Sunteți pe pagina 1din 10

B1. 1.

Lectia de schi-forma de organizare


-

este forma de baz a organizrii procesului instructiv-educativ


pentru nsuirea tehnicii schiului

2. Trecerea denivelarilor de teren: tipologia procedeelor de trecere in


schi alpin
In functie de tipul denivelarilor,procedeele tehnice de trece sunt
clasificate astfel:
- trecere prin adaptarea pozitiei corpului
- trecere prin amortizare
- ----- prin excamontare
B2. 1. Formarea deprinderilor motrice: faza intai-initiere
-

Este numita si faza exploatorie,este etapa miscarilor inutile si a


lipsei de coordonare in care sunt angajati si muschii care nu ajuta
miscarea.
Elevul realizeaza primele incercari de executie caracterizare prin:
incercari nereusite,incercari reusite ssau necontrolate, armonia
miscarilor este perturbata, echilibru instabil.

2. Cristiania spre vale prin rotatie( mec. tehnic,principalele


greseli,mjloace ,indicati metodice)
- Faza1(pregatirea),Faza 2(declansarea),Faza 3(conducerea schiurilor
pe arcul ocolirii),Faza3( incheierea ocolirii)
- Greseli frecvente: Nesincronizarea rotatiei trunchiului cu momentul
de descaracare a schiurilor, pozitionarea umarului din interiorul
ocolirii spre inapoi , mentinerea centrului de greuitate pe schiul
interior ocolirii
- Mijloace : ghirlandele cu precadere cu cele rotunjite; cristiania prin
rotatie spre deal ;cristiania prin rotate de pe linia pantei ;
- Indicatii metodice : procedeul necesita o insusire corecta a
derapajelor oblice inlantuite,a balansului pe verticala dintr o pozitie
de coborare oblica.Usurinta in executarea acestui procedeu este
data de insusirea : pivotarii, rotatiei si insurubarii articulatiei
genunghilor; schimbul de greutate de pe un schiu pe celalalt.

B3. 1. Demonstratia si metodele de exersare in schi alpin :


-

Ssa

2. Alegerea si pregatirea schiurilor a legaturilor si a bocancilor:


- Alegerea schiurilor se fac in functie de inaltimea si greutatea
schiorului
- Incaltamintea trebuie sa ofere prin structura ei o suplete in functie
de articulatia glezenei.
B4. 1. Factorii care favorizeaza procesul de invatare a schiului.
-

Existenta mijloacelor mecanice de urcare.


Terenul de lucru
Materialele de lucru
Metodica de predare,calitatile si pregatirea profesorului
,capacitatea de a demonstra fiecare element tehnic

2. Tipologia franarilor in schi alpin.


- In functie de mecanismul de producere,prodeele de franare in schiul alpin
se clasifica astfel:

Franarea prin derapaj(derepajul lateral , derapajul oblic,derapajul


inlantuit-ghirlandele), care apartin caii directe de invatare a schiului
Franarea in plug si franarea in jumatate plug, care apartin caii
indirecte de invatare a schiului (schiul neparalel)

B5. 1. Decalogul schiorului:


-

Respectul fata de ceilalati participanti la traseul partiei


Controlul vitezei de coborare si a atitudinilor compotamentale
Controlul directiei de alunecare
Alunecarea schiorului
Traversarea partiei de schi
Stationarea pe partia de schi
Urcarea sau coborarea in clapari sau fara incaltaminte specifica
Respectarea semnalizarilor de pe partia de schi
Accidentul pe partia de schi
Identificarea reprezinta momentul de asumare a responsabilitatii
fiecarui martor in momentul procedurii unui accident

2. Caderea si ridicarea din cadere pe teren plat si in panta


Procedee de ridicare : ridicarea cu ajutorul ambelor brate sustinute de
maner.
Ridicarea cu ambele bete sustinute de la nivelul jumatatii manerului
Ridicarea cu ajutorul altui schior.
Indiferent de locul caderii,schiorul va executa o flexie la nivelul
articulatiilor glezna,genunghi,coapsa pana la nivelul asezari schiurilor pe
canturile din deal si se va sprijini cu mainile in zapada.Schiorul va executa
o extensie la nivelul lantului triplei flexii.In sprijin pe cantul din
deal,schiorul poate executa o ridicare energica ,revenind la pozitia
verticala prin punerea schiurilor pe toata talpa.

B6. 1. Terminologia schiului alpin :


-

Terminologia specifica schiului alpin cuprinde totalitatea


termenilor de specialitate a procedeelor tehnice a mecanismelor
de producere a acestora,a echipamentului specific si a tuturor
aspectelor legate de desfasurarea probelor de concurs.
Exp : absortie se refera la miscarea de ,,inghitire ,, a hopurilor
,realizata in timpul coborarii prin indoirea genunghilor.
Slalom proba tehnica in care se cere o viteza de reactie
rapida iar coborarea se realizeaza pe un traseu marcat cu porti
foarte apropiate pe o diferenta de nivel de 800 m.
Balans- miscare de ghemuire
,ridicare,ghemuire(flexie,extensie,flexie)
Decantare- trecerea de pe cant pe toata talpa schiului

2. Derapajul lateral :
De pe loc:
- Simularea miscarii de derapaj (cu ajutorul sprijinului in betele infipte spre
deal)
- Cantare-decantare; balans pe verticala; cantare decantare
Din alunecare :
-

Derapaj lateral cu sprijin si impingere in batul din deal


Derapaj lateral pe portiuni mai lungi cu oprire la locuri marcate
Dereapaj lateral cu schimbarea ritmului de executie
Joc pe schiuri cu tema ,, cine derapeaza mai mult ? ,,

B7 . 1. Cauzele care determina aparitia greselilor si tipologia acestora


-

Schiurile prea apropiate sau prea departate , cu greutatea


repartizata inegal,schiurile inclinate pe canturi
Membrele inferioare au o pozitie rigida,aflate in extensie, sau prea
departate
Membrele inferioare dispuse intr o postura prea arcuita sau in ,,
x ,,
Trunchiul prea flexat ,in special in articulatia coxo femurala , cu
bazinul usor retras
Mijloace:

DE PE LOC: adoptarea poz de baza si a celor intermediare ; balans in


plan vertical si in plan antero-posterios
DIN ALUNECARE : ghemuiri si ridicari inlantuite
2.Coborarea directa :
-Din poz de coborare directa,trecerea de la o panta mai inclinata la alta
mai putin inclinata se executa o adoptare a unei posturi de recul de la
nivelul articulatiei genunchilor
- coborarea cu executare de sarituri succesive pe verticala
- Coborare cu imitarea mersului alternativ;
- coborari pe zapezi diferite
- jocuri pe schiuri ( micul tren, torentul, pe valuri ,lantul )

B8. 1. Formarea deprinderilor motrice: faza 3-perfectionarea

Se caracterizeaza prin stabilirea stereotipurilor dinamice


indiferent de influentele interne si externe.In aceasta faza ,
perfectionarea deprinderolor se realizeaza prin repetari
multiple,miscare devin economice,repezi,precise iar tehnica
devine stabila indiferent de conditiile externe.
Se perfectioneaza simtul tempoului si ritmul executiilor in conditii
diferite de teren si zapada.

2. Derapajul oblic
De pe loc :- simularea actiunii de derapare, impingere cu betele infipte
inspre deal
-

Din pozitia de coborare oblica cu schiurile cantate , trecerea


greutatii corpului spre cozile sau spre varfurile schiurilor
Din alunecare : - din poz de coborare oblica cantare-decantare
prin ducerea genunghilor spre deal si spre vale
Din pozitia de coborare oblica declansarea derapajului la extensia
din articulatia genunghilor,oprirea lui la flexie si invers
Derapaje cu oprire la puncte fixe
Derapaje repetate in coborari lungi in traversare

B9. 1. Sistematizarea procedeelor tehnice(calea directa de invatarea =


schi paralel)
Acomodarea cu echip specific si cu zapada
Mersuri pe schiuri: mers pe teren plat
Mers la urcare
Schimbar de directie de pe loc, din alunecare : coborari pe
schiuri( directa ,oblica)
Trecerea denivelarilor de teren:- franarea( derapaj
lateral,oblic,inlantuit) intalnuit=ghirlanda
Ocolire spre vale prin rotatie:-schimbarea directiei de alunecare
Cristianii- spre vale,de pe linia pantei,spre vale cu anumite forme
intermediare
Cristianii- spre vale cu contra derapaj,spre vale cu amortizare
Spre vale cu rotatie
2. Deplasarea schiurilor pe partia de schi
-

Mijloace : - pas alunecate cu bratele la spate


Pas alunecat cu pendularea bratelor
Mers cu alunecari scurte
Deplasare cu ajutorul impingerii alternative cu betele

B10. 1. Particularitatile predarii schiului in lectia de ed. Fizica


-

2.Oprirea naturala si prin bracare in schiul alpin


- oprirea naturala: pt a oopri incepatorul are la dispozitie un mijloc
simpllu: din coborare directa, avand picioarele usor departate o
pivotare brusca a genunchilor apasand pe calcaie. Apasarea va fi
sustinuta de o usoara pozitie de recul pe schiuri.schiurile sunt aszate
transversal fata de directia de alunecare .privirea si trunchiu raman
orientate pe linia pantei.
- oprirea prin bracare: procedeul este asemnator celui prezentat
anterior.deosebirea consta in actionarea progresiva asiupra
schiurilor: din covorare obloica , cu membrele inferioare usor flexate
si schiurile usor departate se exercita in mod progreseiv efortul de
privotare a genunghilor printr o presiune continua ajutata de
impingerea acestora pe arcul interior ocolirii.In miscarea de
braacare,membrele inferioare actioneaza identic cazului precedent;
varfurile schiurilor fiind orintate intr un sens ,cozile in sens opus.

Miscarile vor fi executate pe o panta cu zapada bine batatorita.Viteza de


alunecare optimmala este un element ajutator in invatarea procedeelor.

B11. 1. Formarea deprinderilor motrice (faza 2- consolidare )


-

Etapa de fixare a deprinderilor motrice.


Consta in faptul ca se continua fixarea intre centrii senzitivi si
centri motori,aceasta faza coincide cu formarea unor elemente
noi aparute si inhibarea miscarilor.Cantitativ elevii vor realiza un
nr mare de executii reusite ,in acelasi timp mecanismul de baza al
miscarii va fi executat in siguranta elevii fiind capabili sa isi
dirijeze si aprecieze miscarile.
2. Derapajul inlantuit:
- ghirlandele denumirea de ghirlanda provine de la urma lasata
pe zapada de schiuri.Ele reprezinta principalele mijloace pt
invatarea cristaniilor
Sunt 3 categorii de ghirlande : simpla,rotunjita,cu tragere.
De pe loc: flexii si extensii ale lantului triplei articulatii(glezna
genunchi coxo-femurala)insotite de desprinderea schiurilor de pe
zapada si aterizare elastica la punct fix.
Din alunecare: coborari oblice pe verticala cu sarituri succesive
pe verticala.

B12. 1.Cauzele si prevenirea accidentelor in lectia de schi:


-conditii de lucru (zapada,tern ,clima)
- -oboseala;
-intelegerea insuficienta a mecanismului de baza

- pregatirea fizica superficiala;


2. Coborarea oblica.
- De pe loc : adoptarea poz de coborare oblica si controlul incarcarii
schiurilor ; balansul in plan antero-posterior si lateral ; cantaredecantare= jocul de muschii prin translatia genunchilor;
- Din alunecare: - coborare oblica cu ridicarea cozii schiului din deal
- cob obl cu ridicarea completa a schiului
- cob obl controland incarcatura schiiului din vale ,prin mentinerea
ridicata a cozii schiului din deal
- cob obl cu betele tinute sub axila

- cob obl cu betele tinute la spate ,prinse sub articulatia coatelor