adevarat
importante pentru tine si sa renunti la lucrurile lipsite de importanta.
KYLS

KEEP YOUR LIFE SIMPLE

Dupa ce ti-ai identificat prioritatiile (de ex. nivel inalt de performanta), uremeaza transpunerea
acestora in scopuri / obiective. Stabilirea obiectivelor trebuie sa urmareasca principiul SMART
(care este un acronim):

SPECIFIC - SPECIFIC
(Ce anume urmeaza a se realiza?)
Imi doresc o crestere a nivelului de vanzarii

MEASURABLE - MASURABILE
(Care nivelul tau actual de performanta ? Se poate cuatifica/masura rezultatele? Cum vei
putea masura daca ai atins nivelul dorit)

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

12

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

Imi doresc o crestere cu 10 % a nivelului de performanta

ACHIEVABLE - REALIZABIL
(Nu ti-ai propus prea multe? Este un nivel rezonabil pe care ti l-ai propus ? Dispui de
resursele
necesare marfa, oferte, financiare, tehnice, umane, etc.?)
Avand in vedere tendintele pietei de crestere cu 5% pe urmatoarea perioada, respectiv
faptul ca avem toate resursele necesare (marfa, dep. Logistica, camioane disponibile
etc.),
Imi doresc o crestere cu 10 % a nivelului de vanzari

REALISTIC - REALIST
(Consideri ca dispui de anduranta si motivarea necesara atingerii acestui nivel, avand in
vedere eventualele esecuri si obstacole intampinate, stiind ca tii la tabieturile tale?)

TIME SCHEDULED - DETERMINAT IN TIMP

(Ai fixat termenul de realizare a obiectului? Se poate atinge scopul propus in termenul
stabilit? Ai luat in calcul si celelalte activitati si responsabilitati pe care le mai ai ?)
Imi doresc o crestere cu 10 % a nivelului de vanzari pana la finele semestrului 1

Exemplul de mai sus prezinta un obiectiv pe o perioada relativ scurta de timp un semestru, pentru
atingerea valorii de nivel inalt de performanta actiunile trebuie sa depaseasca acest termen.
Obiectivele SMART se stabilesc in cascada indiferent de determinarea lor temporala, (ex. un scop
pentru o luna, urmeaza sa fi spart pe scopuri saptamanale, iar cele saptamanale in sub-scopuri
zilnice).
Acest mod de stabilire a obiectivelor ne poate ajuta sa evaluam in permanenta masura in
care suntem inca in priza ? fata de scopurile stabilite pe termen lung si in ce masura sunt in
continuare realizabile, avand in vedere circumstantele actuale. Existand posibilitatea intreprinderii
unor actiuni corective.

STABILIREA PRIORITATIILOR
Stabilirea prioritatii unor sarcini presupune intodeauna un proces de evaluare a sarcinilor de
efectuate din cel putin doua criterii, si anume :

Importanta sarcinii
Urgenta de executie

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

13

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

Sarcinile urgente intra automat in centrul atentiei, pe cand sarcinile importante sunt cele care au o
semnificatie majora pentru reusita si succesul in indeplinirea atributiilor sau au o semnificatie
personala majora.
Avand in vedere aceste aspecte activitatiile pot fi impartite in patru categorii (vezi anexa 6):
1.
2.
3.
4.

Urgente si importante
Nu sunt urgente dar importante
Urgente dar nu sunt importante
Nu sunt urgente si nici importante

Categoria 1

Sarcini IMPORTANTE si URGENTE

Acesta categorie include activitati de raspuns la situatii de criza si/sau pentru respectarea
termenelor limita/scadente. In cazul in care cea mai mare a timpului o petreci raspunzand si
actionand asupra problemelor imediate, vei fi supus permanent in pericolul unui nivel de stres este
maxim si de burn-out.
Persoanele care actioneaza in acest fel in viata profesionala sunt denumite Reactive, asteapta sa
apara sau sa se intample ceva, iar apoi reactioneaza la acea situatie.

Categoria 2

Sarcini IMPORTANTE, dar nu si URGENTE

Persoanele care dau dovada de un management eficient sunt cele care in general prevad iminenta
anumitor situatii, si actioneaza idin timp pentru a preintampina aparitia situatiei de criza, aceste
persoane sunt denumite Proactive.
In general este indicat a planifica activitatile si a actiona chiar si daca acestea nu sunt urgente,
deoarece neglijandule in curand vor deveni urgente si situatii de criza. Ideal este ca 60% din timp sa
va destinati activitatilor proactive, astfel restul de 40% poate fi destinat pentru sarcini reactive si de
mentenanta, precum si intreruperilor neasteptate care pot interveni.

Categoria 3 Sarcini NE- IMPORTANTE si URGENTE

Acesta categorie include adesea raspuns la solicitari venite din partea celorlalti. De exemplu Am
nevoie de ajutorul tau pentru a putea sa-mi termin raportul pana joi . Similar ca si in categoria 1
reactionezi la evenimente, dar activitatile nu sunt importante in cea ce priveste atingerea
obiectivelor personale sau organizationale esentiale.

Categoria 4 Sarcini NE- IMPORTANTE si care nu sunt URGENTE

Acesta categorie poate include activitati cu scopul de a parea ocupat (ex. Fosnitul de documente,
fugind la .... si de la...., organizarea biroului etc.) Poate esti convins ca revizuind de o mie de ori
planul pentru ziua de azi este important dar in realitate este o activitate consumatoare si de pierdut
timp. Acest tip de activitati ar trebui eliminate din activitatea zilnica.

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

14

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

Asa cum am mentionant mai sus, cea mai mare parte a timpului ar trebui sa fie centrata
asupra sarcinilor importante in atingerea obiectivelor dar care nu sunt si in acelasi timp urgente
(categoria 2). Acesta orientare asupra lucrurilor importante pentru mine ar putea suna a egoism,
insa la o analiza mai detaliata vedem ca nu este vorba decat de primarea interesului personal, mai
precis, oamenii in general chiar si cei mai altruisti, pozitioneaza scopurile si obiectivele personale
inainte a celorlalti, asta nu inseamna sa nu ne interseze de nevoile celorlalti insa le pozitionam pe
locul doi.
Daca nu esti convins de aceasta idee, atunci incerca sa iti imaginezi, Ce fel de persoana
ai fi (la serviciu cat si acasa) daca ti-ar lipsi atat directia si scopuri care doresti sa le atingi ? .....
Motivata ? Determinata ? .

Planificarea activitatiilor zilnice si saptamanale :

Procesul de planificare a activitatiilor presupune 5 etape:
1.
2.
3.
4.

Stabilirea timpului disponibil

Stabileste sarcinile importante pentru succesului professional
Stabileste prioritatile (activitatile din categoria 1 si 2)
Prevede timp necesar pentru fiecare sarcina importanta si vitale pentru mentinerea
activitatii organizationale.
5. Preintampina eventualele intreruperi posibile (pauze prea dese de cafea/tigara,
convorbiri cu prietenei etc.)

In cazul in care in urma analiza importantei respectiv urgentei sarcinilor ati identificat mai multe
sarcini prioritatea 0 atunci incepeti cu cea mai neplacuta si dificila.
Daca cu tot efortul nu puteti diminua numarul de sarcini prioritate 0 si sunt prea multe, insemna
o capacitate scazuta de descriminare intre sarcini, ce este esential a se efectua astazi si ce anume
mai poate astepta pana maine.
Adesea apar confuzii intre managementul sarcinilor/obiectivelor, respectiv managementul
timpului, pe de o parte adesea apar situatii in care poate aveti tendinta sa va concentrati mai mult
asupra timpului decat asupra rezultatelor obtinute Lucrez de doua ore la acest proiect (insa doar
prima oara a fost productiva), pe de alta parte apar situatii in care poate aveti tendinta sa va
concentrati mai mult asupra sarcinii si ignori total timpul destinat acesteia la dracul cu timpul,
acuma duc proiectul la capat si gata , insa uneori o fixare prea mare asupra sarcini nu este
productiva si ingusteaza viziunea de ansamblu.

Rezumand, este de urmarit a obtine un echilibru intre managementul timpului si al sarcinilor

pentru a evita perderea timpului pretios respectiv angajarea in activitati nonproductive.

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

15

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

MOTIVATIE

Trebuie mentionat faptul ca succesul este conditionat, ca de alfel orice succes in viata de efort
continu si persistenta in aplicarea tehnicilor de managementul timpului.
Usor de spus, greu de facut !
Persistenta presupune dezvoltarea unei filozofii individuale de viata a andurantei si acesta nu doar
pentru astazi sau maine ci pe termen lung.
Oamenii in general au tendinta unei orientari spre hedonism de termen scurt de ex. De
cand vrei sa te lasi de fumat ? nu s-ar putea sa reusesc fara sa depun nici un efort, o acuma sunt
obosit, acuma nu ma pot ocupa ma doare capul etc. Hedonismul de termen lung presupune poate
o stare de disconfort (poate chiar chin) pentru moment in favoare unui beneficiu mai mare, dar
decalat in timp si poate incert.
Adesea am auzit remarci de genul dar chiar vreau sa ma schimb dar nu pot , sugerand persoane
motivate pentru schimbare. Motivare nu garanteaza si aparitia schimbarii acesta deoarece trebuie sa
indeplineasca toate cele trei componente care o definesc, mai precis :
1. Directie
2. Efort
3. Persistenta

- Ce anume incerci sa faci sau sa obtii ? (Obiectiv)

- Cat de mult efort (sa lupti) esti dispus sa depui?
- Cat de mult timp esti dispus sa continui sa incerci ?

INCERC VERSUS FAC / APLIC

Adesea cand in urma unui training intreb participantii in ce masura cred ca vor putea aplica cele
invatate primesc raspunsul voi incerca in loc de voi aplica (fac). Un asemena raspuns
incerc denota rezervarea posibilitatii de a avea insucces, o determinare moderata, respective lipsa
increderii depline in succesul tehnicilor.
Pentru inceput trebuie sa facem distinctia dintre incerc versus fac , Dupa finalizarea
acestui training, veti parasi sala de training sau doar veti incerca sa o parasiti ? . Dimineata
cand te pregatesti pentru servici, incerci sa te imbraci sau chiar te si imbraci ?

SA FACI un anumit lucru duce la REZULTATE, doar sa INCRECI insa NU !

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

16

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

BIBLIOGRAFIE:
American Psychiatric Association (1994) DSM-IV Diagnostic and Statistical Manual of Mantel
Disorders Fourth Edition
David, D (2006) Castele de Nisip- Stiinta si pseudostiinta in psihopatologie. Ed. Tritonic, Bucuresti
DiMattia,D & Ijzermans, T. (1996) Reaching their minds : A trainers manual for rational
effectivness training. New York : Instutute for Rational Emotive Therapy
Dryden, D. & DiGiuseppe, R., (2003) Ghid de Terapie Rational Emotiva si Comportamentala, Ed.
ASCR. Cluj-Napoca.
Ellis, A. (2003) Ghid pentru o Viata Rationala, Ed. ASCR. Cluj-Napoca.
Csikszentmihalyi, M. (1997). Finding Flow: The psychology of engagement with everyday life.
New York: Basic Books
Goleman, D. (2001) Inteligenta emotionala, Bucuresti, Ed. Curtea Veche,
Hayes, S. C., Strosahl, K. D., Wilson, K. G (1999) Acceptance and Commitment Therapy: An
experiential approach to behavior change, The Guildford Press, New York, USA.
Mer Lszlo (2007) Logica (I)rationalitatii Teoria jocurilor si psihologia deciziilor umane. Ed.
RTS, Cluj-Napoca.
Neenan, M. si Dryden W. (2002) Life Coaching, New York, Brunner-Routledge
Spring, A. J. (2009) Dupa Aventura: Cum sa vindecam durerea si sa restabilim increderea cand un
partener a fost infidel, Ed. Trei, Bucuresti.
Vernon, A. (2006) Dezvoltarea Inteligentei Emotionale: Educatie Rational-Emotiva si
Comportamentala, Ed. ASCR, Cluj-Napoca
Warters, V. (2003) Povesti Rationale pentru Copii, Ed. RTS, Cluj-Napoca
http://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/default.aspx
http://www.ted.com/talks/lang/eng/helen_fisher_studies_the_brain_in_love.html
http://www.ted.com/talks/lang/eng/martin_seligman_on_the_state_of_psychology.html
http://www.ted.com/talks/lang/eng/dan_gilbert_researches_happiness.html

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

17

Tel.: +4 0766 58 77 68
E-mail: karol.wild@wildassociates.ro
Web: www.wildassociates.ro

Karol-Julien WILD

Consiliere, Psihoterapie, Dezvoltare Personala

18