Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Itensificarea ritmului schimbarilor sociale, culturale si tehnologice, explozia informationala,


experientele vietii de tranzitie, sunt factor ice conduc la schimbari si transformari in domeniul vietii
personale si profesionale, implicand necesitatea abilitarii adultului cu noi competente pentru a face fata
acestor schimbari.
Modificarile de la nivelul pietii muncii determinate de restructurarile din indrustrie, comert sau alte activitati, au
dus la neceistatea reorientarii adultilor, astfel incat noile provocari determinate de competitia globala, de
cresterea expectatiilor privind calitatea produselor si seriviciilor, de noile tehnologii, sunt aspect a caror consecinte
nu mai pot fi neglijate.
Apare astfel necesitatea unei rapide reeducari si reinstruiri a fortei de munca, necessitate ce devine trasatura
esentiala a locului de munca, influentand diversitatea si flexibilitatea serviciilor educationale.

Continutul ofertei educationale, a programelor de pregatire, este determinat de interesele organizationale dar si
de cele ale participantilor, care au sansa de a allege ceea ce vor sa invete. Invatarea la aceasta varsta devine din ce
in ce mai mult un fenoment legat de profesia adultului, de locul sau de munca, prgatirea continua si permanenta
transformandu-se intr-o component vitala a unei competitii globale.

2. [pag 41 curs 2-3] Procesul de invatare in cazul persoanei adulte nu presupune doar o adaugare la ceea ce
aceasta stie deja, ci mai mult decat atat, noua invatare realizeaza o transformare a cunostintelor existente intr-o
noua perspectiva. Este vorba de fapt despre o restructurarea a cunostintelor sau chiar a unor modele cognitive si
comportamentale in momentul in care acestea devin ineficiente intr-o anumita situatie.
Specificul invatarii adultului comparative cu cel al copilului, este determinat de o serie de variabile majore
contextual in care se desfasoara, caracteristicile cursantului si procesul efectiv de invatare a caror interactiune si
interrelatie, fiecare cu gradul sau de importanta, este inca destul de putin explorata.
Contextul in care adultul invata este diferit de cel in care invata copilul. Daca exstenta copilului se desfasoara
intre cei doi poli casa scoala, scopul acestora fiind Acela de a-l invata pe tanar cum sa functioneze ca adult,
iar mersul la scoala fiind ceea ce autorii numesc a full time job, viata adultului este definite de activitatea
desfasurata la locul de munca si incadrul comunitatii in care traieste, rolul de elev al acestuia adaugandu-se unor
alte full time occupations.
3.[pag 49 curs 2-3] Rolul experientei si cunostintelor anterioare in cadrul invatarii adultului este reflectat in
principal de volumul acestora si natura lor. Fiecare persoana se implica intr-o activitate de formare purtand cu sine
o istorie personal ace nu trebuie ignorata de educator. Acest bagaj experiential este investit de individ cu un
capital emotional, ale carui implicatii sunt de necontestat. Tocmai de aceea noua invatare necesita mult amunca
psihologica, pentru ca adultul modifica, transforma si reintegreaza cunostinte sau deprinderi in modelele de
cunoastere deja existente.
4.[pag 134 curs 4-5] Invatarea autoreglata exprima nivelul maxim pe care il poate atinge invatarea umana (dupa
standardele cunoasterii actuale), superioritatea fiindu-I conferita in primul rand de caracterul ei proactive,
intentional si reflexive, de interactiunea dinamica pe care o implica intre capacitatea si vointa de a invata (skill and
will to learn).

[pag 143 same shit A. Bandura] Badura vorbeste fie de subfunctii (subfunctions in self regulation), fie de
subprocese si chiar de component ale autoreglarii. Astfel, Bandura, precizeaza ca autoreglarea opereaza prin
trei subfunctii principale:
a) Automonitorizarea
b) Fixarea scopurilor (goal setting)
c) Asigurarea autostimulentelor pentru scihmbare personala
5.[pag 161 curs 4-5] Gestionarea abilitatilor de rexolvare de problem, ca secventa in administrarea resurselor
cognitive consta in exersarea unor modele eficiente de rezolvare de probleme. Un model reprezentativ in acest
sens este modelul DUPE (Determine/ Understand/ Plan/ Evaluate) de rezolvare a problemelor care propune
urmatorii pasi:
a. Determinarea problem, determinarea existentei unrei problem si a naturii acesteia;
b. Intelegerea naturii problemei, a cauzelor unei situatii, a datelor colaterale legate de problema;
c. Planificarea rezolvarii ei cu selectarea strategiilor potrivite;
d. Evaluarea planului prin care se estimeaza sansele de reusita inainte de aplicarea planului si nivelul de reusita
dupa aplicarea lui.
6.[pag 159 curs 4-5] Gestionarea abilitatilor de gandire este sustinuta si facilitate de (8 idei).
7.[pag 162 curs 4-5] Pentru automanagementul in sfera metacognitie, specialistii recomanda antrenamentul in
utilizarea unor tehnici precum: (11 idei)
8.[pag 163 same shit] Autoreglarea motivationala si afectiva in invatare.
9.[pag 184 + 185] Reglarea emotionala + Controlul emotional.
10. [pag 5 - curs 6-7] Im starting to get bored.
11. [pag 18 same shit] Asocierea simpl

i/sau n lan. Ele semnific legturi, asociaii ntre serii de


obiecte, fenomene, lucruri, date .a., care, natural sau artificial, se ntreptrund, merg mpreun,
se opun, se rotesc, danseaz, au aceeai culoare, acelai gust, trezesc simuri sau vizualizri
comune.
Paii pe care-i putem urma ntr-un lan definit (14) sunt:
(a) depozitarea, constnd n: (i) crearea unor reprezentri vizuale pentru cel puin primii doi
itemi ai listei unitilor de memorat ; (ii) asocierea acestor itemi astfel nct evocarea primului
(numit ancor) s produc apariia celui de-al doilea ; (iii) continuarea asocierii itemilor prin
adugare succesiv, astfel nct penultimul din serie s devin o ancor pentru cel care urmeaz
.a.m.d.;
(b) recuperarea ntregului lan asociativ prin reconstituire mintal-vizual complet, pe baza
conservrii asociaiilor simple ntre verigi (itemi) ; (c ) fixarea vizual i verbalizarea ntregului
lan, utiliznd strile atenionale de concentrare i pe cele mentale de contientizare a creterii
calitilor memoriei n nvare.

Imaginarea. Semnific producerea de noi legturi imaginare care au o puternic semnificaie


i un impact major asupra calitii nvrii.
Etapele convenionale ale aplicrii acestui principiu sunt:
a) imaginarea clar, vie a unei scene, a unei figuri sau a unui obiect geometric (cub,
piramid .a.) care s fie n micare, ntr-un spaiu tridimensional (de ex. rotire n jurul
axei, a centrului, a unei laturi .a. ) ;
b) parcurgerea mintal-imaginar a scenei/figurii tridimensionale, contientiznd fiecare
component aflat n relaie, atribuindu-i-se o valoare informaional, cognitiv
concret, personalizat. Fiecrui detaliu semnificativ i se va menine pe ct posibil clar
i stabil corespondenta imagine coninut de memorat ;
c) reducerea imaginii globale la un plan orizontal cu dou axe: orizontal i vertical, cu
desfurare/micare ntr-un centru ;
d) personalizarea i familiarizarea materialului de nvat/memorat prin impregnarea
situaional cu o caracteristic personalizat.
12.

Localizarea. Se introduce n nvare un context familiar coerent, cu o textur evident i unde


vor fi plasate seturile de informaii ce trebuie nvate prin memorare, astfel nct s fie n acelai
loc pentru a preveni confuzia identificrii ulterioare.
ntr-o astfel de tehnic topografic, fazele consacrate sunt definite astfel (14 , p.175 i
urm.) :
a) alegerea locaiilor potrivite (numite ancore) hri, depozite, rafturi, camere, cldiri,
jaloane stradale .a., toate fiind evidente, vizibile, stabile, luminoase; se recomand ca
numrul acestora s fie, pentru nceput, de maxim 7 + 2 pn
la 10, cu recomandarea de a fi notate pe hrtie; creterea numrului de elemente va fi
reglat n funcie de progresul realizat n exerciiile de nvare pe baze mnemotehnice ;
b) stabilirea mental a unei rute de (re)parcurgere a reperelor locaiei sunt ntr-o anume
ordine i ntr-un anumit sens; conservnd ordinea, aceasta devine apoi obligatorie n
sistematica nvrii academice bazate pe memorare ;
c) construirea unei reprezentri complete, sigure, stabile, puternice i
interesante/motivante pentru a deveni ancore prememorate, declanatoare ale noii
nvri academice ;
d) asocierea reperelor ancor cu elementele cheie ale coninutului studiat; prin fixare
vizual, verbal, simbolic aceste asociaii devin stabile ;
e) revederea i revizuirea integral a lanului asocierilor n cadrul locaiei alese, insistnduse asupra ordinei de succesiune n regsire, ca moment al desfurrii procesului de
nvare; progresiv i pe msura multiplicrii elementelor de coninut destinate
memorrii, numrul reperelor (jaloanelor) poate fi mrit ;
f) reamintirea i recuperarea prin refacere mental i vizual a traseului (rutei),
ajungndu-se la liste conceptuale, informaionale mai bogate ;
g) transferul informaional, cu reactivarea i aplicarea principiilor la noi coninuturi
destinate nvrii prin memorare.
13.

S-ar putea să vă placă și