ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE
SI PARAZITOLOGIE 1.1.
Virusologie generala

BINE ATI
VENIT LA
CURSUL DE
MICROBI!

1590 - Zacharias Janssen

construieste
primul
microscop!

Portretul lui Louis

Pasteur, de
Albert
Gustaf
Aristides
Edelfelt
(1854 1905), pictor
finlandez.

Legatura dintre Pasteur si

pasteurizare?....
Pasteurizare = metod de
conservare
a
produselor
alimentare, care const n
nclzirea alimentelor la o
temperatur de 60-70 C,
urmat de o rcire brusc a
acestora la 4-6 C, pentru a
distruge
flora
patogen
responsabila de fermentatie.
[tehnici
neortodoxe
de
prelungire
a
valabilitatii
laptelui:
-amestecare cu urina de vaca
-introducerea in lapte a unei
broaste in timpul noptii]

Termenul de microb = nemedical.

Termeni
medicali:
-virusuri
-bacterii
-fungi (ciuperci)
-paraziti

Difera
dimensiuni,
caracterul
uni
pluri-celular etc.

prin
prin
sau

Ce i-a scapat lui

Pasteur?
Unora dintre boli care,
aparent
erau
infectioase,
nu
a
reusit sa le gaseasca
agentul patogen care
le produce (microbul).
Cu toate ca l-a cautat
cu microscopul.

Ceea ce i-au scapat au

fost VIRUSURILE.
VIRUS = agent patogen
invizibil la microscopul
optic, care se reproduce
numai
n
interiorul
celulelor vii ale altora
i provoac diverse boli
infecioase numite viroze.
Virusurile sunt parazii
intacelulari,
lipsii
de
metabolism propriu, motiv
pentru care nu sunt
considerate vii.

Virusul gripei aviare,

vzut la microscopul
electronic.

Dimensiuni:

Puricele = 2 mm.

Bacteria = mediu
microni = 0,002 mm.

Virusul = 20-30 nanometri

= 0,02 microni.

ALCATUIREA VIRUSILOR:
virusul
este
o
particul
submicroscopic
- alctuit dintr-o parte central
numit genom viral, ce contine
material genetic; acesta poate fi
ADN
sau
ARN
(niciodata
amandoaua la acelasi virus),
- i o teac sau nveli protector de
natur proteic, numit capsid,
alcatuita din capsomere.
in
afara
celulei
particula
infectioasa poarta denumirea de
VIRION.

Capsida i genomul viral alctuiesc nucleocapsida.

La virusurile mai complexe mai apare un nveli
exterior de natur proteic numit pericapsid,
peplos sau anvelop viral (virusuri anvelopate;
celelalte = neanvelopate).

Virusurlie se prezinta sub 3 forme:

1. Virionul- unitatea morfofunctonala a viruslor,
virusul ajuns la maturtate
2. Vriusul vegetativ - virion decapsidat, ce se
multplica in celula gazda
3. Provirusul- virus decapsidat integrat in
cromozomii celulei gazda

H1N1 - gripa porcina

Caracterele generale ale virusurilor:

- Virusurile sunt ageni infecioi de talie extrem de mic, vizibili
numai la microscopul electronic. Bolile pe care le determin sunt
denumite generic viroze
- Virusurile sunt strict intracelulare, utiliznd resursele energetice
ale celulei gazd n vederea realizrii ciclului lor replicativ.
- Virusurile sunt insensibile la aciunea antibioticelor administrarea interferonilor induce la nivelul celulelor neparazitate o stare
antiviral care le face rezistente la infecie.
- Inactivarea virusurilor este posibil sub aciunea mai multor
factori : radiaiile ionizante (UV, X), cldura, pH-ul acid (sub 4) sau
alcalin (peste 9), detergeni, clor.

Cum actioneaza un virus?

- virusurile nu au mitocondrii (centralele energetice
ale celulelor vii), deci sunt incapabile de catabolism!
Nu-si pot produce singure energia necesara.
- virusurile nu au ribozomi Nu-si pot sintetiza
singuri proteinele!!!
Asadar nu se pot replica independent depinzand
de mecanismul de replicare al celulei gazda.
- virusurile se inmultesc odata cu celulele gazda.
Celulele fiice vor avea toate materialul genetic
modificat, acesta fiind inlocuit de materialul genetic al
virusului
- celula isi poate continua functionarea si dupa
infectare.

Pot fi cultivate in vederea studiului doar pe

tesuturi vii:
- animale de laborator- mai rar din considerente
de etica, dar si deoarece culturile de celule sunt mai
eficiente
- oua de gaina embrionate - in general pentru
testarea vaccinurilor antigripale
- culturi de celule - cel mai des utilizat sistem
virus-gazda.

Multiplicarea virusurilor etape:

1. atasarea virusului de membrana celulei-gazda.
2. internalizarea = patrunderea virusului in celula
3. decapsidarea = separarea acidului nucleic viral de
capsida.

4. sinteza macromoleculara = din proteinele proprii

ale celulei, virusul sintetizeaza proteine proprii lui, care
sunt asamblate in alte virusuri.
5. eliberarea virusurilor noi formate din celula-gazda,
si moartea celulei gazda

Clasificarea virusurilor:
1. D.p.d.v Epidemiologic:
-cu transmitere aeriana
-cu transmitere fecal-orala
-cu transmitere hematogena
-cu transmitere sexuala
-cu
transmitere
maternofetala

2. Dupa tipul de acid nucleic:

-ribovirusuri genom ARN
(acid ribonucleic)
-adenovirusuri genom ADN
(acid dezoxiribonucleic)

3. Dupa gazda parazitata:

-bacteriofagi (patogene pentru bacterii)-fitofagi (patogene pentru organisme vegetale)
-patogene pentru nevertebrate
-patogene pentru vertebrate

4. Taxonomic
familia este desemnat de sufixul VIRIDAE (de exemplu,
familia Picornaviridae, care cuprinde virusuri cum ar fi
virusul hepatitei A, poliovirusurile) ;
subfamilia este desemnat de sufixul VIRINAE, de
exemplu, subfamilia Lentivirinae cuprinde agenii respon
sabili de producerea unor afectiuni degenerative ale SNC si
virusul HIV. Aceast subfamilie face parte din fami lia
Retroviridae alturi de Oncovirinae (virusuri oncogene la
psri bovine etc.) si Spumavirinae (virusuri responsabile de
infectii asimptomatice.
genul este desemnat de sufixul VIRUS (de exemplu
Herpesvirus, Rhinovirus).

Ex. de fitofag:
Virusul
mozaicului
tutunului: -apare si la
rosii, se transmite prin
contact direct (prin
legumicultor) sau prin
sol sau semnte, dar
nu afecteaza omul!

Retrovirus - un virus ARN care se poate

replica n celula gazd. Folosete enzime
proprii pentru a produce ADN din ARN i
astfel ntoarce ablonul iniial, de unde i
prefixul retro (invers).