*fl

enfin, en Calliope tu6, non point la femlne, mais ltantaEonisme, la bdte...

"Puis
comme. a I'endroit oir les ailes se l'6taient dis'
put6, plus rien ne restait qu'une grande flaque de soieil, uire oscillal,ion sismique qui, soudain' passa sou$
les flots, atteignit I'ile par le travers, et d6capitant,
I'une des falaiJ6s d'un 6norme quartier de roc, scella
a iamais I'entr6e du sanctuaire...
E[ la mer reprit son ca]me.

THALASSA

MAREA EPOPEE

NOAPTEA DE ARGINT

Fli,.ture cu aripi albe, luntrea cu pinzele intinse aluintre cerul albastru pi culoarea adincd a mdrei, qi se
apropia de coastele stincoase lustruite de talazuri.
Insula, pisc de munte vdrsat deasupra valurilor de
iadul fldcdrilor lduntrice ale prefaccrilor phminteqti,
singera sub izbucnirile solare ale apusului. Suprafa!a
qeas5 a ei, largi cit o btitdturd de curte qi inecat[ de
ierburi uriaqe printre care se tira o mullime de qerpi
de ap5, se uita de sus - clipitoare de strdluciri peste nemirginirea pustie a valurilor.
Farul din mijloc, alb intre ciddiri m5.runte, cazdlmi
de odinioard ale garnizoanei musulmane, rdsfrirgca in
lumina ochiului sdu de ciclop discul de aur fulgerdtor
ce se pr5vdlea in mare.
Dar luntrea ddnluitoare pe valuri scurte mergea cind
incoa, cind incolo, fdcea
dupd cum zic marinarii *
..volbe in vin1".
O dibace minuire a pinzelor o repezi pe creqtetul
unui val qi o aldturl teafdrS de stincS.
Nilucd se ivi atunci, de-a lungul potecei urcdtoare,
sprintenul bdielandru carc sdrise din luntre, qi bronzul
unui p6r cre!, dar scurt, marmora penthelicd aunui git
apolonian scdpS.rard in soare, rdspindind imprejur un
farmec levantin de senzualism tulburdtor, pe cind marea
ne oa

,0

15

20

o<

urma

sI

se macine intre stincile ascu.tite.

n3

I
Accst copilandru
slujbaq nou al Comisiunei euro- farului
pene pentru.ingrijirea
ajuns in culmea insu-

lledat realitdlei, Lindrul sta inm[rmurit in fata

priveli;tii. Simlirea solemnd a pustietd,tei i sc aqeza

ler, se oprr...
Era al lui Ostrovul-$erpilor
$i el igi umfld pldmihii-cu aerul r.iu al mirci, lud
din. oclri imprcjufimca in sLdpinjle, jucd iarba sub

in

pic ioare.
10

Dar miresmele leqin[toare ale ierbei strirzite se ridi.

cari 6i-l infdqurard cu blindetea dulceagd a cloroformu.
lui. O moliciune il povdia. Pdmintul se cldtina sub picioarele lui ca sub ale unui om beat, ;i, fdrd sd vr6a,
aqbernu pe ierburile moi plasticitatea corpului sdu de
spartan.
Dogoreala stincei ce inrnagazinase o parte a cildrirei
amiazului incepu .insd s5-l apese cu b abstragere de
timp qi loc. Cu cite cinci sim;uiile istovite, c,ug"ldrile i
se.nimiceaL^,.qi el.se cufundd in nespus dc inati-a mullu-

t0

l5

mire a nefiintei.

20

l:)

30

Cu toate aceste, undele de miqcdri nevdzute ale florilor qi ale plantelor ce intocmesc mirosul se amestecau

cu ale izmei silbatice

unde redS.t5toare de .i,iat[
iar animalul omenesc,- a cdrui funcliune incetase-o
clipd, reluH congtiinl,a cului.
Amurgul ldrgea. suflarea zdrei.Aprigd qi sdratd, ea ii
umplea pieptul_. Miqcdri lenevoa.qe ii incordau mriqchii,
ce? precumpdnitori, i se redeqteptau inainte chiar ca
omul suflebesc sd fi reintrat in nbrmele ]ui. Dar acest
fenomen da nastere altuia, reinvia simlirea pip5itrilui,
si pierderea cuno5tintei, in care el fusese azvirtit ain
prlc^lna uner prea mari cheltuieli de fluid nervos, se
desfiinla. Pielea de pe bra.tele qi gitul lui tresi.rea sub
rd.coarea serei, porii i se broboneau, vocea mdrei ii

reintra

JC

40

in

20

let.

- cucernic singurui chip ce

Mai tirziu, cind preolul
- prdpastia trecufusese mai sbdruitor in mintea lui din
tului, qi ce se desprindea in trdsuri lnci puternice de
pe intunecoasa urzeald a copil5riei lui cind acest
- lui nu era
preot 1l inv[,ta scrierea qi citirea, bucuria
ln jocuri. R[tdcit,or pe stradele Smirnei
ora$ in care
se deqteptase la via,td
priveli;tea ce-l -ademenea era
a valurilor.
_ $i acolo, j1 faja lor, cu pulpele gi pieptul gol, se
lungea pe nisipul cald. Camarazii lui de soartE, flori
ca qi dinsul r[pite de vintul intimpldrei din tulpini

necunoscute, dacd voiau s6-l afle, qtiau unde sd alerge.

Dar ei, mai des, se ard.tau zadarnic. Petrecerile nu-l
Lirau.in virtejurile Ior decib dacd obosea s[ deslugeascd,
in f oi smulse ghearelor qcoldreqti, trunchidri din Iliad,a,

sau siracuziacele draEosti ale bacilor Iui Teocrit.

tlneori, ce-l fermeca erau istoricele povestiri. A lui

30

auz.

Deschise ochii.
Cerul, stins de lumina zilci, plutea stelar in maiestatea neprirepuler lrri vcqnicii. Innegurat, lucirrl apei se mirsca s[pat derva]uri dese.
Qufletul puternic al nop.tei lc ridica rdzvr{tite.
Faml" schinteidtor prin
Faml,
nrin grija
Eriia vechiului
veclrirrlrri nezn
paznic, le
trdsnea
isnea ins5, cu razele lui,
lui, din inillime.
in[]time . $i-din
Si-din douS
pdrli deodat,5., aona ropie a luminei iinistre le singera.

suf

Crescut in voia intimpldrei, poezia asiabicd a plinulli Orienb, in unele clipe, il covirpea. Poet al timpilor
dintii, el - de copil cintase soarele, luna qi stelele.

35

40

Xenofon, mai cu seam5, cu strigdtul ei de,,Thalassa!"

Thalassa!" * strigdt ce iabucnise la vederea mdrei
din cele zece mii de piepturi ale ilustrei rdmdqi!i de
oaste
El
- cinta - in mintea copild - ca o harpd.
se credea acolo printre acei vesti,ti luptdtori
qi,-uitindu-se la mare, ca gi ei striga: ,,Thalassa! Thalassa!"
Ochii i se muiau atunci de ]acrdmi. si sub zdrentele
pe care soarele i le sufla cu aur el sirirlea c5-i cresie o
inimd atic5. Un grai sfint, al cdrui rost nu-l pricepea,
i se urca pe buze. Cu toate aceste, el nu izbutea sd intrupeze, cu cuprinsul lui, nepieritoarele flori ale meqtegugirei cuvintului. Dintre ai sdi, mai mulfi, deterd
peste el , pe ,tdrmul de argint, cu bralul intins asupra
albdsbrimei inaltelor ape. Privirile lui, cu toate cd
nu-pi pierdeau puterea, nu mai aveau decit vederi lduntrice. $i pe cind, aprinsi de soare, unda leneg[ i se
prelingea pe eleganla sculpturald a gleznelor, miscdri

124
f.);

10

15

20

30

do

40

tainice ii {urau sufletui, inVirl,ejindu-i-l inlr-b 2ai6

plind cu clipirile unei lumi nehotdrite.
Trdia extazuri inalte intr-o adincine fdrd lund de
vieli mai triite. De cum ins5. cerca sd limpezeasc{
amelitorul amestec, valuri de intuneric ii indbuqeau
mintea, si dintr-odatd - fdrd ca cel pu,tin sd gtie
cum s-a inapoiat de pe ceea lume se pomenea pe
tdrm, cu soarele in el qi deasupra lui.Iar vorbele ce-i pilpiiau pe buze, de cite ori se dezrobea de acele ciudate stdri sufleteqti, cuvintele ce-i
veneau in minte erau tot cele silabisite in vechiul povestitor, ;i pe care, ca fiind prin inlelesul lor ale mdrei,
copilul i le retrimetea ei.
Auzit de prea multe ori, acest strigdt - cel de ,,Thalassa"
ajunse, in scurt timp, o copildreascd glumd
pentru -tovdrdqii lui de alergdturi ;i de jocuri. Cu incetul chiar nici nu i se mai zise altfel, qi cind marea il
lud !,.{rmurilor oraqului sdu de naqtere, porecla ce i se
detese stdrui, pe corabia pe care se urcase spre a se duce
dup5. norocul Iui, si, tot legdnindu-se cu el impreun5
intre Asia si Europa, ea se fdcu, intr-o zi, un nume ce
se desfdqurd maiesbos ca valul, ;i ce fu al s5.u.
Faptul cd sinul nestatornic ii legdnd trecerea de la
copildrie cdtre binerele fu pentru Thalassa o imprejurare norocoasd. Tot ce fusese costeliv in el, sub biciuirea vinturilor,, a urcdrilor in virful catargelor qi a
oboselilor felurite, fu inldturat. Nervii iqi astimpdrard
zvircolirile. Pe strdvezimea nielei se revdrsard rhsfringeri de lumini cdlduroase, cum sunt ale bronzului;
mu;chii i se impietrird ca ai discobolului. Cind, la qaptesprezece ani, corahia pe care servea il depuse la gurile
Dundrei pentru o greqeal5 disciplinard, farmecul pe
care intreaga lui fiin!n il imprdqtia il sbrecurd, mul,tumitd simpatiei unei doamne cu trecere - intre slujbapii mai neinsemna!i ai Comisiunei.
$i un an deplin, ochii lui tulburdtori, peste care
clipeau umbrele miqcS.toare ale genelor; pieptul lui
larg; briul lnalt cu care iqi incingea mijlocul si ce se
urca pin5. la jumdtatea coastelor; tot ce era a!i!5tor
in organismul lui cutremurat de o viald puternicd;
fruntea lui arsd de flacdra pdrului ; tot ce este frumu-

sele gi putere, fdrd a se putea amdnun!,i anume ce, se

sim!irile femeieqti ale oraqului ;i sd siluiascd, noaptea,
pind qi feciorelnicele visuri ale fiicelor de oameni avu!i.
Cu toate acestea, in Sulina, ca gi in Constantinopol,
ca qi oriunde aiurea, el rdminea acelaqi frumos neqtiutor de femei. Sfieli pe care nimeni nu le bdnuia il des-

uni s[ fie arzdtoare qi nedomolitd ispitd pentru

t0

t5

20

pdr,teau de pl[cerile virstei, ii puneau pe inimd o

gheald. Cduta, cu timplele zvicnitoare, s5-qi asemuiascd firea cu a celor de potriva lui. Indrdznea, uneori,
pentru a se amdgi singur, s5. se se ia la intrecere cu
din;ii in vorbe grosolane, iar cind aceqtia se r[tdceau
prin templuri ciudate, nu se da inapoi sd-i urmeze.
Dar pe loc ce se afla in mijlocul recilor nerugindri trupepti, firea lui il apdra de ticlloqia cdderei, gi iegea
de acolo tot cum intrase. Necunoaqterea lui de femeie
ll intorcea insd cdtre mullumirile citirei. $i, in orele
de rdgaz pe care i le da slujba, clasicii, vechii Iui prieteni pe care acum ii desluqea cu inlesnire, il inconjurau

tihni!i qi zimbitori.

Noaptea, sunetele unui grai, venit, ca din fundul

cerurilor, 1i cinta in suflet. Invdlmdqite la inceput gi
nespunindu-i nimic, ele se prindeau la urmd in cuvinte
cu inlelesuri ;ovditoare, si copilul qi le spunea sieqi,
lntovdrdfindu-le cu gesturi mari. Armonizdri de rime,
ritmuri legdndtoare sau vijelioase - uneori impdciuitoare qi alteori flacdrd * se incruciqau intre pdrelii
oddiei.

30

ito

40

Fiori ii zguduiau inima. Ochii lui schinteiau, fruntea

ii riura de lumin5, ;i aripi - aripi nevdzute dar Iargi,

- li creqteau Ia umeri, la bra.te,la picioare... - Poet,

era poet...
lmprejurarea cd izbuti sd fie numit paznic al farului
fu pentru el o nespusd bucurie.
Dar nerdbdarea de a se vedea in insuld nu-i ingddui
sd aqtepte vaporul Comisiunei poruncit sd libere farul
de vechiul paznic qi s{ ducd celui nou indestularea pe
alte trei luni, ci il indemna sd incredin,teze unei luntri
de imprumut dorinla ce-l impingea sd ajungd cit mai
iute in odihnitoarea pace a singurdl,Slei.
| ,r'1

Luna, ce izbucnea, In vrernea aceasta, deasuprs

^*,
zontului, rogie qi monstruoasd ca o riniitoare flJ-'-';
de aramd, hotdri pe Thalassa sd. se aprop; a.
"tUdifiil
farului.
O ingdimeal5 de lumin[, trddatd de geamuri]n ,,- qrtel-.

fereslre,

il

c5lduzi cdtre locapul

paznicului.

Bdtrinul mahomedan igi preg5lea djnaintea vnrcina: septuagenarul cu barb[ deargint imbtondir;'^er
apleca deasupra unui ceaun bdtut-de flacdri ."^1 on
din care bu;teau aburii gustoqi ai mdmdligui. D;fl--_'!
tingire ce fierbea aldturi se rdsplndea mirosuJ d;''j:^9
al pagurilor, incdrcind aerul cu sdruri intepl"lilt
La strecurarea lui. Thalassa induntru, liniEtea-sfi**i),
de scirliirea uqeirdsunS. in auzul bdtrinului ." ;oi;l
tumultuoasi a unui everriment.
Se qtia, si fusese singurul locuitor al insulei- .r:-.
ziua in care brutalitatea timpitd a tunurilor hot';Jl'l
in cimpiile balcanice soarta ]mpirdte;tei bdtrinsti"f
str5lucitoarei de odinioari Turcii.
Cu toate aceste, capul qi-l intoarse flrd grabri n
cum lnsi noul-sosit isi ldmuri venirea, bucuria so ."^"
vdrsd ca un val de soare peste intunerecul stinoli^"-ochi ai bdtrinului. Cdci ce vedea qi auzea ,-r,, .tou ,tlYt'
giri, ci insuqi adevirul. Si tindrul, frumos .n ,.r
".iiivod al cerurilor, ii aducea, fdrd doar ri poate, lin"ii_
tatea pe care o ceruse qi agteptase atit.
Bralele lui de patriarh se ridicar[ larg deschise .:
lntr-un moment, in mica Odaie nu mai fu mahomj..!*t'
nu mai fu crestin, nu se mai aflard nici chiar aoill'j.'
se vedeau penjru intiia datd... Erau aproapu un iuii
gi un fiu, suflete care, regdsindu-se pe neaqtepl"]"^"
lneacd-, intr-un belgug vesel de vorbe, anii pdtirn]il'
-Yr'
durerile trdite.
.

l0

15

20

qK

30

Dar masa, intre paturile aqternute cu rogojini, eern^^

Bdtrinul punea pe rind toatd avuliuitJ,i'
gitei sale de merinde sub lumina blajin.{ a lampgi''Ventuzele ce infloreau o parte de caracatitd t#"-*

t0

15

l-

ots

30

de bucate.

40

ln vin qi zdcuti in unldelemn aprinserd pofta. Gri"l"

nicul Octopus, cu carne ingriqatd de singe zvlcli,;::pieri intr-o clip5, ldsind in urmS-i farluria neteA;"1.'
* !r
o mullumire onctuoasd. de foame potolitd.

.J

i)

40

X{Smdliga ;i paerrrii
acegti mici raci ce sunt, atil,
de pre!,uili in Occidenl,- impreuni"i cu bucdti de nisetru argintiu marinate -sub fiunze de dafin ii boabe
de piper, ndpusLird curgerea soarelui lichid intemnitat
ln damigeana impdiejenati pc care bunul paznic' o
destdinuise incti de tra incenr,rLul cinei.
$icind nu mai fu nici de briut nici dc mincat, cind
limbile nu mai legari dccit srrneLe incurcate, lampa,
suflatS, rostogoli odaia intr-rrn intunercc schinteietbr.
Somnul insd nu pecetluia cn odihnd pleoapele; scindurile paLurilor trosneau si so viieLau in miilor.ul
neastimpdrului de migcdri. BStrinul o lua inaintea
vremei. Un vis de diarnant se cobora pcsLe el: isi rel'edea orasrrl do naqtcre, alr {.um il lJsrse. Cctul hrido
un albastm pul,ernic, prin cerrc ar fj fosl, ccrnit, praf de
aur qi spdrturi de rubine infl5cirate, i s,,reintregea in
minte gdurit de minarete albe si rdzbtilrrl de frunzisul
aproap6 negru al chiparoqilor. l\{arca de peruzea a
lrdrmilor, dealurile din fund, patimele ce-l lrimintaserd
in virsta tindrS, bucrrriile cc-i insoriserti sufletul recistigau grai. in lung si in larg, el se plimba clin nol
prin acest oraq, din alc cirrri uliti nir-i una nu-i era
strdind, si unde chipurile ce intilrrea ii erau aproape
toate cunoscute.
Copildria Iui, casa pdrinteascS, prietenii ce avusese,
sora lui frumoasa Falma se ridicau de toate
pdr!ile, ii- tulburau sjmtirea -qi mint,ea.
Pe aceasti Fatma, mai cu sermtl , o revedea tot cum
o lisase, in vechiul pridvor de scinduri al caselor, qi
parcd auzea vorbele pe care i le spusese cind isi luase
rdmas hurr de'la ea. Dar iali c5, rr"um. valul vie{ei
l-a adus inapoi, si iatd cii ea i se arunci dc git qi cH
nici el, nici'ca n-urr imhdlrirrit.
lnconjuratd de copii, dinsa, cle cu zorile, l-a aqteptat
in poarta casei, stind pe o lavi,t5 de lemn; si cind, in
sfirsit, l-a vdzut c5 soseql.e, si cind au dat cu ochii de
el nepo!,ii lui care
dr5gEiasii!
- mai
- l-au recrrnoscut de
asemeni, dinqii, care
dc care, i s-au ag{fat de antereu, i s-au rlrcat in brale, in circd, l-au apucat de
git... $i,.,Cc ne adur.i, unchiule, ce?" au tost intije]e
lor vorhe. Cit desprc ol, r"rrc fircst,e cH Io aducea la to!i

128

129
A1. Macedonskl

l.wiflFf il

10

15

20

25

30

JO

40

clte ceva, el gi-a deschis chimiml si a scos mai intii dintre cele doud sute de lire, aur agonisit cu munca
unei vieli - instelalii cercei si peruzelatele ace de
cap pe care le-a cumpS.rat pentru Fatma, tocmai din
Stambul. A dat apoi fiecdrui cite cinci rubiele, iar
micului Mehmet i-a dat, pe deasupra, qi zece nasturi
de mdrgean rosu ca singele pe care Fatma va trebui s5-i
coase pe cepchierrul lui de catifea havaie, in ciuda vecinitd.tei pizmdbdre(e.
$i, invirtindu-se pe pat, bS.trinul iqi pipdia mijlocul,
incerca cu amindoud miinile brdinicia curelei, jura sd
indeplineascd cele visate.
Dar anii trecu!,i - patruzeci la numdr - il detsteJrtau asupra adevdrului... Fatma, vai! dacd mai trdia,
trebuia sd f ie acum o biatd bdtrind ce abia se tira, rezematd pe un toiag, intre scard si poarlS, iar copiii ce
puteau sd fie gi ei decit niqte goqgogea bdrboqi, la rtndul lor cu copii?
Neasbimpdrul lui f{cea atunci sI geam5 scindurile gi
sd-l apuce nespusul dor al incetatei tinereli.
Thalassa,
- care de asemeni nu dormea, - era
cu totul furat de nelinipte. Cu auzul zbuciumat de urletul mdrei, cu simlurile rdzvrdtite de oboseald, in
singe cu vijelia de flacdri a vinului bdut, el nici nu
cduta sd doarmS.
Citeodatd, din incordarea nervoasd, scdpdrau ca
niqte fulgere de lumind ciudatd ce qerpuiau lntunerecul'
Dar reac-tiunea ce se ivea nu intirzia sH reazvirle totul
in intunerec. Unul dupd altul, groase straturi de neguri
i se grdmddeau in ochi, il apdsau - valuri inSbuqitoare. Plflminii nu i se miqcau decit cu greutate. Aerul,
nemaifiind dilatat de lumina soarelui, se stringea, era
plumb, iar din intunerecul ce stdpinea odaia nu se mai
desprindea declt o desdvirgitd tS.cere de idei: cea care
era qi in Thalassa. CHci singurd lumina este in adevSr
graiul viu cu al cdrui ajutor Dumnezeu vorbeqte oflmevorheascl intre
nilor, fdcindu-i, la rindul lor, s5-si
-mult.
lntunerecul
dinqii. Dar negura nu st[ruia prea
nu se clintea, insI ochii tlndrului pdreau cd-l zdruncinS,
qi, punindu-l in migcare, il aseminau prin aceasta cu
o ape ce se dezgheald gi dd drumul unei inghesuite

t0

Atr

20

o<

30

LO

curgeri de sloi. De fapt, aqa i se gi duceau pe sub ochi

neme!,ii cei negri, nemeli ce, pin5 atunci, nu se urniser[ din loc, iar migcarea lor se intovdrdqea cu un fel
de fluidizare ce nu era inc{ lumind, dar ce nu mai era
intun erec.
O dat5 cu incordarea ochilor, se hotdrau insdqi nigte
vdpdi verzui gi rogii ce se trdgdnau dintr-o parte a
oddiei in alta. Pete viorii;i galbene se strecurau printre ele, si s-ar fi crezut cd, pe intregul fund al intunerecului, se plimbd o nevdzuLd pensul5 de meqter care
s-ar irrdeletnici sd scoatS. din adincurile nimicului
lumea pe care o poartfl in suf]et...
Cu totul in apropiere de el, alli ochi, dar ;i aceqtia
tot ai lui poate, zS.ceau inmormintali sub bezn5, gi,
uitindu-se la el, il indl!,au mai presus de lipsa lui de
carte qi-l duceau in impdrdlia Prea-Tdriei, unde fiece
stea este un ochi al lui Dumnezu, $i unde Dumnezeu
iqi cucereqte neincetat nemdrginirea, ca qi cum El
s-ar zdmisli pe el in vecii vecilor qi de la o clipd la
alta.
Bdtrinul, ale cdrui sim,turi erau mai tocite de vlrstd,
se liniqtise. El dormea. Inainte de a se preda somnului,
un gind de neincredere ii incle;tase insd mina pe chimir. Dar somnul, urmindu-i-se liniqtit, rdsuflarea i se
indeplinea intovdrdqitd de ritmul rdsundtor al unei
odihne fericite.
lmprejurul insulei, marea spdrgea vdzduhul cu rdcnete.
Pe hdulirile valurilor, vintul iqi altoia orchestrdrile
de guierdri pi de vaiete. S-ar fi crezut c5. ce s-aude sunt
strigdtele qi !ipetele tuturor vocilor omene;ti ale cdror
izbucniri pling cu deznddejdile lumegti de pe urmd pe
soarta planetei nimicite.
Nemaiputind sd-gi sbdplneasc5 neastimpdrul, Thalassa se sculd gi dete de perete obloanele.
Luna, ce impdrdlea ln culmea cerului, curse deodatd
in odaie o sleiald de argint. Schimbarea priveliqtei fu
de necrezut: poleitd de senindtatea spectrald, albea,ta
pere,tilor se insufle!i. Spaimele intunerecului se ndpustird cdtre col{,uri, pitindu-se pe sub paturi cu o invdlmdgeald de oaste in dezastrul infringerei. Scindurile,
131

130

9*

masa, rogojinele apdrurd njrrse. Umbrcle inaltelor

ierburi, pe care virrtul le culca gi le ridica, slrecur r{
induntru miqcarea lor, ce alerga pe pere!,i u;oari gi
gra,rloasa.

Thalassa, Ia fereasLrd, iqi lipea fruntea de geamurile

reci. Privirile lui, cucerite de vraja noplei, r5tdceau

peste insul5. Iarba, sfircuibi de zdpadd selenard, se
Jucea pind in marginile stincei ca o largd. revdrsare
de apd.

l
10

Vegeta!iunile mai puternice, agIer'nindu-se galopului

scoLeau adeldrate strlgdte.
$i pest,e boatd acea intindere miqcdtoare, risipirea
dintr-un cer inalt qi clar a unei strdluciri metalice ca
de aluminiu rdzlelea o feerie albd cu rdsfrtngeri de un
albastru vag.
Dincolo de insuld, marea isi inciiera valurile de
argint.
Citeva, ce ajungeau in poalele sL,incilor, se prdfuiau,
ca o zdpadd viscoiibd, sfdrmindu-se pe dinlii de argint
ce lnconjurau fermecatul pisc al strd"vechei Lewki.
Cele mai depdrLate se goneau unele pe altele, fugeau
qi se soseau, herglielii de cai albi, cu coamele in vint.
Altele, ccle care incdpeau de-a dreptul ln bdtaia lunei,
se albdstreau pe locuri gi ing[lbeneau pe altele, adincindu-se ca niqte vilcele pe care ar fi crescut toate florile cimpului. Erau qi valuri ce se mi$cau sub jocuri
de schinteidri sticloase, giuvaiere l5crdmate de lund
pe suprala!a apelor. Spre depdrtdri, albele, strdvdzd'boare ca cerul lugeau cu creqteLul lnflorit de ghiocei.
,
Mdrgdribare ,si topaze, safire si smaralde se degirau
de pe boabe, iar mari crini albi infloreau gi pe o coastd
a lor, gi pe cealaitd.
O adiere dulce de primdvar[ tindrd domnea peste tot.
O fericire patriarhald, venitd cu suflarea largului, se
cobora pesl,e insuld, cerul iqi imprumuta dulceala
albdstrimei florilor de viorele qi de liliac. Prdpastia
verzuie, in care Neptun qi Amfitrita si-au clddit palat,ele de smarald, impingea deasupra valurilor o ugoard
vdpaie rogie. VinLul, trecind printre sbinci, le smulgea
sunete ca de fluiere ciobdneqti, ce-qi prelungeau sub
noapte duio;iilc. Dar suflarea mirei se asprea... Ea

suieritor al vintului,

t5

20

30

35

40

132
I

10

r5

20

30

35

40

azvirlea val peste val ;i zgrrduia ostrovul din temelii.

Cintecele ce pinfl atunci fuseseri mingdioase, se
schimbau in lipete deznidSjduite. Voci adinci de bas
urcau tunitoare. Violoncele,'aerul.
cu puternice intovdrdsiri
de org5, sfigiau si infiorau
Namile de talaz;uri
izbeau stinca, qi bubuirile pe carc le scoteau dintr-insa
pdrearr ca o uriaqE bombardare de celale.
Intipirirea argintie a noplii se p5stra insi neatinsd.
Numai valurile cavalcadau s5lbaiice citre scopul lor
n ecunoscut.
Desprins de fereastrd, Thalassa se redete rratului. Lumina lunei fdcuse in el liniqtea unui amurg de aprilie.
Pentru intiia oard, poate, simtirea de a se qti orfan
destinde_a asuprd-i aripele unei mihniri tihnite. Chipul
blajin al unei mamc nu-i luminase niciodatd viaia.
Griia drdgdstoasd, cintecele de leag5n, dojenele bltnde
nu-i fuseseri cunoscu{,e. ln zadar isi indrepta, in aceastd privin!,5, cugetdrile, cdtre treclt. In ilteie moarte
el nu afla decit intunerec fdr5 qrai. si. afard de mlngiierea soarelui, altS huniitate 'duioaid nu lntilnise.
Soarele, el singur, fusese cel care-l crescuse si iubise,
care ii fusese sdndtatea si viata.
Iar, fiindcd nu putea sd inchidh ochii, sufletul, pe
care indllimea tuturor cerurilor il intemnitase lnirin$J, fq_i izbea inchisoarea cu aripi puternice.
NSlucite de albeala lunei, privirile i se r5tdceau
dupd umbrele inaltelor ierburi ce se,migcau pe candoarea de var a perelilor. In lumina ce troienea-Eeamurile
ghicea cd o muzd nevdzutd rdsfoiesle in odaie flori de
Ialele,.de crini gi de trandafiri, qi cd fdptura lui insuqi
se schimbase intr-o mare si invoaltd flbare de lumind
alb5.
lmbindrile qi potrivirile sunetclor ce sunt numite de
cdrturari ,,rime" i se imperecheau in minte ca nigte
fluturi de argint pe ale olror arini ar schinteia toatd
prisma curcubeuJui, si, intrrrpindu-se in cuvint al Iui
Dumnezeu, 1l fdceau-unul din alesii lui
Grai desprins fdrd vreo anumitf, rinduial5. cintecul
ce-i izvora din suflet, il ducea aci in largul nemdrginirei, si aci,_printre vijelioasele turbur5ri ale patini'ilor
omenepti. Ilrca, printre stele? dincolo de toaie vdzdu133

.#l"l

10
I

L5

hurile, qi trecind prdpdstii rle inbunerec, da de lumilc

neinchipuite, qi ori incotro iqi repezea zborul nu intilnea decit tot pe Dumnezeu, ryi tot lumind qi viald, iar
moarte nicdieri...
Dar oricit de mult l-ar fi adincit in ele strSlucitele
indl!imi, corpul il reinapoia f irei omenesti, tulbur{rilor
nervilor, qi cint,ecul i se recobora pe pdmint qi se incoldcea imprejurul mijlocului unei lnchipuite zine ai
cdrei sini fdcu,ti din albe flori de piersici erau muscali
qi sup!i de dacbilele zdruncinatului verb...
Dar tocmai ln clipa cind poema ii lua v{zul ,,si rdsuflarea, ascu{,itele junghiuri ale zadarnicelor lui silin,ti
s5. treac[ dincolo de pragul copildriei ii dcscordau mufchil, ii redau lunei spectrale qi reci, si marca, ce i se
intorcea in auz cu rdsunebul ei de uriaq[ .si neodihnit.i
org5, il preda incet somnului, irnplienjena imprejuru-i
lucrurile qi desfiin{,a cerurile si valurile.
Iar noaptea de argint isi urma cursul pcst'e tulburarea aper...

ZILE DB AUR

Sihdstria insulei, stdpinitoare de la plecarea bdtrinului, morrotoniza orele. De cum insera, farul iqi des-

10

t5

20

q<

chidea punctual ochiul peste mare. Dar zorile scurtau

noaptea. La trei, era aproape ziud. Iar o datd cu mijlocul lui iulie soarele iqi imprdqtia mitralia peste stinc5. Vdzutd de pe ndvi, ea pdrea un stei de topaz incoronab cu o orbitoare grdmddire de castel prismatic, pe
care riurau lumini qi colori. Scdldat de ele, feldspatul
descojit pllpiia ca diamantul. Ici-colo fluturau schinleieri de chrisocal. Abia jos de tot, alcSluirea geologich a stincei ldrgeg peste un petec de mare o u;oard
penumbrd blondd. In acel loc, azurul apei era impestrilat de fundul de nesip roqcat qi auriu din care scdpdrau licdriri ca aie aventurinei. Suprafa!,a ei, adesea
miscdtoare
in care s-ar f i turnat bronz topit
-incristal
acele momente ale anotimpului, luciul
infd!,ipa,
neted al oglindei. La adipostul unui semicerc granitic.
vintul n-o bdtea in adevir decit in anumite epoci.
lncd din intiiele zile de locuire a lui in insuli, Thalassa se sim,tise robit de acea parte de !drm. Fiu al
soarelui, el se afla, in aurul fluidic al verei tropicale,
in propriul sdu element. La namiazi, ierhurile qi stinca
vilvorau, iar jarul, ce ruginea zilnic ierburile, il cople9ea.

$i ln adevdr, bolta cerului inecatd de aur era str5.-

vezie ca perelii unei rdsturnate cupe de zircon galben.

135

10

20

o<

30

.ic

40

136

Urnbrd, imprejurul farului pi pinii sub stinci, ni-r

mal era.
Pldminii rdsuflau foc.
Cibeodal,d, sub aurul ziiei el insusi aur, cerea mdrei
s5-l lnvioreze. Pe picptul dezgolit
o parte gi de
- declaviculali,pe
alba a sternului
p0
pul,ernic
umerii
curbele eleganbe ale conLurelor, pe intregul corp de
zeu, curgea toali lurnina zilei. Irlacdri de crom portocaliu, vioiciuni de.galb.en indian se aprindeau _ dupd
cum se misca
- si se jucau pe muqchii amintitori ai
unei lumi ce nu mai este, alunecau pe rol,unjimea pintecului, sdru Lau bdrb[,tia indoie]nicd a qoldurilor.
Nliqcdrile lui, infisurate de lrumuse,te qi lumind, pdreau

cd stropesc Iirmul si mrrea cu soare.

Si cind atingea unda cu virful picioarelor, ea tresdrea
sub rdscoala mingiierei, se insufle,bea toatd; fdcea degete cu caresd-i catifeleze pielea; intindea brale cu
Iare sd-i cuprind[ gleznele, si urce pind la pulpe,'pin[
la coapse, sd-i inconjoare mijlocul, sd qi-l aqtearn{ pe
sin, qi apoi sd-l legene, gi apoi sd-l sdrute, qi iar si-l
mai legenc gi sd-l mai siirute iar. Marea se intovdrdsea
cu soarele pentru a-i sufla in sim,turi o flacdre de aur.
$i de cite ori apa venea in atingere cu el, giretenia
ei femeiascl se prelingea de-a lungul corpului pin5-l
fdcea sd i se predea. Gideldri meqtesugite
- ale plantelor sau ale valurilor
qtirbeau nevinovS,tirprin
ii
incorddrile Ia care dau-naql,ere.
Nebun, el se smulgea ispitelor. Dar pe nisipul !drmului se cerneau de sus, ca o pulbere nevdzut{, in!epdri corpusculare desprinse din viala nemdrginirei, qi
ce, prin porii deschigi spre intimpinarea intrupdrilor,
strdbdteau, atit[toare, in suf]elul si ln corpul lui,
culcindu-l, gol , in umbra crisolie a stincilor. La urmd,
cind ochii i se inchideau pe jumdtate, cea mai micd
miqcare a lui, sau nurnai qovdirea unui fir de iarbd ce-i
sbrdbdtea inLre cimasd gi sin, reerprindeau vijelia din
mijlocul cdreia scnzualitatea i se asmu!,ea dirj5.
lnsd felul intocmirei lui trupeqti nu-ingdduia izbinda. Dupd Alcxandru cel Mare, Eros singur a rdmas,
in coprinsul tirnpilor ce au curs) chirurgul aprig al
surgrrirrzit,oarelor t,iiicri de noduri gordiane. Copila cu

ochii de safir a viselor iui, chiar ea lntrupath ca

- buze. Arsura
prin minune - i se afla zadarnic sub
unei dureri, ca cea care i-ar fi fost pricinuild de un fier

1tu

t5

20

qK

30

40

rogu, nimicea in 'I'halassa liorul pllcerei, qi Priap, cu

toate silin,teie ce-qi da sd rupd gura sacului in care firea
ii inchisese unealta, nu izbutea decit sd invineleascd
de minie qi sd iasd rdnit din luptd.
CS.ldura din el creqtea impreund cu cea de afar5., si
amindou5 il mistuiau de viu. De altd parle, lumile de
miresme din ierburi trirnbi,tau fird. voce pentru auz
apropierea izbindei. Odihnd, Thalassa, riu mai gdsea,
ln afar5. de cea pe oare o trdgea din oboseald. trl da
ocol insulei, qi urca, qi cobora stincile, de dirnirieala
pind seara. Pentru a-qi slei puberea, zdruncina din temelii lespezi de piatrd ce amenin,tau sd se prdbugeascd
ln mare.
Duclnd un aqa fel de viald, el ajunse firegte sd cunoascd in scurtd vreme loate tainele acestui mdrgdritar
fdrd pereche pe care marea fusese silitd sd-l nascd din
sinul ei, spre sal,isfacerea unei pof be geologice, dar pe
care, minioasS., il afrrndase irr urm5. de trei sferturi la
cileva rnilc de gurile Dundrei.
Mirarea lui qi totdeodat{ bucuria ii furd mari in
ziua in care zdri in plntecele unei stinci, ce-i fusese
pind atunci necunoscutd, un fel de scobiturS. ce se asemdna cu gura unei pesteri.
Apropiindu-se de dinsa, inlelese cd un stei pe care
i-l qtia acolo qov{ia in noaptea trecutd, gi cd, surpindu-se, scosese la lumind acea deschizitrird pe caie o
linuse ascunsS. de veacuri.
Aceastd deschizdturd era inaltd gi largd, ;i mariginile
ii erau incadrate cu pervazuri durate din
marmord
albd cu meqte;ug lucrate de mind de om. Ndvala anilor
trecuse peste ele ldsirrdu-le netede qi lucioase ca in
ziua in care dalta iuecine sd le infioreasc[. Singurd
albea,ta lor era cam veqtedd.. Intrarea nu ducea deci
intr-o pegter5, qi Thalassa pdtrunse nduntru fdrd greutate. Camerd de templu subteran, sau subsol al unui
altar dispdrut ale cdrui maiestoase propilee vor fi stirnit cindva aceeagi admiratiune ca Parthenonul, Iocaqul
in care Thalassa se afli era nalt qi pdtrat. Perelii lui,
L37

t0

4<

20

35

40

ncincd.rca!i de pod,,ral'e., el,aur ,.a Di pardoseala, din

marmor[ gdlbuie. Lunrina zilei curgea domoakl indylt." si, rS.sfringindu-se pe poleiul pere,tilor, ii aurea
lLlaj.in. O pace. rdcoroasd corrrindea-pe iindr. $i cind
ochii i se deprinser{ cu jumdlatca de intunerec', tihna
locului, simpliLaLea lui gravd il rapird zbuciumdrii trupegLi - timpului - lui insupl. privirile rle
care si le plimba ocolitoare i se desfdtau aci de-a lungul ciubucului ce despdrfea perelii de t,avan, aci pe
gheala bdlaie a lespezilor, ce-i r{sfrinqea umbra cj o
apd liniqtitd. Dar in fund, un stei de onix de coloarea
lunei, uriag_d.inl,r-o singurd bucatd, ii umplu vederea
cu lumina lui moale. Inalt de o jumdtate de metru
pe o lungine de doi qi avind o suprafa,ti orizontald,
asemdnatS., acea miriune a bimpiloi strdvechi putuse
s[ fie deopotrivd pecetia pusd pe vreun mormint sacru,
sau masa-jertfelnic a urror credinti ce s-au stins.
Cu mintea invirtejild in abisurile Lrecutului, Thalassa s-tdlu mulb pironit locului. Dar, pe nesimlit,e,
obos.eala il plecI peste regalitatea tec,j i onixului, ii
cr.rlcS pe jumrila.Le pe ea si, fdri sd-gi prindn de vesbe,
din adincimea de apI a perelilor, din-gheala pardosei
lei, din strdvezimea tavanului, din atriosferlthiar. o
via!,[ alta decit cea de astdzi i] lua in undele ei. Era
p.urJ,at spre alte locuri qi spre alt timp, dar
lucru
ciudat
in
lumea in caie incdpea nu se sim.tea- strdin.
Se afla inbre-palate de granit, de marmord,'de porfir,
intre peristiluri pe coloane mdrete, dinaintea unor
por,ti de bronz qi unor tende_de purpurd. Pe pie,ti qi pe
strade curgea un amestec de mul-timi in tunici'viu
colorate, in paliume albe gi rogii. Sclave cu viorele in
ochi, cu Jlori de maci pe buze ii dau colinde, se tineau
de el printre veseliile de soare si duiosiile.de cintece
toarse de voci de argint
exaltirile de imnuri
- printre
ce rS.suflau afar[ din temple
gi printre norii parfumelor
arzind si fumegind pe frjpede. Iar deasupra gi imprejurul-lui, un alb cinlec: cel al primaverei'qi ni vnreli"i
soareh'i, in depdrtdri cu neintrecutele privelisti ale
jocurilor olimpice,.cu cai culca,ti la pdmint de'goana
fugei.si tirind, prin pr.aful schinteitor al stadfului,
carurl ce uruiau pe roli de aramd.

10

t5

20

ln zilele urrnXboare, sim{,urile tinS.rului, ceva mai

impdciuibe, ingdduiri minlei pldm5diri mai tihnite
sr mar senln.e.
' Orele de soare el qi le petrecea in azilul de marmorS.
din slincfl, unde, pe onixul tainic a;ternut de el cu o
pisl[ mginie, o veden]e, dar care de asLd dat5. era o
mLrz[, maiestoas5 qi blinda - pe rind Polymnie qi
ilIelpomen[ - lgi trecea degetele ritmice pe coardele
din sufletul lui. $i, ca in mibologie, epoca unui pdmintrai, cu copaci ce urcau pind la nori - coloane ce p[reau inadins ridicatc spre a sprijitri cerul - cu riuri
ee rostogolealr aur) ou oameni-Apolloni care l,rdiau
eternit5..ti, i se tlostirinuia ca un fund de pripastie peste
care o razd de soare oe se iveqte fIr[ veste pune via,ta

unei clipe fermecate...

Anotimpii acelei epoci, var[ vecinicl , clntau cu f lorile
lor, a cdror fmmusele nu se putea inchipui, dragostea
pdmintului cu soarele. Poame de purpurd qi chihlibar
zimbeau printre frunzele cr5cilor bronzate, grenade,
ascunzind in ele comori de rubitie aromatice' fringeau
trunchiul pe care rodiserd, si, rdsturnindg-t, se crdpau
in c5'Iere, !i risipeau, printre mdtasea ierbei, singeriile
lor avulii de pieire scumpe. Hrana gi-o gdseau paserile,
animalele qi 6amenii fdrd trud[ gi'rdz6oi. Imbetqugarea domnea peste tot. Tinerelea insuflelea t,ot. Bund-

in cer ;i pe pdmint.
Dar aceast[ epocti nu !,inu. Rdzboiul intre uriaqii
trufaqi ai vdzduliului ,gi intre dumnezeire incepu. P5mintul, arhanghel qi el, fu rostogolit de pe treptele
fericite ale nemdrginirei, unde nu erau nici anotimpi,
nici noapte, in hdul trrsuz in care se invirteqte astdzi,
qi jumdtate din bunurile ce-i fuseserd dS.rrrite ii furd
luate. ln noul sdu echilibru, oamenii se inmullir5,
insi ndmintul nu se mai bucurd de lumina de odinioar['
de vara vecinicd ce-l inflorise, ci o noud rinduial5 se
statornici pentm el. I)reapt[ pedeaps[ - si incd prea
mic[! - pe Jing[ ziu5 se a]iburd noaptea - pe ling[
lumind, intunerecul - pe lingd bine, ritil -- pe lingd
c5ldrrrd, frigul. Anul se impirfi in patnr. 0 parte fu
lSsaf,X mortei * alba vielei; o parre, zflrnislirei ;i nagbatea era

30

40

135

cealalt[, gi de pe urrnd, girbovirei qi lin_

!tttr.,iur
cezeler.
Iarna qi primS.vara, vara si toamna luard astfel nas_
tere. Aceleagi nepotriviri se ivird si in sufletul omJ_
nesc. Lingd_ orice-bucurie rdsdri o
-it,ni.", Ii;td ;;;
pl5cere, o durere.
In aceasbd noud aqezare a mersului victei ltiminlesti.

t0

prime,idia, ce, pind aci, nu prinsese fiintd, uruni"fj

cind.drn Olgapla,qil.d din stinga. Omenirea, prin ai_
calutrea el In lamtlrr, se despdr{i in laberi. Taberile
intocmirl triburi. Rdzboiul sunl'din trimbili-pentru
st{pinirea unui cimp, unei vdi, unui deai, singele

10

curse.

15

20

q<

30

JD

40

Tihna marmoreand dimprejurul Iui Thalassa nu mai

fu in curind decit o neincetatd clipire de imaEini si de
sunete. Simfoniile ce i se modulau in suflet Jn frn"n.e
in_ melopee. 7,1lnic el inlelegea mai mult cd nu .;;l;
fel .cu ceilal.ti oameni. $i, de fapt, pustnicia in care
lrdia se,prefdcea"pen.l rrr e] inLr-un regal populal r-u o
lume a tllt. )-ar ltmlral nind i s_ar fi spus cd e singur.
Cugetdrile ii erau to[ atit de nenumdrite ca oqtile'lui
Xerxes in trecerea lor peste Helespont. Si*lirif", ."_
horte q.i legiuni de geniuri aripate, nu aqtepiau decit
poruncile lui ca s5-gi ia zborul gi sd instruneze cintarea
cea i.nall"i...Cu ajuiorul inchipuirei, clddea oruqu drlrl
votnla) rntIndca deasupra lor cerurile ce_i pldceau
nu erau deci-t soare inzestra,tinutirile cu
- ceruri cecare
g.ililipe
le serpuia cu ape- Iimpezi, i,irlo*
pa;rgtrle. lor aripi de fluLuri, de libeiule, gi piseri'.
"".t"
Si.
mar totdauna? se inconjura cu ce_i era mai'..r-o.'ri
era tob ce voia. Citeodatd se corona rege, si tlesfdqura
ostirile lui ca un briu de flaclri qi de singe peste Asia
si Europa. Visa Babilonii noi. Invingea qisupunea tot.
Dar, cu timpul, sim!,urile i se reaprinserd. Mincdrile
cu care se hrinea
roade ale mdiei, pe care turna
untdelemn,.sarea-pi- piperul ce le intiriia si mai mult
- soarele si aerul viu al stincei,miresmele labiatelor
si gramineelor, tot ce-l ocolea
chiar _
- singurdtatca
se intreceau si-J arunce intr-o
stale de neincctatd
infrigurare.

Polyninia si Melpomena il pirlseau. Timplele ii

zvicneau. Inima ii bdtea ca toaca de fier din clopotnile
cind rdzmeri,ta urld pe ulili. Buzele ii erau cr5pate de
cdldur[ si singerau pe albeala de sidef a dinlilor. VIzul, auzul, gustul, mirosul qi pipditul, indoindu-qi
puterea, ieqeau din matca lor. Nervii, ce i se schimbau
in coarde de vioard, stau gata s5. plesneascS. I\{ugchii
sdi in,tepeneau , gi cu greu se mai p{teau descorda. Ochii
i se acopereau cu o ceald rogie. Rdcoarea de peqtera
a sanctuarului nu-i mai era de folos. Mai mult culcat
decit pe picioare, dogoarea din el, ce se intrupa in
sinii de alabastru ai obicinuitei vedenii, ii reintocrnea

in

r5

20

30

40

oglinda marmorelor. Dar cu toate cd pe aceastd

vedenie el o simtea lingd dinsul, buzele lui nu prindeau

pe-ale ei, ci se lipeau si rdtdceau numai pe recea bro-

bonire a onixului.
Elecbricitatea de afard se imbina cu cea din el, gi
din amindou[ izbucnea cile un fu]ser ce nu se surna
insd in nimicitorul trdsnet al zvirc-olitoarelor descdrcdri. insuqi indrdzneala gestului n-aducea pentru el
dorita nimicire a nemdrg"initei pldceri: Durerea i-o
sugruma inainte ca ea s5. fie,
Evenimentul aqteptat isi urma cu toate acesle pregdbirea in misterul organismului. $i tot ce nu pricepuse odinioard
- rdzboiul Troadei pentru o femeie,
dragostea pentru Yo ;i rS.pirea Europei, nebuniile
zeilar gi ale oamenilor, crimele lor pentru a-qi lndeslula patimele - toate aceste nu i se mai pdreau acum
ciudate, ci legi qi porniri firegti. Fiziologia funcliunilor organice ce i se destdinuia il fdcea s[ simLh dumnezeirea 1or, cdci numai ele dau omului putin.ta si se
veciniceascS. in parte prin urmagii pe care dlnsul ii
zide;te si insufle,teqte cu ajutorul femeiei, sau sI lase
schin[eia de via!,d din ei s5 se stingd pe veci, nemaiddruind-o altora, ci azvirlind-o in intunerecul nimicului.
Frumuselea sfint[ a celui mai de cdpetenie act omenesc el n-o pricepea, cu toate aceste, mdrginitl de grdnildli. Cu privire la acest act, dinsul socotea cd numai
firea fiectinri are dreptul sI hotdrascS. pentru fiecare.
Cei veclri, pe care elli citise la intinrpiarc, avuseserd

140

r4t

10

]J

20

30

e<

un riisunet p_recurlpellitt,rr asupra ar_restui rrr.rpil pe a

cdrui fire modelnismui alunecase ca o apd pe uri cristal .
Dacd ar fi triit in timpul lui Socrate, ar fi tbst un Fedon
alloiL pe un Alchibiade.
. 4"r4 zi.lelor, ce se inlocuiau una pe alta, omora
ierburile si crdpa piel,rile sub voluptdtea electricelor
zg_uduiri. Insula era un uriaq pat de-nuntd in mijlocul
albilsbrimei linigtite a mdrei. Pina si in locul ce, db veaculi, nu mai Iusese lulburat de pasuri omene;ti j soarele
pdrea c[ strdbate tot mai adinc prin larga deschizituri
a intrdrei.
Cdtre un sfirgit de noapte, atunci cind zorile se ingind cu intunerecul, Thalasstr, nemaiqtiind unde s[-si
adoarmd chinul, se gindi cd gi-l va domoli in tdcerea
de mormint a neinsuflelitului altar.
Doborit de oboseal5, el pdtrunsc dar nduntru, si,
intinzindu-gi man_taua pe viejita rdcoare a pietrei, se
lusd inceL sornnuJui.
Dar cind Feb se in5l,td.deasupra orizontului, chipul
Iui se pXecd spre el, mingiindu-i-pdrui, i-l unse'cu mielqi. Visul, ce-l cuprinse in acelagi timp,
Tg
-i se ndspri.
R5.suflarea i se scurbd, mu$chii picioarelor se zgircird
qi i se lungird fdrd sd vrea, si aqa cum se intimpld celor
spr', ('are Afrodiba i9i intinde brateJe.
Iirs{ soarele, ce porni s5-qi oglindeasci discul in
peretele din lund, imbrd,tigindu-i chipul, i-l mdrgdritd
cu boabele unei uqoare sudori trandalirii, iar pe sub
pleoapele coborite, cerul de afard
a miqclrilor
- taind
celulare
ii ndvdli in ochi. $i din
fundul fundurilor
acestui cer, inchegatd din orbitoarea sLrdlucire a luminei, ndluca ce se desprindea rdpitoare de frumusete
era tr lui Eros el insugi, a dumndzeiescului neosebitor
de sexe, si care, cu o'n[vali cle zhor ce nu se poate
asemdria, se nlpustea din empireu
elin al -unui
basm
visui celuilalb elin I ca intr-o matcd pe
- in
care.$i-o
pregitise din vrerne, si ce, prin urmare, era.

a lul.

$i Thalassa, care zdrise pe zeu prdvdlildu-se, lreaptti

treaptd, din vdzduh, !i treaptd cu treapt,d, apropiindu-se {e el, simli atunci cd sufletul gi iorpul i se
duc spre el , cd nu mai sunt ale lui, cd zeul pbate sri
cu.

40

10

facI cu ele ce va voi, gi sbrigSlul ce se incerci sd scoatd

nu prinse glas, ii fu indatd indbriqit de clocotit,oareie
unde de viagd ce, inld[urind in sfirqit sbdvi]arul ce li
se impotrivise atita timp, izbucniri afar5, inecindu-i
voin!,a qi gindul, congtiinla si eul tot.
$i cu acest chip se dezlegi ce fusese legat qi se legd
ce fusese liber, iar nemilostiv sbdpin al lui Thalassa fr:
de atunci incolo Eros.
Ins5, clnd ochii tindrului se deschiserd, brandafiriul
zeu pierise, qi aripele lui qLerseserii, din cer qi de pe
suprafa.ta mdrei, aurul zilelor ce n-aveau sd mai vie...

* ",il lJ

I
I

EROS

10

15

20

25

Sub trandafiriul amurg, Thalassa se intorsese in

odaia din far. Lungit pe iat,, elipa pc carc o iriise isi
urma adincirea in suflelul lui. Llncezirea in
"oro "a il
aruncase ii ridicase nu numai cunogtinfa rirnpuiui,
pe.eul
dar. qi a locului.
lui cel ,.u.hi,'it
qi ,ru_i
mai afla. O altd entitate se altoise pL "e.rto
care fusese
I
a lui. Era acelasi, qi era altul.
".u
de
trecuf
numai
un
prag,
insti dincolo de
,Avusese
el i se deschiseser{ in.fa.td t.,,Ji dL' se.nza!,ii
a ciror
f iin!d nici n-ar fi ldmurit-o mai inaintft);iili;;;;;
cd in corpul lui Thalassa nu mai erJ fnatassajsau,
dacd mai rdmdsese ceva din el, acest ceva nu mai
trebuia sd fie linut in seami. Sufletul sdu fusese aproape
scos afard din locuin,ba pe care si_o clddise o a"te
ru
intrarea lui in viata pdminteascH, gi inlocuit de al lui
Eros, care ii luase cu imprumut corpgl spre a-si face
din el o vremelnicd imbrtcdm inte. /
Sch.imbarea trrpeascd pe care zeil o indeplinise
asuprd.-i nu i se infdliga decit prin neinsemndtatea
unei
ugoare rdni, insd abisul pe care ea il sdpase intr_insul
era nemdsurat.
l{Td, noaptea destinclea peste insul{ ca niste grele
aripi de corb. Vdzute prin pervazurile ferestrei, im"pre_
jurimile farului se frimlniau ca ndluci negre. Marea
era qi er" neagr5, iar nori furtunosi cerneau vdzduhul.

10

l5

20

30

40

O descordare qi o indurerare a tuturor mupchilor ii

depdrta insii sornnul de ochi. Fdrd voie, privirile i se
duceau.printre cutele norilor pe care ii vedea prin
geamuri, si de-a lungul cdrora, soarele, uitindu-qi
dir_ele, scdp-dra schinteiiri ca ale spinelei ;i almadinului, ca alc piropulrri si moriorrului.
Dar somnul, spre ziud, il urca spre impird!,ia lui.
*Valurile
isi incetaserE zbuciumdrile, si zoriie se'virsau
limpezi. binefdcltoare, o adiere ir"pr5rytia peste toi
un fel de fericire, era ca o proslSvire-a vielei-in ciuda
neajunsurilor sau chinurjlor pe care le cuprinde in ea.
Iar clnd soarele se ridicd, vdiduhul se umplu cu rostogoliri.de nori albi si azurii, ce aci se ficeau pas5ri qi
cordbii .cu aripile si pinzele intinse, aci rnun!,i gi vii
prdn[stioase, sau ogti de uriaqi qi siruri de cai,.cu sdrituri in dou[ picioare qi cu pete de singe pe nSri]. lo.
spumate. Dar norii de la rdsdrit, cit si cei de la apus
a junseserd de sc impreunarS, si in lropgs irrl indere a
cerului nu mai fu, in curind, decit, o trandafirie firlguiald de petale de flori de piersici.
Thalassa deschisese ochii in-mijlor.rr I acestei lrumuse!i. Par din acea zi incepu pentru el o via!5 noud. Virtejul
de flaciri igi urma incoldcirile pe care qi le azvirlea'pe
drrpS_bra(ele qi picioarele lrri- cu care jl lega cot ia
cot. De-ar fi fost ziua sau noaptea, focul cumplit nu
inceLa s5-l mistuiascS. Prisosul-de tinerete ;i de-puLere
se rev5rsa,.ca de la sine, din cupa prea plin5. Eros isi iuhea alesul, dar totdeodati i$i rdzbuna de
impotrivirea ce inLimpinase din partea acestui suflet
ce se inchisese in el ca intr-o cebate. Istovirea pe care
i-o pricinui.ii puse astfel in auz guierdri ca de crivd!.
Ame{eli il.lipseau de siguranla mersului. Din timp in
timp, ii pierea pin5 qi vdzul, iar voin!,a sd facl vreo
m iscarr, ma i obosi loare il pdrdsea .
August ;i septembrie desfdqurard cdlduri cu totul
mari. Deqi toamna se apropia, el s-ar fi putut crede in
Loiul verei. Moliciunea ce-l covirsea nu mai era de
biruit. Abureala diminelilor urma sd-l !ind inchis in
ea ca intr-un mhrgdritar trandaliriu. Nlarea si insula
gifiiau. Plantele din familia balsamirrelor cine qtie
- srrspinarr
de ce vinturi insdminlal e pe stinci
iqi

l{5
t0

10

t5

20

parfumele incilcindu-qi-le unul inLr-altul. Intdrltale

de soare, firele de iarbd iqi pregiteau rodniciile viitoare. Garofilele de cimp, romanilele si gdlbenaqii, in
cS.utarea vreunei urme de umezeal5, pe care n-o gEseau,
iqi infigeau cu neastimpdl rdddcinile prinbre crdpdturile piebrelor qi, scurse de snagd, se ofileau. De la o
floare Ia alta, qi de Iaun fir de iarbd la cel5lalt, se petrecea un schimb de impreundri nevdzute, precum este
cel de la nesfirgitul de mare la nesfirqitul de mic. Cdci
qi intre ce se vede qi intre ce nu e vdzut a fost gi va fi
aceeaqi pubernicd qi nein.teleasd legSturd ce apropie
pe floare de floare qi pe om de Dumnezeu.l4area, in
vremea aceasta, era sorbit5, strat cu strat, de soare ce,
ridicinrl-o spre el , o schimba ln aburi, qi ce, sub.tiindu-i
gi pe acegtia dincolo de marginile cunogLin.telor, le
smulgea trdsnetul ce infdsoar5 pdmintul cu qerpuiri de
foc ale cdror iu!eli abia incap in minlile de tot inalte.
Vintul se juca cu mireasma florilor, isi incdrca aripile cu be.tia din ea qi pl5m{dea - ducind-o uneori
mai sus, alteori mai jos, qi supunind-o cind frigului qi
clnd cdldurei - taina unor lumi ce nu numai cd nu
pob si fie vdzute, dar ce nici nu se pob inchipui. Iar
atit in acele lumi, precum qi ln cele care cad sub simlurile noastre nu lucra decit aceeagi imbrincire c5reia
i s-a dat numele de dragoste, sau de afinibate, qi al
cdrei scop pare sd fie desfiinlarea totului in o obqteascd

i se exalta, incloiud pentru el rlarirnea lut'rurilor gr vioiciunea colorilor'.

Vederea

'fendoanele picioarelor qi bralelor abia mai ascultau

li se dau de nervi. O lincezeald aproape
femeiascd ii inl,irzia migcdriie, brlglnjndu-i-le pe un
de porunciie ce

ritm rnolatic.

1,Q

20

asemenare.
30

Nervii ce se incordeazd sau se dezcordeazi numai

dupI intipflririle primite dinafarS, gi pe care ]e duc
apoi la creieri, iqi vedeau schimbate lnsusirile fireqti.

30

Cunoqtin.tele cu care era pus in leg{turd pe aceastd cale

se depirtau in adevdr neincetat mai mult de cele care
se
qr

40

afld la indemina celorlalli oameni. Spre a ieqi din

starea in care clzuse i-ar fi trebuit puteri pe care nu le

avea. Clipa temut,S gi doritd se a$ezase in el ca un sl,5pinitor crud.

Cufundali in adincimile de sub fnrnte, ochii lui, a

ciror sclerotic5 se ofilea, iqi sporearr sbrllucirca, incercuind-o cu cele douii qanluri vinete ce se sdpaser[ sub
ei jgheaburi prin care i se sorlrgea tinerelea qi viala.

Frumuselea corpului

;i

chipului nu-i

fusese atinsd de istovirea ce-l dobora; ea

nunai din bdrbd,tia gi sdrrdtat,ea ei.

40

i;i

pierduse

Rdtdcind fdrri scop, gi cind intr-o parte a insulei,

clnd in alla, el lisa bralele sd-i atirne in voie si se tira
mai mult decit r,rmbla. Nlintea ii era tot intr-o vreme
lips[ de ]a orice. N-ar fi;tiut nici dacd e senin, nici
daci sunt nori, nici dacd e frig, nici dac5. e cald. Era
dus dincolo de lumea pdminteascd.
Dar amintiri din scurtul lui trecut il redau vielei
zisd adevdratS. Locuirea lui in Sulina il recucerea.
Cit de frumos era, sau i se pdruse lui, acel oraq. Cdlare pe unul gi pe celdlalt !5rm al Dundrei, sub un cer
oriental, qi oglindindu-se in micile valuri albastre ale
rnarei curgeri de apd, acest oraq se rezema in dreapta
qi in stinga pe nesflrqitele bdlli ale Deltei. Frdgezimea
crestiei qi a papurei il inlSqura cu verdea ei manta, pe
cind, in fala lui, marea alerga, impundtoare, spre zdri.
$irurile de case cu doud rinduri isi culcau peste strade,
sub tindrul soare al lui aprilie, prelungirea umbrelor viorii. ClSdite dupd chipul locuin,telor din climele
calde, ele aveau terase in loc de coperiquri, qi, deasupra
lor, infloreau leandri qi rodii. Ilerestrele erau, mai
toate, apdrate de soare prin jaluzele verzi sau galbene,
dincolo de care schinteiau prin crdpdturi ochi de zori
sau ochi de soare. O! dintre atitea fete ce-i aruncaserd
de. dup[. ele trandafirii arzS.toarele zimbete, de ce,
prin vraja unei minuni, nu se ivea clipa de purpurd
care sd sLr[mute pe vreuna in insuld, pentm ca dinsul sd-i cadd in falri, lr[snit.
Dar Sulina, ca gi toate celelalte oraqe cu zine, se
invllmdqea departe, ridea qi cinta fdrd s6-l qtie, qi
el rS.minea rob al nemilostivei culmi, pisc prea inalt,
dar pe al cdrui virf, legat ca pe un rug, ardea de viu
intocmai dupd cum ardeau creqtinii din care Neron
isi flcea masalele la treptele impdrdlegtelor lui scdri.
117

10*

10

t5

20

9(

30

5i)

tx0

148

Sosirea vaporului Comisiunei, poruncit si aducd

trebuincioasele intre[,inerei pe alte trei luni, era aqteptald de el cu infricosal,a nerdbdare cu care osinditul la moarte apbeapl,f, vestea ce are sd-i hobdreascd
soarta. Se gindea sd. cear5. cdpitanului
- si aceasta
nu era prea greu sI i se invoiasc{ .- inlocuirea
pentru
o sdpt[min5. cu vreunul din oamenii de pe vas, timp
pe care 1l va petrece in Sulina. Neapdral cd, o dath
acolo, .nu s-ar fi inapoiat in insuld iu nici un pre{,,
qi cine qtie? boate se pot intimpla
fi- fosi
- r-armalteze
cu- neputinld ca yreuna din imbdtdtoarele
ale _oraqulul sd-gi opreascd ochii de jeratic asupra-i.
Flori de Orient, cum sunt de obicei femeile acestor
locuri, mai boabe sunt crini si boboci de trandafir
aproape deschipi inainte de vreme, si mai toate sunt

gata sd soarbS. intre breisprezece qi patrusprezece

- de aprigd a celor mai pustietoare
ani - flacdra cit
patimi.
lgi aducea amintJ cd, una, fatd din pdrinli
cu dare de mind, nu fusese opritd nici de virstd si
nici de imprejurdrile care o azvirliserd, prin na;tere,
pe o breaptd lumeasc[ inalb[, spre a se face nevdzut5
cu chipriobicul giiligan de pe un vas de mdrfuri ce
se,addposfise de furtund in port.
$i ,lu ce nu i s-ar li intlmplat gi lui la fel? Pentru
intiia dabd s-ar fi vdzub oare un'asemenea lucru, si
nu -qtia el, pind qi din basmele pe care Halimaua i
Ie.degirase in minte, c5. nu tocmai rar fete de impdra.t,i
i9i jertfiserd insdqi vielile de dragul unui bdiat frumos? Cib despre el, pentru fata cire l-ar fi iubit
slracS. de-ar fi lost
n-ar fi gdsit oare intr-insul
- deasupra
mijloacele sd se ridice
celorlalti oameni qi
s-o ddruiasc[ cu l,oate podoabele lumesti f{cind-o qi
cea mai fericitd dintre femei? Cdci se afld oare putere
mai mare decit a patimei, gi nu se schimbd ea, de cite
ori e arz[toare, in vijeietoarea coardd de arc de pe
care sdgeata ce pleacd se duce sd loveascd drept in
,tintd? Dar vaporul Cornisiunei, ancorind in sfirqit in
fata insulei, ii tiiia orice nddejde. Nici unul dinbre
slujitorii lui nu primi sI ia rdspunderea indeletnicirilor l'arului pe un timp cit de mic. Cdpitanul ii

10

figidui numri cd
va inainta cererea la Sulina
c5 i-o va sprijini.
Ple:are:r vasului ii spori indirjirea. Octomvrie, ce
v;nise,
vinlseT se lac.lrcase
incircase cu prtsosul
prisosul de puLere
put,ere al verei ce
urmltz[ s5. lucreze in fruoLele coapte pentru ca e]e
sii ageze, dupi ce vor cddea Ia plminl,, prin simburii
lor pregit,i!i penlru -aceasta, t,emeiurile vie!ei unor
viitoare generaliuni de
pomi.
Aqa se intimpla qi in simlurile lui. Ele, cu boate cd
aerul se inviorase, fuseserd b{tute de o prea mare
zlrurcinare pentru ca fdptura lui si nu cheme viata
prin toate fibrele gi porii.
Pustnicia pe care o cerusc cu atiba dor i se fdcuse
groaznicd.

r5

20

q<

30

35

40

Ar fi pirdsit insula inot, numli sti iasd din ea.

Drr mintea il indrepti .g_rabnic citre un alt mijloc,

gi el se mlngiid cu nddejdea unei apropiate mintiliri.

IJuntrea cu care venise acolo nu-l agtepta ea, in
adevdr, brasd pe uscat de trei luni, qi avea el nevoie
de altceva decit de plnza pe care o tdiase spre a-si
cop.eri patul qi mrsa, si pe care, din citeva impunsituri de ac, u$or o putea jnnddi la loc?
Cind insd se duseipre
iryi del,e seama ci soarele
ii scorojise lemnul, ce seldrm,
afla giurit pe locuri de mai
lnainte chia_r
pe care le astupase cum putuse
la plecarea lui--g[uri
din Sulina - ryi cd, aium, acesi lemn
ii rdminea in miini.
$.i fiindcS. in- zadar igi tob aqtepta liberarea, ea nemrisosindu-i, dinsul se opri la gindul sd-rsi facd o altd
Iuntre, cu scinduri smulse de prin oddi.
Aceastd lucrare pc carc o si incepu, si ce-l duse la
stirgibul lui octomvrie, nu-i fu insa de vreun folos:
Eros, ajutat de Eol, ii pregdti cumplita dezamdgire
-in seara
r_u i-o rdpeascd de pe tdrm tocmai
cind o
dedese gata qi sd i-o zdrobeascd de sbinci.
Thalassa trebuia dar sd-gi indeplineascd osinda, sd
rdmind robul, si totdeodatd impdratul insulei,' gi.
uitindu-se cu ochii tintd in solul ce i se deschidea in
fald, sd intindd asuprd-i urz"eala p"
era preursit
"u.L
inbocmai ca Drrmnezeu "- sd feasd
lumile' inchi-puirei.
!4$

lffirf
{nn" o datd cu timpul

care se scurgea, scdtlea qi

dorul lui de a se intoarce la vreun ![rm. El se deda
cu grozflvia qi cu frumuse.tea insulei, qi cordbiile ce
LreCeau in largul mdrei nu-l mai furau cdtre nici un
tdrm...
.
Ele treceau, ldsau dire pe luciul apei, insfl atit cordbii, cit gi dire se gtergeau, pe cind apusurile ce se
inecau tot mai mult in nori qiruitori de singe imbrin' ,.
ceau pe Thalassa in roqia epod[ a virstei de flacdri't'

EPODA RO$rE

10

t5

20

25

Noiemvrie qi decemvrie ii mdriserd dezechilibrarea nervoasd. Boala isi urma fireasca desfdsurare.
Ea avusese un inceput gi trebuia sd aibe o culme.
Sanctuarul din stincd fusese pirdsit de el, qi vintul
sin-gur se strecura induntru qi se vdieta prin col!,uri
a deznddejde.
Pe sub stinci urlau hduliri ca de lupi ce veneau
dinspre larg, iar intinderea verzuie era aratd adinc
de plugurile Austrului qi de ale lui Boreu.
Rdsturnatd, brazdd cu brazdd. marea horcdia de la
rdsdrit la miazdnoapte gi.de la miazdnoapte-la rdsdril,
gi aci o pornea s5" se adinceascd in vdi cu funduri de
iad, aci igi ridica valurile spre cer * piscuri de munli
spumate de zdpadl.
Thalassa, a{ard de vremea pe care i-o lua intrelinerea aparate.lor inmullitoare ale luminei, igi dormea
viala cu ochii deschiqi.
De sub larga vatrd cu cotlon a oddiei vechiului paznic flacdrile lemnului qi cocsului tqi unduiau afele
portocalii qi albastre de-a lungul pere,tilor, le miqcau
pe tavan qi podeald, le aprindeau gi le stingeau, qi
imprdqtiau flori rogii, flori de purpur5, flori rubinii,
ale cdror mdrimi si forme erau nespus de felurite.
Ciorchinii de verbine, mdnunchiuri de camelii singeroase, flori de rodiu aprinse ca dogoritoarele pofte
trupegti, rdsuri qi maci cu petale de foc, micsandre
t5l

tw{ [

10

r5

20

30

35

LO

avind pe elc o scliinteietoare catifeiare de aur rogil,

pilpiiau prin aer, se agdlau de pereli qi tavan, se agternearr pe jos. Afar5, zllnic mai grabnica alunecare a
soarelui spre mare, qi zilnic mai pulina lui rS.minere
pe cer, ii apleca razele piezig incd de la orele trei,
fulgerindu-le prin fereastrd. in cele mai depdrtate unghiuri ale oddiei. Geamurile, izbite de rdciala vintului, inchegau pe fa,La lor frigul qi-l cristalizau in mari
pldci de Iluorind purpurie.
Roqul de peste tot se imbina cu mistuiborul foc din
el cu roqia epodd ce, infrigurindu-I, ii inviersuna ciie
unul-unul sim!urile.
Vdzul, auzul, rnirosul, gustul qi pipiriLul se povirneau deopotrivS., si cu aceeasi repeziciune, spre degenerare
degenerare poate sd fie numitd
- dacd., tobuqi,
supraactivil,atea
ce fdcea ca organismul sdu nervos
si lndoiascd senzaliunile primite, gi s[-i dea, in aceeaqi
vreme, putin,ta sd le l,raduc5. in valori ce se depirtau de cele obicinuite.
TrepLat, ele ajunser[ chiar s[ treacd de pe tdrimul
orinduit fiecdruia pe al celorlalte. Deseori i se lntimpla acum si vadd prin auz qi pipdit, prin gust gi miros, qi foarte des iar era lnselat asupra firei adevirate
a lucrurilor. Pind si fierul, piatra gi lemnul erau,
pentru el , aci cumplit de aspre la pipdire, aci moi ca
mS.tasea qi catifeaua. La aceste ddri pe fa,td ale boalei ce urca in el se aldturard altele: lmpungeri ca de
virfuri de culit i se infigeau in creieri. Gitlejul i se
ingusta. Otihneli il zguduiau. Un nod, ce i se plimba
prin esofag, ii bdia rdsuflarea. Ameleli ii ridicau
siguranta mersului. Scara farului, incoldcitd asupra-i ca un melc) nu-l mai r5.pea din fugd lntre geamurile vesele ce apdrau lanterna de ploaie ;i vint.
Cu vij iiri in auz si cu un val de singe ce-i zvicnea
lntre timple, nu mai putea sd ajungi acolo decit
oprindu-se din trei in patru trepte. Dimpotrivd, la
coborlre, spirala groaznicd. il apuca in amelitoarea
ei rdsucire, si, inclestlndu-i miinile pe lemnul rampei, il silea si inchidd ochii spre a infringe ispita
intunerecului ce, de jos, lungea spre el brale de bezn5,
brate cu care sd-l surpe in nefiinld.

t0

Dar boaia, cu t,oate ci-i luase aproapc rieplin ir

stlpinire, nu-i mic;ora sirguinla pe care trebuia s-c
aibd intru indeplinirea datoriei. De cum scdpdta
soarele, farul i;i crdpa ochiul peste mare, infrunta
cu trimba lui de lumin[ - pe rind roqie qi verde gi inbunerecul. Dar
valurile dezldn,tuite, vintul
largul m5rei, oricit de fr[mintat sau de liniptit s-ar
fi intimplat s[ fie, nu-i mai r[pea visuri]e spre lumile pdminteqti...
Oragul in care se pomenise de mic: Smirna ; cel in

il bS.tuserd, mai de curind, lmprejurdrile vie,tei:

Sulina; locurile cele multe in care fusese purtat de
soart[ * cite o clipd in unul, cite una ln altul; lumea
cit este ea de mare; nimic din tot ce-i mi;case sim!irea qi i-o indreptase cind spre o dorinld, clnd spre
alta nu-l mai arunca in mreaja poleitd a in;eldciunilor. Mintea i se golise de oaspelii drdgdstoqi ai virstei trandafirii, intocmai dupd cum o casd, ale cdrei
ziduri s-au crdpat de cutremur, rdmine pustie de insufle!irea traiuhii ce o locuise cu pulin inainte$ntreaga
lui fdpturd era milrginitd de imprejmuirea impdrd,Liei lui Eros, gi acesb zeu era sufletul gi eul lui. Cutremurul trupesc ce, la inceput, nu se ivea decit dacd
lui Thalassa i se intimpla sd se afle cu pdr,tile mai gingage ale corpului intr-o atingere material{ oarecare,
se ndpustea acum asuprd-i, din chiar seninXPriap, c_e
e drept, era cel care se cuyenea sd.-i tra$a pdcatul,
c{ci el il bdtuse pe arzdtoarea nicovald a virstei,
unealta zguduitoarelor descS.rcdri, cu ciocanul neim'
picatelor
- Aluatul pldceri...
lui plastic nu-i fusese lnsd pdgubit de
neobicinuita dezvoltare a muqchilor, qi nici de prea
timpuria lui bdrb5lie; el igi pdstrase rara frumusele
a mbdeldriei, dar pe lntreaga intindere a pielei nu se
mai incruciqau repezile fulgere ale luminilor ce se
joacd peste strdlucitoarele megtequgiri ale bronzului smuls de curind calupului. Un fel de poleiald searbldi il infdqura cu intiunecarea unei ofiliri. Chipul
lui singur ciqtigase o caracteristicd mai puternicd.
Cercuirea ochilor i se adincise qi i se ldrgise, fi, Pe
sub pleoapele lui vinete, privirile i se aprindeau in
care

t5

20

30

35

40

153

l"

I
i
I
I

lI
mijlocul unor sclerotice inecate de purpur5 capilard.
Jgheaburile

din preajma lor igi pielungiser{-

sdpd-

turile pind in dreptul umerilor obrazului, iar cu iit

el igi ndruia mai mult fiptura trupeascd in mistuirea
pldcerei, focul de sub cotlon, cu miqcdtoarea lui perdea de hlmind qi de umbrd, il invesminta cu frumuse!,i
mai tulburS.toare. Inchipuirea lui, incordatd cit

nu se mai pubea, igi avlnta zborurile c5.tre orice indl-

t0

t5

20

25

30

35

40

cu o indrdzneald neasemdnatd.
Formele, pe care, la inceput, ea le inseilase abia
pe collurile de intunerec sau de lumind ale oddiei,
pdreau a fi ajuns in preajma hotarului, dincolo de care
amdgirea inceteazd, sau se schimbd in ceva ce, dacd
va fi tot amdgire este 1ns5. aproape deopotrivi cu cea
in mijlocul cdreia trdim. Fenomenul pe care qtiinlra,
neputlnd sd-l desluqeascd, l-a numit halucinare,
qi cdrui obqtea i-a zis vedenie, iqi inmul,tea mrejele
in care il ,tinea prins qi inainta cu iuleald cdtre desfiinlarea celor de pe urmi osebiri dintre lumea ce e
in afard de om gi ce nu porneste de la el, si dintre cea
pe care o poartd in el, ce pleacd numai de Ia dinsul,
gi pe care o preface cind vrea ;i in ce vrea. l)ar, dup5
cum nici ld,eea absolutd, din care s-au desprins toale
universurile, nu s-ar fi putut inchega in nenumdratele osebiri de fiin.te qi de lucruri dacd nu s-ar fi
azvirlit afard din concentrarea ei, tot aqa qi universul ce era gata sd ia viald din sufleteasca lui pldsmuire iqi avea insuflelirea potrivitd pe puterea dela
care primise fiin,ta qi, fiindcd idea,tiunea omeneascd
e izbitd de o nestatornicie fdrd seamd, se intimpla
cd qi universul cdtre a cdrui infdptuire Thalassa cduta
s[ ajungd s5. nu se imbrace decit in cuprinsul unei
clipe cu inf5liqarea adevdrurilor statornice.
Vaporul ce se inapoia la mijlocul lui decembrie
li aduse, o dati cu voia pe care o cerusesdpdrdseascd
pe cincisprezece zile insula, un inlocuitor.
Cu toate aceste, Thalassa, care nu s-ar mai f i despdr,tit cu nici un chip de stinca pe care il incS.tusase
Eros, spuse cdpitanului cd pe de o parte se simte intremat qi cd, pe de alta, a sfirqit prin a se obiqnui cu
singurdtatea, addugind qi credinla ce avea c5, dacd

limi

- cind
s-ar intoarce in insuld - ar suferi mai mult. Vaporul se inapoid la ldrm fdrd el.
Dar, in acea sear5, roqul amurg al zilei de iarnd
viscoli sub fereastra lui o fulsuial5 de ninsoare ce
lmbrdcd insula in cutele de argint ale unei rege$ti
hlamide cu puf alb de lehHdd. Sparli de criv5!, norii
ce fugeau rdnili ca niqte paseri ajunse sub aripi de
moartea alicelor storceau peste albeala acelei zdpezi
t0 ' qiroaie de singe. ln aerul uscat de ger !,dcdnitor
soarele se cufunda in mare, rosu.
ln odaia farului, o spdimintdtoare exaltare a ochilor aruncase insd pe Thalassa intr-o inmdrmurire hipnotic5. Ctipiri de corpuri goale, ondulSri de grumaji
{5
qi de qolduii, provociii de sinuri pietroase, obrdznicii
roqii de bnze senzuale, se imbulzeau sd-l ispiteascd,
erau peste tot gi nicdieri - se risipeau qi se reintocmeau, il inconjurau cu virteje de picioare blonde qi
oachege, cu rotunj imi de sinuri qi de brale, cu elegan,te
20
de miini slrdvdzdtoare qi cu valuri de pdr pe care se
aprindeau
lumini albastre sau flacdri aurii qi roqii.
Dar vdzul nu era singurul sim! care s5-l imbrinccasci spre culmile amdgirei: de peste tot ii soseau
*adieri incdrcate cu mirosuri de flori de salcim, de
nortocali sau de chiparoase. iar din florile bimerice
ce-l bdteau cu aripi de miresme parfumele care-l cuprindeau in spiralele lor il aruncau in be!,ia tuturor
viselor.itAuzul ipi pldsmuia pi el lumile lui. Sunete,
cind dirlci qi lungi, cind izbitoare gi vijelioase, ii
picurau in minte. Viori si flaute nevdzuLe, ce intovdrdqeau nemdrginit de duioase vocalizdri omeneqti,
ii cintau in inimd. Fiinle cu frdgezimi de flori ii
intindeau bralele, se apropiau de el, i se plecau peste
umeri ii netezeau pdrul cu degete de onix.
35
,,O ! Egti frumos, Thalassa! Thalassa, fii al nostrut
Noi te iubim, Thalassa !" rdsuna atunci de peste
tot, erau cuvinte ce-i intindeau buze qi sini, si ce, ln
urmh, il culcau ca intr-un coqciug in clipa ce-l scurgea de vlagti, pe cind peretii ce se dezbrdcau cle pur40
pura florilor isi reluatr, printre slabele'liciriri ale
focului 0e se $bingea, infdliqdrile eojite. Dar hduliar relua pentru un timp viala de ora$, la urmd

154
155

|,",eaffif

[l

rile lupilor dinspre lar_gul mdrei.rizbeau pini in poalele stincilor, qi, invdlmdqindu-i-se in auz. nu-i'mai
ldsau altd scdpare decit sI-gi doarml recdderile in
via.ta obiqnuitd a oamenilor.'
$.i zilele-ce se duceau printre roqiile sfisieri ale rdsdritului qi printre singeroasele brazde ale apusului se
duceau incet, i se pdreau aci lungi de tot, aci scurte,
dar nu conteneau sE curs5...
Gustul qi pipditul, ce, pe la sfirqitul lui februarie,
se asemdnard celorlalte sim!iri, il tirird cdtre alt
virl,ej: se_hrdnea cu piine uscatd gi neagrd, cu pegte
sdrat qi brinzd, deqira, citeodatd, qi un numdr de
smochine, iqi lndulcea gura cu halva, dar se credea
dinaintea unui ospd! sLrSlucit.
Masa de brad Ia care sta se inflorea, sub pip5itul
si vederea lui, cu argint si cu sidefuri meqtegugit inlepenite prin crestdturile gi scobiturile lemnului, si
se incdrca cu vase de pre!,, cu schinteietoare cupe.
_ Cezarul strdfulgerat in el din prdpastia vremei- se
Jungea atunci pe pat intr-o rind, gusta lenevos din

10

L5

20

bucatele ce i se aduceau de sclavi zvelti

- cingalezi
ispil,itori sau georgiani subliratici
ciugulea
dintr-o
ciorchind de strugu_ri cu- boabe galbene,
ori muqca
dinbr-o piersicd qi-, ldsindu-i si treicd, punea pe bei
q<
mai copilandrii s[-i miste deasupra frunt,ei aphrdtori
d.in moluri de trestii roqii, din pene de stru! qi dbpduni.
Pe al,tii, cu gleznele picioarelor strinse in'cercuri de
aur bfltute in rubine, ii ingenunchea in preajma lui,
silindu-i sd i se uite Jung in ochi, pentru ca sd bea gi
30
din vinu.l voluptd,tilor- perverse pe care dinqii i-l
turnau din plin din ai lor.
Nu mli era, prin urmare, nici unul
cele cinci
- din
sim!,uri ale omenegbei alcdtuiri
care
sd
nu
scoati
pe Thalassa din lumea semenilor lui trupeqti. Negresit,
35
lum:a in ale cirei grani,ti ele il mdrgineau trecea cu
iu!eli f ulg:rdtoare de la o infdliqare la alta, dar dinsa,
in oricare din infdligdrile ei - in cele mari, ca gi
in cele mici - era tot aqa de adevdratd ca qi cealaltd.
e sd cuge.ti bine, oare visul qi am[girea
p $i aPoi, dacd
1o rl)rrr
srrnl. si cle l,ot via!{? $i, dac.i sunt, cine ar pubea sd
t'
L

156

numim ad.evdr nu estc qi cl un vis din

":D
omul se deql,eaptd prin moarte?...14
Dar miini catifelate
miini aci de flori, aci de
mitase:- i se furiqau -de-a lungul gitului, ii ajungeau sinii qi, apuctndu-le sfircurile, se jucau cu ele.
Corpuri dumnezeieqti, ale cdror sexuri se topeau unul
in altul, se lipeau de el, il sileau sd li se predea, primeau sd moar5. sub buzele lui, gi oind, la rindul lor,
sbrdbiteau intr-insul, il nimiceau sub plSceri ce erau
schingiuiri si ce, totuqi, rdmineau pldceri.
Sunetele drdgdlaqe de muzici suaye care armonizau
aerul creqteau insl qi se umflau fdrd veste. ltlu mai
erau sunebe, ci scufunddri de ceruri qi de pdminturi.
Ele gifiiau, cS.lcau unele peste albele si, printr-un
neaqteptat puncb de org5, se desfiinlau dintr-o datd
in deliciosul lesin al bernolurilor deslvirsitelor istoviri.
De ce, cu borbe acesbea, iqi zicea el adesea, de ce tot
ce inbrirpeazl gi clddeqbe omul cu inchipuirea nu iese
din intunerecul nimicului declb spre a se intoarce
inbr-insul cu aceeaqi grabd cu care s-a ivit,? $i, socotindu-se mercu? se intorcea t.ot la gindul cd cc ia fapt
dir nesbabornicia minlei nevoit e sd urmeze miqcdrile acesbei nesLaLornicii. Ctici numai Dumnezeu, el,
care este \.esnic, are gindLrri oe se desfdqoarI cu unde
largi, care cuprind in ele bucdli de timp ce sunt
noiane de veacuri.
El insd este om, qi dacl ii este dal[ qi lui putinla si fie ziditor de lumi, trdinicia lor va li cea
pe care le va fi dat-o roin,ta zidil,orulrri. Aceasbd
voinld dar, ea singurd, trebuie intdritf,, si Thalassa
nu se indoia ci, daoti va s ldrri int,r-insa igi va
smulge din suflel. penl,m o vreme mai lungi cel pulin pe tovardsa ce dorea - pe Eva cea noui care si
fie qi s{ nu fic el, qi care s[ nu se mai facd nevdzut[ decit atunci cind va voi el, iar nu ca acum,
cind i se topeqte in bra'le qi sub buze ln chiar clipa
ctnd o socotegte mai cu desivirrsire a lui.
$i fiindcti pdmintul inbrase in luna lui martie,
o datd crr viala ce se reimprdqtia in tot, el simli ci o
putere pe care r]-o avusese inc5 li incordeaz[ gi tinspun-d cd ce

t0

L5

20

30

35

40

r[tegte gindul pe intrevdzuta tle luni fdpturS, ;i pe care,

pin{ alunci, zadarnlc o tot frinrintase, insprincenindu-i, prin inchipuire, fruntea, ddruindu-i ochi de
fala valurilor, pdr ca fireie toarse de soare, sini de

t0

15

copilandru, qolduri ingusbe qi picioare lungi, si amesbecind in ea, fdrd sd stie ce este androginizarea, tot
ce este mai frumos la fatd qi tot ce este mai fermecdtor
la bdiat.
Cdci pe cea care va fi suflet din sufletul lui oarc
n-o voia el minunea lntre minuni - alb5 ca luna
ca
- subliraticd ca georgianii zvel'li - pisicoasl iar
ciudatele priviri din galbenii ochi ai cingalezilor,
pe buze cu mdrgean roqu, qi cu toate cd ruptd din
lund qi din soare, sfioas{ cum sunt zorile cind iqi ascund in aurul pS.rului flacdra obrajilor?
Dar dacd aceastd eind a tuturor zinelor se va fi
intrupat intiia oari pentru el seara sau diminea,ta,
noaptea sau ziua, la ce s-ar intreba si pentru ce s-ar
spuner

20

OF

30

'JO

40

158

Ce este de cdpetenie a se gti este cd

dinsul isi

scoase

cu adevdrat aceastd coastd dintre ale lui. si cd. in

seara in are i se destdinui, patul si.u pe care'o zdrise
culcatd se fdcuse rievdzut sub plusuri viqinii qi sub
perini de catifea cusute in aur rosu.
Vie cu totul, gi goald cum e Danaea lui Tizzian cind
e ispititd de Jupiter, un bra'! ea qi-l linea sub cap,
;i, ascunzindu-qi privirile girete qi sperioase pe sub
cre.tele gene, mina cealalti intocmea atib de ceruta
foaie de vi,td de prin unele muzee...
Micii qi abia pirgui!,ii sini se migcau sub r'Ssuflare
cu mursa fragilor in sus, qi buzele ce sc deschideau pe
alba floare a zimbetului pdreau cd-si trimit, sdrutarea spre Thalassa. Fiorii vioarelor, din auzuJ lui qi
ciripirile chitarelor ce tulburau depirLdrile iqi indi.tard insd din nou ritmul si, apropiindu-se, ipi nSpustird sunetele intr-o invdlmdseal5 nebund...
Cdzut pe genunchi, Thalassa igi linea risuflarea qi
nu sc5.pa vedenia din ochi, o sorbea toatd in sirn{,urile
qi in sufletul lui si o sorbea de teamd sd nu piard.
Dar puteri tainice ce trecurd peste el il dezbrdcard
clnd de o parte a imbrdcdmirrLei, cind de alta, il

t()

eliberard de ririlenia coajei qi, diamant ieqit din gangS'

si zeu pentru care sosise neintrecuta clip5, il duserd
ca pe brale de flacdri c5"tre un cer de jar.
Iar prin'aer nu mai ciripeau chitare .qi nici fiori de
vioare'nu mai treceau. Prin aer se aprindeau fanfare
de trlmbili, se asculeau lipete t[ioase de arcuq qi se
cutremtirau cimbale.
Tnsil in odaia ce se imbrdca cu un roqu posomorit' se
Ehicea cd o insplimintdtoare besiie iqi line prada in
sL.ut", c[-gi infige botul intr-o ran5. pe care o l[r[cqlo, qi, piintre exploddrile de not-e qi leqinur.r]e de
bemoiuri,' Thalassa, care posedirrdu-9i visurile se
posedase pe el, vedea c[ nimicul pe care il stringe in
fr,rte isi n[streazd incd mu]t5 vreme substantializarea.

PRIAP

Vintul.Sudului -gon_ea pe martie. Frigul scddea qi

ve.neau-qi zile calde- Se rinduiau apoi qi altele, cind
criv5,tu.l, ce se inapoia_, se f5.cea tdios. Aqa este qi'viala

10

75

20

o<

[60

oamenilor: ei se cred scSpa.ti zimbete gi bundvilinli le aleargd intru intimpinare

in
- le seamdni
cale flori
soarele sparge norii plumburii
e
primdvari qi veselie - frumusele peste tot - iar Tiecare renaqte ! rena,5te qi n-are si mai sufere
!
$i tocmai atunci - pentru ce? nu se stie - aceqti
oamenr se repomenesc in mij]ccul necazurilor.
Cu Thalassa ieqea la fel: o datg cu dumnezeirea
luminei qi a cdldurei soarelui, el se sjmtea apucat de
un aprig dor de viati
a se amesteca lntr- qidordedea se
insa, de a se_rdpi insulei,
reface altul, nemairdminind nefericitul-urgisit care, vrind rf se
uo_triveascd cu Dumnezeu, se coborise mai jos de om.
Nestrdmutatd, ideea ce-l cucerise il muncea, sau,
"
dacd
igi pierdea- uneori din putere, ea qi-o reci;tiga
o datd cu urletul vintului ce zguduia geamurile gi cu
focul ce semiqca mai schinteietor sub-coqul cdniinulrri-. Priap nu-qi-dormea cerbicia deciL penlru a ;i-o
rndlrJl mal mult.
Zina intiielor lui visuri, care lua fiinli din inchipuirea lui mai rar ca oricind, nu mai era'insd. de cite
ori i se ardta, sovdielnicd qi nehotdrit5.
Cit despre el, ca sd-qi dovedeascd atunci cd nu se
lnseald, si cd vedenia ce-l ndluceqte a fost cu adevHrat
cuceritH asupra nimicrrlrri, o rrrm{rea pas cu pas prin

tRasr

,"

-.,i

#;l,**:

Erlbe, Iorma publicati. in Le beau Danube bleu,

Capitolul
I. 5. I avril 1905.

&
**

stlt
f.

1.

olt

irt" i

,it..

i,
iJ

",lr

x-b
*

lillj
ilr ;i

gs

@s

t)

**ry
E

i:J

;1,

.a

$""P

1.*

B":

;t

%
#

A-s

,l*4,r{yry
Garted de Jf u,
a o,,

*,

aucanEsT,
"'*"
T

itlul

"';;;;:,riq

interi

_1

( 't'H.lL,iss.

,,

capitol este Ant0iul rlin o ep1,p1.c ,.r, \.r,

_1::, dou6-spre-Qee1,
coprrnde
+i acristh" np,,p"o n,, \.#c

ff alta cle cdt eea a simlurilor. S.,.inrino lui.

ir

::t3, pe autor doui anni rle luprit e,r artft. r,u

Ilmb&, crr concepfiunea.,Dc altfel, canr
acellas tirnp
fa intrebuin{at, autorul pc,ntru'"ruoruo
li,,_1,n1.*i

fi ",, :,','rvo,,

Stabilimenlul Qraphyc .l

CU PRIVIRE

orn..eIle ernci nuvellc marl, capete

tle oper.l ue_
perrtare, coprinse in Cartea De Au.r.
Cestiunea
&cum.: Sfirrsi-va poeiul colosala lucl,Ar.,,
,,,, ;q
:tntreprrns.
rldc{ unul singur capitol a tbst silit
sel.con-sacre un spa,;iu de timp
atnt de insemnat.?
ua
nu.*
[]a.
in
Sl
casul
cii.ntl
ar putea s6 iert_
..
feasc[ ar:estcl ]ucr.iri 20_ A0.Ut]U lei.
Acd,sth .uirnri.
ar Insemn& pentru el linistea, prrtin{a dr, ft sr.
ahstrage de or.i-er: realit*1i. _ Thnlass@
in arl,,_
o6"'
r-rna din acelle operc ee, ca
:*1:
oFau,stu ,
,si timp. si mertitaNiune. si srurtii.
::tJ
(Ie ne-ec
-t1.tu1".
mlnut.

llx:rt I]:rt,r
i

or al Cri,rtii rle ou.r.

Cu.

privire la.,,Thalassa", in vol. Cartea

de

attr, Ig02,p.2gg,

FWII

--__._--..1--__

odaie, era in dreapta gi in -stinga. ei, qi'. punindu,-i

intrebS.ri, asculta i5spunsurile ce i se pdreau cd Ie
primeq te.

A ru/-n
J{
t*T*t*trf,* A .?
eL "-.* -{*- -Lr -lS* ii} E} f}ll| \l \t'. lll.ll,,1il-:jl15 l .r 1'1 \
&r-EXAt{px

l}

ffi

nesEEfl Skl

t0

r'\l'l fill. I'iilli

\ ., , r irr.,;i,rl.
,,,.
I
.\ri1ri,rt'1,,

lilrrl!il',, 1'r! ;rriir. :i11,.,. lrrrrli,'r, lirltrl r',rfiil irl.i,;1rli ll 'i ",r1,1t,'ll r,l'irr, tt'
: a rtilt,.i. r1,r,11,iir !,':llt., riiirit',;1{l l.tirl,t'rri|* i}" llr;ti,;l-.rtt. lttrrrlrr.1,i,r'' r1,':
{tll}lilir 1"1 r.!l iir' :l il,li!il;r i'h!1.!r't1illiii il ll'rilli{r11'lllii! i11,t 1 rrrr"r,J, i r' 'I't
5r11't;tirllit :fiil ;l I r. ljrr;il' rl " l'rl'-i
: uttr l,t,'tl,;itlflilltil,r
iiirll'r'llli.ilr,l',
1.. l,r,'r'lrrtti 1il;rrrfi,,'l.i;;lii.r: tir: 'q1'11i, 1r1lr,';1' rrlut-r
i,r::, l,' ',r1, r,,.
1i,, ' '1,, l,' -tr.ri ,, l, r j,l!rlir11, i:,,lrr"ttiillti''r ' lr, lrl;ii"t, I'lrrlt ill. 'litl 'rrr:lr'rr,:
:rilr itt(tr: r'i;riiri ir,'rrirtl.,',..- 1 !i/i i!lrl i '1,' i,rlirri"l ll lll g:lt rri:.'lttri t"r; "i-i
, tlijttlr.--.. l.itili.;lll{!t;r i1 li,lriilil i,,tJtl!tirtt :,,J, !1,.' !'!,'iiry, rlirr:rrl ,i,' ;rtrt 1:t1-i
i
giljil,rf ir' ',, 1,rr:,'i1.;l;t it, t t rt,.
1'll 1'\1}llil-ill i] '1i''i
ll,rt Lr,Ilr,,,,. ,lir,rt i.l'r{1 i' trtltiri sritrt'.', ili!'l;i:i
r"rll;:
rr:i'.frrl,, i, Lrllllhl! 111111,,1,r;t:;i '1a !lr'1tl'ii tl;1,,i,1. " rt,:1u''l'i1" {ff:lL'i1tl
r'r
'rr'!' r "
\:r"r"r' - "' i rl "
'|r'
t I ', ' , II,it l' ,,, u" -'i""'
'
!
It
r''
'rrl
:, 'r",'rr,r i'r'r : :!l I r""
f"'i,,
.,r'r'.l'
l"tl"l'
l"''r'L'r'J''ll'
I1lr'irirr"'
r.rl \l ,ir'l,rj,r, '
.'
' r' ll
. ir,t,,,,',,.' ir,lr, -lr,'.r trrr ,ri''l r.{'
;l '''irr
Il;tl, i.
l'r''l-""
1'rrl rr i"-r"'
\;1.,.. r,l',1,1r'1!t'rr".
'r rl t'r:'""
-i
r:'lr:'ilr':
Ir;r:L i
l;r ' r,,, ll, :r'i- '" "r
Ilrlrrri','.;'.,r.r:
rl'J ':
:'r': r'"i
,1,,-, ,, 'i, il,' ,',.l':r:r'
" '.lr'
-"1'r
rll'"i
ir"
""''l
rl '
,i."'l,rll'r,.''ri
lrj;,"lr''ii'
""r'rl'"
t ) lrr"Lr' ' r:
.' t i',i,,-,,,.,,. ,',, . 1,: ,r',t t, ,;':"1 ,-:' I r' rrr" l"r I'
rrl{
I
rt
-l
il
'i " I
lr'
i,,,,,, u'.,'i. 'l I'r: ' I
,\,'i | \, rrr \'r:,
r

15

20

25

"i;,;;,;,.,";;,'.,-,,,,
c!,t.'!,r'
, ' .. !,

,,,-i'

l"l
:r'l'l:r"r''

','

30

'

{r0

' Dar'pe dati ce dogoreala palimei isi l;recea veqteiirca pesLe feciorel nic; inLrupare, ea se [dcea nevdzulS
'ii
tX*h locul unor albe vedenii - celor din imp[rdlia
iui Priap _. care reincepeau s5. se inseileze in dungi
..

si octe de luminl pe pedecele de intunerec ale unghiui'llbr, ql in pebe de umbre pe p5rlile oddiei mai insuflebite de lumind'
Asupra vechei lui zdruncinirri se altoiarr insS altele"'
Pentru a-gi impdca bunS.oarir un fel de nevoie ce-l
silea s[-si'ducdiorpul dintr-un loc in all,ul, el deschidea uqa, si de-ar li nins, de-ar fi plouat-, ieqea afar5,
strdbitea'insula, urca ori cobora stincile, 9i nu ptia
el insu,si n ici ce vrec, n i,'i cc [ace.
Din inXl.timea farului, ale c5.ru-i sciri 1e suia adesea'
isi rdt,Scea ochii printre norii iaduhri din cer ;i printre cel colcditor deasupra apelor' dar ori Ia ce s-ar fi
iril,at, nu mai vedea decit, piin roqia perdea a posomorirei din el. Pin[ qi chipul - cind qi-l privea in ciobul de oglind5 atirnat pe unul din pere!'i - nu i se
mai ar[ta decit pe sub acelaqi roqu.
T\{ai tirziu, aite f enomene se al[turar5. pe lingd
acesta. Cu totul supdrfltor, unul mai cu seamii - nodul ce i se sbirnise de mai nainte in git si ce, acum,
nu se mai cobora decit cu greu spre a ldsa gazele sd
ias[ - il chinuia aproape de dimineai,S pina seara'
Alcoolul qi tubunul, argesindu-i fundul , gurei' nu-i
dau de asemenea riigaz, 9i deqteptau in el o sete ca a
beduinului pe nisipul deqertului.
Danlui in care il prinscse Priap, dacd ar fi putut sd
fie asemdnat cu vieunul, era numai ca cearda$ul
dan!, dr5cesc, qi spre care i se ducea qi gindul i"."il'
-tejindri-l
peste ung;reasca pust5, sau pe sub vechile
bolfi ale palatelor magnalilor...
Vizut de pe o intimpl[toare scen5.-- in Pera sau
aiurca, nu $tiu bine unde - acesl dln! -. de ^fap l'
ssl mai apropiat de migcirile -lui sufleteqti - il qt
lua de mijloc, il tlra tot mai departe de vremea in
care Lrdia. Mdrelul castel in care il purtau dezl5nl;u161

Capitolul Noaptea de argint, Literatorul, 12,

lS mai

189A.

l1 - Al. Nlacedonski

ruI|
mint,ea il prrnen a1)roilpc indati in
cr:ilal{i o;rspeIi, iar sim!,irrdu-se de poh'iva lor,
ca qi dingii ili zorntiia pinl.enii ori i,1i zdngdnea sabia.
Arnsslsc.l 1u'inLre cra.valerii de Tisza qi Bdldthon
manl,ct de catifea in umcri qi cu arcuit'ul
- rri scurlti
picpt,
aurii de ceaprazuli qi schin{eiat de nestemate,
plilcipe clin mosi-strimoqi - el lnainta mindnr ryi
se apleca in fa!a albelor zine ingirate de-a lungul
slilpilor tle marmord ai yrijitelor sili...
In anlorcic rosii peste cizme galbene, .tiganii avin[,ar,r de pc liirr{e]e lor viielia ceardaqului ce imperechca
pe inal!ii rnaqnati - barorri si confi cu ochii de
sriare qi de stele
- crr seme[ele dornnile qi cr.r ntr mai
pu['in minrlrerlc doi]rnre irr ale ciiror vinete priviri zirn.beau zamhilel e ori sc cat,ifeiau micsandrele.
ircet. ia incel'lrt,, si abia miscindu-qi direle rochiiior dc arginl,,,si de urrr, Iiecare se deda la pasuri moi,
pillea cI ilb ja este dusit rle iiicioare si cri lermecStoarea
lene ce a rrrprins-o {) va arunca in sfirqit pe pieplul
cllr-ulerului...
l)ar' lirut,elo azvirlearr in curind pe femeie in fa!,a
bdrbal,rllrii, irif,eau miqcirile qi ale unora qi a.le albora,
apropiiirr si depitrtau pe fiecare, purta pe fiecare sd-qi
dea r;nrrl ah,uia ocoale, sd salte, s[ sard, sii piscze p[minLul pe loc, si, printre sdlbdticia nivalnicS. a sunetelor, sir se repeadS. unul la altul ca qi cum ar fi voit
s[ se sfisie - sau oprindu-se deodatd - fdcea pe
fiecare s[-qi reinceep5 trdgdnirile lincezi...
Trimbili[rile instrumente]or de alam5, lipetele
vioarelor, miorlSiturile clarinetelor iqi reimpleteau
snnelele, si femeia sSltind in jurul birbatului, iar
bdrbatul in jurul ei. pcrejii sdlilor se puneau in miqcare impreund cu bollile qi lespezile pardoselei, cu
castelul cit cra de rnare, cu cimpiile ce-l inconjurau,
crr mrrit!ii ce mtirgirreiru i.rr,est,e cimprrri in zdri, crr
pustii. cu llrrgaria toat,ii. ce, dintr-o part,e in alta, nu
jr.rca rleoit, acelasi singul s i urias ceardtr,l. Dar Eros
sufla peste riirluci, chci nrr intre umbre avea el sd afle
suflet,rrl I)e care il c5.ut.a irrclrr:gat in via!ir 1t'trpeasci,
si care, tofugi, primind sir sr: dcsliinlrezefin a! hii Thalassa, a.r' f i adus pacea de vcci a obqteqtei desfiin,t[ri.

irile t'e-i ufllpleau

rind

t0

L5

20

25

30

35

40

cLr

10

O asemenea prefa,cere a lui douri iri utta, ce ar fi

reazvirlit universurile in nimicirea osebirilor din care,
o datd cu na$terea lor, s-a aprins scinteia vie!,ei, ar fi
fost qi incetarea oricdror lupte, precum gi inceputul
bunriLalei morlei celei fdr[ de invime.
$i fiindcd, cei neintrupali, zeii, qtiu qi vdd tot,
Eros nu se intirzia prea mult sd descopere !,5rmul
poleit de lund de-a lungul cdruia - cu totul departe
neste valuri - dorrnea un cuib de alb5. marmord
printre. galbenele infloriri ale unor primdvSratici
lasom

lil

20

tr
"t

:|0

3ir

10

l.

Pompeiana cl[dire cdreia atavioa dragoste de frumos a unui grec din Imbros ii detese corp pe apropiatul !dr:m al Asiei ascundea intre perelii ei de marmord
qi sub alba re!,ea a pologului unui pat din lemn de
trandafir pe Caliope, fiica lui de breisprezece ani care
ii era rnai scumpd oa orice, si care iqi zlmbea acolo?
legS"nat,d de visuri albe, nevinovl,tia.
Luna, sidefindu-qi lumina peste casd qi grddin5,
pesbe t,tirmi si mare, strdbdtea prin geamuri ;i-;i pr5.fuia argintul alb[sbriu si roz pe marrnore qi pe alabasbrul colputui. Dar, o dat[ cu raze]e lui Selene, o infdqurar5. gi fluidiz[rile ]ui Eros, care, din depdrtarea
depdrtdrrlor', o1 descoperiserS, umpiindu-i visul ctt
corpul si cu chipul lui Thalassa qi sl,rdlulgerinclu-i-le
in simluri qi iri sim!,iri.
Iar neincebind de a se face zmeu qi neincetlnd sd-i
fure bLrzele, el se insllpini cu incetul si peste gindul
p[rinl,iior copilei qi spori intr-insii dorirr[,a pe care.o
aveau cle mnll, s-o brirnibd la Odesa - ln toviirigia
unei doamne ce se inapoia in acel orag - la niqte
rrrde pe cere le aveau acolo, ciilS.torie ce i-ar li lntIri{,
siinlt,atea qi ar fi dedat-o pulin si crr viafa, cu lurnea.
Ziua plecitrei, ce sosi in sfirqit, puse: in miqcare
vasul pe care Caliope se urc[ sub un cer clc crisLal azuriu,
qi pe o mare albastrS. cum este apii unor iacuri dirr
Pirinei inchisd in cupa scobitelor stirrci.
Dar cu cit vasul se depXrta de !5rm, pe atit o ugoar{
adiere iqi fluiura tot mai puternic aripele. Cdpitanul,
care nu trdise zadarnic viala valurilor, presimlise o
163

r62

llr

;r1f

10

pLitirioioasa vijelie, iar in prevederea ei , i-si luase

m 5 sur ile.
$i nici nu se inqelase, c[ci nu trecu mult, gi marea
tres[ri adinc. Niqte nori ce ieqiserS. ca din pdmint se
a$czar5 in fa!a vasu [u j si rrrearl glnb i!i ,"uJm ile cerului. Apa, bitutd ca de mii de bice, se spumegd. Brazde
puternic rdsturnate o sdpar5. Al,ti nori, Dumnezeu
gtie de unde veni,ti, se unird cu cei dintii, qi valurile
igi incepurd lupta. Pasagerii coborirS. in saloane si
cabine.
Zbuc.iumatd de ape, corabia pdrea cd se opreqte, cI
nu mai ^este purtatd inainte nici de aburi, nici de
pinze.

Intr-o clipd, matrozii zoblonird f eresbrele.

'l

i)

20

t<

:JO

.tc

1+0

Tunetele nu se auzeau lncd, dar fulgerele isi incrucigau sabiele, departe.

Peste insul5., care zE.cea tocmai la cel5lalt ldrm al
mdrei, furLuna, fiindcd vintul venea dintr-acolo, bintuia cu o grozS.vie si mai fioroasS..
Dar Thalassa isi inchisese obloanele incd de la
incepulul ei si se culcase pe pat. Ochii lui, lintili pe
lntunerecul roqu al cdrbunilor, il cufundar{ in curind
intr-o groapI de lntunerec...
_ Vasul, in vremea aceasta, scurta depdrtdrile ce-l
despdrteau de insuld, cu toate cd abia lqi mai croia

drurnul printre valuri. Cdpitanul, care-simlise cd

vijelia il furd cu tobul din drumul Odesei, cercase cu
ajutorul pinzelor gi al cirmei cu al maginei sd
infring{ marea qi vintul.
Asmulit de Eros, Eol, nevdzut de ochi omeneqti,
s_e cocolase tocmai in virful unui catarg, qi hohotind
de bucurie prin funii impingea de acoli vasul, ca ;i
cum i-ar fi luat el comanda, cdtre zdrile preursirei lui.
Izhite de valuri, obloanele si geamurile ferestrelor
inchise zorniiau ca niste Lipsii de aram5., iar grelele
roti ale carului de foc din nori igi uruiau sus rosto-

golirile.
Dar bubuirea unei cdderi de trdsnet in apropierea
insulei aruncd pe Thalassa in picioare. Noaptea dimprejurul lu! era insd mai neagrd ca oricind, qi cdminul
in care cdrbunii se stinseserS.. zE.cea mort si nedeslusit

in mijlocul

ei.

Singura cugetare ce-i liciri atunci in minte fu c[

el a murit, iar groaza ce-l cuprinse, in loc s5-l ducd

il dete lnapoi spre pat, il rdsturnd de-a

lungul lui, qi, indeplinind ce trebuia s5. se lntimple,
ii ag5!d de col{,ul buzelor inflorirea albilor ghiocei
cu care ielele iqi ddruiesc pe cei care i-au prins in
horele lor...
Dar cerul ce se scufunda cu totul in caLran, isi cobora
peste mare urgia, qi, in^curind^, mr mai fu nici insul5.,
nici mare. nici cer... In curind nlr mai fu nimic...

spre fereastr5,

l0

EREBOS

10

t5

20

25

t0

Marea, dintr-un capXt la altul, si-n lunr si-n larg,

era un hiu in care se rdzboia amestecul anelor. Vremea cind ar fi trehuit s{ se reverse de ziui sosise, qi
nici o cit de slabd lumindnu se miqca de nici o partc.
Cerul, ori dincotro ar fi fost privit, era negru. Negre
erau qi valurile.
Dar o inl'ine !eal5 crunt[
drum
- zorile
- isisefdcu
printre nori, si,'rdspindindu-se
prin aer,
intinse ca

desf

iqurare de giutgiu. Dep5rtdrile, clptusite

20

cu

rostogolirea unei pisle de nori groryi ce-gi desirau cul.el e, d,rrr clin norr asalt cerului;"i apei, ni'uu.u gi crrm
n-an fi fost. AI,ti nori alergau impotriva acestora. Unii,
lntunecosi de toN, se coborau in fa.ta apei qi, deslugindu-;i infd!ig5rile, se aseminau unor puternice
vapoare de rdzboi ale cdror migc[ri s-ar supune unei
minli cu gindul de bund rinduiald gi de pricepere
inalt5. Aceste namile de ahuri plutitori intocmeau
ca o flobd de cordbii uriape ce o pornea s[ se aseze in
forma unui triunghi in dreptul Gurilor Dundrei.
lmpotriva acerior nori, alte namile cle neguri
corlbii de rdzboi qi ele - alergau c{tre cele din
-dreptul
Gurilor Dunlrei, ca spre o b5t,5lie. Ciocnindu-se gi ndpustindu-se unele asupra altora ca si cum
ar fi fost niqte vapoare adevdrate int[rite cu armdburi de o[,e], f iecare voia sd spargir pe celilalt sau sb.-l

25

30

35

40

inldiure din calea lui, qi f iecare se infdEura cu fulgere

trlsnete.
si
'Cordbiile
ce n[vdleau asupra celor care apdrau
intrarea l)undrei iqi prelungiid spre stinga linia de
bltaie, si intrecitrd cu mul[ aripa dreapti a du;manului ,'incercarI s[-l loveasci din spaLe. Dar aceast[
b[tdlie a vdzduhului cu vS.zduhul dete loc la o ne^aqt,eptati schimhare de front_a flol,ei prolivnice... Intrio clipd, aripa stingS, a celor ca-re crezlrserd c{ prin
ma*"rrib. indeplinit5-izbinda va fi a lor, fu despdr'
.tibd de grosui forleior, iar aceasta, in repedgu.gi
ilare inapoi, socoti cd se va pubea rezema de stincile
insulei.
NJ.vala ce lol,uqi avtr si infrunt,e fu prdpldil,oare'
Iluigerele, ctr o rni[ralic implogcatir de sutimi de turiurr? sulerau? serputau, izbucncau si zdruncinau aerul
cu clipiri cle lumin{ aproape trcintretale.
incol[cit de acea urgie, granittrl irrsulei vuia ca si
cum ar fi fost un zid lovit de vechile maqini de rdzboaie ale ogl,ilor de odinioarS. Coprinse ca de -friguri,
geamuriie galeriei de slicl[ ce da ocol farului dirdiiau tsi liriiau.
Grozdvia orbitoarei lumini a t,rdsnetelor nu era
ins[ nimic pe ling[ cea care se desprindea dintre
valuri. Ele sb luau la lupt5, se urcau unul in oirca
alLuia, so cilSreau nebun-egte, qi urletele printre care
se ncLreceau aceste zbuciumdri intreceau tot ce se poate
rp,itr.. Cele mai cumplite rdutd!,idc pe p.Smint-quierdri
cli ale qerpilor sau mrrgiri ca trle taurilor, l'dcnet'c ca
ale panlere]or gata s[ se aruncc pe prazt - se clocneau
cu lipete qi cri duiosii ca ale unor voci slisiet'oare ce
ar chema zadarnic'in ol.rtot. Dintre valuri, citeva
care se luaserd in brale se stringeau cu o aqa minie,
incit qi unele, qi altele se sfdrlmau si cddeau nimicite'
Prdpisbii clupe pripistii se sdpau. Mun!,i se in[llau
Ei se prdbuquao co zgomot. I{ohobe de rls scriqnitoare, sughiluri de plinsete - ullel,e' ce nu conteneau
de ciirri qi hiene se
qi
- miorl[iri de pisici l[trdri
indirjeau tocmai atunci cind credeai cd se domolesc,
iar unele sunete ce se asculeau si se piligXiau se smul167

10

20

o<

geau mai tdioase de pe urzeaia in clo si la ntajor a

uriaqei inciicrdri.
Dar furbuna, care o duse astfel pind tirziu dup[
miezul zilei, qi care Lirise vaporul afard din calea lui
qi-l.apropia de insul5",'nu aluneca spre o scurtd impdciuire deciL spre sear5..
Cdzut de-a curmezisul patului, Thalassa nu da
semne de viald. Cunoqtin,ta pe care si-o pierduse, ii
se. intorsese, poaLe, desi nu s_e trE.dase prln cea mai
mrci mtpcare, si starea catalepticfl care-] Iovise in
creqteLul capului cu greul ei ciocan nu-l ldsase sE se
dezmeticeascS.. Zlcea ca mort lntre obloanele inchise
qi.intre vatra moart,d si ea. intunerecul dimprejurul
lui se asem[na cu ce] care va fi in iad in ziua ci'nd "natimile omeneqti vor inceta sd-l hrdneascd cu ftacbrile
lor. Dintii ce i se inclestaserd erau singurii ce albeau
pulil.intre buzele pe jumdtate deschise. incolo, noapt,ea din odaie apdsa peste_tot deasd, cu toate cd prin
aceast[ intunecime se osebeau.une]e pdr.ti de negurd
mai nepdbrunse: ale cdminului ;i patului si al unui
cuier in care igi atirnase hainele. lnsd din adincimea. acelei nopti ce fdcuse sd-i
inceteze bdt[ile inimei ceva care nu se putea deslugi,
dar ce strdlucea ca soarele, ceva care phrea cd ridild
in el o migcare ca de aripi se ivea si incepea sd rdsuceasci o urcare qi o coborire de spiiald
cea a sufletului urzitor al vielei, si care, el'singur,- este adevrir.

in mijlocul minciunei

30

35

40

ailestecau in betSli_a cu apele. Fulgerele lor igi rotunjeau trasnetele;i izbeau in negurjle e e le slau impo_

trrva cu
goar

1,0

75

20

AJ

obqteEt i.

Afar5., o dat{ cu scS.derea zilei, h[ul se ldsa peste

ape dintr-un cer de cernealS.. De Ia marginile orizontului,.ruiaqi nori de beznd dau buzna plste negurile
ce se izbeau intre dinsele ca fulgere gi irisnete.
Mai neinfrinate ca oricind, talazurile se ndpusteau
pesle insuld, asemEnindu-se cu fioroasele nasbde ale
oceanului, persti pc care oamenii de rind il-numesc
lupi ai mdrei, si-ce, cind iqi inclegteazi fdlcile pe cibe
un lucru, nu gi le mai desfac fier de-ar fi sau piallu . pind nu-l rup qi nu pleacS. cu bucdlile lui in

dinti.
Biciuite de Eol gi impintenate de Eurus. care le
cdlirea, negurile ce de curind ieqiserd la iveald se

30

40

!i

adevdral e ghjulele. Bubuirile se !,ineau

ce-rul intreg era.o ndprasnicd culremurare de

lumini albastr5 sr

rosre.

Verde de mlnie, Neptun trecea prin fa[,a fronlului de.bltaie pc sr.oica lui frasa db ciini de mare.
-burca -tur,.cu cei trei din,ti de f ier ai ei, lovea valurile
ce_.tipau qi se infigea toatd in mitra din care s-a pld_
mldit via!a pdmin[eascii.
Dar in nevdzutul
.cenl,ru de.unde, la orn, a pornit
con,gliin!a, gi imprejurul
t.iruia s-a lesut laina'organred. penLru ca sd dea rraslere unei I'dpturi r.are, 'cu
voinla q.i.puterea. ei, sd _oi"pg o bucatd de spaliu in
cele trei lntinderi ale lui, sufletul
tuinlnA ae
- siacea
soare cu. arjpi.gi ldrd aripi
indlf,a
Jdrgea
in Tha_
lassa spirala lui. Dintr-un -moment ja aItul. lumina
cerurilor era din nou toars[ in lumini de via_ti. si"
cu loate c5, slabl gi qovbiloare, simtirea ce rblnyia
ln sistemul cerebro-spinal i se reimprdql,ia de la inimi
Ia extremitd!i.
Tulburarea de afard se strecura in intunecimea ce-l
inmorminta,.si undele sunetelor ciqtigau pentru el
un fel de valoare luminoasd ce-i pregdiea intoarce_
rea la viald.
Cu toate aceste, cind deschise ochii, se afla in alt
intunerec decit in cel din care iesea
al oddiei cu
obloanele inchise, moartd de luniind.-'in
ii trebui vreme
s[-qi aminteascd unde este, dar fdri sd s1,ie ce i se
inbimplase, .invinse sl5biciunea si, impl'eticindu_se,
merse atunci spre l'ereastrd.
9e vizu a{ar5, dupd ce inldturii obloanele, il in_
mdrmuri. Sub un cer de urgie bdtut de aripi de catran.
iazme negre
iadul tot se pocea in'fel de chij
puri, plcsne.a- {in palme,- slrea- in sus. iqi despletea
coame de.cai, s5lta cu spal,e de cdmile _ era zdi,unci_
ndtoare cireadd de elefan!i ;i tauri, mugea ca rino_
cerul si urla ca luprr.
I,in.toliurile pe^caJe vintul le grdm{dise pe cer strate
peste strate se sfiqiard insd si, printr-o ingustd spdr_
turd, miscard deasupra valirilor o ropie"flacdra de

16B

169

cutremurdtoare vedenie a unei p.irti a soa'

facld
relui -in apus cer de cum iqi aruncd risfringcrrle pe
geamurile dirrcolo de care se zvircolea un chip ca de
inger cdzut, pieri rosbogoliLti in apele ce plrurd cd se

t0

l5

20

30

40

170

irrchitl asupr{r- i rlc veci.

Gindul lui Thalassa lu apucat ins5", in acea clip{,
de o indoialfl, qi nedomirirea ce-l cuprinse era cd va
fi uibat s[ aprindd farul, iar penl,ru a se incredi-n.ta
despre adevir, sc repezi, cu LoaL{ slSbiciunea lui,
afai5 din odaie, aleigd llrd rdsuflare la picioarele
farului qi se pomeni, dirr aceeaqi fugd, pe scdri in sus,
in galeiia afarat,elor. Vintul, c_e nu-l ldsase s{ inchidd uqa de jos, ndvdlise dupd el, pi strdb{tind intre
peretii de fier qi de sticld ai galeriei, ii smucise qi
i.ruita a doua uqd din mind qi o Lrintise de mai multe
pervazuri, pin[ ii .t[rrddrise Loate geamurile.
Invirt,ejindu-se apoi imprejurul puternicei l[mpi, el
postamentul pe care era inqurupatd,
o doboii de pe
-ferestrele
galerici, 9i, fflcind-o praf de
prin
trecu
o

10

ori de

stinci, o arunc[ in mare.

Departe incd, deqi mereuiapropiirtd_u-se, vasul nu-qi
incebirrea mersul. El linea piept apelor qi vintului,
deqi primejdia era ar:ecaqi pe o laLure 9i pe alta a
lui, clt qi in fald qi inapoi.
iepitanul nu se clini;ea de pe puntea de comandd,
veghia la tot, da ordine pe-ste ordine,. El iqi .-pdstra
cuilrpltul, pindea sd vadd dincobro vin valurile mai
mari, si cu virful vaporului le tdia pe mijloc, le spinteca unele dup[ albele gi le agbernea acestuia.pentru a
le cdlca, lipdioare. Uneori, in ciuda-furtunei qi.n .q;
rentelor,'el f[cea noi qi dezn.{ddjduit,e sfor,tdri sd
ia drumul Odesei. Dar marea il tira tot in partea in
care vrea dinsa. Minioas[, ea trecea citeodatfl pin{

qi o mdtura cu o furie
peste punlea goald de pasageri
-inciieieburi,
vaporul se culca
nebunh. Trosiind din
pe o parte gi pe alta, aluneca in adincimi din care,-in
'clipa'urmft-toare, sc polnenea coco!,rrL pe crestele valuril6r. Puterea maqinilor qi dibdcia cdpiLanului, rcpeziciunea qi rivna'cu cars matrozii indeplineau poruncile il sc6pau, cu toate acestea. Indrumarea,-fireqte,
el qi-o schimba neincetat: cirmea la stinga, la dreapta,

20

qi

30

Ji)

irsi croia drurrrul dupI prirne jdiile ce-l arneninlau

- era, in toatd intinderea si indltimea lui, o minte
gi un ochi neadormit. Ucenicii de matrozi, nigte biie.tandri lncd copii, se luau la intrecere cu matrozii,
urcau in virful catargelor, stringeau o pinz5, desfdcean al1,a, sau se inhdmau cile cinci-qase la roala clrmei, ce gi a;a abia era urriitti din loc. Izbiti din fald
de usturtitoarea miziricd a viscolulu j, cei de pe
catarge, invine,ti!,i de frig qi albdstrili de lumina fulgerelor, se ar5Lau searbdzi ca niqte umbre, dar frumorsi ca niqte f iirrt,e din rrlte lurni.
Vapoml, ce o dusese cit, o dusese, se bdldbdnea
greoi; masinilc Irri, ce gifiiarr zadarnic, il pdrlseau
f 5r.{ voic puterei apei , spre a-l duce citre ptirl ile
unde le va fi mai uqor. I)ar, dintre cdldtori, niCi unul
nu se gindea la insula oe sta pititd intr-un col!'insd
al mdrei; ochii a.geri ai c{pitanului o descoperird
cu
groazd, printre piclS si neguri.
Cind Thalassa zdri vapoml de pe insuld, el crezu
c[ vede un monstruos cetaceu ce se afundd si se ridicd,
inotind la intimplare. Dar peste putin, fanalele i se
desluqir5. Luminele lor ii urmau mi;cdrile gi se aplecau
intr-o parbe gi in aJla, cu felinarele de odinioard ale
petecarilor din Paris in virlul lungilor be!e.
Matrozii qi cllilolii - loL r.e avei srrflare omeneasei
pe nav[ - se invilmdsea pe punte. Deosebirile
sociale, qi chiar cele ale virstei si sexului, pieriserd.
IntrebSrile se incrucisarr. Spaima rdtticea privirile,
smintea -gest,urile gi fircea sii cl{n!ineascd din!,ii.
Cdpitanul gi ajutoarele lui nn mai aveau putin.ta'sd
linigbeascd qi sd,tie in friu pe nimeni. Insula, ce multd
vreme abia se intrevdzuse dinl,re neguri, se mdrise
inspiliminbdbor, qi punindu-se in miscare bestie
uriasd
iesise intru intimpinarea vaporului.
Cu toabe aceste, cipitanul cercd mintuirea de pe
urrnil f)in porunca lrri, intreitc canLit,tili de ciirbuni
furd inghesuite in cuptoarele maqinilor. Ordinele ii
crarr bdrh{t,eqti, scrrrte si suierate prinbre dinli . To.t,i
priceprrrd cii mEsurile cr: se ltrau ayeau sI fie hotEri1,0tlre.

I7l

Matrozii, ca sd le tndeplineascd, nu tineau socoteala

Ei imbrinceau pe bdtrini, pe femei qi chiar
pe copii. De roata cirmei se lnhS.maser5 vreo zece
oameni dintre cei mai voinici. La o b5taie de puqc{,
insula ce era apirratS imprcjur de briul de stinci de
oare se sf5rimau valurile lqi deschidea asupra vasulrri
fdlcile qi se pregdlea sri-1 macine. Femeile, de groazS,
se atirnau de gitul bdrba{,ilor, care, brutali, le ghionteau. Copiii ce li se lineau de poalele rochilor le sc5pau din miini qi erau impin.si de migcdrile mullimei, pe
iub. binci, ca nigte saci. l{ulli din ei erau c[lca.ti in

10

rlrc loare

20

punte.
-

30

40

10

Dar nici comandantul, nici oamenii lui nu se tlan

b5tuli. ,',upta cu vintul qi cu curentul urma, qi putcrea rolilor si a cirmei 1i stlngiicea mersul citre partea
dinpotriva insulei, inviorind in cei cari ii dau aceastl
indrumare n{dejdea cd vor trece pe lingd ea fird sd
fie atinsi de dintii de rechini ai granibului qi c[ vor
l5sa stinca spre dreapta lor.
Calione. care rdm{sese adormitd in cabin5, se deql,entI tocmai atunci. Ndluca de foc fusese asuprd ei qi o
leiinase in tot timpul somnului sub arsura buzelor.
Zgomotul qi sbrigltele pe care le auzi afar5. o fdcurd
sd se infdsoare in- grabi cu un gal pe care il gdsi Ia
indemind qi sil dea fuga spre scard, pentru a ieqi pe

f)irdiitor de focul mapinelor, vaporul zbura ca o

s[Eeat{ azvirlitd de coarda arcului, si ocolind ]a o
dep[rbare ce nu trecea de ciliva stinjeni cel mai inainiat colt al stincilor, se preg{tea, trrmind neincetat
sd-qi stirigiceascd mersul sd se depdrteze de insul5.
lndtriit-. Eol isi imbucd din nenorocire trimbilele,
qi repezindu-i ln cale groaznice namile de valuri,
invinie cu ele masinile, dete inapoi vasul qi rep-us.e
in miscare stincile-ce se aruncard din nou asupra lui.
Pliciuitori de bucurie, munlii de apd il reluard ln
primire. il b[turi in coaste cu maiuri]e lor, cdutard,
bare mai de care, si-i dea mai cu grabd si putere lovitura de moarte.
Valurile care trecuri pesbe punte frrrd si mai nemilosfive: pe crilrifori qi pe mabrozi ii rlsturnatr de-a

ii dau cu capul de scinduri qi plecau, fiecare,

cu pr5.zi de bdrba,t,i, de copii;i de femei in cutele lor.
Cdpitanul isi pierduse orlce nddejde. inconjurat de
ai lui, care ii fdceau cu piepturile ca un meterez, el
se preda, incrucigindu-gi bralele.
De pe indllimea sbincei, Thaiassa vedea cu mintea
qovditoare cum vaporul intra in sfirqit intre fdlcile
de granit gi cum, trosnind sub din!,ii lor, el se ducea,
bucabd cu bucatd, pind ce, intors cu fundul in sus,
rdmd;ila lui de via![ i se scurse prin citeva repezi
qi scurt,e tresdriri.
Dar inainte ca el si se fac[ nevdzut, Thalassa, care
coborise in goan;i cdtre ![rm qi se dezbrdcase, nu stdtu
la lndoiald s5. intre in mare, sd lupte cu grozdvia ei,
iar lflsindu-se ]a urmi in voia apelor, i se intimpld
minunea c5.
- cu tobul pe neaql,eptabe - i se strecurS,
in bra.te un corp, pe care il sbrinse Ia piept fdrd s{ qtie
nici chiar dacd e morb sau viu, qi pc care il scoase
afard, ajutat de o zvircolire a apei.
$i furtuna, ce-qi indeplinise preursirea si ducd pe
Caliope cdtre limanul cel tainic gi s5-i lipeascd inima
de a lui Thalassa, iqi strinse o arip5, gi, nebdtind decit din cealalt5, iqi schimbd zborul, pornind cdtre
alte ldrmuri sd rS.scoleasci in cale-i alte ape qi sd hotdrascd albe sor,ti.
Iar dintre valurile ce se liniqtird ca prin farmec se
revdrsd peste insuld ca o impdciuire, gi inbrarea femeii
in via!a hri Thtrlassa se inLimpld astfel.
rirrdul,

de nimic.

r5

20

otr

PRONAOS

t0

{5

10

li)

InLins pe patul pe care il trd.sese in grabl lingd cdmin, corpul de alabastru - o! cit de minunat! - preursibele zor\ - o! cib de blinde! - zina fdrd simlire,
zdcea aproape goald, goal{ chiar, suh sLrlvezia zdrenluire a clmriqei in care marea o arurlcase pe pieptul
lui Thalassa.
Din bradul unei mese, pe care o spS.rsese, qi din
cele citeva soinduri, o flac[re de aur qi de safir, in
care se amesbeca port,ocaliul qi albastrul-deschis, vilvora sub collon. Ea izvorea din jarul de briliante qi
de lubine rrl bradului ce trosnea, se scdlda intr-un
trandafiriu-deschis qi imprumuta frdgezimei verdelui
unei irpe limpezi vesela ademenire.
O ltiminri tle arginb tremura pe goliciunea de zin[
a Caliopei, gi inbre corp qi flac[re se sbatornicea o

losodtd tle arrnoniz[ri. Lumina filfiietoare

20

9<

30

f5.cea

iluidice, qi ie lnl,indea spre gingdqia

;oldurilor, sprc alb[sfria albealti a gntmazilor, qi de
acolo, spre rnicile sinuri imprejurul crirora p[rea cd se

brn[,e cu degel,c
2U

oac[.
Dar din fllciri se ridicau ca nigte aripi ale cdror stoluri - porumbiei rup,bi din soare - se avintau de-a
lungul perelilor, se izbeau de bavan gi dau fuga pr.in
odaie, invirl,ejind pe pere!i ocoale dupe ocoale. In
curind, aripele de lumind prinserd ins[ de veste c[ sunt
urm[rit,c de alt,cle acesl,ea rregre ;i mai mari -ciori

25

r74

1i

,tJ

h0

qi corbi a c[ror viald slri in legiitur[ cu ohiar lurnina

cc izbucnea din vu I rri .
Dar Thalassa, care nu-qi da incd seama dacd fiptura pe care o scdpase e vie sau moartS, nu-qi aminti
mai pulin c5, pe vasele pe care cutreierase mdrile,
arrzise de ajutoarele cari trebuiesc aduse inecalilor.
Cu corpul aplecat pesl,e celilalt, el, dupe ce ii miqcase bralele in temeiul unor anumjte ritmuri
- cerciri fdcute sd readucS aerul in pldmini - igi plimba
uqor miinile pe gitul ei, le ducea pe alabasl,rul sinilor,
pc fildeqrrl picioarelor. Lumina flac[rilor ii urmi-trea
tlege[ele, iqi mdriba via,ta crr a lor, qi, din rningiioasir
precum fusese, innebunea impreund cu Thalassa, o
infdgura intr-o vijelie de fclipiri qi de rdsfrinsori
arzdtoarc...
aproapc
'T:,ir
ilacd cineva l-ar fi zdrit in mijlocul acestor miqetiri, qi dac[ l-ar fi vlzut aplecindu-qi corpul inaint'e
qi trrigindu-si-l inapoi, ar fi crezut c{ este un nebun
care nu qtie ce face, sau unul din acei mari stlpinitori ai pianului , care scoate de sub mest,esugirea degetelor, arpeeii rare, i,rcorduri qi triluri ce-qi picuri
m[rgdribarele pe urcdri si coboriri de scdri muzica]e
nesfirsite.
Mereu mai indrdznefe, degetele lui pdrdseau mugchii gltului qi ai bralelor, qi la rindul lor oprindrr-se
citva pe lingd sini, uitau sexul, coborau mai jos,
treceau, fdri chiar s[-qi dea seama despre nimic, dincolo de frageda tain[ din care liqneqte be.tia atitor
iluziuni qi ajungeau la degetele picioarelor, spre a se
inapoia c5l,re genunchi, cdtre sini qi git...
Dar miqcdrile ce i se iuteau il culcau peste corp, ii
apropiau ochii qi buzele de via,t5, de ochii qi de buzele
moarte, ii dau inf5.tiqarea sub care se aratd oamenii
atunci cind se indeletniceso olr marele bine si marele
riu al incheg;irei in vialtr organicX a unei bucd{,i de
spa!irr rlelasrrpra clreia fac si schinbeieze in aceeaosi
mflsuri cu con;Liin!,a eului, conqbiinla Universului.
$i nu o dat5, in aceast{ Iupti a lui cu moartea, i se
amestecase piinrl in al ei;si nu o datli crezuse chiar
cti-i simlise riisrrflaroa. f)ar in zadar pllnea urechea
sd-i asculte bdtdile inimei; ele nu i se dest5inuiau,
175

t0

l5

20

25

30

9tr

110

iar ciocile ryi corbii igi rrrrnau goarla, alergau rnai vjjelios ca oricind, soseau din urmi pe porumbieii de
lumin5, ii in[buseau cu aripele qi dezl[nluiau in el
cumpliLul gind cd albul corp pe care il stringea in
brale, si ce nu era o minciunir a simfurilox, ca celelal be, mrrl, sau viu? i se cuvenea lui, de drept.
I)ar alte paseri de lumind, mai sbrdluci{,e deciL t,ol
ce se poat,e inchipui, inviau in cdmin
erau nu num:.i porumbiei, ci si granguri, prigori- si rindunele,
iar toate zburau spre inil!,imi, cucereau perefii qi
tavanul, se n[prrsl;eau prin colluri sri ornoarc oiocile
qi corbii - bufnilele pe t',are Ie ciocdneau in cap cu
repezi loviluri pin[ ce le llsau golase tlc pene
- liliecii, qi rlntreaga oasle a iadului...
Crrceritorrea lumind alunqind astfel inlunericul din
odaie, il nimicea qi din suflebul lui Thalassa. Corbii
qi bufnilele se desfiinlau, qi impreunS. cu ei piereau
qi orice ispite...
Din spdrburile de brad pe care le inghesuise pe vatrd
qi ce pilpdiau cr.r zgomot, flacflrile destindeau aripi
porlocalii qi ro;ii, miscau evantalii de azur spuzite
cu arginb, ori, rdsucindu-se asuprd-le, invine.teau qi
se incum:!eau sd scortd Ia ivealS pe bitutul de Dumnezeu qearpe ce, deqirindu-qi qi ingroptndu-qi inelele,
se tira cu qirebenie pind ce,prinzind putere, se ridica
deolat[ in coadd ,si idruia din mijlocul focu]ui...
R'iscolitoarea iscodire a iadului nu sbdrui, cu toate
acesbe? mult. Stoluri dupe stoluri, grangurii qi pon.rmbieii, t,urturelele qi ciocirliile ce se desprinseserd fdrl
vesbe dinbr-o noui izbucnire a flacdrei o sberserd cu
bflbdile lor de aripi qi rostogolir[, de pe tavan qi de
prin colturi, ciorile qi ciorbii, bufnilele qi liliecii...
Dar lupLa nu se opri. Odaia se lumina qi se lntuneca
de la o clipi la alta, qi aci se invirtejau prinbr-insa
aripele iadului, aoi ale soarelui.
IJneori insi
cind nlr se mli afla pesl,e l,ol, decit
lilieci qi oorbi, -,searpele din cimin reinvia. de-a binele,
qi, tob lungindu-se, lgi azvirlea umbra spurcatelor
inele pirri pe corpul (lr1 iopai, qi pinii chiar pesl,e acele
p[r,Li ce se invccinesc cu impirdLrral,ele !inuLuri ale
oraqului Cnid, unde Venera qi-a aqezat trandafiria

si dc rrnde !,iqne;be prea vesLi l,ul nectar ce,

cu toate acesl,ea) nu imbat[ decit atunci cind c lurnat
de Cupidon.
Siliti fdrd voie s5" urm{reasc6 mirsava tirire, ochii
lui Ttr:rlassa sc desluqeau pentru intiia oarfl asupra
osebirei ce esbe intre un sex si celdlall...
O mai vijelioasd si ame{,iboare miqc:ue a flacdrilor
nimici insti din nou pe qearpe si, presdrind pe locurile
pe cirrc el iqi plimbese pingiirirea umbrei mari crini
albi si pe[ale de flori de rnigdali, zarnbile roze qi toatd
ziipada tle llori a primivorei, itnpresurii pe Thalassa
cu giuduri ce-i coborirri cerul in suflet.
tr)o a lt,mint,eri , Eros, el insuqi, nu imprtrmutasc
t,rrrpestul ves{,minl, al frumcsului Liniu ca sir ajungI
lir jrlnicir josnioic a rrnci izbinzi de asa fel. Prinosul
pe car. il voia el pe albarul s[rr de zeu era al unui suflet
care prin singura nemirginire a dragosl,ei ar primi sd
se nimiceascS. impreun[ cu corpul in sufletul si corpul
prea iLrbit,ului...
^ Scopul seinetului fiu ai cerurilor era deci nelncetab
acelaqi: urmirirea cea f[r5 pregeb a desfiinldrei ]ui
rlcnd in ana ,1i a rebrimiterei in plcea nemiqc5.rei a
nesfirgitelor serii de num:re ieqite din unibatea din
care au lua{, via![ qi din care s-au imprilll,iat la inceput tn boal,e pir!,ile.
MlrgeiLn alb, pe ale ciiror degele unghiile igi adinceau sirlefirile, picio:rrele copilei erarr dar reluate intre miinile lui de olldurd si fr[mintate cu viald...
Apleoat, 0rrm sD af la p:sbe obrazul qi iniml Caliopei,
el se siler sir i:rcit s{ scapere schinteia cea tainic{ din
jirrul oe-l mislui':r, si, desclestindu-i din!,ii, lqi lipea
buzele tle ale ei, pent,ru a-i trimite in sufleb o parte
din insugi suilcLui lui.
Prin olaie, jolurile de urnbr[ si de lumind iqi urmau
alersirile. Se inmulteau corbii si liliecii? Ne rrumirabe
gi grorznice ii n[vtiiearr in miriie qi eindrrrile intunercculrri... IJnul, mri crr seami, il l,rrlbula: cel c5. flacira din cl ar z,fruncina, poebe, prin actul viet,ei,
neilesziivorit,eie vrcoilatti porl;i ale rnor!ci.
l)ogi liprit,ir rlo orioe prejutlecri!,i, firea lni
deopobrivii in aceesbri privin!,ir cu a celor dc tol- mari
pegberd,

t0

'l)

20

25

30

:]5

1t)

1d2I
LI

176

tz

affif f'

10

15

20

si cu a celor de tot nebuni, fire ce ar fi stors pldcerea

hin o.ice durere qi binele din orice ticdlopie - se,da
insi inapoi din ia!,a tainicelor ape ln care credea
pe Caliope dusd: cici via{,a aleargd dupe via,ta ca p{minbul dupe soare.
Dar ciori si corbi, bufnile qi lilieci aproape,nu mlr
erau. Lumina, ce se fS"cuse marer tror-enea odara suD
o surpare de roze de arginl, de aur,.de roze-roze, qi
puLeri. ce se sim[eau, dai ce nu se vedeau, ili r5'sfirau
Insuflet,irea pestb invine,titul corp, il scoLeau ca din
aruncind pe Thalassa inafunclul'apeloi morlei, qi,'albastrele
stele ale ochilor
poi, apri'ndeau aebaiti

CIMPOI SI TIBICINE

Caliopei...
Iar'fdrd si priceapd taina ce-l dusese acolo, Thalassa,
care se oprise, citva Iingd u$d, 9- deschise qi se afld in
vioria linigte a nop,tei ce se spdlase de catranul ce-o
iimoll$e...
Pasuri ca de lup o tulburard cu toate acestea multd
vreme incd, gi ochi de jdratic se ardtar{ multd vreme
peste insul[, cind intr-o Parte, cind ln alta a ei..'

Caliope deschisese ochii, insd recdzu aproape indatd

intr-un somn adinc. Simlirea ce, redegteptindu-se, o
cuprinsese, fusese mai

{0

intii

a mir5.rei.

Tot ce-o inconjura - mica odaie cu pere!,ii vdruili,

patul de scinduri pe care dormise, dulapul din fa.ta ei
gi o masd de brad, cu toate c5 erau lucruri de netdg5duit, i se ardtarS. ca niqte pdreri. In zadar se freca la
ochi, crezind cX poate doarme inc5., visul in care se
simtea cufundatd. nu se risipea. Uitase pind qi de
plecarea ei de acasl qi nu-qi mai amintea nici de vapor, nici de furbnn5. Dar imprejurarea ce o zdpdci gi
mai mult fu de-a se vedea intr-o cbmagd zdren!,uiti qi
culcatd pe salteaua de paie a unui pat de scinduri.
Zgomotul mdrei, ce-i cuprinse auzul, qi inallele ierburi ce se miqcau pe dupe geamurile albdsbrri inveselite
de soare, ii reumplurd insi gindul cu groaza furtunei

prin

20

care trecuse.
Primejduirea vasului qi ducerea lui la fund nu-i ldsaseri, cu toate acestea, in minte, cea mai mici urmd.
Tot ce-gi inchipuise era cel mult cd dinsul, spre a se
addposti, izbutise sd intre in vreunul din micile porturi de pe coasta Asiei qi cd odaia in care se gdseqte
trebuia si fie a unui mic han de prin vreunul din ele.
Nedomirirea nemaidindu-i rdgaz, igi cdutd cu ochii
vestmintele si, neaflindu-le, privirea i se opri pe un
L79

wr
i

t0

15

20

30

40

180

cuier in care erau atirna,ti niqte pantaloni de dril, un

tricou marinar vdrgat cu verde qi un briu rogu'
infdqurat5 in pisla ce invelise patul, siri.jos s[ qai
facI qi-alte cerc6tdri, dar nu_mai descoperi decil, doi
mari gi grosolani pantofi gi o berel,d de matroz' Cu un
ac qi cu pulin[ a,ti - peste care dete in.cutia mesei insirila cum putu-pantalonii, resfrintindu-i pe dinduntru ca s[-i si:urteie, qi dupe ce-i imbrdcd umplu pantofii cu hlrtie, iqi bagn picioarele intr-lngii, iqi pus.e
pe piept, l-ricoul,-pe care !i-l ingustd, i;i infdgurd mijiocut c,, briul gi, asezindu-gi pe cap b.erela, se indreptd
sore u$d... Inainte insa de-ab deschide, in Lrecerea ei
o" tittsa oElinda pe care o zdri intr-un cui, o desprinse
'si se u"itd in ea.
$i cind, in locul feti,tei ce qtia cd este,
i se ardtd acolo'dr[gdlagul de bdie,tandru in care se
schimbase, o apucd un ris nebun, se strimbd la el, ii
ar[ti limba qi sfirqi prin a-i da cu tif]a...
Dar pdcdlibiul d'e s^ub geam, cu toate cd-gi scotea qi
el limba la ea, qi c5.-i da qi el cu tifla, era frumos de
pica. Schinteietoarele qi inelatele guvile de aur ce-i
J;;;;;;;ffib;;;i5, "tl"ecinao-l pL gid qi sdrutindu-i
obrajii, ii inmul,teau nurii, qi Caliope, in loc sd mai
ridd qi s5. se mai Strimbe la ei, iqi apropia obrazul de al
lui, ii trimitea bezele qi incerca s5-i ajungd buzele prin
qeamul albdstriu si rece. E de crezut chiar cd dacd ar
f"i putut l-ar Ii smuls de sub geam sd se joace ct el de-u
ba-ba oarba, ori de-a hoalea-ascunseLea, cu opi-secni-.
secna-bi qi du pngd,r-mangdr-na-cafto, pentru a sfirqi
c u t i-af to - ber lcngh er- buf.
'Ihalassa, car6 nu adbrmise decit, despre ziu5., se culde
case in pragul uqei,
-de rostogolit in roqia lui manta
purpuid romand- pe umerii scili ;i
aba - rdrneqi![
lraci ai balcanicelor-popoare. Dar obiceiul de a fi pe
picioare o dala,'u iviiea soarelui, iJ deEleptJ, de cum
ie crdpd de ziu5., Ei tot el il duse spre far, in carese urca,
gi unde iqi indepiini, ca totdaunh, zilnicele indatoriri.
' Ridicai de o ialmd, soarele pdrea cd pluteqte deasupra mdrei. Stratele de aburi brumdrii se risipeau sorcd se
bite de el. Ceva mai jos,
-o acolo unde marea pdrea
se
de
un
vioriu-inchis
dungd
impreun[ cu cerul,
prelungea, intr-o parte gi in alta.

1.0

20

25

30

40

Coborlt din far, Thalassa se gindea cum sd dea ochi

cu fXptura pe care marea i-o azvirlise in brale...
Dar cit farmec nu se dezlipi pentru el din clipa in
care, la col,tul uneia din potecile pe care le bdtdtorise,
se vdzu intimpinal, de un neinchipuit de frumos bdietandru.
C5-qi spuserd multe Ia aceastd a lor inttii intllnire
nu incape indoiald. Dar cite qi le-au spus sunt greu de
povesbib. Ce esbe fapt e cd inainte chiar ca ei sd-pi fi
vorbit, privirile li se incdrcari cu sufletele lor... Al
Caliopei, ce se arluncase mai intii in al lui Thalassa,
c5zuse in el ca porumbielul in ghearele uliului... Al lui
Thalassa, degi cu o clipd mai tirziu, se prdvdlise in al
Caliopei ca un soare ce scap5. din osie qi alunec5 in nemdrginire, impreunS. cu lumile pe care le tirdqte dupe
el. $i cind Caliope miqcd buzele s5"-i vorbeascd, graiul
i se fdcu de miere qi de vin. De miere pentru cd se asemdna cu dulcea-la florilor, qi de vin pentru cd imbdta
pe Thalassa ca un must stors din strugurii din Syracuza ori din $iraz. Cind, dimpotrivd, cel care vorbi
fu Thalassa, cuvintele pe care el le spuse pdrurd Caliopei cil sunt ale soarelui qi cd se auresc ca grinele in
vremea secerisului.
imprejurimile, ce le pierird in aceeaqi vreme din
ochi, ii fdcurd sd nu mai fie decit ei doi pe pdmlnt. Clt
despre deosebirile lumeqti in care se nSscuser5, si ce ar
fi trebuit sd-i despartd pe veci, ele se qterserS., ca gi cum
n-ar fi fost. Cu ochii gi cu graiul, ei iqi spuserd tot ce
pot sd-qi spund doi copii care cred cd fericirea este
pentru oameni.
Cind insd Thalassa fu silit s5-i povesteascb soarta
vaporului, milostenia minciunei ii polei cuvintele
spre a-i da incredin!,area ch toli cei de pe vas au fost
mlntuili qi cd dinqii trebuie sd se afle acum Ia Constantinopol, unde ii va fi dus corabia ce le venise in ajutor,
pe cind ea singurd luatd de pe punte de un val fusese
scoasd Ia t,drm de dlnsul.
Caliope ii sorbea vorbele, dar cind auzi partea din
urmd a spuselor lui, obrajii i se imbujorard, gindindu-se
cd va fi fost vbzuti de Thalassa in starea in care se degteptase pe patul de scinduri al odiiei,
181

ffi

iI
$i,

cu toate acestea,

Atr

20

40
182

ce el o intrebd dac5. n-ar

dea vreun'semnal bastimentelor din largul

mdrei, spre a se opri qi a trimite o py95 s-o ia, drdcuqorul de bdiat qi drhcoaica de feti,td ii fdcu mutre,
su itoi*b5 la el, iar pe jumdtate glumeald qi pe jumdtate supdratd, il fdcu si in,teleagd cd n-are nevoie s5.-i
cd doamna care o intovdrdqise va qti
Doarte'de Eriil,
"qi
ta ce sd tacX, cd el nu e, cum se ldudase a f i, un cobo'
ritor din neamul zeilor, ci un curat mojic, un om de
rind, cu desdvirqire rdu-crescut.
Zltete ce se scurserd de atunci se deqirar[ pentru amin doi printre florile de mdceqi ale dimine,tilor qi se pdstrar5, mult timp, primdvdratice qi vesele.
Fragedi inci -- hqa cum este totdauna verdea,ta in
aprilie gi mai - iarba, ce crescuse inaltd, incc-a.se pe
Tlalassh pind la umeri qi trec-use de capul Caliopei'
Pitite in albdstria ei umbrd, flori nenumd'rate -cutsoarc si tdmdioase. qarofile pembe, portocaliul lapte
al cucului - iqi sporeau mireimele, imprdqtiindu-le.de
la una la alta, iqi spuneau, cu ajutorul nevdzutelor
unde, cuvinte pe care oamenii nu le aud, dar ce sunt
insuqi graiul florilor.
Copiidroasele jocuri ale Caliopei, riset-ele argintii
ale ahlndoror se rdsfirard peste insul5 din zori in
amurg, pin5 ce iunie, inlocuindu-le cu lenevia din cdlclurilS l;i, ti aduse intr-o apropiere ce, cu toate cd nu
era mai mareT pdrea insd mai ingrijitoare.
Culcali in preajma farului, ei i;i povesteau m-ulte gi
de toate fere s5-$i spun5. mai nimi-c. Cind Thalassa i
se uita in ochi, credea cd strdbate in adincimile mdrei,
iar cind ochii ce se lnecau intr-ai lui erau ai Caliopei,
el clipea qi iqi apleca pleoapele, ca ;i cum privirile i
s-ar fi dus in soare.
O datd cu rdcoarea serei sau a vreunei adieri ce se
ridica dinspre mare, ei iqi reincepeau jocurile, se apucau din nou la intrecere, se ascundeau cind pe dupe o
clddire, cind prin iarbd, qi iqi strigau 9i iqi rispundeau:
,,cucutt, ,,cucutt. Dar, foarte des, qi tocmai cind Thalassa se agtepta mai pulin,ease furigafHrlzgcmol in
spatele lui, ii slrea in circ[, qi, peLrecindu-i un qiret

ti Line si

10

indati

t0

prin gurd, il plesnea peste obraz cu o biciugcd din ierburi impletite...

Ca s-o sperie, el o lua razna ou dinsa, hoihdia de ir5sunau stincile qi nu-qi inceta sdriturile cu una' cu
doud.

Dar Caliope, cate se dedulcise cu acesN fel de joc,

abia simlea cd i se domolegte cilulul, cd qi incepea
sd-l asmuti iar...
lmbrlncib cum fusese fird veste in via,ta adcvdrurilor
otrgteqti, Thalassa se afla pe oale si ajungi un om ca
ceilalli. Sub imboldul tinerefei, sdndtatea i se in'
torsese.

Si. cu toate acestea. lucrul de care el se ferea mai

4.5

*rili et" bocmai cel de a se ldsa in voia miqcdrilor ce-l

tulburau...
'Ieama ca nu cumva sd fie qi ea vreo ndlucd, pe

indati ce-ar stringe-o irl brale, il oprea

mai cu seamd. ll mai linea lns[ pe loc qi alt gind: cel
sd nu cufunde, prin pingdrirea lui, in ticdloqia noro^iului unei mtaqiihi trand"afiria vdrsare de zori n 5lfletului de nevinovdlie peste care dogoririle trupeqti nu
care s-o piardd

20

trecuserd.

30

35

40

ln Caliope se trigdneau de asemenea fel de qov-5iri:

Gindindu-se la tatdl qi la mama ei, care amindoi o
credeau moarb5, induioqabd, se hotira si le dea grabnic
de veste despre locul unde se afld, deqi tremura la singura presupunere c[ intr-o zi sau in alta va fi silitd s5
se despartd de Thalassa.
Acest bdielandru sfios qi indrdzne! i se aqezase atit
de adinc in suflet, incit nimeni nu l-ar f i putut smulge
de acolo fdrd ca ea sd. moard.
Simlindu-se pe veci a lui, nebunatica zgl-obie igi da
totuqi seama c[ pripastia ce era intre Thalassa gi ea
este cea dintre oiice fate qi orice bdiat, dar pesbe care
dragostea aruncd pod de aur dupe ce o umple cu f lori...
lntrucit o privea pe dinsa, e adevdrat cd imprejurdrile in care fusese crescut[ de pdrin!i abia ti ingdduiserd
sd ia cunoqtin,td cd bfliatul nu e fatd qi cd fata nu e
bdiat, f{rd ca 65 gtie, totuqi, ce e a fi biiat sau ce e a

fi fati.

183

ff

ii

punea feluri de intrehbrl,

risul, ii spunea cA osel'irea
diott" unul qi aiLul sLd in faplul cd bEielilor' ]r: creqtc
pdr pe buze, qi, rtneori, pe picioare qi pe hrale, iar cti

NeastimpilratS. curn era,

$i el, care iii tinea cu greu

10

15

20

25

30

JJ

40
rB4

temeilo. nu le t reqLe decjl la suLliourl .

Dar Caliope nu de da invins5: ea vrea sd qtie cd de ce
sunt bdie!iimai tari decil, fetele, ia-r petrecind.u .l P.!
dupd eit 6ra1ul, ii frdminta cu degetele miinei celuilall'
brat muschii-grurnazilor qi ai sinilor, r'e sc rizvrdlcau
si s'e intldr"au- ca pialra. ln siirqit, c0 sd dovcdeascd
iacd el i-a spus adevdrul, sau dacd numai a min{'it-o,
se apuci sd-i gidele, si inte!ea- jocrrl pinl ce risul pe
care'il fdcea si se poineascd il silea sd se tdvdleascd
prin.iarbd gi s-o roage sd-l lase' cd nu-i va mai ascunde
nlmlc.
Dar tot ce-i spunea gi de rindul acela nlr era din nou
decit un nou fleb.c, qi Caliope, spre a-l pedepsi, il lovea
cu biciuqca cea diri ierbufi irnpletritd' ii sdrea iar ln
circd, qi, vrind-nevrind, il {dcea iar cal'
Biruitoare in amindoi, cdldura despletea iarba de pe
insul[ ca o coamd ce se miqcd la cea mai micd adiere'
Cerurile aiureau qi marea gifiia.
Nemilostiv qi cutremurdtor cezar in .[umea vlsurllor'
Thalassa, insd, era, in cealall 5, un qgpil ,penlru care
femeia esle zina de rou5 ce ar Ii prdvdlilS de pe altarul
De flacdri,
ei la cea mai uqoari atingere a patimei.
se jzbea de ea, se
cind iesea din realitate, pe loc ce
tdcea de ghea!d, qi singure vestm jnl ele de bd iat il mai
apropiru"de Caliope. Dinsa, eare nici nu-i bHnuia sta.un tlnfl.t."scd, il'a-tita cu lntrebdri neincet-at mai pri{ntre altele, sd qtie dacd e ade-.:ai""*t. Stiruia,'
vdrat - precum i se povestise de o bdtrind ce linea de
casa lor - cd pruncul izbucnegte afard dinlr-o bubd
ce li se deschide fetelor la sublioard qi cd e destul ca
un bfliat sd le sdrute, pentru ca buba sd qi fie gata'
$i, mai din glum5, mai cu dinadinsul , ce voia acum
iocmai facerea zisei bube, pe care' de altminteri,
".a
gi
i-o cerea, pentru a-i dovedi, spunea dinsa, cit de
drag ii este ef qi citd mullumire n-ar sim!'i dacd pustia
asta de bubd i-ar fi fdcuti tocmai de dinsul, pentru ca

t0

L5

20

,<

30

copilul ce ar buqti de acolo sd-i semene lui ca o pichturd de ap5.

Negregit, cd risul ce-.l apuca pulea.cu greu si iie opril..
-Insd
ea nu vrea sd gLie de nimic, gi o f inea la fel,-rrna
gi bund.
Hrdnitd, ziua, de soare qi de neprecuEetatele ei afi[5ri; sporiLd, noaptea, de ispila destindlrei mutchilbr
gr a t,arner inLuncrecului, flacdra virstei ce bdiea pe
ti.ngr gu uriaqul ei talaz nu izbutea) cu toate aceste,
lnfringi poviirile.. Buzele lui, ce ar f i mincat pe ale
1d-i
Caliop,e.i cape nigbe. cire;^e pictroase Ieciorelnicii' sini,
ce ar ti losl prddali de ilori ca o grddirrd djn basme
pentlu nunta vreunui fecior de impdrat, se aflau deopotrivd sub ldcomiaa.celoraqi simliri ce,'de la inceput,
nu inceLaserd s-o inidqoare.
Hotdririle f irei nu pot sd fie insd stdvilite. Mai tari
ca orice voinld omeneascd, ele iqi urmeazd. mersul cdtre
indeplinirea lint,ei lor, jar ele lucrau si intr-unul si
inLr-altul cu o putere asemdnatd. Insdsf deosebirea de
naqtere. a Caliopei, cit, si cea de avere a pdrintrilor ei,
deosebrrr ce pdreau c{ o preursiserd sd-strd.luceascd
pe c_ele mai inalte brepte lumeqti, qi insugi faptul cd
Thalassa nu era decit un copil din popor, care a6ia gtia
sd scrie sisd citeascd, erau, Ia urma uimei, niste impre_
jurdri ce brebuiau, fdrd doar qi poate, s[ le'mdreiscd
draqostea.
Adevdr vecinic este, de alLminteri, cd tot ce nu e la
fel cautdneincetat sdviein atingere', si iar adevir este
ca prea:nye.a apropiere nu intirziazd sd aducd viitoare

l;:fu"n"r

Dr, prrn urmare, prevdzute qi sigure depdr_

Asbfel,, p9
Caliope nu luma decit un nespus
"ilg in
^indemn.de.jertfd,
in Thalassa vorbea semelia qi ciu_

40

zimea biruitorilor. Firea ei era dintre acelea car'e qi_ar

fi aflat bucuria pind si in cele mai nemdrgenite Jufe_
rinf i, dac{ ar f i;tiut cd din ele ar f i stors o"cit de micd
multym_ire pe seama fiinlei prea iubite. ln sufletul
lut lhalassa nu incdpea, dimpotrivd. deciL neinfrjnata
dorin!fl de a robi, de a face din voin,ta sa o lege gi de a
cdlca peste. orice, spre a-qi-ajunge indeptin ire"a
fina qi
a celor mal nelnsemnate placeri.
lUil

.[Iiiilea

10

15

20

.)(

30

40
r86

qi sim!irea acestui copil erau, intr-un cuvint,,

dintre cele mai ciudate.
Patima pe care obgtea o numepte dragoste nu-i zbuciumase niciodat[ inima. Se iubea prea mult pe el ,ca
s5. rnai poaL[ iubi pe allii, sau, dacd aceasta i s-ar fi
intimplat, ar fi fosl numai dacd ar fi intilnit pe o fiin!5 in care sd nu se vadl decib tot pe dinsul.
Alc[tuire cu desdvirgire deosebit5, mintea lui in]ocuia invdtrrdtura ce-i lipsea prin un fel de putere tai'
nic5., ce-l fdcea sd urce spre inaltele culmi ale qtiinlei.
Fiind ce era, el nu putea dar sd rdmind, sufleteqte,
decit strdin de Caliope. Primejdia ce-l pindea rlu era
insd mai pulirr mare. Glumele gi jocurile o tntdreau
in mdsurd cti prisosul de viald al amindoror.
Calul, pe care ea il silea citeodatd sd-l; fac5, se
schimba - cu cit trecea - intr-un fugar zvdpdiat,
intr-un fel de armdsar cu meteahnS., care se poticnea
cu ea de-a binelea qi care - cum se intimpla, cum nu

o azvirlea _- de cite ori cddea

se inLimpla
- aqa cum
le-ar fi plicut multor femei s5 cadd. $i tot pe negindite, sau poate gi pe gindite, calul cu dou[ picioare qi
cu chip qi brale de om - ca.l ori drac - iqi furiqamlinile pe sub tricoul ei, ii ardea sfircurile sinilor cu degetefe
qi o pironea fdrl rdsuflare sub jarul din el.
- Caliope
incerca s5 irildture pieptul ce-o apdsa, dar
stdpinindu-qi iute micile infiordri, in loc sri-l depdr;
t,eze, cu o mind il impingea inapoi, iar ctr cealaltd ll
triigeatobmaimult spre ea. Buzele, ins5, nu li se impreurrau. Nrr li se impreunau fiindcd Thalassa fugea ca de
foc dc ooie care cdutau pe ale lui. $i o alt[ lege se invedera: cd de cite ori alergi dupd o izbindS, de atitea
ori ea se lragc inapoi, qi c[, dacd vrei s-o doblndeqti,
trebuie sd-i aqtepfi, linigtit, sosirea.
C5ci, oricare !i-ar fi iubirea, cu clt te infigi mai
rnult intr-un suflet, singur tu eqti cel care 1l obosepti,
care il scirbegti qi care sfirqegti prin a-l dep{rta de tine.
Neajungindu-qi scopul, Caliope se hotdra, prin urmare, s[ se foloseascd de somnul in care e] se adincea, cind
i se culca in prag, cu corpul si cu obrazul pe jumdtate
cdzuLe irr albastrele bdltoace ale lunei. El lnsd nu dor-

il:l;, j.:.f,:H"f*,:*'1".,_t'ra se spl,n0 "*ff tj#ffi g:'X::t "?' *' io'e'p""cc iTr
'.

iix $ f fr :'J,1 # V'l ii:

il i:.i"li

i;;ift'##trf i:'*!' f;t

;ifrifr

10

l' | :-l!'J'l i il

i,l "lu

1l

4c:

{r,ir,

il 3,1,T,ff

s,

r,r

i :; I :

l,

i'il
l;,

|ri;:,,,

* hi ; ii

S,'f;l'

i,ffi'li{fTltiill,
"

30
s,
g.

frli iry:uil
l:t,'q'ilt
i:{f l,ltl $*.,.,"*, ?;lJ
in. ricoarea rnrrtun.rlui'jri;;
:lipd

f# J.q#Fi 1#t i ltr

r iTilL

x!.il,xi I'lq!;,:,1 l' :

: :1,, "F:'
rnai
da osIcneaJa.

mrniele, pe care le
40

*?il il

r;r

ipc

r,X,

"

u,

:i;:i

ffi il

i:il'

:
:ll
,_o zi. ":i,
si_si"mai imbracc vesi_

:,.{il [1i : +i i i i *1,$,

|,,,'

fr*r,

li r,";

:J

:, t i : :l,.T,'t

i"',xT'iolfi : i:ll,i",l,i,i:,Ii"

;: :i; tl
i ii' ; ; ;;
187

ac ope"";j
r it e . ;

l;*l*;ll

25

; I,
:::li :* ;,ii- ",,
o i ; t #f ';' f -11 ;l'; :
f r"*Xi -i, %:' ::ljt
"
v
m jroc, i,,-;_;;J';:.?l:,,'
Jif if ';i,."" eacri rr i r.
*e i 1''' r',t: *il :: i',::',: i, :'
: :'
l":U*'li'
";"T;"gr",ll'!
tou se,ir i, a;
l'Jl' i ;,,o:; Ji.Hl ; ;l
de. frumosi, unii aveau
o"hii-n*g, i;; ;;
blinzi Ei dulci .rn
Dar, or;qicu ; "u
;; ;; ;ii"iij #
galese *. au.u*,
i, i], i, ii.'c"r iopc i cti rr.
i# J[11i"a,

"

;,1

}ilIlilllr
; ;;i j,,

i;.i?,',',

l*::;l=:r:.il"#:r{
jJ'!

I'j:ii: #J

;t,i ;

:'

:"1;+:#il1i?trn aq::

if ,I:ii T,T:#!** ifix

20

fl I

s,

afla in aer
Aceeaqi sim-tire - nevoia de a se mai
sd
liber se deqte'pia citeodati gi in Caliope' o ducea

odui,i qi s6.ciocdneasci cl 9
pite..ut"e
-p-tuttI^i?-::1
iarului, in'. - neprimind nici un TllJ,li';:
l:':'"
prlnIr(
alerge
sb
insulr,
"5 sX colinde
qi
adiere
vreo
de
o
da
irt-i*preiurul ili'irot, diar'de
Thalassa
'
d'e-o-intlln i Pe
hoar
-"Neafiarea
ins5, si ginduri-q!e.rijide tot
lui o ilgrijea
"inima' Dumnezeule! iqi.'-]:::r:9
felul ii stringeau
10 atunci,poate cs rhatassa, intrind

li

10

va f i fost izbit de vreun vi ilii'.1'.1ou1\],:t1

f i venit
departe- Poate lat - cXci ce nu se poate? -ii:1
qr
se scald'e,

viltoare'
i"5"'"-*.ald,- va fi aluneca.t--insevreo
va fi culcat in
Dumnezeule!"
-,in"dtreuie!inecat mort' Rdsunetele insulei erau
75 f.triJ"i-opui
ei slrigdte' Chemindu-l
ustf ui a.

15

tulburate

puterile, qi urcindu-se din nou pe

ain toate "eincetatele
""*..n *u,-,ri"-puitt to-t, 3" inl.orcea in odaie' a]9rga
stincr,
r"rut,,l in cate bete-a {in no}'.$i,n,u se lini;.pt"

p.

20
25

"t"
\IHJH ;f*

*ru:Til;il *'ii?ii;;l$il'll:*::;

insula
mintea: Plecarea ei de acasd, vaporul gi furtuna'
se infeliqau ca niqte lucruri aqa
i
i"*qi,
.i
;iTh;I;;t;,
inmedinlau cd nici
de neadev6""t;,'iili, cu incetui, o
acasS' si c[' netot
e
C"liopt.'
nu sunt nlt.u.ti'-"e 'L,
cind se va
care'
din
vis
vreun
in
dusi
;;;tt' doarme

t<

?rI'i,'J
1i
somn oare nu se vede qr nu se
miqcari, nu se vorbeqte chiar'
ce pare a.devdr e' oare' altceva

30

l#1in i xt't1 inTi; :,1;#

ffi
u"4",
i:

ana

somn?

s0 ;;;;; ;; -. t;;;;ii";*'

35

iilkl:

qi, cu toate acest'ea, tot

a mintei.gi a simturilor?
decit o
"
astlel
"ru-.l"i.i'reie"itd'
atunci' se fdceau
iui"ttptn"
Cercetdrile';;;;;
o
duceau'lingd
zi'
tot mai aprige qi, in-[r-o asemon.eain vremea cind Thaintrarea sanciuarului, iar locmai
i;;;;, l; it d in inv iorare a valu r il oq

ccarsafrtl alrtnccosc irr

at a)

l*i:ili

;;;*:'t'
,"il,r"11i:Ji'jffi li::,,1e,:;1.,iT;;;i;;q;a.-ii"*-.r.
C'ttn picior intins qi cu altul
ce-l reluase 1; #;;i;'
cle pq.tt'I"
trl atirnindu-i i;t l;t', corpul lui aproapo gol' in
oglindiq

188

20

parle'

ili rdsfringcr'

40

rea perelilor spartana piastioitate, si cind Pheb, ce

colrorise pe cer pind in dreplul intrrirei sanctuarului,
iqi repezi inS.untru sdge,tile de aur si singeroasa purpurd a apusului, atib el, cit gi p[ginescul subsof de
olirnpian sau apolonian bemplu p{rurI cd se rup din
loc gi cii, invirbejindu-se cu o amelitoare iulea1d, se
duc sd uada dr.eoL in soare.
Caliope, care-ii atinsese pragul, si care ii cercetase
cu ochii adincimea, intrevdzu, in penumbra aurie, ceva
care nu i se mai ardta a fi o pdminteascd ldpturd, ci
ur zeu cu tolul si cu toLul cioc5nit din aur, iai al cdrui
suflet ar fi curatul aur al luminei.
Agdlindu-se, spre a nu face un pas inainte, cu amindoud miinile, de sculpLatele chenare ale dreptunghiului
inbrS.rei, qi voind chiar s5. se tragd inapoi,-ea nu izbubea decib s5. se plece gi mai mult peste abis. Ochii ei,
oricit ar fi vrul, dinsa sd-i dezlipeascd de pe Thalassa.
r5mineau lintili asupra lui, si, cu voia sau fdrd voia
ei,_inelatul pdr de aur, fluidicul aural obrajilor? purpuriile buze irrfldcdrate_cu aur rosu, aurul ce ca apele
Pacbolului ii curgea de pe umeri, cel de pe colnicele
bra,telor si pieptului, arama picioarelor, pe care ridicdl,urile muqchilor o aureau cu schinteieii, tot aurul
viu ce se.afld pe un corp de frumusele qi de putere,
precum sr cel cu care soarele il sulli i se azvirlea in
priviri, ii curgea topib in singe gi, neqtirbindu-i nevinov{!,ia, ii ducea pe prea iubitul irr suflet si in corp.
Oglinditir pe poleiul ghelei pereLilor, ispita de pe
jertfelnic, rdsfrtngindu-se pe l,avan, se lungea pe lespezi, ;ri C.aliope sirnLea cI brale neyirzute o iarr pe srrs,
r:{ o impingciitre un nou pa$, si apoi cdtre altull cI ea
face chiar acele pasuri cu adevlrat, pi cd ele o poarbd
si o apr,rpie tle sl'inx, de scr'isu din soarla ei.
$i dirrtre trimbildrile ce-i bulhurau auzul, qi ce sem5.nau cu o l,rufie deopotrivii cu a Libicinelor iomane de
odinioarS., se desprindeau roman!,ele fird cnvinte ce nu
cintd penl,r'u oameni decit o dat,d in viata lor.
Dar in momentul cind ajunse Ia doi piqi de jert,felqi numai la doi paqi de prdpastie, o ririgcar-e a lui
l!c,
Thalassa lnldturd plnd qi cel de pe urmd coit de cearsaf ce i se tinuse agdlat de mijloc, qi ea ziri, in locul ce

10

i:.

20

o Lolanire ca de besf it"

lrirra alrrrre i Iusese.cuPe.rit)
-tr
ce nu avea nrcr pr'
pas[re,;i
nici
qi
nici,sarpe
irr, o"u
ci
dovedea
p6somoritd
cioare Er ntcr anpr. Irrelarea ei
alt'l
din
era
deqi.
tiriboarelor,
;;;il"';i-ii" Jirt'n"n*ol
mult timp necuuos*"li*l"i" - tlinfr-unul ce rdmine
fusese nlcr imacar
nu
cut fe'r,elor de implrali, 9i ce
de CalioPe.
inchipuil
"'i;;"d,';t;;*
;;','.u^ ut fi fost acea nJprasi:t^1-:]:;
d[tenie - in ea care este - pentru a spune adevarur
sirtsttrul Lerrrei aI vie['ei - care slrababe prrntr
-,a";;.3';;|'"trn
i,,l ln inima celor mai crdicq[i ;i-impdr6* isi rdstoarnd
lesti r,uiai,ri, care - zmeu lnaripat
pldcerei,
junghiLl
sub^
iei"ie,
|,"':ijir..'."' r,iru'iirr.o
dg.Til"
plinseLe'
sbrigdLe
de
seuma
;i
i*r; ;; Linc
agberne sub ea orice osebrn luf i impor,.iuiri, ;i care
cele mai pldpinde fdpLuri cu
pL
mcst,i. care cuLremura
Caliope presimlea, . boLuqt'
ea
in
*ou.Le,
;i;t.;'ri "o
in ocntt
omoriLortrea muqcdLur[ qi o inchipuia cii vu' It

t':iil::ttHii;glii'de

r(

30

decib rosfogoiit

itt moarie de dihania ce' ne-

indoios, i se urcase acolo pe cind dormea'

fdcu - Ei
Cu boabe acesbea, hob[ribbarea miqcare ce o
dintr-insa'
urmS
in
moard
s[
fost
ii
ut
il;;;l;tla"
"ln., ,r[-l *o"p., se aruncd cu iu,Leala fulgerului'asu""
o apuc[ 'le mijloc,-igi-incle,std d:p-:t."^lt ^p''
p.ri t,estiei,
cu via!a ' urilenta' 9t'
;;; ;ri sn-i inl'tru;ersci o tluLd
din ioc 9i s[-i
urneascI
s-o
cerc{
putere'
cu
srnucind-o
caPirl de PereLi'
sLlivcuscJ
""'D'*
de'
;;;;9i1" "i,.rift"ie.ii zvicni f[r[ vesbeseinire
ingroqfl
*"r,.1'r* i"^gi qi iql*rm1rd inelele, fumegl 1iacclaqi timp
rptga.qeln
i;i;,;;;;-qi rlutiopn siml,iiic5,scdpd
din minti' incape
salf
tlo ii*tiio ce' clintr-un
intre
i"t.. 1""1" ce se inchid asupra-i, ce-o. or5'v[lesc
din!i
cind
pe
sinEcriile brazd'e ;j;-;;;i;i-ttt"htut"i,'
ae p'aal o singereazd' ii srieic
:i'i;;r-.ii ;;;G;;e
iroinni". o desPoaie t,oa[["'

I.'OC

...Dar - ora lui l)riap frr pesi,tl (lalioire, qi rrrr slrirrrrnat, tlc vorbe irrginalc Ei tlrl irlLe sLrigrlt,c, lSid

git,

cropore ce chemau ra- pogri-

Ele inlocuira
f',."i" i t. brXgiiari astfel in simlire"' mai
vrzu pe
Caliope
iar
;;;li;";';i. ir?mbildri,
lu

fliulu*.u

GRIJANIA DE

l0

t5

20

aerul.
Pe jertleluic se miqcI o luptil cc, arnest,eca{,i (]iI
striqdiele, se risuci intr-o incolScire de virlej , ,si carnea-l'eciorelnicii se munci en sirrgurit, sPre a face via
teacd a unui paloq.
Nu lrecu insi mull, qi Thalassa pirnr Caliopeiinspdimlnbdtor, qi ea c.{utd sd-l inldture. inf rnslndu-si dinlii
in unul din rrmerii lui. Dar ochii ei irrbilnird ochii de
flac[ri, si crezu c[ vede pe insuEi zeul luminei, pe
Helios, in care primi sX se cufunde qi sd moarX. CXrnurile ei sfiqiate !,ipau zadarnic. Un nou virtej o lud
pe limbile lui de foc gi o ridicd de la plmint. Pere!,ii,
jerbfolnicul pe care era r[sbignitd, tavanril se puserd
in mi,scare ;i, ame.tind-o gi sfir;ind-o, luindu-i vdzul
qi rdsuflarea, o imbrinciri cu capul in jos int,r-o vultoare de lntunerec roqu.
Miinile de foc ce trecearr pesLe ea o frdmint,au ca pe o
piine qi, lirnicindu-i prrbiutra oricrirei misclri, ft'iceau
loo unei nemilosbenii cti tle ril,, r,rtt i sc infigea in oIrnurile r5.nibe, ce i le scotocea cu l5comie, si ce, crointlrr-qi f5gaqul prinl,re ele, qi-1 aditrcer.
De fapt., scris esbe la carbe clr ilin dltrerc sii nasc{
pliicerea, pi cd mdrimea ei s5. fie deopoLrivti cu pingd191

t0

15

20

q(

30

.)J

40

rs2

rirea qi cruzimea sivirqitH, cib ryi cu zvircolirile nesupunerei inbimpinate.

$i tot Ia carte scris std ca umilirea gi silriicia unei
fdpturi ale cdrei impol,riviri au fosb lnldturate sd
inzeceascd bucuria izbinzei biruitorului si si desteut,e
in aceeagi m{surd pe a biruitului.
Cdci, orice s-ar zice, mul-tumirea sd simli cd mori
este tob aqa de mare ca qi cea pe care !i-o d[ viala.
$i tot asa: pldcere este sd rdzbeqti pe altul ln bdtaie, qi pl5cere este sd fii rdzbit de dinsul.
$i pentru aceasba, Caliope, oaro rnrrrea si nrr murr]a,
si care s-ar fi fdcut fiar[ ca sd-l sfiqie, nu-1 vrea, dar il
slringea in brale, igi lipea pieptul de al lui qi lSsa buzele sd-i fie supte de lipitorile pe care le sim!,ea cd-i
beau sufletul.
Ea se imbdta de durere oum l,c imbeli tle vin qi hohotea de plins fiindc[ se verlea batiocoril,d ou atita nerusinare qi cruzime. La rrrma urme; , o mai cuprindea qi
un alt necaz: cel cd nu era in putinla ei sd-qi asemuiascd sufletul asa de cu des[virsire cu al lui incit sdnu
mai intoemeascd cu preaiubitul
cu zeul si cu mize- de
rabilul - declt o aceeaqi bdtaie
inimii. De ast[
datd cine fdcea pe calul nu mai era insd Thalassa, si
zibalele in Eurii le nurta ea.
ln boiestru" sau in tiap, ctnd de voie, cind de nevoie,
cea care pleca, de astd datd, era ea. Thalassa, desi imprejurdrile nu-i inglduiseri nici s{-qi propteascd cel
pu!in picioerele in sc[ri, o stdpinea cu intregul corp
aplecab spre gitul ei, pe dupe care isi trecea un brat,
pe cind, cu soldurile qi cu bralul care iirimirsese liber,
o impingea c{tre mistuitorul pisc al volupt[lilor, de
unde, apoi, o fdcea sX-qi ia vint, si sar6. cu el in soare,
unde cddea in mijlocul unor improqc5ri de aur topiL,
ce intrau in ea qi ce se vdrsau imprejuru-i.
Grijania leturghiei de foc cu care lua cunoqbin!5 ii
era burnal,ri iube- foarbe iute-dar clipele erau veacuri,
printre care Priap incebinea miscirile lui 'Ihalassa,
i Ie oprea chitrr, spre a-l repezi qi mai ndbddiios
critre icolost,asul din frrndul alt,arului Venerei, qi pe
care, ajungindrr-l , il zguduitr cu lepene lovituri ca de
berbece cind babe baracii Ia o moari.

10

t5

20

30

JO

40

Cu obrazul jupuib gi singerat de fre';uyrlile primite,

oopilandrul c5ruia, in ucest locaq, i s-a dai slujha sd
migte cddelni!,a in fala popei qi sI rdspundil cu ,,Doamne miluieqte si aleluia" Ia boscorodelile rttgdciunilor,
strins cu ufa de vlddica, pe care il gisise cipiala, se'
scrivea de plins, tremura vargd gi nu se hotdra cu nici
un chip sd umple potiml a doua oard cu vinul tainei.
Dar-cu Preasfintul nu era de slumi t: ii trdEea ddscdliciului de-i mcrgcau tulgii; il ficea sd vnd.i sLelc vcrzi,
qi dindu-l cu capul cind de un perete, cirrd de alt,ul,
se pomenea cu el cd o rupe qi cu,,ale luia" si cu ,,f)oamne
miluieqte",;i cd le strig5, apoi, 0u glas tare, pe amindoud, pind zicea cE nu e el.
Piciul, ins5, o bdga pe minecd, fiindc[ vedea ci
slujba nu se mai sfirgeqte, igi spunea cd s-au dus boii
dracului, pi se hotdra, orice ar fi sd iasd, sd nu mai dea
semn de viald, sd fac[ pe morbul. Dar tirnuielile pe
care i le da arhiereul il scoteau din inddrdtnicie, iar,
deqi era aproape o rand in inbregimea lui, il fdceau sa
toarne qi sd primeascd neincetat cuminecdtura.'.
Caliope, din al saptelea cer de care brecuse, sc pomenea ln al optulea, qi din acesba se izbea pe nerd.su.flate
de nimicitorul prag al celui de al noutilea, in care itrtra
care oChii nu mai v{d, urechile nu mai aud qi
- gi inaproape
cu moarfe se ieag5.
limba
Pe dindunlru, templul ardea. dintr-o parl,e in alta
in fl{cdri de gheeud. Mozaicurile de pre,t, pingdribe cu
singe inchegab, il prefdceau intr-o urldtoare SfinL{
Sofie la intra,rea pdginilor in ea.
Cit linu pentru Caliope acea vecinicie, si care i-an
fost simlirile gi cugeL{rile in vremetl cit ea a dlinuit.
cine ar gti s[ spun6? Este, poate, mai aproape de adev5.r c5" pe cind o ardeau toal,e flacflrile qi o duceau
boate virte,l urile, ea n-avea riici un gind, rsi cd, trfar{
de simlirea. schingiuirei qi a pl5cerei, abia iqi da seam:-r c5. un Thalassa care ryi-a iegit din miuli o [inca
incleqtal[ inbre brale de olel, cii-i sfiqiase mai infii
imbrdc{minbea, qi c{ - drdcesc qi dumnezeiesc -ii
bitea acum in sufleb qi in corp, cu grele lovituri de
ciocan, cele ncud ceruri qi cele noud iaduri.

lS - Al. Macedonski

193

Nori negri brizdaLr aprrsui in dleptui soarelui, pe

ilirrghi!iserti inaintc ca el sii sr-rapete. Citeva stele
Iiolreau Il rn:rrginile acesl,or riori, si trimi,Lindu-gi
nehol,Sr'i l,ele nS.luci galbeiie pe peretelc din fund,
seminilri cu jal niceie flclii ce ard la capitiiul unui

Dar sourele, aprinzind pirul lui Thal;rssa, clre ii

clipil pe sini, ii puse pe cap lln coif de tur, qi

r.:are

m-r.rise o

10

tlt

imbucind pigineqLile i,ibicine ale noronianelor izbinzi,

il lipi mri slrins de ea, gi din al noutrea cer, dincolo
de care s-ar fi a:eztt, c[ e numai nimicul, o duse
printre scrisniri de din{,i si laorimi - in al zeceleiL
gi in al unsprezecelea, si nu se opri
- desfiinlindu-se
qi desfiinlind-o - deciL ln ai doudsprezccelea
si cel
de ne urm5.
De ciurlI si de minie, Eros, care vedea osebiriie dinbre suflebe plslrindu-gi pul,crea, iqi acoperea fala, ciici
din nici o parbe - fie dir lumea sufleleascd, fie din
cea planeLar[
- nu se ivea inl,oarcerea lui doud cdtre
uoa, qi numerile igi duceau inainte seriile, iar tob ce
esie iqi urm:t mi,sJl.rea, si deci viala, prin neasem,{nd"-

rile din aces| tot.

20

t(

30

.JD

40

t94

Dezbricat de gloria lui, soarele astupa cu un ochi ca

de foc inbrarel slnctulrului, rdspindind pe pereli o
sfiqietoue rnoarLe de zi, iar dintre Caliope qi Thalassa, cel care se d:;bepta mai inLii din nesim,Lire fu dinsul. Lr o d:;olird congbiinli a vielei el nu se intoarse
ins[ irllb{. Se urcrse prea sus, gi legea care voieqte
ca adinrrimea prdp:rsbiilor sd sLea in sbrlnsI qi dreapti
l:giburd cLr iir:il!imla culmilor a{,inse ii m[surase c5derea pe urcarea sdvirsiLd.

Neputirid si sbriibal,i si si rlimini in cerul nefiintei,

pirnlntul il relua in ticilogiile qi noroiul lui, cu aceeaqi
putere cu oare 'fhrlassa ndzuise cltre nimicirc.
Soarele igi scurla pe m'lrmoxe trimbi,tele, pe oare el
nu le mli imbuoa penbru a cinba biruin!i , ci jalnice
duiogii, ca ale cornuriloi de vindboare cc se inlirziazd
in depirb[rile tle un alblstru-inchis a] pSdurilor cuprinse de noapbe.
Dar din corpuriie ce nu se clintiserd spre a-qi despreura imbrd[,rgarea 1n care ::rr fi voit sd-ryi lase via!a,
tol ce erir dumqezeiesc se qt,ergea o dabi cu jarurile ce
rnureeu in oglindirea lnlrlnr:relor, iar din cele patm
col.turi ale incS.perei se detfisurau pe pere!,i niqte mari
qi intunecate draperii, ca qi cum piatra de onix ar fi
fost calafalcul p: care dlu:i fiin!,e moarle de dragosle
gi-ar dormi somrrul de veci,

r-1O$clllg.

Diir vinLui

se iLr!ise,

si gnirnldirrd nori pesLe nori ii

le spdr-

spint,ccasc crt iIioasc ini-rrucisdri de fuJgere gi

s0s0 apa? potopind-o pestc insuld.
1.0

t5

$i rurmai intru tirzirr Thalassa lud realitabea in circd

qi o duse s-o ascze dinaint,ca velrei clin odaia pe care
flaclrile tiin sulleLiil lui o lirgiserl odirrioard intr-o
n emiugini l,ir i mp iril; i e.
Iartrl,il,tr cil, mli linu rroapbea, Eros igi pllnse dr: la
pIrntnt, lr oer infriiigerea, ii trriap iqi'rinji bucuria.

rH

IJ

IES

el , pentru a dovcdi Caliopei c[ o femeie nu e scdzutd,

prin s[drile in care e pusd de fire, o schitlba, in une]e
mornent,e, in bdrbat, qi, lulnd locul femeii, o lnnebunea qi innebunea.
ln sufletele lor, insd, lumina ce cresl,ea tot mai puternicd era cii, pe ling{ osebirile bmpeqti ce-i despdr{,eau, mai se aflau intr-ingii qi altc noa$cmdnHri, ce se
impoLriveau ca unul sd se desfiin!,eze iu celdlalf . De-

IItr.AIT

{0

t0

20

ili se iubiserii a doua zi qi in zilele cc ru'rnar5 asir

cum nu s-a mai iubil,. DragosLea lor {uscse ingereasci
si p[minleasc5. Ei iqi inecaser[ suflete]e crr cc'nrri qi se
sfirgiserd prin isfoveala slnttdrilor. N-avcau nevoie
s5-gi vorbeasci pentru a-tsi ;ti cugetdrile. $i le ghiceau
din ochi, cind nir se uitau utiul la altul, qi le gtiau prin
simlire. Se iubiserl dupi felul ant,io ryi dupri cel al
zilei de azi. El se fdcuse rniel , si intiirzindu-i-se la
picioare irsi punea capul pe genuncirii ei. Fdcea zgoande
gi copildrii, gi nu mai vrea s5. miinincc ctecil dirr pllmq
ei. Vorbele lui erau garoafe rogii qi imbltau. Ale ci
aveau aripi legdndboare. Simliser.I toate plSccriie ;i
Lrriiser{ toat,e l,ainele dintr-insii. Intraserl at,iL de
mult unul in albul, prin pori, prin buze, prirr rlsufla'
re gi auz, prin ochi gi suflet,e, incit tr[surile chipului
lor-inccpuser[ si se asenlene. Cine nu i-ar fi gt,iut, qi
i-ar fi vdzut numai, ar fi crezut c5. Thalassa e rtrrfrat,e
mai mare altituri cu ull aliul rnai mic'
In cele dintii timpuli erl o inooitjurasi: cit ingrijiri
de frate, dc t',rt,i qi de mrmi. [lirrtl ieqeiru, Lrelluiau sii
fie toldeauna aminrloi, qi nici ttnul nu pierdca clin ochi
pe celdlalb. Jertfiserri peste Lot, aceleagi prirroasa aduse
acelrriaqi zeu: in sattct'uar, in odaia farului, iil virful
lui, in umbra lnaltelor ierburi ;i printre stinci - in
fa,ta lLrnei qi a soarelui - in a stelelor gi a mdrei, pe
crrre le luau ca mirtrrrii ale iubirii dill[,rrr tlin;ii ; iat'

t5

30

10

sigrrr, ei nu-si dau incd seama cd tocmai aceste osebiri

pricinuiserS. apropierea lor, cu toal,e cri, dacd ar f i deschis bine ochii asupra migcdrilor ce li se petreccarr in
suflete, ar fi sim{,it inclati cd, dc curn acesle osehiri
alunecd spre nimicire, ei se dcpirleazii unul de alLul cu
aceeagi putere ce lrrcrase la apropierea lor.
f)ragoslea din ei era dcci hrdnit.{ tocmai do riizl-roirea pe.care o duceau intre dinsele lirrntricele lor
porn rrr.
Vaporul, cu indeslularea pent.ru toamnE a paznicului farului, se ar5fd insd in largul mdrei, qi cind Calio'
pe il zIri, pentru a nu fi vdzutd de cei de pe el, se
asounse intr-o scorbore a sLincilor.
Dar dimine!,ile ;i serile se rdc-oreau, si iubirea lor nu
rnai bdtea din vechile aripi. Ingustimea oddiei, inbemni,tindu-i intrc pere.tii ei, le crlrma jocurile, iar
dragostea din valrd, in care focul pilpdia neincetat,
Ie cojea obrazurile. Neavind cu ce si se indeletniceascd, iqi vorbeau Ce iru mai sfirqeau. si pireau niqte pasdri
ce ciripesc-ciripesc pe aceeaqi crac5. Dar dupe ce iqi
povestird tot, se intimpld cd incepurd sd se uite mai
bine unul la altul, qi de cite ori nu le mai lua mintea
cintecul granguruh"ri qi al privighetoarei din ei, nu se
mai vedeau zei, nici Lrupcgte, nici sufleteqte, ci niqte
sdrmane qi nefcricit,e fiipt,uri ca multe altcle
- ca toatc
c nlar.
Cu toate aceste, obiceiul lua locul dragostei, qi neinfrinta lui lcge urma s[-i arlrnce in brale, desi plScerea
pe care qi-o smulgeau qi Ei-o da.u nu mai era de rnrrlt
cea din trecut.
Caliope -_ degi Thalassa iqi detese silin!i s-o lircredinlezc cI firea n-a fost nedre:rpbd cu ferneia deosebind-o de hdrbat prin alcdbuirea ei trupeateE : nu in-

l9t)
l:rl

10

t5

20

.)<

30

35

40

clLa s5. se giillllsci

- flr[ c:l el s[-i sbie crrgeLarea cil nu e umil in.t[ mli mrre ca cea care aqLerne pe femeie
- impiribersS. de-ar fi - sub mtrsava tmfie a bdrbebului, orinrluind ca lnsdqi pl[cerea pe care o va sim(,i
sd-i vie bob de la eI, qi s[ fie chiar m5.suratd pe a lui.
Acesb gind, qi altul , cd Thrlassa este un om de pe
cea mri de jos l,reapbd, si ci-qi rS.zbund pe ea
cind o face s5.-i aiureze in brafe si s5-i ceube-atunci
singurS.
buzele
de strS.vechile umiliri ale celor din care el isi
are obirqia, ii lnoircau ochii cu o minie vindt5.
Dar pe loc ce milocanul si mizerabilul ii arunca o
c5.ul,[bur5., C:rlicpe i se rearLrnca de gib, qi Priap iqi reazvirlea prada pe albar. \{izerabilul si mitocanul i se
ar5.bau, abunci, ial zei, qi ea voia s5. moar[ din nou prin
amindoi, cu toate ci - aproape in aceeaqi clipii - o
nl:r1bepLati rdzvr.{t,ire o i[cea s[ se apere cu unghiile
9i din(,ii.
Der, la urmf urm3i, cee orre cirdea invinsi era tot
ea. N..ln5.rab ci dinsa nn-si ierl,a nici irna dinlre acesLe
cideri, rsi cir vil!:r i se dircea ridicind pe Tiralassa la
culmcape care popoarcle igi inal!5 iclolii, sau cobrrindu-l in prlprsbia acelor nefericif,i pe cue avu!ii acestui piminb ii schimbd in besbii cu doud picioarc, ce
nu mri sunb legat,e cu omenirea decit prin chip Ei prin
corp. Simf,irea ei o Lira spre el , dar judecata o deplrta,
qi ciil[,ele urm ru in zadlr ciderilor, cici ahia iegea din
una si se rosl,osolea in alta.
ln'Thlllssa'se ind,:plinea un pioces suf ietesc ase'
mineb. Ccpillrorsa frlgezime de sirnftiri a incepubului
dragosbei lui scizuse pini ce pierise. Coboril, din lumea
visului in a reaiib6!'ei, voia s5. porunceasc5 gi attesteia,
dupe curn pliurlcise celeilall,e; d:rr singura stdpinire
a corpului Caliopei nu-i mnltrumcu.. DusmS.nia pe
care dinsa n'r-si rn ri de o;boneala s[ i-o ascundtiT spre
a-l ingela qi snrc a se lnqcla asupra sirn!,irilor ei adev[rate, 1l indirjea s[-i c.urt,e sufiei,ul printre cirnurile
rdnite.
Invrdjbili, qi crezind c[ se ur5.sc, ei lqi r{spundeau
cu vorbe in,Lepabe 1i sourLe, sau 'r,dceau, oil si clltt rtu
s-ar fi auzit. $i, cu toate aceste, nu_trecea mult, qi
se pomeneau rinul in hra,tele altuia" Dar vina pe care

Thalassa ci,.uta in
s-o ierte Caliollei era cd prindin ple a inalta lrri imp[r5!ie, fdrd
{,r-insa f tisele scos"a,iar

10

't i)

20

ca, cel pulin, ea sii-i fi tlal, in schimb, una din ncele

be[,ii aie sim!urilor in care s-ar fi intrrpal toate cutremuri[e ucmirEinir'riDer pe ea o apdsa tob a;a tle greu o altd siml'ire:
priceperea cI qi-a legat soarta de un om de rind, de
care ar fi fost nevoitir sX ro;eascH daci imprejur[rile
i-ar fi dus ne amindoi afari din insuld.
Nepotrivirile dintre ei, pe care flacXra ce-i mistuise
leqtersese un t,imp, ii se dau pe fa!,iqi stirneau pe unul
impotriva ccluilall,, spre a se uri, spre a se bal,jocori
st a se ruol...
' S-ar fi putui, zice desprc ei cd sc certau mult fiindcd
se iubeau mull.
Dinlr-un nimJc, vorbele ce li se asculeau intocmeau
niqte sdge{,i ce plecau zbirniind de pe coardele arcurilor si ce se duceau si le rdncascd inimile.
Pu!,inele cunoqtin!i pe care Thalassa le cistigase,
din auzibe Ei din citiri iniimpl5l,oare, qi pe care el i
le destdinuia, porneau rise[ele Caliopei. El socotea,
bundoard, c,{ zeii olimpici nu trebuiesc inapoia!i prea
muit in timp, qi cd Alexandru cel Mare a trdit cu 102
ani clupd Cristcs.
Calione l5cea marc haz de ndzbitiile lui. Dar el sc
inc[pd!,ina sd ]e dea drept adevdruri istorice netEgSdu i te.

30

|t0

Dintr-o glumi in alta, ajungeau la vorbe grele, si

prdpastiile suf letegti qi lumeqti ce-i despdr.teau, gi
peste care ei presbraserS. multd vrerne trandafirii
arzdboarei lor patimi, li se adinceau sub pasuri, negre.
Hotdrit, dinqii nu se mai potriveau unul cu altul.
Hotdrit, nici unul din ei nu-gi va nimici sufletul in
al celuilalt. [Iotir'it, el era pentru Caliope nu numai
un om fird carte,. dar q.i un.nemerltic bSddran, pe care
numai triurarea simlurilor i-l iigezase ca pe un zeu in
suflet, si, tot hotdrit, Caliope nu mai era pentm el
zina din basme. Frumuqic5 cel mult, dar o feti!5 ca
toate, qi chiar mai ar!,5goas[ qi lifnoasi decit cele
mai mult,e, cu porniri rele din naqtere qi mic5 la lnfd!,iDarc, ra gi 1a sullr,t.
199

l98

rEffiil

1l0

Spre a-i $o[(lea vinoviif ia ei nu-;i zicea riioiceipu{in

o{ ea es1 e o copilii, si c;'i juriecala si inima ei nu putea
s[ f ie allcle ia ri virstii alit de prr!ind.
Dar scrhirnbarca clirrtr'-iusii era fireascd: intemnitali
rle asprimea vremei intre ingugtii pereli ai oddiei, ei
t,rtjiserd prea mult unul lingl altul qi unul in altul, sc
(rilnoscllserii prea mult,, pentlu ca sd nu ajungir la o
rirspintie a vie!ei...
lfe nlti parte, Thalassa, care ar fi vrut s[ se scape
de realil,aLe, o llra (ru o pat,iml asemdnatii celei cu
caJ

tir

20

25

35

40

,|0

o o rhemlrse.

Cu boal,e aoesbe, lru e om care sd nu li incdput vreodatfl irr sLdpiinirea acesLei realitdli qi s[ nu inleleagd
cd firele de pdianjen pe care le lese imprejurul mai tuturor oamenilor, oricit de sub!,iri li s-ar pirea, nu se rup
decit o dat[ cu ale vielei 1or.
Caliope vorbea-vorbea, si, cu cit trecea, graiul i sc
schimba in uricioersa scirldiald a unei mori stricate.
'fhalassa nu apuca si zicl un cuvint, si ea spunea o
sutd. Femeile, se gindea alunci el, trebuie sd aibd un
arcuq sub limbd, arcus care, de cum scapd din opritoare, d{ drumul la a{,llea vorbe, incit nu e bdrbat sir
poatd sd le pridideascl. lntr-o zi,lie c5. scos din min!i
de neincetatele ei limbu.tii, fie cd din greEeald, el o
imbrlnci, qi Caliope fu repezitd de coliul iobei. Im
prejurarea avu insd urmdri pe care nici ea, nici el nu
le puteau b[nui, cdci, din acea clipd, ea nu mai vdzu
in Thalassa decit pe un duqman de care incepu sd se
dep[rteze atib prin suflet, cit qi prin corp. Lupba ce se
da in ea nu era, cu boate acestea, micd. Zile intregi,
flrd sd mai rdspundd la nici una din vorbele lui, ea nu
contenea s[ aqtepte ca el s5-qi mai arate cdin,ta o dat5.,
s-o mai roage iar s[-1 ierte, qi, cind aceasta se intimpla, incdpIlinarea o reaqeza in mulenia ei, qi se uita
la dinsul ca qi cum nu l-ar fi vdzut.
Incordarea dintre ei sporea astfel. Dar insiqi aceasti
incordare rdzvrdtea qi mai mult simlurile lui Thalassa. Neizbutind s-o scoatd din pos5cie qi mu!,enie prin
vorbe gi rugdminli, prin glume, el lud cu lncetul alti
cale. Sc incercd s5-i petreacd fdrd veste bratele pe
dupe glt qi s5-i fure buzele, oricare i-ar fi fost ciuda.

15

20

,(

:10

40

Ea insi se desplelea de strinscare, aiuleca afari rlin"

tr-insa ca un $arpe, sau se apdra cu infigeri de unghii si
de din!i, il trdsnea cu ochii qi cu vorbeie, ;i, clin"pisicd
ce era, se fdcea fiard...
Thalassa mergea gi el spre sdibdticie. Cu obrazul si
cu gitul virrdt de muqc5.turi si singerat de zgirieri, degi
el ieqea mereu lnvins din luptd, valul de singe ce-i ndvdlea in creieri li intuneca ochii, ridicindu-i totdeodatd gi judecaia.
Gifiitor, qi pe jumdtate nebun, nemailinind socoteald de nimic, una dintre neprevdzutele lui cercdri
ii dete, totugi, biruin!a.
Izbitd de citeva puternice lovituri in qale, ea fusese
in adevdr silitd sd-si desclesteze din{ii pe car e li inf ipsese inLr-unul din umerii lui goi, si, liohoLitoare dle
plin-s, se surpase sub umilin!,a silnicului spasm al sexualei truf ii.
Ziua miniei sosise, prin urmare, si pentru ei, dupe
cum sosegte pentru to!i.
Aprilie qi mai, cu tinerelea lor din cer qi de pe pdmint, cu frdgezimea din iarbd gi cu lincezeala cu care
le sLrdbdtea corpurile; iunie, cu infldcdrarea lui, ii
vdzu iar aci alergind qi jucindu-se, aci c5utindu-si
pricind cu luminaiea gi r-eajungind la schimbul jurSmintelor, pe care, de all,minteri, amindoi si le fdceau
in parte, cd de veci n-au sd-pi mai zic5 un cuvint.
pentru ca, dupe foarle pu,Lin, ei sd-gi vorbeascd din nou
qi sd se iubeascd din nou...
Reurcarea lor spre ceruri ii trintea tnsd grabnic la
pdmint qi Ie deptepta priceperea cd intre ei nu va fi
niciodatd - nici chiar cind zvircolirile plScerii ii va
&runca in nimicirea ei * altceva decit o priipastie in
care deosebirile sufletesti se vor pdstra aceleasi. Pe
ea, mai cu seamd, o prindea uritul , si-qi mlrturisea cd
singurd pdrdsirea insulei le-ar fi mintuirea. Tatdl si
mama ei - incredinla ea pe Thalassa
care i-au
- cd
fdcut oricind toate voile, indabd ce vor afla
din,qul
e cel care a scdpat-o, nu se vor lmpotrivi dragostei
Ior. . .
Mihnit qi supdrat, sau, mai bine zis, cu inima sfipiatd, el, de cele mai multe ori, nici nu-i rdspundea.
207

ffir
mult dac5 ii spru)oa) citcodatd, r i o in!t,tcgc irllt
mulL chiar der,it, clclle ea, ci vcde car i s-a rrrit cu via(.,i1
pe care o drrce, dar cir cl ai insulei est,e ryi ai insuiei va
rdminea. Fe lingit accasba, ce a.r ctiut,a el printre
oameni? S-ar tf,uce oare spre dinqii pentru a li urli,
lit? Simte gi cugetd el la fel cu ceilal!i? Il aEleapt,S un.

Llel

ii

t0

deva o mam5, un bati? Arc el frali? Priet,eni? Este el cu

ceva legat de lume? Singur s-a pomenit, de m jc,qi singur
vrea sd moari. Cu ea, desigur, nu e tot:rga: din leagin
a deschis ochii pe

avulie, a fosl rlslti!al,d

;i

crescutd in

tr)

mabase, si, vrlnd-nevrind, e osinditir sE f ie ca celelalte.

A fost, sdrbitoriL[ qi lingugiti, i-a pldcut sd aibd slugrir-

nicii imprejur, si audi spunindu-i-se ci er picatI tlin

soare. $i, apoi, in lumca in care ea vrea sir se inloarcl

15 n-o agteaptd

20

25

30

35

40

oare virLejul pl5cerilor, palatele asternute cu covoare dc pre! si pline de lucruri schinteieboare? Dar cdl[toriile? I\u i-a snus ce suirt orasele
mari - ce e Viena, Parisul, Loridra
gi nu se riciic[
oare, in mijiocul lor, de peste tot, -poleita amdgirc
a lu,xului, a teatrelor, :L slradelor si a graiului? Da,
sd plece, locul ei nu era in insuld, lingd el . Un val i-ai
adus-o, un val s-o reia. Si sd nu se mihneasc5. Cdc
ce este dlnsul? Un riltdcit pe aces1, pdrnint, si care n]r
inseamnl nirnic pentru oameni. Dar pentru'ea? Va fi
fost el alLceva? Ei da! - se va gindi, mai tirziu, la
orele pe care le-au petrecuL impreund, dar qi le va
aminti? ruqinatd ori cu dispre!. E de prisos sH spuna
c[ nu c aga. El nu se poate ingr:la. $tie: o va urmirl
citva o pdrere de r5.u, dar ce nu se sterge?
Cil, despre el, sd nu-qi inchipuiascti deloc cA are s-o
plingd. Plecarea ei nu-i va smulge o lacrimi, nici
una,..
Nici una, si se aruncau, pllngind, unul de gltul
albuia. Nici una, qi plingeau cu hohote si se iubeau cu
o noud patimd.
Dar dacd feluribele stiri suflet,epti prin care treceau
ii apropia, din timp in albul , ei se inchideau, dupe,
pr,r(,in, lntr-inqii. El b[cea, c:r tiicea. Se priveau crunt,
qi, cu boate aceste, amindoi n-ar mai fi prrtrrt cle bucurie daci qi-ar fi vorbit.

202

t5

?0

lir

:10

il

5r

n0

ja sir readlrci

apropicri lc: ,,Sl,iu, porn0a cl adesca

sri-i spun5.; gLiu, gindul i!i esle 1a plecare, si nu zic ci
nu ai dleptate;sX nu crezi iniii ci m-ai ingelat, asupra
dragostei ce zicea.i cd-mi porLi. Da, dreptatea este a ta
esli femeic, si numai eir sunt de vind cd am cizut
- genunchii
la
tdi ca dinaintea unui altar. Soarta care
mi i'ace sit sufdr eu singur mi-am rrrzit-o; pleac5,
prin urmare, qi f ii mul!,umil,ti. Pleaci, li-ai lndeplinit
rostul pentru care ai fost ndscutd: ai Jrrdbu.oii, pe un cm
clin slrdlucita gi in:ilta impiritic ce era a lui qi l-ai
imbrirrcit in ghiener ticilosiei qi a pierzdrei.
Fugarul inaripat al visulLri , care mi ducca il largul
vlzduhului, s-a rdzbunal, nsupra-rni . Am fost nedemn
sir-l st,Xpinesc, si este drept ca el sd md azvirle Ce pe
qalele lrri qi s5-si urmeze acum drumui prin lumile in
carc sunt oprit sd m5" intorc".
$ovnirilc cl in ei rrarr singrrlc r) (,popoc.
Sirnturile cc li se r:izboian in suflete ii lidrtuiau intre dragoste gi urd, si ajunseserd ,si nu mai qtie ei singrrri daci se iubesc sau se urdsc. Isi anrncau cuvint,ele
cele mai grele, si, dupe douri-trei clipe, se sdrutau mai
cu foc ca oricirrd. Dar, din una ln alta, certurile singeroase li se reasezau in inimi. El o imbrincea, o lovea
chiar, qi ea ii !,inea piept, sarr siren r.a o parrler5, cdulind sti-i sf iqie obrazul. in sr,rrrt, s-ar f i- crezut cd ei
pricep c5. numai ln chipul acela Je mai este ingdduit sd
se iubeascd. Ea mergea insd qi maj departe: in ura ce-i
purta, sau de care se cledea insufle{it5, iqi ascundea
in critele briului un cutil, destul de primejdios, uitat
in far de vechiul paznic, si cu care igi jura s5-1 omoare
indatd ce el va indrizni si se mai anropie de dinsa.
Dar incercarca pe care o si acluse'la'incleplinire,intr-o nrihusitoare dupi-amiazi, o rostogoli Ia picioarele lui Thalassa ca tloboriti cle rri;te puteri nevdzute,
ce nlr erall insi decit loviturile cu care dinsul o culcase la pdmint, ca scos din min!i. Izbitd cu picioarele
si cu miinile, tiritS. cu s[]bdticic pe sclnduri, ridicatd
apoi de acolo qi aruncatti ca o zdrean!,i pe o margine de
pab, cind Caliope se deqLeptd din jum5tat,ea ei de legin,
o gifiitoare rdsullare cra pe buzele qi pe pieptul ei, si,
penLru int,iia oard, iubi pe Thalassa cu adevdrat,.
(

iiceeaqi sim[,ire ardea

in

ele, acest,e sdrutriri

rizlclrrirrr

'. il';;$il trl"'',"":;{,t".rq*#;.":ii1trr,'rir

i.:l f Iri niltillf'ilii-,
ili-i;1" T'?'
pdmintul

1f

r$:r

ry;"

o(

cc

era

acu

l:: t *:i" il, . :i

20

"

^,

se in s trd in a,

in Thatassa. Cariope

:Iiliti[JrnrEtr[i.i'1.,"]:*: j,ffi :,J

il+F#,?qil
ifff T,Tff "*, I r I iii;#Td:il ?r
jr*;*
fl$* jx :{{" i iq: "_T $""'"._:xgin. m:ru
e nl'i',,","

ffi

tii i;#l "i."#:t ll frf,ilf "

pti

una gi

".ii.,,X:,:,:."

;l";i"'i;ii#
n"*a"i;' j,

l?t $'pxl'::Zl'

;Fh r$i Jliijlx!,q!

""'" I i;i"'

it,,.ll;;*ii;;
"_-

iriii,

"0,

5lt'r

;;i.",t..
5 i,

m*.:,fiil1:'lilr'
a' i

^i,i'

"

i" r "'ri;:l;,T

"j.:

i;

l;$::i::

5 l*ni*fr *+g/ :;ffi il :hfJhf*ltt

; ; ;:i :,:i iff r1'f ;J."T;
lE ffi :': :l"tv i1'
j. ,pt i;';r;:
cot, qi c!, il'i::i',"i,J
i:JiJ,J,:"rloji_.vdrsat'
"

i0

:l t; .
ry [i:t:" r ;'X, ?,?, tli::, irii,i e
$.,',11,,'
o
sul5
dc
ce se nEpusl
metri
p.rr.-' ,i.".nj'rf "tt'1.Jl
ffi JJ,.9';J# i," "i.

J,inururi ar.

a; ;;'r,le $;.,rll,i',,":liTlfl"l#; ,i,

La aceste
a, pii..'i;rff.rXTJJTJu,J'",*li,Fl:zd,'enjj: surp,ir

iiii

r0

r,****:illn*i:.",":l_,

cddeau,

25

Ac

d;ili' il ;
pind Ia rdda"i""-"'i^"11ll""tifl cntar senin gi ardcru
ni?r

incer,asc

; ;;u$ ill; S;'iu"Ht'; *tt*:it;if:i

l1,l,urul

;:,:l j';:lJf #;
*r'ii!i'i:$il"':!"H:',:tl,xffi
focoase, pe ldrmul mdrei qi
pu"?*'na""p.oup.
204

rn

us

ili

o.,tT;'ltluut'

20

"h'tri:;;il
a" u"" J'

ti n

15

focur

in suf I eleau cu rrecerea

J,Lor:ili:
"ro,en
t
c a n i,;r e,i.;;;;- d;
tiifil,i.".,"r#,jTX,f
i,l;:f;{l
i *x;; ;; r * ;;
i
l?{
"
*'J:1,1' [S ] I : ,'"" : $',1 JJ T :,' Hl?
,

15

are cum era

i?,?:fi:o

","
:.j ii iri :.t i'J lt'J.',X?' S |;;1'#
"

i""tll''
10

-T,X

?l",;";ii ;il,1i

,.,i"i-.;roo;. l,
, ,|Tnl;il"ill: ':Jl5".51dri se des{bjnujau. ca si t,rrrn
rr, teJ o" rj,il'jio?::l_".''," sl eJelor inui',i'.;;;il;': .,
,.,l"r"oi^l"flnt, Jin"cete mai tiepdrlare
nici tormi.r

;,$i.li,1l':: "; J;::,

il;;'

i:ffi idili#i,,i:d;:i,!""1#;j'iJ'.ti
*ijtni,i:"r"'f
jre impr,i$tia din ele, rrrr
{0 mai era ,ri"i apropiere, nici depdrt"r.i

IMPARTA$ANrA DrN
URMA

,, ;

r"

3;,*:t.l1,,itTo
r,l-.i,

pi

"i

ii

""

s"

+rlil,"""'*,i,oos-a

t"hff,H;-

J,"

au riert

;',li'Tli#iff,"J# Jf
205

ilf
li

lu busl,it a.fari alll'i grogi dc ca[,r'a.n si tltr irtrcioasil .

C.{pi|anii dc vapoaro ingLiin!,arr si ei cii o insrrlir cit
a opta parte a Franlci se ducca incet la lund, r*i ci
rnai micd - s-a ficut nev{zuli intr-o
alba.
- aceasl,a
noapte.
singurti
Virlejrrrilc pc mi"rri, pe ritrri si pe uscat, ce se riLsttoeau nebrrnoqLe qi litiic:.ru alla siirl pu!berea pini ia
cer, ruperile de rori isl aduccau si clc part,ea clc ne-

Si liindcir a{i{, {laliope, ciL si'fhaltrsstr trjirrgeurr

ci nu va nrai fi daI ca un hdrba.t qi c feme ic

sri pliceapii

iie imbrinci{,i u_lul spre irli,ul de o dlagoste mai pItima,,si, qi sd se iubcasr:5 mai mulb, nu maj er.a peliru

srj

noroO.trr.

t0

Pc llngi aceste Luiburiri ale lumei cosmice, nir$ins;i si celc c{intre }iopoare) cit, si cclc ale sim-

1U

Lcau

!nrilor

15

20

25

30

,t;)

t0
:06

ornencsti.

Un vint, de nebunie lrecuse prin toatc srifletele si

alirrsese t,o{,i creicrii. Omul se reinapoia sple berstie.
Deirrnitate, r:u;ine, icge, |oLul era lirsat Ia. o parte. Cei
mai mul!i rlinLre oameni nu mli respect,i,tr nimir' ;i nu
se mai rospcctau nici pe ei. Gomorile gi Sodomele rirsiireali ci{ tlin pimint. PallLi,ole regilor sc prcf Icear.:r in ca.qe
d c rrro.q t,ii,n {.irine. S i , ori din co{,r'o, se zvor'}crl d espre stttr f unilr.'iri in srnircrLri a.le celril' rrai reriumitc virl.u l,i. Ne rll,?inarea impreun[rilcir plccasc sr-rb Cezitiriluir'ea ci
pe cei rnari cieopc{,rivi crr cei mici. Zirta namiazii,slriLdele si pie!etre oraryclor vcdeau lrtt'ruri rrefcrtle
nil,e. Nu nrinai prejudeciiijle, dar ryi normele crau
lSsaLc ltt o parte. Ntr nurnai irrirba!ii maturi , ci si
tincrii qi copiii se tlau pe voia iui Pliap, ctire ii fticca pa1 oge sau teci, inneLlrnirrdrr-i de piiiceri si erruncindu-i. jos morl,i. Srrflet,rrtr. qi corpul ;i-l tira liecare
prin orice noroaie. Ilii l,rinii isi regiiseau birbi[,ia ryi
inureair cu mullrimirca cii au int,inerit.
Dar, degi in cer si pe piirnint nrt slipinca tlc' it
aceeaqi nS.zuin!5 de obql.easlii apropicre, riinsa, pornitii cum lusese din srriiel,elc lui ThaliLssa gi din al
Caliopci, da, la rinilui ei, in oricarc din mitscirilc pe
care cirut,a sI le indeplineascit, de aceeaqi sl,al'ilti
de care sc izbisr: si dragostea lor, iar, cu t,oale c[ din
pulin lipsisc ca t,ob ce are fiini,[ in t-.m'qi pe pdtnint
si"r se surpe intr-o derslvirsil,ti rrirnicire, acesl i,ot, se
piist;r'ase ncrtins in intl,:'gimea alcr'itrrirci lrri lirrinlricc si ili ccr l iril',il,isi,i'r'i ltii.

20

t5

:i ()

t5

\(l

dlnqii umbrl dc indoiairi cii desfiintarea urui-suf.let

in altul nlr va fi aiinsi tlc nJmctii, orirare ar Ii pu{.erea ctripei cc ar iucra in acest scop.
Nepuiinta cc lc izbea astiel iubirei, irnpiedicindu-i
sI rrrcc culmca cliric,olo de care, nrmaifjird inSltime,
rli ar rlai f i clcciL pripasl ja ce a firtl tle r;r me, de Fl,ept.a in Th;rlassa inljordtoml girrd cri morir.lea ei

singtirS,ar azvirli cu totul sufletuIei jn al lui, pe lingd

cE h.ri i-ar redcschiclc pcrtlle cle rliemant ale-tjnuturilol himerei prirr care il purtase od jn ioarl atil de
sus si de deparle inaripalul cal.
Neincetab mai stirruitoare, ireimpdcata gi curnplita
cugeLale il urma si desl.ept si in vis, collora citeodatd
iri brafele, in miinile qi ln degeleJe lui, il ficea si se
vadd apisiridri-i bd1tlile inimei sub cele ale jnimei
lui, si , siringindu-gi dcgetcle imprcjunrl adcmenjtorului git de lcbIt.iI, pe ciire, prin inchipuire, il sfErma
in mijlocul zvircolirilor trupcst,i lor pliceri , ce-l a jutari sli-i Iule sufleLrrl iri chiar clipa trimiterei schingiui tuhri corp in moarle.
Iar penIrlr cti tol, ce sc cugeti pr ter.rric lrehlrie firir
cloar si .poate s.i. se indepl ineasci,
- irr l irrp si icc,
a11 ;r gloazrrica pldsnrrrire t,e j se inlhegase in rninte
apropla ceas cu ccrg ziril in r'rrt-- ea ur'ma si rc schjnrl:e
in fapt,, si care, pr..neginclilc, t'a si t'um i-ar f i hrai pe
emincloi de rniil i, ii respir sc in saric{uarrrl rrr, Ce se
iuhiscrt-i inli ia oari, ii rerlctc re ceh-ii jeltlelr it, qi reazvirli pesle cl'irrryji rrimiciIoiirele ;,rjulili u1c piltimci .si
lrle virgtei.
tisoar"e si mtnp.iioirsc, la intreput,, drgctcJc ise."trce uriiri a[unci, cu de ]a cle voinl.l
, de-a lur: gr:l all:ului
griimaz. Elc rrrca.r'iL anoi mai sus, ql, cu clezmierdSlj ,
at,i dulci, ir.ci glumcl.c, ise oJrrirli pe gltiei , il cerc'uir'5,
cabife1ate, cu britara lor'; se sl,rinseri, din ce in ce
mai mrrlt, asuprd-i , si, schimbindu-sc in nemilosi,ive
inclr:sttirj , o du.<eld, in ciuda tnrpestilor rlzvrtitiri,
pe care el i le sttipinea cu rrnrri din hralele Ilri; in
207

ciuda deznS.d[jduitelor scrigniri din dinli pi a ,suierdtoarei rdsufl5ri, intr-un soare alb, unde ea nu mai fusese, qi ce, in loc s-o ard5, o ingheld; intr-un soare
care o umplea, i,otusi, cu nemdrginita bucurie cd
sufletul ei inceteazd de a fi. f[rd ca insd s5. nu isi
urmeze viata, c{ci ,ri-s ler,Srsa sI qi-o trdiascd in Thilassa.

10

t5

20

Dar, impreuni cu cea de pe urmd zvircolire a Caliopei, gi o dat,d cu buzele ce i se invineleau si cu rdceala
ce i se urca de la degetele picioarelor si miinilor la
inimd, din Priap, a cirui indirjire trecuse de culme,
incordarea lui cea presus de fire pornea scurte si repezi
ligniri de singe, ce lnlocuian oiiminecdturile preasfinte cu jalnicele dire ale desivirqitelor istoviri...
Prdv{lindu-se, la urm{? de-a iungul pere{,ilor jertfelnicului, gi prelunginCu-se pe lespezi, jos, despdr],indu-se, in sfirqiL, in mici-mibitele ramuri, acest singe
ispd,siri
deschizdturei sanc- cel al marei
- lua drumul
tuarului
si, rizbind afar5,
era sorbit, incet-incet, de
soare, b{ut de el qi primit ca un prinos de la el plecat
qi Ja el inapoiat...

IJI,TRA COELOS

10

r5

Iar mai mult tirinriu-se qi f,inindu-se de marrnore

decit umblind, Thalassa, pe care pierderea singelui
il sldbise, iegi din sanctuar, l{sind induntru, pe veci
inghetatS, mica fdpturd care fusese Caliope.
Ieqi din sactuar, dar se afld sub un urias virtej
al cerurilor care se repezi asuprii-i. Inaltul perete
al insulei se puse qi el iri miqcare, iar soarele, deqi
in puterea mersului sdu se apucd s5- sovS.iasc{
- gchiop[ti la dreapta gi la stinga - gi se duse dintr-o
parte
in alta, ca un om beat.
$i tot ce se vedea -- culoarea si forma, apropierea
qi depdrtarea, apa si cerul, stincile ce scoteau din
valuri trupuri ca de ciini de piatrd cu care pdzeau
insula
- pdru cd-qi dd mina sd se miqte cu iuleald,
sd-i rS.suceascd vdzul lntr-un virtej qi s5-i tulbure
mint,ea.

20

Ochii, ce i se lnecau in lumind, erau qi ei numai lumind, si puterea lor de yedere se asculea, sau scddea,
dupe voinla lui. Tot asa i se lntimpla cu auzul qi
cu toate celelalte simluri. Aci vedea si auzea prea
mult, aci nu vedea gi nu auzea de loc. ln el se indeplinea o prefacere nepomenitd, pe care i-o aducea sidbiciunea in care era aruncat prin neconteni|a pierdere

a singelui.

209

t4

GI
[)rilrlr, (]i1ro isi $irrrl,e{r. i-r}oart,ei.r apxol)iiit,i:, $il sil0a
ic sii oprcl."r,ir ro$ja cllrgcrc prin striiggl,g;i. l.)
care o inclcplilca asupl.a vine]or. l4ariie ameleli cc luaser;l pe Thalassa in apelc lor
n-aveau sri-l rnai .pdrdseascl, si , purtindu-l iricoa ryi
incolo, abia ii mai l5sau pulinta sh-;i pistrezc indr.rimorca corprrlui sprc mare, si a sufletrrlui spre r:cr.
$i tirice miqr,are a lui era oa o rnirea.!,ti izbindl pe
oar.e o ci;t,igr"r impofi,iva nemerniciei si sllbjciur,ezirdafri

10

Lrupe;1,i , si

ci.o uria'qd I,reapt.5 llc care o ,rtod spre sorre,l

10

si cc-l apl'opia cle Dumnezeu.

I)ar gindrrl ce-l sprijinea mai cu seanli,.qi ce-i
indoia puLcrea, era in trfarti de ajungelea lui la soart,
0il.rc-l chema in[,r-ins,;l, ndruindu-i dinprcjurul su-

i.t

fk:.tLrlui perefJi omenestei Lernniti, sjmlirea cd-qi inde-

plinii;e claloria 1n misurI cel prr!in cu liiuntrice]e

lui

irrt-,!nrrrntrr.i.

l\eapirat ci

20

.r<

30

J;)

40

T'halassa stia cd se fdcuse, cu de Ia

sine pirtere, judecJtorul del deastipra tutuior, qi paIoqul cc nu jarti, dar, ln schimb, moartd penLru vcci
zricca heslia c,era rea, si penlru intiia oard? poate,
se inftipLuia mirLrnea ca suflelul de inddrilnicie si
de vcsnicir impotrivirc cum este sjmtirea de tdglduir;e
si de respingcre a tot ce este avint si cer sd primeasc[
cr.r inslsi a lui voie
a se nimici in altul .
- Dal
si nu i'i iost aqa,-qi fapta lui sd fj lost cea rnai
cumplitii crluzjnre - o smintenie neaseminal 5 chjar
lui era oilre vina, si cra e] rrispunz5l.or de fireq,-l,ilelalui
porniri , qi despre cc {uscjse de miii nainte hottirit, cn srrfleLril si mintea lui s5 fie? f)umnezerr singur ar qti-si dea int,rebirilor de acesl fel dreptele rdsnrrnsrrri. I-Tn ltrcru cra insir a.devtirat: cd Ieeile f irci,
ce-l zidiseri asri 01rrn era) n-aveilu sir r.ietr 'iocot ea jti
niminui desplc crc urmEriseri ele.
Fdri doar si poale ci omeneasca dreptate - dacii
ar fi chematd s5-J judece I-ar osindi si l-ar inliera,
cii toate cti t,emeiririle ei -sunt omeneqti si ci, in fa{a
a ce es[.e dumnezeiesc. ea ar trebui sir se plece.
Cib desprc el , tlacir av,:a si se rnustrc pentru ceva,
cru, poilte, pen{,ru l'apttrl i{ storsese prea cu grahl
tle snagi alcdtriirea trupeascii ,r.r {iiire luscsc dlruil,

l0

prrn na;tere, qr cit, prin trrrriarc, o rniilasc pieu t u gi'ai,,i

cfltre priipirdirea ei, schimltind-o, inairile cle vi'ernc,
intr-o zdreantd.
Unde insd era oareT si in aceasl.d privinli, r,Iul?
iar dac[ era rrrounul , cinc, afard de ei, clre cra st,irpiuul iicesbei aic{Lu ir.i, avca drelitul sd pedepseascii?
siirqrt - si nu irrciiliea indoiafti peril,r,u judecala
iui.Inci a$a eslre
- viala lrri, care dupe plrela unola
se va_fi niipuslit cu o prcx ingl ,,zitoai,e prd-"'tilire peste
vadul ei, se incheia oare inairrte cle- timp?
Nu cunoscuse cl bc(,iile si arn{riciunile- loaie, si
aceasta nu insemna cX se desparbe de hrmc impovdrat
de aili?
Si de ascnleneaT nlr se aplecase el peslc ceje maj
incrernenitoilre abisuri , si rrrr rrr.sss r.cle rnai semcl,c
clrlmi? Pe amindoua ftiptrrrile hri pe cea dumnL- gi le i,rdise el
zeiascii, si pc cea piminteascd
nu
,
in intregime -- dupe clrm et'a qi dalor s[ ]e trdi:rsc[?
Sirnliri cam do l'r:luJ acesLora) pe care el n-ar fi stiut,
sti Ie t,ihnitceasi.it priu r:rrvinl.e, aci il zbur;iumau, ac,i
ii legtinau inl,re valurile visului si ale cugctilrci ,
dindi-i sri inf,,cleagir cir a sfirsil, si'cu birrel,i, qi
",i
I',itu 1.
Si crr cit vultorilc cerului se fic,eau miii ametiloarc,
cu a{,it ii crcsLea crezlrl cii n-a cllcat in{rri nirrric voin{,a celui carc sLic si poal,e tot,, ci, dimpotrivi, cti
l)umnezeu ]-a ales pe cl tocmiri in scopul spre caro a
f

:JO

.)(

4f)

?10

osl, dus.

Dar, pc iingi asl,ca, qi oriciI dc mare ar li omcncasca ingirnfare atunci c:ind slal,orniccste ce cste rdul
qi ce este birreJe, ce este vicirrl si dc este virtul,ea,
ce este firesc si oe nu cste, judecata ei se mirgincstc
la citeva vo.b" late - Jrraf "tie aur pc care 'si-l-azvirl
oamenii intre dinsii, satr irrdci ro.srr pisaf , pe cflre
;i-i bag[ in ochi'rrnii a]tora
El, Thalassa, rncrgea sprc lumca ce n-ar.e asemi-

narc cu cea rle care sta gal,a si se despartd, qi numai

cu-adev{lruri si cu lurnina dirr acca hlme iqi rrmplca
sulleLul, cu Loal,e cti, crr corprrl, se afla incri pe tiir.m
qi lingi valrrriie in care int,ra pesl.e prri,in, firri sli rytie
ce lirce.
211

l4*

lllii'ea

c(r-l lua irr st,iipinir'0, luilgeil

rilire pinlecul
lui gol, 'sple mijlooul lui qi pieplul lui de aur minunata mingiiere a urlor degete inelate cu giuvaiere
strdlucitoare, si ochii lui - smaralde Iimpezi
- ce-l
purlau pr-in adincimi mereu
mai inalte, il amelleau

t0

t5

20

cr<

30

ii ir

40
')

ou virLejuri dc ceruri ce eralr srrl'lcLe si cu vlrtejuri

d,' su f letc r'('- erau lt.r'irr' j
Priap, pe Lrei sferl,uri in anrorl,ire, abja mai da
sornne de viali.
f)ar, cu grijd gi cu buniitate, marea culca domoi pe
Thalassa pe sinul ei, il infdqura cu valuri moi gi calde,
qi fiindcd picioarelc lui ii ciutau in zddar fundul, ea
il tira blajin spre larg si ii t,urna pe gurd, din verdele
ci potir de maLost,aL, prea mal'ea bundtate qi prea
nralea amlrdcirrne a pclinului uit{rei...
i'[olaLice, valuriie ce-l purlau trecindu-qi-l unele
allora il trpropiau cle n6lucitoarcle str5luciri ale clipelor din urmd
clc acea poarti prin a cdrei strimtoare cc stribate- cu atita anevointd, si ce e aqa larg
drs,'histi tsunl'ft vecirri,'ici.
In urma liii, insula se ducea ca luatd de apd. Stincile ei - mincinoasc ca tob ce nu mai este vdzut de
aproape
- ai'deau in fldcdri, schinteiau intocmai ca
nisLe caslele din vise, se irnpodobeau cu creneluri de
aur si lurnuri de topaz, in care se deschideau feresi,r'e de chrizolit si uqi qi porli de argirit.
llrocart cusut cu fir qi irifiorit cu diamante, catifea
de pe ale ctii'ci loslogoliri se degirau perle, a;a er& marea. $i fiece val , iniiisuliridrr-se :si desfdgurindu-se cu
rrn ritrn al lui, era un cintetr.
Cenrri.le, ce reinoepeau sri se ndpusleascl asupra lui,
se coborau de lcat,e pdr!,ile peste el . I)ar soalele, al
cirui liu era, rlrma s[-J {,ie in fala apei, voia sii mai
rlea limp suflet,uh.ri i;tiu si sc lepede de tot, ce rdmiscsc ptirnintesr: in e1, liell,ru ca sii ntr dr.rci. in viala cic
apoi vroo oit, cle rnici rrlrni din cea. cle ait'i...
l)irmnczeiasci si omeneascS, milostenia valurilor
il pulba po bralc ile mlbase, il dezmiercla cu doirtiri
si-l legiina cu dragostea cll c&r'e mamelc iqi alin16 prtincii cind vor s[-i adoarmd sau si le vdtuiascd sufcrin!elo. $i, incel,-incet,, ochii lrri ilcschisi pe cer se in0-

10

7it

cau in virrul nemulirei, ;i suflelul iui, dezbrdciud

prezentul in viilor, clezbrlca pe om in arheu.
Dar peste valuri, aripilc de lebezi se inmulleau, si,
sub virt,ejurile de ceruri ce alergau unele dupe alleie,
aceste aripi il ajunseri, il inconjurard si sc -rruncard
pestc el ,.bdt.indu-se, carc mli dc care, sti-l sl,rirrgd
mai intii in brate...
Rdmasir in urm5, si nricqr.rr,intlu-sc in depdr'tare,
insula il chcma acum sii se intoarcd cu toate vocile
ci - cu ale vintului qi orr ale apei il striga pc nume,
muindu-si
suspinclc irr piinscl.e, si inctircind
criamint,iri
srhinteidlilc farulrr i si ale s[,int,ilor, i le ldsfringoa
in ochi - scr silea s5.-i rrmple sufle[ul cu cle.
lJar T'halassa, clegi auzca ;i vcdea l.ot, si cu t,oalr_:
c[-qi amintea de oricc, se lrisa sd fie dus de ]cbezi
mai departe, 1i se apropia neinlrcrl,at mai rnult dc ceruri neinoetat mai ame(itoarc.
Iar in acesl, chip ,qe ader.'erea legea ci nimic din cc
ple;rcd nu se inapoiaz5, c[ iot ce este e o spir.ald urcd- |
toare, cd viala esle un riu cc sc varsd itr moarte, cI )
moartea nu e tlecit o i.iafi ce $e arnnci in ceruri, si i
cd cerurile, ele insile, cirzind in iiemirginire, sunL
1

?0

vcc in ic

t<

30

40

ia

ei ...

Cu toate aceste, ryi spre a da, poate, frumuselei

unei asemenea morti desdvirsirea ce-i Iipsea, o minune $e indeplinea sub stincile insulei, ;i fiin{e !csute ca din raze
qi nim{e, driadc sau fauni si
- naiatleca
silvani
o
cuprindeau
intr-o hord. S5ltdrele qi
ugoare, ele ii deteri astfel ocol, si, rcinviind timpuriie
mitice, prosllvird cu cintece de bucurie pe cel care,
ducindu-se in moarte, avusese vitciia sd-si trliasci
firea in toatd dcplindtal,ea ei; pe
ic riclicase
"ei "u." nrrmai din
deasupra nrejrrdecti!ilor, qi oare scosese,
sufletul slu, limprrl ;i locul; carc silise !5rina schjrnbat,5 in crrno sd-i dea, ca pldcere, tol, ce i se putea
stoarce, si carr:, in sfirsit,, ornor,ise pe Caliope
rru
pe femeie, ci pe vecinica impolrivire qi ispitd - pc
cea prin care rror mai toli bdrbalii
pc bestia din care
iadul qi-a fdcu+" unealta din ziua de cind Dumnezeu
a scos-o din coastele lui Adam...

t')
'r1 2

- Qo_t, in depdrtarea mdrei, pc locui unde aripele

de lebezi se bS.tuserd pe Thalassa, orice urme de luptd
se qterseserd, si peste ape nu mai rdmdsese decit o
uriasd baltd de soare...
insd o zguduitoare miqcare de cutremur ce trecu
pe nea,stepta e pe sub mare, o tulburd din nou, si,
dupd ce o ridicd in valuri inalte, se duse sd izbeascd
insula in coasbd, s-o zguduie din temelii si sd surpe
{0

dintre sbinci un ndprasnic stei de pial,r5, pe car:e,

rostogolindu-l peste intrarea sanctrrarului, b pecstlui cu el de veci.
Iar marea i;i relud lini;tca.

NOTE

$I

VARIANTII

'totul, degi, pe locuri, uloare palori, cele llsate deasupra ior de

mare, - le m:lancrliza lactarca cu inceputuri de ofiliri. Tot aqa,
petalele exlcrioare ale albului boboc de rozi, surprinse in timpul
nop!ei de repaziciunea f urt,unei, nu reapar in clarul dimine!ei cu deplinfltatea de canCoare a primitivei lor albeli. Flaclra de pc vatrd, cu

cit urca rnai sigurf, , pe atit cinLa cu o vrajii nespusi. in urrnf, , din niijlocul galantei ciripiri de serenadi, sc intindea bra!e rozate ce se terminau prin miini de lumini cu degcie fine, a ciror indiscreliune gralioasir ii neLezea pirul, ii clezmierda fruntea, ii coprindea talia, se
incuiba o clipd in penumbra de aur a sinilor extrem de mici,
- stni
cu proeminenle abia marcate,
cum ar fi bun[oar5" cei ai unui bdielandru zvelt, - 9i trecea rnai departe... lntocmai ca nigte degete
qirete, nilucile de lumini se strecurau spre lsolduri, fluturau pe o
parte sau pe alta a corpului, urcau, coborau, pereau cd sunt pipdirile
megte$ugite ale unui cintec de rai pe fildequl muzicalizat al rarului
instrument.
Thalassa, din slupoare, t,reslrea insd sub o idee unic[
- gindul
ch viala in fiptura ce-i sta nainte,
corp incf, insexual pentru el,
de copil, nu era poate de veci sbinsd... Si toate ingrijirile ce se clau
inecalilor, o datii. cu acel, poatc, 1l schinteiau in minte, il apropiau
de alabastrul pur, de onixul frunlci... Ugoare, ugoare, degetele lui
incepeau sI alergc pe sinurile reci, pe contururile moi, pe toatf, delicatela de floare, inlocuiau pe ale luminei qi, intorcindu-se cu ele in
fremdtlri, se inmulleau, erau in acelaqi spaliu de timp aproape peste
tot. Iu!i, din co in ce mai iu!i, ele zburau, qi porliune cu porliune
sdrutau epiderma in intinderea ei intreagl. Dar inima nu se auzea
b[tind. Pleoapele vineter, buzele atinse rtrmau sA pune pe paloarea

chipului striviri ca alc florilor de Iiliac. Degetele ce se flceau pip[irile

ne;tequgite ale unni cintec dc rai po lildequl inadins intocmit pentru
muzicalizarea viitoare a rarulni instrument iqi incetau fluturarea de
vis a preludiului, - intonau insusi cinlccul. Contactul nu-qi pierdea

delicate,ta armonic5., dar ritmul lui sc pronun!a mai sigur, rnai viguros.
Imnul ondula din creEtet la virfui degetelor de la picioare, ispitea pe

s[ izbucneascS. in cintec de viali.

Bradul de pe vatrit pilpiiia, trosnca qi el cu energii risunitoare.
Flaciira ce sporca ridea prin odaie qi de drumul porumbeilor ei de
lumini blondi. Printre stolurile 1or, printre clarele insuflelir.i de aripi
migcltoare gi printre umbrele acelor aripi, frurnuselea de corp a tinirului.se pleca peste cealaltl frumusele, se ridica sau se oblica, qi luind
pe minunata flpturl in brale, isi ducea auzul cilre inima aie cdrci
corp

bltii

refuzau

si i se descooere...

Nr;rcductibila rigiditate il irnpingea iItl,r-o [,ullrrrlrrlr,vr,r'irrr lrr

delirul. Miinile, pe corpul rece, se aspreau, alclgrrrr rlrrpr, ilrrcr'iri,
dupe porumbieii blonzi, c: intrcceau cu palpitiirile do arilri lrtrrri(roirrir:
a c[ror girel,cnio f u3:tr zglobie qi siltlrea!5.. HimnuI corrt,irr:lrrlrri,
febril qi sublirn, se branslata c5.lre simfonie, citrc virtoj , sui:r <lc lrr
tilpi la pulpe, de la mijioc la sini, dc la grumaji la git, iar dr irculo,
cobora rcpedc, muzicl a vigoarei vehementd si furtunoasir, nainlt'ir
cdrei, rnoartea, fird si-qi prindd de veste, da inapoi pas cu pas.
Dar aceasti izbind5., ce nu';i af irma manifestarea decit proa putin,
nir era sirnlit5 de Thalassa. Ii'rumusetrea lui de corp, bralele gi miinilc
lui se tncipS.linau ln violcnla evolu!iunilor pe care o ritmau printrc
rizboiul de umbre qi lumini. Porumbieii blonzi, tot aqa dc stiruitori,
iqi zburdau gi ei stolurile, pe gitlej, pe sini, - mai jos chiar... Unii,
timizi, cu aripi dr: fantazie, ii atingeau numai fruntea qi pleoapelc.
Allii, cei care i se opreau pe buze, nu mai voiau si Ie p?lriseasc5, palpitau ncbuni, i le aprindeau printre sii.rut5.ri, igi strecurau intre ele
dezmicrdarea ciocurilor, - blajin[tatea simlua]d. Pentru a-i imbrdliqapintecul, dintre ei, legiuni, fuzionau unii in allii, nu erau o pasdre
sau mai multe, erau topirea unei infinitili dc s[rutiri luminoase
in una singuri. Frimintarca mlinilor, lungile alergb.ri ale degetelor,
abandonate in sfirgit, erau inlocuite cu practici noi. lntre amindoul
palmele, Thalassa inchidea cind piciorul de zlni, cind mina ei. $i,
pe cind, lipindu-qi buzele de ele, lc dogora cu suflarea de ardere a vielei, - Ie s5ruLa gentil - oa pe niste flori - apoi le siruta mai pasionat, - aprig, ori lung, gi in dorinfa de a vedea sapkenele umflindu-i-se
qi albdstrindu-i pe pulpc,
flux al vielci din nou pornit dc la animi

spre a face si-i ligneasci din cliplica lui circulara forrnd, culoarea,
sunetul - intreaga bun[tate si frumuselc a lui Dumnezeu. lnstr pe
coapsele presdrate cu flori de lumini ndluca unui qarpe lqi fulgerh
de pe vatr[ ispititoarca qi onduloasa incoldcire ce, in voia capriciului
focului, prin o dcs{,indcre bruscti, cum este cca dearc, iqirepezineqov[irea de linie dreapt[, terminatl la una din extremit[{i cu o cutremurare
de cap radios, sub blondela unui povir.nis.
La ad[postul declinului marmoreu aI superbei modeldri, printre
infloriri de iasomie, - intrarca sacrl de templu mistic, - templu
ce nu putea s[ fic dccit a lui Cnid insuqi,
- iqi destiinui deodati in
via splendoare a rnagicei schinteieri, zimbcLul sribtil al micei uqi

de coral roz.
Discretul si enigmaticul luminiq al intrev[zutei imagini proiccta
cu violen![ inapoi pe Luciferul sexua], pc Cezarul visului, pe divul
imperator al insulei cumplitelor voluptlli, qi-I pironi intr-o contem-

331
335

plare dezarrnati de orice ait,l orno[iune afari tle cca artisticir. r\dcviir.rrl
gi est,.: cit prea de copil cra nuditatca milnunt,[ pe ale cirei sinuri cu
proeminenll de b:rie{andru costeliv, stoluri]c de porumbiei blonzi al.
nilucirilcr flacS.rei zburdau zglobii cu o genLile!i de dri.glstoasA
n:viervilio. Drr ;lrpele infor:.b, arc dezdoii brusc, iqi p[stra neqo_
virirea dc linie dreapt,[, al ci.rei volum creqtea, rogea, se incendia ca

purpura, sau, _'. sub impcriozitatea rivnei,

dirji.

- vibra de vinelealir

Cutremrtrrarea capului, pe care lumina din vatri il m[ntinea tn

fantazia ei, in toati cnergia de conturiiri, iqi rnirrea proporliunea, qi

acea cutrcmurarc sD aoropia, imprcuni cu vinjogia pe care inclarea

corpului o trida, de pcnurnbra dc aur a povirniqului, de infloririle
de iasomie. trrlicirrilc, al ciror joc nu contenea,
- impingeau treptat
pe sinistra niluci sub rnrrrnorcul declin al superbci mocleliri de unde
apoi misluit,ie
- din;a - nu rotparea pe sfert sau pe jum:itate dccit
pentru a-qi afirma dezordonarea dc rniqclri, indirjirea de opintiri.
Eros, cu care Priap intra in luptl directi, fixa ochii tindrului pe

pulinibatea costelivl a pieptului, pe proeminenlele de biielandru

ale sinurilor, marea ispitelor priapice nu-I

llsa si vadi decit plasticitatea copilandrd, decit gralia, Iiberatd de orice sugestivitate rlzvrf,titoare prin faptul cii substanlialitatea zdcea intr-o moarte aparentd.
Culminantul efcb al cmpireului nu smulsese pc acel copil malului
fericit p:ntru a-qi l,rrisni voluptatea in inconstienli de noapte neagrh
nu-qi incelase apisarea de pc pleoapele vinete, de pe blt[ile animei...
Pe jertfelnicul sublirn, zeul de ar.rr fluidizat, incandescenla de amiantd
nu voia o neinsuflelire de ccrp, o smr.ilgore de voluptale din pripastia
ce

unui neant. Undelc iui n.;rniL:rialo, ce-qi aflaserd aparatul rar al

cirui vegmint s[ le poatiL inciipea ca numir si dinamie, in care el sd-qi
poati concentra divinit,atea pontru evoluarea nestrimtoratl a rnanifest{rilorjarului alb, n-ar fi realizat pe zguduirea cerebrali a unei incon-stienfe sp:rsnul coprinzf,tor al o.ternitilei absolute. Respirarea lui
era de o nat,ur[ alta. El voia ca, dupe cum abisul atrage pe minlile
luminoase, dupi curn f alena se arunci in flacirrr:, dupir cum sl[bioiunca
se precipitl in for!5., fririi ezil,lre gi de bunivoie, cu groaza actului qi
cu sugestibitatea. lui, bralclc pure si-i coprindl gitul, delicatefa de
buze si i se lip:ascii de ale lui, corpul s[-i primcasci chinul,
- si i-l
ceard, - si se infigi in el,
abnegare ce, pcntnr unitatca reconstituitd, ar f i implut clipa cu nemf,rginirea Ei frumuselca de empircu, cu
omniqtiinla si omniputerea lui. Tot ce nu era decit agregat s-ar fi
topit in adevir, suflet in suflet, gi corp in corp, pentru a nu mai fi
declt absolutul. O asernenea clipl ar fi adus, ]lros o stia, domnia cea
noud a infliciirirrii universalc... Plantclo, sorii, tot ce e material, dizol-

vate in inflirciirarca infinitri, n-ar rnai fi fost d0cit ac0oaqi subtilitate

nesubstanliali de amor flri reactiune, de planare nemirginitii qi

veqnicir, ce exclude ciderea sau urcarea, palpitul, devierea in o direcliune sau in alla, - dorin!a sau suferin!a. N-ar rnai fi fost nici plura-

Iit6!i, nici cliiar dualiti!i... Timpul, locu1, diversiti!ile de vis, de

pasiuni, de aspir[ri, toate acestc micimi n-ar fi lisat nici urma,
nici umbra lor. N-ar mai fi fost decit ce ar fi fost: bucriria cea unicd,
subtilitatea cea sublimii, lumina cea f iiri intunr:rec, via!a fdri moart,e
gi oceanul cel nescliimbat in clelicitr.

' ln Thalassa

emo!iunea artistici cu care Eros neutralizase nllucile

lui Priap, a cirui tnonstruozitatc invinc!ca de turjunrl
vetrei, n.i.stea duioqia de a vedea pe minunea acelui corp
bare in
rigidi de veci... $i incet, zeul il reapropia dc ea, de purul alabastru
de flircirri din ochii

al pieptului, de macritnea tanagreani a goldurilor, de pulindtatea

substan!iali a marrnoreului declin. Degetele, cc se reasigurau, iqi
alergau din nou ritmul; ele sc iu{,eau din nou, qi cintecul intonat se
scanda neincetat rnai aspru. Porumbieii de luminl isi redau si ei drumul stolurilor blonc'Le. Miinile igi reproclamau simfonia triumfald.
Frumusclea de corp a tiniruiui se pleca peste cealaltd frumusele, qi
evolua t,ot ca la inceput, cu ridicdri qi obliciri exercitate printre acelaqi
r[zboi de umbre qi lumini. Micile picioare, pe rind recoprinse intre
palme, arsc de aceleaqi buze, crau dogorite de aceeaqi incandescenld
de suflare. Dar m5.rmurirea stiruitoare schimba rniqc5rile' Silful era

luat in brale. Pioptul tinirului iqi lipea cdldura mamarS. peste celdIalt. Ch.ipul i sc ducea cltre obrajii albi 9i reci. Buzele i se aplsau
lung pe rnirnunLole viorelc ale gurii. Miinile desclegl,au dinlii. Suflarea lui de jar, suflarea lui dc viali, voinla rsi suflctul lui p[trundeau
in yllirnini. ln accl tirnp, riceala de ghea![, cca de pe frunte, de pe
buze qi de pe corpul tot, riiceala neluminati de nici un sentiment de
clldurir inberioar:i, infSqura pe silf cu netangibilitatc sexualI... Cu
toate acestea, in mcmcntul une i r-lesprinderi a buzelor, nlluca incolS.citoare a garpelui de Iuminl irnbriliqa refulgerati de pe vatri mijlocul
delicat. Arc desdoit, ispita se reintrupa in anterioara pilpiire roqie
ce rcpezea vinjo;ia ineldrei sub acelaqi declin
superbd, se sctrta sau se lrrngca, dispdrea cu

marmoreu cu modelare

totul plintre inflorirea

dintrc dinsa, - pe sfert sau pe jum[tatc, - nupentru

dezordonarea de miqcdri, indirjirea dc opinreafirma
a-qi
mai
tiri. insd jocul de flicdri ce n-ar fi putut sh inqele de-a dreplul privegherea lui Eros nu izbucni in ochii lui Thalassa decitpe o calepieziqd'..
$arpele cumplit nu i se infipse in suflet dintre blondelea dc iasomiei
ci numai rlsfrint de intunecimea peretelui din falii. De acolo, el lqi
de iasornie, reaprirea

336

337

'l

irr; r:{,r'i

ii :

r, ,

-,

rspezise ndvala, si de acolo

silf' nici rn vatrA nrr mai

ii

mu$case

in inirnh. $i nici pe corpul

repulsiv; el.aducea chiar, cu nrers sigur,

:l::ll 1:_l fisuprom[,..
degi incet, _
perverslunea
idg._" posesiunei' g.oarnia.,O"i-f"piu,.u
.
pasivitatea, cu_faptul cd.-brafele
de copil, p.'.*.. el singur qi le incingea,imprejurul mijlocului, se desfdJeau'
dintr-odatd. qi-i recideau
inerte; zadarnica cercare de a Ie da fixitate prin
implerirea intre ere
a degetelor de la 61i11, erau cauzalitlli
de o gravitate tot aga reald
ca a rtrcelei. Prea mare aprindere, ,u unu" qi
ea cu oboseala, pentru a
ingrddi cu intangibilitate rntregul alabastru
pur, creclinur marmoreu
al superbei model111, blonde[ea de iasomie.
rnlrrngcrea priapicd coinci[se] cu surparea
de pe valrd a unei pbrli
do jar pirrsitfl de elementul vibratir.
Dezechiribrarea intervenitd i'
ugoara arlritectur{ a chrbunilor punca ln
contact cu centrul de focar
rf,mas clipitor pe una dintre bucdfile
de lemn de fag ale despicdrei
scaunelor, lrucatd. ce, impreunl cu alte clourl-trei, *
prin felul de aqe-

do

erau porumbinl i-rnureti, porumbieii

bronzi.
Bradul arsese tot, iar din jar nu'sclipeau
ir"it ochii lui priap. Rogii,
dar un roq sinistru, ei tnadins no
,pil;;;;intuner*cut mai mult docit
le era folositor. Erau ochi de pf;;;,';
it,,-, .n lumina

nu Ie esr,o
prielnicd.
Arc desdoit brusc,_vinjogia de qarpe
azvirlise pe Thalassa inapoi.
t^l
acestea, pilpdirea
f"lniiet""'fn uf de turbare... Vinete
!"it."
"oqi.
gitului i so umflau, respirarea
i se scurta, saliva i se lnchega,
1i vijiau' inima li era o dezordonare
de illai. s"r marmoreul
'mplelo
decrin
al superbei moderdri, ndluca sinistrd
;; i;;"rp
fdptura lui cu senzativitate qi tangililita;.'De se inzestra rn rnsdqi
altd parte, draparea
singcleqs5 de hiacint refnfdEura
pr"C.rr.ul drv cu flacira ei roqie, qi
printre trimbifirire de victorie
l".r"ra'."-i {ipau tn auz, principiul
dlrz, principiul cumptit,. tncordat,
;;il irftnO" ,"";il;;,.ilfag' igi rinjea abnormalitatea. rr".er:"
r","nr{ din ochii Luciferurui
sexual il preceda cu farmecul ei
de abis, p.
ce, reluat in bra{e, era agternut
"i"rr"rtrur,;; "i."lrrir,
sub globutizarea
les5turei musculare
sub lmpietrirea regiunei mamare... "o^.
.lgiait"tea
nereductibila ;
mAnuntei substanlialitali,.rdceala
au gh.ul?-a buzelor gi a slnurilor
interveneau in dementa virtejului,
lFi ,;;;;;
cu calmitate cuvintul...
Speciatitatea acelei

rigiditali

qi

prdpasrie c, duspaire pe viafd"er;ir "";;"1;,

a, ,,o".:rr, pl
!it... Respins cu for{d, d..r1.,l"r iapir."iri
d.e

iffii,fi,ilff:1iltr',r.:

sufleteascd qi deopoln
trivd dezarmat in cea material', rruto..a-uriu
se oprea in lntunericul
grdmddit llngl uq{. Entitatea
i se gotea A.'.fipir.^ii;O;iri,"ilil;,

conqtiinfa cd existd i se f_{cea vagal

;;;;,

ctt
cit trecea, n_ar fi fost
tn stare sd spund. Grlmddirire
a.]otunu*.
tmn"inceau
din partea
opusd vetroi so puneau ln migcare,
"i"se
aui"
,rge d,
se depuneau strat cu strat pesto "turg",,

p;;;;;h;;l,

iarbd a mdrei, de ne

r"iitdtei de pe sarteaua de
"rnr"i"
vel,i]1rugini",..i'o;;;;."",
ti reduceau

rigiditatoa, nu mai ld.sau sd transpard

din ea dect[ o moliciune de lumind
vage, ca cea a strecurdrei de lund
printre iesimea pddurei adlnci.
Ndluca cumplitd, qarpele de jar tnfif
t'in ,rlf.irf , ln inima qi in stngele
lui Thalassa, pe mbiurd cu fantastiza.."
irnpru,i".imilor, cu lnfrin_
garea rigidit{lei prin
E[ergerea ei do negurile ce_o mistuiau, ll inainta,
pas cu pas, cdtre asoirarea
un moment desfiintara. uemenra zvlrcolirei trufaqe, ta urmi. tt serea Jin
n;;;;i;;ilastia ce desparre pe vii
de morli' pilpd.irea de flacare po;;;;;;;;;.a
muscuratura vir'd.
buzele cu conlur ferm., f".ifii.ir*, jr""i""r,11,le
de lilieci qi de
cerbi ale odliei,
cu
- rdceala Oe clal Oe"i,irra... Contactul cel nou
338

r,are,

scepase

ptnl atunci flf,c[rii.

clarf,, aproape indatd, se inilld trosnit,oare. prin

odaia
^ .Jl.lvgarea
inviatd
po.ornbluilor reizbucni zburd_
.de lagia ei, veselia blond5.
toare-,Stoluri-stoluri, dingii alergau o.oiito"i,-ru
"
urmlreau de_a lungul
perelilor' se nipuslsau cu iuleri, cari de
cari rnai mari, sd repunh si[pinire pe puritateq divini, pe onixul frunlei,
pe clasicitatea gitului,
p.e grumaji, p_9 umeri,
pe ochi gi pe buze, pe insexualitatea sinu.
rilor, pe tonalitf,lile pentelice ale suavitlfei pintecului,
peste toatd
zveltela. de.prelungirf qi peste tot nieratismur
rigid al nereductibilei
marmorizf,ri. Celelalte stoluri, in loc sf, scadl,
sporeau. Aripi blonde,
aripi albe, aripi ro2e clipeau repczi, b:iteau
din orice parte. Un virtej
9: qo:ni.*3:titoare, o alergare a luminilor A,rf e u*1r.., sute de porum_
biei fug[rind pe sute de corbi, suie de titieci
hiaoqi pitindu-se prin
unghiuri, surpindq-sg pe jos, tirindu-se, rostogolindu-se,
clau napoi
dinaintea nevinovqlsl6r qi lurninoaselor plserr, _
se furisau pe dupe
orice obiect,
- intrau pe sub dulap, pe'sub pat, _ se ascundeau pe
dupe ele
urcau De tavan sus.- qchiopitau I cu
aripi frlnte, _ pe
pardoscalf, jos... In clteva locuri,
Ai^t..i]"iil,
un mic num6r _ lilieci
sau corbi,

- stlruiau s[,se minlina neaiingi .. Dar dumnezeieqtile

."!i ..f,
,.'i;;J;;;
j.i ajungelu p: .jlg,'rip;e;il;;; iint.-o"in.,
aringere,
ii sfhr_
lt^r:.-1,:ll
mau rdzbun5.toare...
aripi,

cele blonde, ca si cele .oze, c-ele .oru,

Ciocinirile blonde gi ciocenirile roze se miscau

apqi.cu. ndluciri de vis, qi ajutare a.
corlri gi lilieci ingenunche-ali sub ele"io.aoi"iiJ';il;
ptele neagri, penele
negre, fulgii. negri,
- groz5.via de intunecime gi grozlvia monstruozitd!ii de abis.

fljiti;'ie

ilff;til-;i;

Intunerecul, inyins de lumini, se preda desf,virqit.

Flaclra ce

lndlla
limpede gi naltil

se

unifica

i"t.'i, rpilraoare

se

cu care veEtminta

nematerialA puiinilatea substantiali

rediviniza pe Thalassa.

a nuditiIii

$l Ctt Citfrl

foga roqie, hiacintul singcros al groaznicei draphri, inlhturatii,

o[dea zdrcnluiti. De la distanla la care il dusese priapica infring.r,r'
cu care lusese pentru a doua oari retinut pe granila oribilului, alba
nuditate il solicita ciitre adorarea es[aticii ce dezbracii uneori de animalit,ate po cele mai dense

ipturi

onrene;t,i. Si, in genunchi, cu bratclt-.

iniinse qi cu amindouir rniinile impreuna[e, sufletul lui se topea in

aimosfera de ztmbet' solar ce transfigura odaia. o ! qi cit cie inaltri qi
de albd se ficea flacdra de pe vatri. si in ce abisuri sc af.ndau atunci
cezarul div, Lucifenrl sexual, imperatorul draptirei triacintului sinisbru al cumnliltilor volupti!i din in;ula prrstie. Eros, cfebul arz[tor al
empireului, dar 1i principiul sublim al universalei si eternei vieli,
Eros, arheul unic, el care irnpinge ciitre miqcare l.oi qi citre care graviteazi tot, iqi apiisa crilciiul siu dc lurninir pe forrnidaliila rcbeliunc
de Priap ce cutezase sir deptiqeascii rnarginile pusc de, zeu acliunei
srrbaltorne a inferioarei lui divinit,iti.
lntrupalul !ijnitor al r.laritatei vietei, pr loc ce iqi clovedise irnposibilitalca in care se afla de a proiecta din insrsi corporalitatea lui
trecitoare,
- corporalitate imprumutatl de cl de la Thalassa, - pe
ff,pt,ura in totul asermlnatd lui,
- lintea ajungerea aceluiasi scop,
insi pe o calc diferitS.: pe cea a desrivirsitt'i
topiri a unei m:rtcrialith!i
gi a unui suflet, ce in mod congtient s-ar fi precipitat, flicdrind de
amor absolut, in absolutul din sufletul lui. Acea clilrir de reclucere Ia
unitate a doui principii opllse,
- a principiului rregaliv abolindu-se
in cel pozitiv,
ar fi desfiin!at clin universul liberat de antagonisrnt:
substanIialitatea ce, in oricare manifestare a ei. nu e allceva decit
propria incf,icrare a acliunii cu egaliLatca ei cle roactiune, clecit incil.
cirea de lupt,i neincetati si eternh ce onduleaz.i din nernrirginire, in

nemlrginire, cltre nernirrginire.

!-l{cirile ce imbrirlisaser! ultirnu lrirnisiti de lemn cle fag r[sfringeau din palpiLarea imbribisrirei o lurnini iiri clipiri, in al c:irei
ocean de sLravitabe,:rdoratiunca misl.ici se desfirina, intocrnai c,lupe
cum, grosolirnia clin subiLarifr"-r, subsLan!a clliar, se mistuiesc si dispar
eu toLul in rninima si irnlnsa portiune du limp po caro iniensilatea
sexuaii strrrremf, o coprindr: in rezo]varca ei.

lnsi

b.ionde!ea diniprejur se nuan!a

ct

ro/,. Sirut,area flactirei, in

vatrli, nu se mai cutromura Jre aceeasi extensiunc spnliall. \rohrmul

ei scidea cite pu{in, qi la fiecare micgorare a lui corbii qi liliecii se

reiveau ici-colo, filfiiau cu aripi indrizne{e... Clipirea de sub coilon

in odaie, si de acolo in sufletul tinrirului ! Chipul i se reirnbrlca cu aparen{l clrt orgoliu ce ezitir intrt sublim si sinislru, intre
se propaga

340

cer gi intre iad, intre culrnc qi abis. \ripi negre qi aripi blonde rcalcrgau imprejunrl perelilor, -- rtnele urmirrind pe celelalte, qi t,oate ciiut,lnd deopotriv[ s[ se ajungir, si se pr.iviilcasci, si se distnrgit. Virtejul
dlinui mult intre mutabilitrl!ilc nesiguranlci... Veneau momenl,c in
cari, inmulli!i pe neaEteptate, ponrrnbieii fugireau triurnfali pe corbi
si pc lilieci, ce recldeau de pest,e iol, b[lu!i de blondelea glorioasi a

aripilor, singera!i de ciocdnirilc albc, sfigia!i de ciocdnirile

roze.

Stoluri-stohrri, zborurile lor zgomotoase irnpriqtiau pe pdserile negre;

corp la corp, se luau la luptl cu cle; corp la corp, se inhdlau pe tavan,
pe pcrcli, pe pardoseali. Dar corbii inccpcau qi ei si se inmulleasci;
din dreapta qi din st,inga, dinainte si dinapoi, eri reluau ofensiva pe
toate liniile. Liliocii , printre dingii intindcau dc asemenea aripi din
ce in ce mai negre, - aripi din cc in ce rnai largi. Porurnbieii,- cei
blonzi, ca qi cei albi, cei albi, ca ;i cci roqii, - invirlrniqi!i, zhpici!i,

orbili dc iirlunccimca n:ilucilor, inirbuseau, se privilcau, se pomeneau

la rindr.rl ior {r.rgtiri!i ;i impriiqtia!i. Triurnf ali, corbii qi liliecii ii
incolli:au, ii sihau sS. sc ascundii prin colluri , pe sub dulap, pc sub
pat, pe dupi ele, ii convulsionau cu agonii sinisLrc, ii inmorminta de
v!i sub bczna pe care o grlmideau deasupra lui, slrat dupd strat.
-'\ceea;i lupl,i se da qi in Th.alassa. Gindurile negre qi gindurile cle
lumini cra\r pc rind invinsc, gi pe rind erau invingiloarc.
Cu toate accstea,lurnina se incorda in o cercare ulliml. Zborurile
blonde, rozc si albe iqi rnai repeziri o dati ndvala, mai impriEtiard
o clipri pr: corbi.
insi liliecii intinseri aripi largi, qi iuresul pc care corhii il rcpezir[, iure; cumplit dc accea datii, ajunse din urmii pe nesiguranla ;ovlil,oare a stolurilor. Piserile de lurnini, cele rozc ca qi cele albe, cele
albr:, ca si cele blonde, se prlvilirl de orice parte, sfisiate dc corbi,
strinse de git dc lilieci, cizurti uncle pest,e altelc.
Dar, sciipatir d iniro ntilucilc dr: iad, o zburdari: de claritate sublirni,
columbi radioasi ca spirit.ul sf int, izbucnea, alb5, pe urmlrul drept
al puruiui alubastnr, - rechernata-t la vialir, - minunt,a zinh deschidea ochii in acea lnrlind qi respingea prin singura strllucire a ceresl,clor saf ire dc sub pleoape pe forrnidabila nllucir dc inl,uncrerc cumplit
ce se nf,pustea rnonstruoash asuprii-i...
Sub stinci, marca sc liniqtise, si noaptea cea neagri, atita cit mai
tinu, nu mai fu tulburatir decib de jarul lui Priap din ochii de lup ai
lui Thalassa, jar ce piniL la ziud clipi prin beznd, aci imprejunrl od.lii,
aci in lungul gi in largul insulei...

Terminati la 26 spre 26 dec.

1902.

I
('rili".

1\r't.lrsl,ri t.xirt't,itirl,t' lr.jr-rrrgc sir rttl'inczc ilsLtprit irtttiit)Lltlt.ttlLti irr<'it, nu rirlc'oli t,irblourilc strie devin ctt adertil'rrt

insdqi. [...]

irr<:it'catt'. I)r'occdeul poale fi bine unrndrit in poer.ne clr

L<:tulli, unde rr. 52-57 sint nurnai un exenplu, printre
atitea erltele posibile :
Coronatd cu zambile, cu narcise presdratd,
Catifea sau lesdturd de biocart muiatd-n fir.
Verdea undd ce, ici-colo, e un allr de Ophir
Se rostogole alene de fiori cutremurat:i.

il

in mod general, mai Inult culo,rile decit forn-re1e

relin privirea lui Macedonski. lnzestrarea sa este mai

tri

mult a unui pictor de,cit a unui sculptor. Poetul a avut

totuqi sentimentul viu al atitudinilor plastice. Atunci
insd cind ajunge sd le expri,me, formele se dizolv5 in
culoi:i qi reflexe luminoase ca in acel calacteristic DcLns
de eleb, pe care il compune pornind Ce la rin motiv a1
lui hran Gilkin:
Verzi palmi in jur predominS,
$i el, feminin si viril,
Muiat in luciri de beril,
E-ntreg sidef si lumind.

Cine studiazE arta poetica a lui Nlacedonski inlciege

cd etrocarea qi descriplia nu istorresc mijloacele foarte
compiicate ale acestui artist. Totalitatea acestor mijloace
cunoagte doud mari compartimente, dintre c'are unul este
al evocdrii vizuale, celdlalt al magiei veribale. Poetul este
cel dintii in litenatura no,astr5 care a ajuns in chip conqtient la principir-rl cd p,oeziei ii aparline domeniul simlurilor. Fastuo,asel.e descf iplii macedonskiene sint manifestarea unui senzu.alist al poeziei, in acor'd cu acea orientare
denunritd de Lamprecht a im,presionismului fiziologic,
universald la un mo,ment dat in p,oezia europeand
mai noud.
Dar, ,31{1s1i de acest artist senzual, trdieqte in Macedonski un magician aI verbului, abil in a minui energiile
Iui ascuns'e. Arn ardtat qi mai sus, a,menun{ind crerdinlele
fltnda,mentale ale omului, ce pute,ri atribuia Ma,cedonski
crt,,'ir-rtului. Doctrina aceasta era a unui n-ragician, dar
si ir ltnui poet. A unui poet care recunoqte,a in cuvint o

rrlrterie prelioas5, vrednicd a fi iubitd pentru

{l

li

il
It

t;

Dar cel mai frecvent printre procedeele muzicale ale

Macedonski este refrenul. Refrenul domind intreaAa
lchnicd poetica a Iui Macedonski. Tn tehnica refrenuli.ri

lui

se de,cl'ard caracterul magic al p,oeziilor lui Maced,onski,

virtutea 1or in{d;urdtoare Ei obse,dantS. Re,petarea primului vens la sfirEitul stroJei de patru este un mijloc de
nenumdrate oli folosit de Mace'donski. Alteo,ri sistermul
ref,renelor este mai cormpiex qi armonia muzicald car.e
rezultd devine n-rai annpl5 qi mai bogat5. Astfel in poezira
Pr,ietenie apusd. nu numai pri,mul lters, dar gi alte versuri
din cuprinsul poemei revin de mai m,ulte ori (airdoma
sau in formd modificatd), incit intreaga compozilie este
fdcutd dintr-o alternan!5 de refrene intre cane sint p,rinse
versurile nerepetate. Structura unor a,stfel de poeme
este esenlial muzicald.. I-am putea da numele de compozi{ie impletitd.
Interesant ar fi de urmSrit si structu,r a Noplii cle
decemurie, cdreia multele impletiri ale refrenurilor sale
ii dau caractelul unei adevd,rate bucd{i si,mfonice. Tot
prin procedeul re'frenului sint construite Rondelurile.
Poelii Literatorutui, un Cincin,at Pavelescu, un Alexandru
Obed.enaru, scriseserd rondeLuri i,naintea

{l

clt;

{l

ir

lui

Ma,cedonski,

aplicind insd tehnica re,frenului cane ap.arlinea in chip

propriu qefului qcolii. Poetul a recunoscut o,arrecum bunul sdu in a,ceastd formd fix5, folositd de se,cole in lirica
apuse,anS. A adoptat-o, deci, pentru a gdsi in e,a cadrul
de lucru al bdtrinelii sale. Ma,ceidonski sfirqeqte astfel
ca poet muzicjan, ca meqter al cur intului, o calitate
care, in inzestrarea sa, a,alternat cu aceea de poet descriptiv Ei vizionar, pentnu a realiza una din cele mai complexe fonmule ale literaturii romAne,sti.

PROZA

{t

ea

LUi AL.

MACEDONSKI

Activitatea de prozator a lui Alexandru Macedonski

nu este tot atit de veche ca aceea a poetului, dar ea
<lrrteazd totuqi din pri4ga -qa epoce. Cete alntii dintre
lrrorlrrr'{iiJe h-ri in prozl apar in micile zi,are pe care le
97

|,'rrlrr {'',;rl lir ( rtt(' (()lill)()t'cilz[ in deceniul 1870-1880'

lr, lr rrrl,.;r lrilrliollr'lrlit'i s;tlc sc inscrie relaliunea de cdlalrrr rr. !trt11t11t'irr .si Sttrente (in Oltul, II, 1874, ?7
-47),
| ;il {,rir lr ilt'tr}(,irzil ,p()vcstirea lacrirnogend ciinele di'n vd.ca(sti'ndardul,,I,
1876.
(
qi
cirjaliul
r r,",| t |( )I ttl, IIl, 1i]75, 27 )
turc,
haiduc
vestitului
a
romanticd
povestea
l'l)
l'.',
, ,,lrr11r,it, in !5rile romAneEti ipe Ia incepiutul veacului
tr',','irt, 1i care cu,cereqte pnin frurmuseite' ge'nerozitate Ei
r ilr'.i ic pe fiica unui boier. P'ovestitorul igi imprurnutS
rrrrcirli lnotivele sale din sf'ere mai indepdrtate' fie c5
Legenda lordului primar de Londra Whit1rr'<'lucreazd
'lirtqton
(Vestea-, I, 7877), fie basmul' sirbesc Lina de aur
(Vesl,ea, II, 1B?'B). Din rindul acest'or prime povestiri, in
<'irre abia in Ctrjaliul p'rin preocupare'a d'e a ob;!i'ne culoare in descrie,rea vesti'mentard a eroului sdu intimp'ind'm
('eva ca o anti,cip'are a procerdee'lor de mai tirziu, nuPai
,lsa se fac banii (Vestea, l, 1877,22), povestire vrind sd
ilustreze mentalitatera fatalistd a Orie,ntului, este reluatA
in epoca d,e maturitate a scriitorului, dind loc n'ara;liunil
in limba francezd Comment on deuient riclt'e et Ttuissant'

reprodusd in OPere, IIIi

Povestirea A;a se fac banii apar ine aceluiaEi -c-ic-lu
cle iegende orientale din care face parte $ yery? ;i Meka
(Rorn:dnut din 13 ianuarie 1890 qi -Lit., 1893, 2)' pe care
Macedonski a pre,lucrat-o apoi in forma poemei NgapteaI, l{ote, pag. 433 urqr)' Mult mai
,ti d.ece*urie (u. OperegtO
gi' in tot c'azul, dulpd ce scritirziu, probabil aupa f
Mace'donski se ginpovestinii,
a
fnancezd
sese versiunea
deEte sd comp'und pe acelaqi motiv un scenariu cine'matografic in limba francezd, desigur pri'ma lu'crare d'e acest
fei alcdtuitd de un rornan. Am reprodus in lfotele ediliei
mele acest interesant text, regdsit dupd ani 9i ani in
arhiva poetului'
Odaia cu anul 1880 gi cu aparilia Literatorului acLitritatea de p,rozator a lui Mace'do'nski intrd intr-o noud
fazd. Din acest an dateazd qirul evocdrilor unor figuri
pitoreqti din trecutul societdlii noastre, intrunite in Cartect
de aur sub titlul Nitluci d'in uech'ime' Prot'otipul unor
astfel de compozilii trebuie cdutat in proza mermorialisticd
a lui Costachl Neg,ruzzi, ctJ deosebir'ea cd aici elermentul
pur descriptiv este mai dez;'u'o1tat. Urmeazd o epoca cie
id"*r" de mai mulli ani in timpul cdreia apare totuEi

cu nr. 70 (1883), in care procedeele descriptive sint

aplicate lu,crurilor, in pri,ma naturd moartd a iiteraturii
no,astre, trardusd de Jules Brun pentru interesuJ. ei pito_
resc qi docurrnentat in Journnl d"es d.ebafs din t8g5. In
ace'eaqi vrerrle iau naEtene marile nuvele ale lui Mace_
donski : Zi de august, Pe d"rwt d,e po;td, Din carnetul
umti.dezertor, Intre cotele, Nicu Dereanu, Dramd. banald.,
publicat'e deopotrivd in cursul anului 1b86. Dupd cum
rezultd dintn-o amintire a lui Trai,an Demetrescu, Mace_
donski pr,ofesa atu,nci un crez liter,arr nratunalist impreuni
cu ad,mira{ia fanati,cd pentru arta liter,ard a unui Fiaubert
;i Zola. Naturalismul plutea in atmosferd gi sub ace_
Jeagi influenle se produsese cu pulini ani mai inainte de_
buturile literane ale iui Banbu Delavnancea Ei Duiliu
Zamfirescu. P,roce'derele naturaliste sint vizibitre la Ma_
cedronski, rlt,oi intli in atitudinea descriptivd, apoi in
gus'tu1 pentru analiza psihologicd
Ei pentiu prezentarea
unor caractere ciudate ; in fine, in inclinra;tira de a pulve_
riza evenilnentul narat in detaliite tipice comune ale
rriei{ii soci,ale intn-unul din momentele ei, d,upd cum se
intimpld in porrestinea naturaLlistic intitulaia Dramd.
Cas.a

l|

ll

banald.

Dupd 1886 proza lui Macedonski continud a dezvolta

elermentul ei des'criptiv, numai cd latura ei pito,reascd si
docu'mentard cerdeaj_d a.curn in avantalul d.."'"i"rir. p"*rt
des,criere, artei rafinate a efectelor de culoare'gi d;
lu'mind in bucd{i ca: Soare ;i grtu, Moard. pe Dinaii,
pd.cl:urea ultiilor', Bucure;iii
O. noapte I_a
labl;Io;
.Sulina,
;i ai trandafirilor etc,, in acord cu iehnica ilmhohstd a
sugestiei indi,recte (a unui sentiirnent printr_un peisaj)
praeticatd in aceeagi vreme de Macedonski gi in poezia
sa. I'ndepdrtarea de naturali.sm nu inoeteazd d,e a f,ace
pr,ogrrese intn-o direclie a fanteziei, a anticirpd,rilor
de
viitor qi chiar a povestirilor utopice ca in Maestrul din
oglindd, Vraja lunei, sau ca in Oceanio-pacific_Dreacl_
nought, in oarc fantezia gtiin(ificd, du,pd mordelul 1ui
JuLes Verne gi Wells, se irnbind cu viziunea apocalipticd
a h^i'percivilizaliei. Inscripfi,a me,moria,listicd 91 auto;bio_
graficd nu este aba,radonatd insd niciodatd, ca
una care
corespunde structu,rii ,mai adinci a scriitorului.
Cu to'atd trecere,a s,a prin naturalism, o etapd cdreia
Ma,ced,onski ii datora crealiile sale nurrelistice
oele mai

()H

99

,1r.,.,';rnrir, rrrolrvr.lc nr.ili aclinci ale a'ctivitdlii sale de

llr ,r.';tlot ;rrr r';tnrir:; t,otrlcauna pornirile inrudite de a-qi
ri.;rrnrrli r;i rlt. :r s(' spovedi. Nuvelistul, pontretistuJ., povr,:;lrlorrrl nu s(' clccid sd scrie pentru a n,ota ceea ce
';r,grr,lr'(,('uscl irr jurul sdu gi ceee ce era strdin de sine,
li pr,rrl,r'rr ir-;i aminti prop,riile sale impn'ejurdri din tre.rrt, orurrrcllii care ii strdjuis'erd copildnia gi pentru a se
rrr;rrl.urisi pe sine insuqi. In filignanul intregii opere de
prozirl.,t)r' a lui Ai. Macedonski std chipul scriitorului
:rrstrli. Un c'urent de linism autobiogra,fic Ei mernorialistic
o sl,r'ibate tot timput. [...]

LIn sec;bor cu interesul ]ui propriu ii alcdtuieqte

irr aceastd pante a ope'rei lui Macedonski descrierea vechilor Bu,cureqti, cu pitorescul lui arhitectonic qi cu farrrrecul dormiestic in Coso cu nr. 10, sau in unele din
paginile bucd!,ii Intre cotele, qi cu insem'ndnile piine
cle via;ld desrpre oarnenii de altdd,a'td qi rnorarmrile lor in
Ilucureptii talelelor ;i ai trandatirilor : ,,C'it de amdritd
sd le fi fost via;la ei iqi puneau flori Ia p'd1drie, luau cite
un ldutar, doi sd le tragd cite un pui de ci'nte'c, se duceau
sd petreacd prim5vara pe Cimpul-Lalelei, fdcgau maiul
cu miel fript qi cu oud rdscoapte pe iarbd verde ;
trdgerau toarnrna lta misea mustul-rnustule{ul qi, in sfingit,
isi trdiau via{a inainte pind ce o ispndveau cu dinsa de
erau dusi sd fie inrn,onmrinta i in preaj'm,a ,cite unei biserici'
Sd fi vdzut atunci cu citd veselie erau purtali cdtre iocaqul ceJ. din urund. Cei rdrnaqi, rude ori prieteni, aEterneau cu un cerceaf alb u,n fel 'de targd, ce era apoi
ridicatd de doi ingi la caip Ei de doi 1a picioare Ei dusd
sub oraniscul de mdtase pemb6 sau de' catifea portocalie mdrrginitd cu ciucuni de fir gi sub care rdposatul
o Iua spre bisericd, in mijlocul unui vesel taraf de

ldutari.(
Cine d'o,reqte sd extragd inrsd tot ce conline opera
analizatd sci despre orn'ul care a creat-o treibuie sd treacd
dincolo de latura in care acestra iqi a'mintegte sau se
conferseazd, la fizionornia mo,r,al5 a caracterelor aduse de
c-L in scend. Citeva din acestea prezintd, intre eJ'e, un
netdgdduit aer de ru'denie.
Macedonski a zugrdvit o parte a finii lui in i4uri ca
:r lui Pandele Vergea din nuvela Intre cotefe sau ca aceea
;r ltri Nicu Dereanu in bucata cu a'cel'aqi titlu, pentru a nu
l{x)

rnai vorbi de Odores,cu din Cometa lui Odoresc,tl,

care
intruchipeazd oarecuan satina caracterulul p""r".riui--i'
povestirea anterioarS. Toti a,cestia sint
naturi
veleitare, oameni atingi de rnorbul puourr"i"-,- fantaste si
i"
imensitatea oceanului lduntric, cu tugatu.if" ,"[)"t"
"i#;;i
realitatea externd, prigoni{i d" o o6u"uie stranie "at."
.luicl"
visul steril aI unei opere niciodratd irmplinite.
1...1
Nu'meroase sint paginile care pot ti upi""iiu'
in opera
Iui Maced'onski oa o mdrturie a'intensitdlii
visului'Gu
in stane de s,omn
d" veghe. aceasta pornire r,evine
-:"y.
qi se dezvoltS m',it
dincolo de ,marginire nor,malit5tii i;
Pqnc.lele Vergea, bucureqteanul de 5l
a" ;;t:';itt;i";.
t1..=oflly9l"ea gospoddriei sale de burlac, mania,
deo"a__
qara rnorensrva, a cnegterii pdsdrilo,r
de curte, a spefelor
celor mai rare Ei ,mai felurife. f...1
iui Vergea_de_r1ine n-eincdpdtoare pentru a cu_
^'^,^9,Tt^uu
rnarrpata gintd. Ultima
Irrrnoe.
_parte a aveiii pdrinteqli
addposti
_elte vin,dutd spre
intr_o g;rp;,a#;
-ornit,ologic
.f _putea
ldrgitd neamu,t
i"
;;;;;;.
Dar c,ind sdrdcia
care n,u intirzie sd vind- il impiedica pe Verg";;_;;
hrdneascd ordtdniile se intimpid un lucru
*?Oiq""ii,
_
cu,r!ii, revottate
iinpotriva omului, g"lpui"
flrlli,t_":j."11
rn DTrgazr_, rn regimente e.roice gi in batalioane
conduse d,e state-rmajore gi de comandi"lii ior, dE asatt.
;;"dt;;;
pe ciudatui burl,a,c, il atacd qi_l rdnesc, ldsindu-I
.
iumdtate mort gi cu min{ile pil"aule. Este o p,apirra [e
h.
umor grotesc aceea a atacurui pds5ril0r, din filialiJ
Eitii,^?.,:i
a" enos uri lor,an imati ere' aI e nv"f lli fU*ai
1i
uupa T?!i
cum" :translonmarea
omului intr_un
",
din_
tr-o,altd s,peld zoologicd ne du,ce cu gindulexemplan
t^ ii"i"iii_
Iozele ovidiene qi Ia des,cenrdentele tor recente : Die
v erwandtung a lui Fn. Kafka
Femeia schimbatd. in
'Utracedonski
uulpe a_ englezului D. Garnet. Ei
i"
rrcc,asld itnprejurare noi pagini descriptive, cu
"frU".sar_
tonuiile
r';r::nrrrlrr i siu speci fic in acompaniament.
Nir.rr I)urclutu nu cstc un gospodar singuratic ca pan_
dcJc Vt'r'gorr, r'rr<lir
blrr.ri, ci un o- ut strazii qi-;t
c.f,rcl<'i, st,r-rclt'rrt ;i.lr-ri
l'rrrrcfi'riill-, un rrisdtor si boem'rrefericit. ?" p" l>rrrrca situiii.i in 'f;r1rr Universitdlii, el pri_
-- --^
vegte i,n lungi scr.i clo virrir stirluia lui Heliatde
I:..j
Aprins de idealul,l?_ti"..nJ gloriei, et se chlnuieqte
sd
gaseascd o cale capabitd sd-l Calduzeascd
lA" fi
spre
-se
putut deveni poet, legist, orator. Tiniirul
"u.
instalea#
tlr

!l

l0l

tt,t tp;r ltt \'lrilll tlll('i lll;ll'i iIl\'rclrlii: a miL$cdrii

'r' I it'r' l)tltcit illlpior(li('il, oare' s-o realizeze ?
l"rrll,rr :,i l)rrgttc'l'l'(: n-ilu lost ;i ei lua{i d'rept nebuni ?
Vi:,rrl rlcrrlr:irra ;tctiv o soarte de faimd gi putere.
\llir tlrrt,i, el viseazd glorie in rdzboaie, cind genglrrltrl clizirtd, Dereanu ia cornand'a;i duce arrrmatele Ia
vicloric. Detr cind bogata i'ui fantezie il lipseqte de slujba
r':rlc il hrdnea cu 4gircenie' muritor de foam'e, De'reanu
oclrpA pind la ore tlrzii scaunele ca{ene}eJ'or, prilbegeEte
,,poi p" strdzile iennatice ale Bucure$tilor $i nu'mai .ceru1
,'t'riloriin iI adoar,me qi-I ajutd sd treacd din'cotro, intr-o

irr r.1. tlrrr

l)r.ql ff l u(' (

lr-rrne ,mai bund.

Tot un boem aI e,pocii este Ei O'dorescu, descoperitoru-I

unei co,met", pe cut" ,il rectificd interrrenlia contondentd
tr unei mdtuqi^ pr:ozaice. Astronolm, ca Ei M'acerdonski, discipol aI lui F ammarion, Odorescu nu este victimta tragici
a ianteziei lui, ci paiata ei hazlie. pe seama cineia poetul
,crede cd poate glurni. Ca'drul de r-iald al tutu'ror acestor
irg"ti este oraq"ul mare' capitala noastre' d'ig ql -99:tui
fu"rnicar uman i\4acedonski alege, pent'ru a ni le infd{iEa,
exe,mpltarele ratate ale inteligenlei. larvele geniralitdtji,
fald d-e care el resim{,ea o adincS 9i car,acterirstica ajinitate.
Sensibil deopotrivd la farmecu] rural qi la cel urblan,
Macedonski realizeazS in sine indoita fonmuld a unui
antatar ruris qi anTntor urbis din r-ersurile lui Horafiu'
Prim'ele amintiri ale vietii ii r-eneau din me'diul sdtesc,
ale cdrui peisaje qi ai cdrui oameni cu moravurile lor
patriarhale Ei Cu senzuaiitatea lor naivd Ei di'rectd le-a
inviat in povestirile sale. Iubit'or ai naturii gi aI ruralitd'!ii, Macedonski nu este insd un scniitor populist, ca
un Barbu Delavrancea sau ca atifi din scriitorii care le-au
urrnat. Perspe,ctirra sa asupra naturii gi vierlii sdterEti este
a unui estet c,are ame'stecd iri viziunea sa arnintini clasi,ce. Astfel, peisajul Stanbuleqtilor' pe rnalul Pldvilei,
proprietatea pitarului Starnibulachie. i se pare ,,un col!
at unei Elade de odinioarSoo (Zi cle awgust)' Iar copiii
care inconjurd trdsur'a cSldt'orilor oprili un'deva intre
.ianuri de g,niru i s'e par desrcendeniii u'nor v'e'chi neamuri
ciasice : ,,Copii ai cirn"orului, piepturile li se ardttau prirlite
de sub cdnnd,qite desfdcute ; pufp,ele Ei picioa'rele le aveau
goale. Apropiali cu totui de fire, ei duceau mintea spre
lirrrpurile dintii ale Laliului, ale samnililor qi sabinilor'
l0:t

I
;l
I
I
I

l)ar vreo doi, pistruirali, gi cru un torrt de aur roEu i,ncur.cat

po ca,p, pdr,eau cop'ii ale acelor tribuiri de iranieni care
sc c'redeau de-a drep'tul cob,o,rite din soare qi carre-Ei fdcuse,rd .drin Helios singurul Durn,nezeu.,, [...]
Trranscenden!,a era pentru Macedonski p,osteritatea.
__
N'Iorala sa este a gJ.orriei. Naturd herdonirstd, inclinatd
sd se ,bucure de tot ,ceea ce via{a poate ddrui ca d,esfdtale prirn simfuri, proetul a in,chipruit odatd u,n p,an,adis al
pdrcii, urn vas uriaq plutind pe ooeane sj cluc,i:nd cu el
o ornrenire be,at5 de avulii gi de pldcene. ln descrierea,
d,upd modelul utop'ii1o,r gtiinlifice, a acerstei nave, a pdcii
qi pl5cerii, poe,tul arrie la uir] rr]olnDt dat, in rindul
in,rrenliilor tehnice menite sd sp,orEascd voluptateta, pe al
sdu Oceania-Pacific-Dreadrnougkrt, ideea anticipatoane a
televiziunii : ,,Oddile mari ave.au de altd parfe in cite
un perete al lor nigte mari qi limpezi ogl,inzi in care,
d,upi o descoprenire gtiin{ificd industri,a.lizatd gi cornercializatd de pulind vineme, se rdsfringeau irn uruna u,nei
ugoare apdsdri pe un nasture nu.meroase serii de prileligti de pe diferite pdr{,i ale pdmintului, a cdr,or i,nfati;are funatd de electricitate era dusd in acele oglinzi fdrii
ca for,mele qi culorile l,or ardevdrate sd fi sufenit o cit
de mricd schilmb,are". Crap,italurile se concentreazd pent,ru
realizar'ea Ei- intre(inerea mrarii ndvi a pdcii, onagele se
pustiesc, indeletinircirile iucr-ative de odinioard dispar
treptat, ba,ribaria arnenin d sd cu,cereascd pdrnintutl, cind
in viziunea limpede a d,ezastrelor iminente
Oceania_
PaciJic-Dreadnought
este azvirlit in aer de insugi
sindicatul bancherr-i]or care il c'Iddise. Via{a isi relud atunci
cur:sul gi ,,Iumea reincepu sd fie cea de mai irnainte,
adicd bogiatd qi sdracd, fericitd gi nefericitd,,. Utopi,a alego,ricd a 1ui Macetdonski se incheie astfel asup,ra afi,r.mdrii
ordinei naturale gi fantezia sa sarcasticd ajunge sd se
<'orcc,teze pe sirne.
lrrcr"r cl in 1B9ll, Macedonski publicd in Literatorul pri.
rnurl cirpifol al I'h,nlnssei, reprodus apo,i in Cartea d.e aur
(1902), und,e o notir I'i'nirld atribruita unui
,,disrcipo'I(. anuntd
sulbiecturl intnergii oper.c si core sprij,inul publicului pentnu
desdvirqirea ei, adresind in acelragi timp, auto,rului lraud,e
nemdsu,nate, cum Maced,onski nu se sfia nicirdecum si
primeascd, ba porate c'hiar si-,gi aconde singur. Dar com_
punerea Thalassei n'u contit-rud in romAneste" ci in 1imba
103

irr l1)0(i, itrtfolllll rqpopeii sirnlu'r.ilor"o

;rl ,,,,,,,,'ii cpopci", cllStorqte l'a Panis un'de editorul
l,l. Sirrr.sot lipdi"e;tc, intr-un volurn de 253 de pagini, Le
()ttluoire cle'Jeu,'inso(it de prezent'area lui Mircea Demef

r';r1r't'zii,

ir,.s,tt

irrt'i1.,

triade, devenit pentru irnprejurare Mircea des M6triades'

Volumul este dedicat ,,A J.a France, cette Chald6e'0, cu
referinld, desigur,la teoria deca'denlei' profesatd in acetraEi
imp ae icriito"rui Joseprhin Pelad'an, transfigurat el.insugi
p".rlt o,chii publicului contermporan in pnin! Ei mag
asiro-,babilonian.

Macedonski lega mari spenan{e de succesul op'erei

sale, menitd sd impund nu'rnele sdu pe plan universalArn forrnulat altd datd ipoteza cd, succesul parizian-a1
inlui Gabr,iele d'Annunzio nu l"a fi rdrnas lipsit de c3gJ'oria
incdutind
romdn
scniitorul
frala
de
dernnmni
pittfu Franlei. Ipoteza meritd a fi exarnin'atd mai de
ipo.upu, cu atfit mai mru,It cu cit nu de multd vreme
D'Annunzio publicase Ia Paris tra'ducerea francezd a opedes
t.i *f" : TrionJo d.ella morte' rnai intii in La Reuue
ce
(dupd
Calmann-L6vy
d"eur mondes, apoi Ia editorutr
ziaru]
in
intii
rn'ai
in
1893,
apdruse
italieneascd
versiunea

Mattino din Neaprole). Triumful nwrfii dezvo]ti un subiect prezentind loardcare analogii cu acel al Caluarului
d.e foi. George, amantul Ipolitei, este urmdrit de suferin{a de a sJ Eti veqnic deosetrit, niciodatd deplin identificat cu iubita sa. Pentru a rd'sturna aceastd suferinld, George ucide in cele din urmd pe lpoljta, dupd
oe autorul itanifestase de-a luingul unor episoade va'riate
splend,o,area inchipuirii sal'e qi netdgdduitul sdu geniu
vlrbal. Scherna fabulei lui M'a,cedonski nu este mult
deosebitd de aceea a lui D'Annunzio, deqi in tratarea
ei poetul r,omAn nu f'ace nici o concesie realismului
ooni"*potun, menli,nindu-qi opena mai aproape de mo,delu1 io,rnanelor eroti,ce de la finele Antichitdlii' l"'l
Tltalassa e,ste o idilS din descenden:la indepdrtatd a
7ui Dafnis ;i CIoe a lui Longos, arestecatd insd cu elemente de inspiralie qi cu proceld'ee modenne. Macedonski
a compus-o in stilu'I unei poenne in prozd 9i in manierd
antichizantS, prin deasa folosinld a tumii de simboluri
a vechii poezii. Thalassa este stdpinit cind de Priap, cind
clc flros, in jurul lui marea addposteEte palatele lt1
Ncptun ;i Amfitrita ; Polimnria Ei Melpomena ii cintd
| (),1

rrr:rrl'lct, inchipuirea i s,e duce cdtre vinsta de aur din

l''rl(,n(lcle hesiodice,
patul lui de moarte,
mare
,;rrc.il leagdnd qi-l Eiadoa,r,m,e, este, strdjuit intinsa
de ni,rnfe Ei
'r;rirrcle. Cum insd toate aceste figuri mitologice gi influen_
tr'lt.' 1or supranaturale sint, de fapt, simple elemente de
' rrrllu si de'ca1, idila tragicd a lui Macejonski este un
P',clus manirerat ca atite'a din epo,ca alexandrismulu'i satr
r clccadenlei latine. Cu aceastd produclie, cu

pagini
,lirr Pet,ronius sau Apuleius, o inrude,Ete atitea
de attfef Ei
rrplinsul ei erotism care nu pregetd in fala evocd,rilor
irrrpudice. In locul curiozitdlii psihologice a naturalismulLri; ?haZassa introrduc,e spe,culafia m,etafizicd, in tegdturd
('Lr care se declard ca,racterul modern si id,ealist
al operei.
I,lroul este un idealist i,n f,e,lul lui Hegel, pdtruns de

:rdevdrul cd intr'eaga lume este p,rodusul unei idei absoItde care, ieqind din sine qi opunindu-se siesi, creeazd
intreaga varietate a apa,renlelor. pe astf,el de baze ThaIirssa, adevdrat idealist magic in felut lui Novalis, socoregte cd p'o,ate crea lumea prin gestul unei proi,eclii

subiective, inzestrind-o cu femei,a cdt,re care aspiid dorul

sdu. Dar cind femei'a apare in locul umrbrei inconsistente
i'are il amdgise mai inainte, Thalassa resirrnte durerea
singurdtdlii prin individ,ualitat,e Ei a neputinlii radicale
cle a se contopi cu o altd fiinld p,rin i,ubire. Intocmai
ca misticii, ai cdror limbaj il intrebuinleazd, poetul

atribuie eroului sdu dorinla de a inapola-multipiul in

unitate, pe doi in unu,, gi nu,mai atunci cind aspiralia

aceast,a se dovedeqte zadarnicd Thalassa incearcd supre_

mele experienfe, ucigind Ei p,rirnind moartea. T,otusi si
aici intimpindrn poate inconsecventa d'e cdpete,nie a ope_
rei : cind Thalassa se apropie de sfirgitul id,u, el .r, i"simte fericir,ea cdutatd in desfacerrea individualitdtii, ci
in potenlarea i, in trdirea deplind a f irii salc., ca
: ndividualiEtii moderni.
Prinsd prin atite,a fire de izvoarelc cu,lturii vechi qi
noi, Thalassa este o operd complexd, cu rnultc pianuri
in profunzime, gi care meritd sI lie citita qi studiatd.
Poetul a v,rut gi a izbutit sd creeze poalte mai mult decit
un erou viu : un sirniboi tragic in caracterul cdruia se

consumd dr'ama idealismului.

EI a fdcut-o cu mijloace descrjptive

pr"ea bogate,

bog,ate, poate

de care nici p,roduclis sa anterioard nu r5-

105

nrir:r(,:i(, rilrriirrir. l)esigur, paleta iui Macedonski este

l)r'('ir in< iiroirtti, stilul--anninteqte pe alocuni baro'cul lui
l)',A,','rrrrz.io, prera multe efecte de lumrind qi culoare .sint
rrol,;rl,t'' pn"tr.ti face atita risipd de pietre prelioase in^cit
n(' \'r!)e a spune cd unel'e d,in acestea tre'bui'e sd fie
I'rrlsc. 1n zetul lui de a fixa notafia sensi'bi'ld ce'a mai
rlclicatd, Iimba poetului devine aLdrese,ori artiificiarld qi construcliile lui forlate. Dar, oricit de mari ar fi neajunsurile
cxcesului de pitoresc ale Tlt'al'assei, trreLruie sd recunoagtem dre foarte multe ori cd ochiul sdu vedte just
;i ci splendo'are,a lurnii sensibile a oblinut aci un monument vrednic a fi rerrnrarcat.
Poetul qi-a conceput opera ca pe o rrepopee a si'rn{uriIor(( nu numiai in sensul cd eroul sle consumd ln combustiunea lor, dar Ei in acela cd toate regiunile-senzorialului : vdzul Ei'atuzul, tactul, gustul qi odoraturl urmlau sa
fie puternic solicitate.
fn aceastS tendinld de a obline col.abonanea simifu,rilor se cuvine sa obiervd'm un alt cararcter miodern al
operei, de c,are atiti alti artiqti ai vremii, un Wtag'n'er, un
Baudeiaire, n-au fost strdini' Fiecare capitol trebuia sd
sugereze o anumitd i,rnpresie sensibil5, in prinnu'l rind
unl coloristi,cd urmdritd. Este de prisos a spune ca un
astfel de proiect tipografic face parte din rindul veleitSlicunoscdtorii operei qi- firii
1o,r rn,acedonskiene, iu
",ate
sale sint farni'liarizali. Culoarea cernelii vaniind d'e la
capitol la aapit,ol ar fi fost un mijlo'c sSrraLc dlacS cuvintele
poe'tului insuqi n-rar fi f'ost incdrcate cu energie evocaio^.". Procedeul tip'ografi'c este ap'oi inutil dacd viziurnea
Th'a1:oetului se p'oate trransmite qi pe alte cdi' In fine,
ci
tuturor
o'chilor,
n'u'm'ai
o'slferascd
.5
io"sa ,ru doregte
sirnt,urilorr intrunite. Desigur, rrotaliile lui Marcedonski
fac apel l,a mai multe simluri dintr-o-dat5'
Iatd, de pildd, pasajul consa'orat debarcdrii lui Thal'assa
pe insula iewki : ,,trI igi umfl5 ptdminii cu aerul viu
aI rndrii, lud din ochi imprejunimes in stdpirnire, jucd
iarba sub picioare' Dar mir'es'mele leEindtoare atre ierbei
slt,rirrite se ridicarS Ei-I infSgurard cu blindietera dulceagd.
n clorofortnului. O moliciune il qovdia. Pdmintul se cldl,ina sub picioarele lui ca sub ale unui om beat, qi fdrd
s;i vr-ea agternu pe ierburile moi 'plasticitatea 'corpttlui
::;irr srplt'tan... Amurgul ldrgea suflarea zdrei' Aprigd ;i

',rtrirtd, ea ii umplea pieprtul. Migcdri lenerio,ase ii incor_

rlrrtr rn'uEchii... Pielea de pe brafele gi gitui ]ui tresdrea
:.rrb rdcoarE srii, pol'ii i se brobonerau, vocear mdnii ii
rciritra in auz. Deschise ochii. Cerul, sti,ns de lurnina
zilci, plutea stelar in maiesta'tea nepricep,utei jui ve,cinicii.(
Nu numai vdzul, dar m'irosul qi tactul, sirn$ul terrnic,
rrruscula'r gi organic sint d,eopotrivd interesate in rea,lizilrea acestei dtescr,ip[ii. Intnegul organism urnan ne este
lrrezentat i,n vibna,lie. Evrident, intr-o op,erd oare dd atita
loc descrierii volup,tdrlii, apelul la se,nzoria,lul inferior
cste destul de insristent. Notaliile tacti,ce, termice Si org,an,ice sint frecvente in Thalassa. Dar tehnica aceasta
rru mai er,a de loc o noutate i,n momentul cind scria
Ma,cedonsk,i. Guya,u a semnal,at-,o la Hugo gi Frlaubert.
S-tar putea spune nurnai cd Macerdonski i spe,cuilat-o cu
multd insistenld Ei a afigat-o cla pe o teorie literard.
'rai
ln sfirgit, tnerbruie addugrat c5, in ciuda a,cestui program,
inzestna,rea capritald a lui Maced:onski rdmine cea viz*uald :
o insugire de care era deplin con,gtient Ei d,e cane nu
inlelreges nicid,ecum sd se fotroseascd cu modera,tie.
Scriito,rul n'oteazd. in infdligdrile naturii mai m,ult
culo,area sau lumina d,ecit form,ele. EI este mai mLult
picton de,cit d,esenator sau sculiptor. Adeseori redd cl.,ar_
o,bs,curul ca p,ict,orii b,olognezii : ,,Ho,r,a tras.e la mijlocul
focului qi chipurile arprinie rdsdreau
din intunerec. Voi_
nicii care o inVirte'aru, qi despre care avea sd se ducd
pomi,na, izlru,cneau in lumimd aldrtLuri cu fete in cdmdsi
cu a'lti!e, ori piereau inghiili;li de noapte, dupd cum se
du'cea j'ocul ce se stringe,a sau se ldrgea, se ince,tinea
sau se iu{ea, dra pe b,rirnci, zguduia bdtdtura si casa. cu_
tre,tnura dealul. Bdrielii ce,i de tot tineri, cu diulie stnimta
Ei gditanatd pe picioare, cu scurte mintene in umeri sau
numai in cdmdgi, cu cdciulele pe cea,fd
unii cu pdldrii
de pi,s15 neagrd in'conjur,ate de fl,ori - ridicau n,ori de
praf cu sdriturile 1or, zbuciumau noreprtea
c,u chiote qi
intrau Ei ieEeau din intunerec ca niqte ndluci.(( (Zi de
tLugust). Piciturile clarobscure joacd un anumit rol Ei in
Thalassa.

Alte,ori sint revdrsdri boga,te d,e culo,are. Chi,ar cind,

prin natura su,biectului, s,criitorul trebuie sd rede,a aspecte
plasti,ce, formele se iat'solesc cu efecte de l,urriind si cuIoare, pe care le pu'ne irn valoarre ca in aceastd descriere
107

lot

;r lur 'l'lr.ll;r:,i,;l . ,,('ilr,orlrrl;r, :;ttlr irtn rll zil('i, cl insuqi aur,

i,r'r'ir rrlrlii :,;r I irrviolr,z,'. l't' 1r'ioplt,t-rl clczgolit
de o
- clavip;rr'lr,rli rk, lrll;r ;r r;l,t'r'rrr.rlrri pe uln,errii puterni'c
lrrl;r\i, 1ri' r'trr'lrclt' clcgnnte ale conturelor, pe intregul
lor'p rll z('Ll cul'gcil to,atd lumina zilei. Fldcdri de crorn
poll,ocirlir-r, rrioiciuni de galben indrian se aprrindeau
{

- rlu,pi culn se miEca

Ei se juoau p'e mugchii amintito,ri
- este."
rri unei lumi ce nu mai
Macedonski pic,terazd, de altfel, nu numrai naturra Ei
cor-p,ul omenesc, Car gi costumul, ap'oi interioarele dontestice, adevdnate natur:i moarte, intr-o vreme cind literatura noastrd rezerva un loc cu totul sumar acestui
qonfnr. el dpqnrinl ioi. 1...]

Influent,a lui Macedonski in dezvoltarea a,rtei rornaneEti

de a scrie a fost pulin studiatS. tra a fost insd dintre
cele mai insemnate, mai ales in latura descriptivd. Marea
linie a descriplion,alismului in proza noastrd, c,are incepe
cu Ciiliitoriile lut Alecs,andri qi ajunge la T. Arghezi, trece
prin Macedonski ca prin una din etapele ei cele mai
lrotdritoare. Cind considerdm astdzi la Arghezi qi in jurul lui rafinamentul imagistic, arta de a constitui un
tablou, se cuvine sd nu trecerm cu vederea contribuliit
Iui Macedonski in direclia noilor indrumdri ale scrisului
rornAnesc.

TEATRUL

LUI AL.

MACEDONSKI

lrr' (i<,rrtenii, pe care autorul ei o intituleazd un prol, r,r'iginal gi in care situalii construite logic, dar idrd
rrr.r , ;l(lincire psihologicd, ne pun in fala unor inceputuri
r,,,.,

, rr lrl,rrl tnodeste. Sumara compozilie dramaticd a tindrului

,1,, :),:), irni are totuEi insemndtatea cd scoate Ia iveald un

l,.l ;rl sdu de-a ride, al cdrui rdsunet sarcastic se va r:relrrrrrli prin stanlele poemului venelian Italo pind in siera
,,irrrpozitiilor de maturitate ale poetului. Geinenii pot fi.
,I,'r'i, luali in considerare de cdtre acela care urmdre5te
,,r'illirrile cele mai indepdrtate ale feluritelor atitudini fn_
I lr,uiloare ale originalitd{ii lui Macedonski.
'A doua lucrare
dramaticd : comedia in doud acte Iacles !
rrr' ol's1{, fdrd indoiald, mai mult. Desigur, dupd cum a
:rlrrtirt Fr. Dame, incd de la data primei repre-entdri pe
',r't'na Teatrului Nalional din Bucuregti, in 1880, Iad.e; !
rrrr este strdind de unele influenle literare strecurate dit
t itrltrielle (1852) a lui Emile Augier, un succes al scenei
trilrrceze contemporane. Macedonski recunoscuse insusi cd
rrr .ezolvarea comediei sale il indrumase vechea istorisire
,t Sindipei, pe care el o citise in reproducerea Curierului
tl<: erlrbe-sere al lui Eliade. Anecdota cu femeia arabului care se salveazd pe sine impreund cu bdrbatul ascuns
irr preajmd-i, umplind de ciudd pe solul gelos care pri_
rriegte cheia disputatS, dar uitd sd pronunle cuvintul piin_
sorii :
-,,fadeq", sugerase lui Macedonski sfirEitul cbme(rrer sale.

Dul , chiar pind aci desfdgurarea piesei imprumutd

idei unui model strdin. Predica pe care Smaranda o
line Elenei, cu bunele ei opinii moraie asupra rezuLtatelor
<lezastruoase ale adulterului, arninteqte de aproape pe
(]ubrielle a lui Augier. De asemenea, ideea p.opurrerii ae
rr se cdsdtori, adresate tindrului indrdgostit de cdtre aceea
trare inlelegea cE numai pe calea aceasta iqi poate salva
iiniqtea amenin{at5, provine tot din piesa scriitorului fran_
cez. Fr. Dame credea cd aceastd din urmd idee este Jireascd
numai intr-o piesd de moravuri franceze care, avind sd
lind seama de opreliEtea interzicind unor catolici de a
divorla Ei a se recdsdtori dupd afinitdliIe 1or, impune so_
iulia cdsdtoriei amantului nefericit. [...] Este evident insd
cd, dacd Macedonski se opregte la cealaitd solulie, el n_o
face sub simpla sugestie necontrolatd a rnodelului francez,
ci rnai degrabd pentru hazul oarecum crud aI situaliei in
care se gdseEte tindrul nevoit sd accepte o inoportund pro_
<:iteva

In lungul interval al carierei sale Macedonski a revenit

necontenit Ia produc{ia dramaticd in care s-ar spune ce
vedea una din cele mai proprii fortne de crealie ale talentuh-ri sdu. Fireqte, critica se poate intreba dacd poetul a
citit limpede in sine consacrind o stdruinld nedezminlit5
lucrdrilor pentru scend Ei dacd rezultatele atinse corespund intru totul ostenelilor care le-au pregdtit.
Intreaga viald a lui Macedonski a fost fdcutS apoi
din lupte, din antagonisme, din impotriviri. Oare din materia acestor evenimente nu se putea dezvoLta trunchiul
viguros ai unei adevdrate drame ?
La inceput Nlacedonski a nutrit aspiralii cu mult mai
liuritate. Nu este nevoie a examina indelung scurta coI0E

109