ENERGIA SOLARA

Soarele este cea mai important surs de energie pentru Pmnt. Energia solar este
emis sub form de radiaii i este disponibil n cantiti imense, practic inepuizabile. Radiaiile
solare pot fi captate i transformate n alte forme de energie: electric sau termic.
Energia solar se refer la o surs de energie rennoibil care este direct produs prin
lumina i radiaia solar. Aceasta poate fi folosit s:
genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
genereze electricitate prin centrale electrice termale
genereze electricitate prin turnuri solare
nclzeasc blocuri, direct
nclzeasc blocuri, prin pompe de cldura
nclzeasc blocuri, prin cuptoare solare
Instalaiile solare sunt de 2 tipuri:
1. Instalatii termice
Principiul de functionare se bazeaza pe conversia radiatiei solare in caldura si utilizarea
acesteia pentru incalzirea apei.
Sistemul functioneaza indiferent de temperatura exterioara, chiar si iarna.
Exist mai multe tipuri constructive de panouri solare termice:
panouri solare nepresurizate
panouri solare presurizate
panouri solare presurizate separate
Panourile solare nepresurizate

Caracteristici
Se mai numesc i panouri solare de var. Acoper cea mai mare parte din necesarul zilnic
de ap cald menajer n perioada martie-octombrie.Sunt foarte uor de instalat i nu necesit

costuri suplimentare de ntreinere.Au o durat de via de aproximativ 25 de ani. Rezervorul este

realizat din inox, cu un strat izolator de poliuretan care micoreaz pierderile de cldur.
Mod de funcionare
Tuburile vidate capteaz radiaia solar i o transform n energie termic, nclzind astfel
apa din tubul interior. Pe msur ce apa se nclzete, densitatea ei scade. Apa nclzit n tub se va
ridica n rezervorul de acumulare i va fi inlocuit de un volum echivalent de ap rece. Circuitul
natural se va realiza n continuare i apa din rezervor se va nclzi.
Panourile solare presurizate
Caracteristici
Acest sistem poate fi utilizat pe toat durata anului. Funcioneaz la presiunea sistemului
de ap curent (aproximativ 6 bar). Sunt realizate pe baza celei mai noi i moderne tehnologii,
avnd cel mai eficient transfer energetic dintre toate echipamentele de acest gen. Pierderile termice
ale panourilor solare cu tuburi vidate sunt practic inexistente, n schimb pot absorbi cldura i n
cazul radiaiei solare difuze (soare acoperit de nori), sau la temperaturi foarte sczute ale mediului
extern.
Mod de funcionare
Tuburile vidate capteaz radiaia solar i o transform n energie termic, nclzind
schimbtoarele de cldur aflate n partea superioar. Lichidul aflat n interiorul rezervorului preia
caldura de la heat-pipe si o cedeaza serpentinei de cupru, care la rndul ei cedeaz cldura apei
care circul prin ea.
Panourile solare presurizate separate
Caracteristici
Panourile solare presurizate separate nu pot funciona independent. Deoarece nu au un
rezervor de stocare, ele trebuiesc conectate la un boiler montat n zona de consum (n cas).
Varianta de utilizare recomandat este cea cu boiler bivalent, pomp de circulaie i panou
electronic de comand (regulator electronic dedicat). Toate acestea formeaz un sistem complet.
Mod de funcionare
Energia solar este captat n interiorul tubului vidat, unde este transferat heat-pipe-ului
de cupru. Caldura ajunge apoi n captul superior al su, fiind preluat de ctre agentul termic
(antigel). Antigelul o transport la schimbtorul de caldur i este preluat de ctre apa din boiler.

Apa ncalzit poate fi apoi folosit ca ap cald menajer sau agent termic de nclzire. Operarea
acestui tip de panou este asigurat de controllerul electronic care comand pornirea i oprirea
pompei de recilculare.
Avantajele panourilor solare de nclzire a apei
Sistemul funcioneaz indiferent de temperatura exterioar, chiar i iarna;
Datorit faptului c tubul este rotund, razele solare vor radia ntotdeauna perpendicular pe
suprafaa acestuia;
Tubul colector vidat ofer rezultate excelente chiar pe timp nnorat fiind capabil s capteze razele
infraroii care trec prin stratul de nori;
Funcioneaz indiferent de temperatura exterioar, chiar i iarna;
Tuburile vidate ofer performae bune i pe timp nnorat, fiind capabile s capteze radiaiile
infraroii care ptrund prin nori;
Datorit izolaiei foarte bun oferit de vid, panourile funcioneaz chiar pn la -20 grade
Celsius;
Panoul funcioneaz n continuare chiar dac unul sau mai multe tuburi se sparg;
Tuburile avariate sunt uor de schimbat;
Ofer eficiena energetic tot timpul anului i asigur costuri zero cu combustibili convenionali
pentru cel putin 5 luni pe an;
Energia oferit de panouri este energie ecologic i nu polueaz mediul nconjurtor.
Energia rezultata o energie regenerabila si nepoluanta si se obtine o reducere de 90 pana la 100%
a consumului de energie.
Instalaiile termice ajut la economisirea gazului metan, n proporie de circa 75% pe an.
2. Instalatii fotovoltaice
Panourile fotovoltaice sunt dispozitive capabile sa transforme energia solara in energie
electrica. Celula fotoelectrica permite conversia directa a energiei luminoase in energie electrica,
principiul de functionare se bazeaza pe efectul fotoelectric.

Conversia este statica si nepoluanta, tocmai de aceea acest mod de producere a energiei
electrice este unul ecologic. Elementul de baza dintr-un sistem fotovoltaic este reprezentat de
celula solara.
Procesul de transformare directa a luminii solare in curent electric poarta denumirea de
fotovoltaic. Randamentul unor asemenea panouri este cuprins ntre 8-20%, n funcie de gradul de
absorbie a radiaiei solare. Eficiena destul de scazut a panourilor fotovoltaice actuale este n
principal datorat faptului c din spectrul solar vizibil doar o mic parte de frecvene de und a
radiaiilor luminoase sunt transformate n electricitate.
O instalaie de captare fotovoltaic cost aproximativ 5-10 euro/watt putere instalat.
Panourile comercializate n ziua de azi sunt n general foarte fiabile i pot funciona 10-25 de ani
fr mari costuri de ntreinere. Aceste costuri sunt nc destul de mari comparativ cu energia
produs, tocmai din acest motiv proiectele solar-fotovoltaice sunt susinute puternic prin legea nr.
220 din 2008.
Energia rezultata este o energie regenerabila, nepoluanta si gratuita. Instalaiile
fotovoltaice produc energie electric gratis (din lumina soarelui). Panourile solare fotovoltaice
produc energie electric 4h/zi (calculul se face pe minim: orele de lumin iarna). Ziua, timp de 4
ore, ( iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie electric i n acelai timp nmagazineaz
energie n baterii, pentru a fi folosit in timpul nopii, la casele izolate, fr legatur la reeaua
electric national.

Clasificarea sistemelor fotovoltaice

Sistemele conectate la reea, numite i bazate pe reea, alimenteaz cu energie reeaua
public, prin intermediul unor invertoare. Aceste sisteme pot fi mici, aa numitele sisteme
distribuite, n general montate pe acoperiuri, care au putere de ieire de civa kW, sau pot fi
sisteme mari, cu puteri de ieire de ordinul megawailor. Sistemele distribuite folosesc pentru
montarea panourilor fotovoltaice, de obicei, avantajul unei structuri deja existente, cum ar fi
acoperiurile sau faadele sau panourile ce se monteaz pe suporturi de sine stttoare, montate n
exterior.
Figura 1 prezint structura schematic a unui sistem fotovoltaic conectat la reea. Cablurile
de la modulele fotovoltaice individuale conduc la cutia de conectare a generatorului, care poate
conine de asemenea diode i dispozitive de protecie primar. Dac un invertor este instalat pentru
fiecare rnd al modulelor sistemului fotovoltaic, cutia de conectare a generatorului nu mai este
necesar. Invertorul convertete curentul continuu (CC) de la modulele fotovoltaice n curent
alternativ (CA) monofazat sau trifazat. Curentul alternativ (CA) este apoi debitat n reeaua
utilitar sau n reeaua operatorului de putere.
Proiectarea modular a generatoarelor fotovoltaice permite ca sistemele de generare a
energiei s fie instalate pentru un domeniu foarte larg de puteri de ieire. Dar, indiferent de puterea
de ieire, proiectarea de baz a acestor sisteme este foarte asemntoare.

Fig.1 Schema reelei mici conectate la un sistem

fotovoltaic pentru o cas particular

Sisteme fotovoltaice pentru alimentarea dispozitivelor i a consumatorilor mici

Pentru alimentarea anumitor produse sau aplicaii se fabric module standard, care furnizeaz o
cantitate mai mic sau mai mare de energie. Aceste module standard sunt dimensionate s aib o
tensiune nominal ntre 15 i 17 voli astfel nct s fie capabile s ncarce un acumulator cu
tensiunea nominal de 12V.

Fig.2 Sistem fotovoltaic cu ieire de curent alternativ

Pentru a preveni suprancrcarea bateriei sau descrcarea complet a acesteia se
folosete un regulator (controler) de ncrcare, montat ntre generatorul fotovoltaic i acumulator.
Regulatorul de ncrcare conine, de obicei i o diod de protecie la descrcare, care previne
descrcarea bateriei pe timp de noapte prin generatorul fotovoltaic. Un regulator de ncrcare bun
consum foarte puin i are o tensiune de mers n gol sczut, ceea ce protejeaz acumulatorul s
nu se descarce.
Acumulatorul nmagazineaz energia produs de generatorul fotovoltaic i o furnizeaz
consumatorului n caz de vreme rea sau pe timpul nopii.
Dispozitivele care se alimenteaz de la generatorul fotovoltaic folosesc pentru stocare
cel mai des baterii nichel cadmiu (NiCd) sau nichel metal hidrid (NiMH). Totui se folosesc i
baterii cu plumb, baterii litiu ion sau condensatori (numii i condensatori dublu strat).
n sistemele fotovoltaice care alimenteaz reedine permanente, care au cicluri de
ncrcare/descrcare zilnice, se folosesc, de obicei, baterii cu anozi tubulari (OpzS). Acestea au

un numr mare de cicluri i, prin urmare, durata de via mai lung. Adesea, se folosesc baterii
normale de main deoarece sunt mai uor de procurat i sunt mai ieftine.
Pentru adaptarea tensiunii de ieire a generatorului la tensiunea necesar
consumatorului se folosete un regulator de tensiune. Pentru dispozitivele alimentate de celule
fotovoltaice, regulatorul este, de obicei, un convertor c.c./c.c. (current continuu / current continuu),
care transform un curent continuu de o anumit valoare n curent continuu cu alt valoare.
Sisteme fotovoltaice pentru alimentarea consumatorilor care nu sunt cuplai la
reea sau din locuri izolate, cu puteri medii i mari.
Dac sunt necesare nivele de ieire mai mari sau dac se folosesc aparate electrocasnice
sau industriale, sistemele trebuie s furnizeze tensiuni de ieire de 230V c.a. Pentru a se obine
aceste tensiuni de ieire, sistemului i se adaug un invertor. Invertorul transform direct curentul
continuu produs de generatorul fotovoltaic sau pe cel preluat de la baterie n curent alternativ.

Fig.3 Sistem fotovoltaic cu ieire de curent alternativ

Dac radiaia solar este bun, generatorul fotovoltaic poate satisface ntreaga cerere de
energie, ntr-un mod prietenos cu mediul, fr emisii toxice sau zgomote. Energia produs n exces
este nmagazinat n acumulator. Noaptea sau pe timp de vreme rea, bateriile acoper cererea de
energie. Cnd bateria este n pericol de a se descrca, motorul generator de exemplu unul diesel
sau cu gaz lichefiat pornete pentru a acoperi necesitile de alimentare cu energie electric i, n
acelai timp, rencarc bateriile
n zonele cu vnt, sistemului i se poate aduga i o turbin eolian.

Fig.4 Schema bloc a unui sistem hibrid care const dintr-un

generator fotovoltaic, un generator eolian i un motor generator
Sisteme fotovoltaice conectate la reea
Sistemele fotovoltaice pot debita energie n reeaua public prin intermediul unui
invertor. Avantajul este acela c nu este necesar stocarea energiei, care poate fi folosit oriunde i
ca urmare se reduce ncrcarea reelei convenionale. Cantitatea de energie electric furnizat n
reea este mic.

Fig.3-10. Sistem fotovoltaic conectat la reea

n zilele nsorite, ele furnizeaz putere consumatorilor din cas, iar excesul de putere
este livrat n reea i contorizat. Dac vremea este nefavorabil, casa ia putere din reeaua
convenional. Puterea de ieire a unui astfel de sistem este de civa kW.
Caracterul modular al sistemelor fotovoltaice permite construirea unor instalaii de mare
putere, conectate la reea. Ele livreaz putere direct n reeaua de medie sau de nalt tensiune prin
intermediul unui invertor.
PAN O U R I . S O LAR E
Un sistem de calitate si conceput inteligent permite ca sistemul solar pe care-l
achizitionati sa amortizeze investitia finaciara initiala intr-un timp cat mai scurt. Noi va vom oferi
tot sprijinul tehnic pentru a alege sistemul solar cel mai potrivit pentru (conditiile pe care le
aveti), folosind echipamente de marca la cele mai inalte standarde de performanta si efort financiar
cat mai scazut. In functie de pozitia casei dumneavoastra, de cerintele tehnice cerute de acoperis si
de punctul termic, de consumul de apa calda, de sistemul de incalzire conventional pe care il aveti,
vom stabili sistemul corect de panouri solare pe care trebuie sa-l achizitionati pentru producerea de
apa calda si eventual aportul la incalzire cat mai semnificativ.
Scurt istoric. Horace de Saussure a creat primul panou solar in anul 1767. Elvetianul a
reusit cu acest panou solar sa atinga temperatura de 87. In 1953 au inceput sa fie comercializate

primele panouri solare de catre israelianul Levi Yissar, iar in anul 1968 o cincime din populatie
folosea panouri solare pentru incalzirea apei in Israel, acolo unde in prezent 80% din case folosesc
panouri solare. In prezent se folosesc urmatoarele tipuri de panouri solare: panouri termice plate,
panouri termice cu tuburi vidate, panouri laminate sticla-sticla, panou concentrator, panou solar
colector cu florescenta.

Energia solara este cea mai impresionanta si sigura sursa de energie. Soarele furnizeaza
in 20 min o energie egala cu consumul anual al omenirii. In Romania energia solara pe care o
putem capta anual pe un m2 este intre 900-1450 kWh, vara fiind de 5 ori mai mare decat iarna, dar
si o zi senina de iarna ne poate aduce 5kWh/m2/zi, intrucat radiatia solara captata de panouri solare
este independenta de temperatura mediului ambiant.
Prin randamentul superior de convertire in caldura, panourile solare sunt foarte eficiente in a
folosi cantitatile mari de energie solara pentru producerea de apa calda menajera, acoperind intre
70-100% din necesarul de apa calda.
Panourile solare se pot integra usor intr-un sistem de incalzire deja existent, si o
dimensionare corecta a acestora pot reduce consumul pentru incalzire cu pana la 50% la incalzirea
clasica sau chiar cu 60-80% in cazul in care mai este folosita si o pompa de caldura si sistemul de
incalzire prin pardoseala pe langa centrala termica pe gaz sa electrica.

Un panou solar are o durata de viata de peste 20 ani, nu necesita lucrari de intretinere,
permite un montaj facil, foloseste energia solara care este ecologica si gratuita, deci ne creaza
iindependenta fata de energia clasica al carei pret creste intr-un ritm galopant, sunt estetice si se
integreaza usor in design-ul oricarui proiect arhitectural. Daca aceste argumente nu sunt suficiente
pentru a va convige sa investiti in panouri solare urmatoarele trei cu siguranta vor fi decisive:

6000 lei veti primi din bugetul Ministerul Mediului prin programul Casa Verde ( legea care
sta la baza programului o citi aici )

va aduceti aportul personal la diminuarea emisiilor de CO2 care creaza efectul de sera prin
arderea de combustibil fosil ( gaze, petrol, carbune ).

in viitor, valoarea unui imobil va creste si la noi ca in USA, la un dolar investit in energie
regenerabila pretul imobilului creste cu 20$.

Sisteme solare Meritul investitiei in sisteme solare

Energia solara este folosita in primul rand pentru producerea de apa calda menajera,
deoarece instalatiile de preparare ACM sunt simple si foarte eficinte comparativ cu alte instalatii
de conversie a energiei solare.
Sistemele solare plane, pentru prepararea apei calde menajere, permit atingerea unui
procent de acoperire al necesarului anual de cldur de 60-70% (100% n lunile de var).
Sistemele solare se pot monta i n completarea instalaiilor deja existente, indiferent de
sistemul pentru nclzire folosit. Sistemele solare pentru aport la nclzire i preparare de ap cald
menajer se remarc n special prin reducerea costurilor de nclzire cu pn la 60-80% (n situaia
n care sunt utilizate mpreun cu o pompa de caldura si incalzire pardoseala), putnd fi utilizate la
toate tipurile de cldiri pentru locuine.
vantajele de colectoare solare plane Bayer Premium Plus
Sticl transparent solar pentru producia de lumin mbuntit
Absorbie extrem de selective de cupru, cu strat TiNOX ecologic sudate cu ultrasunete
Tevi de cupru ntr-un solar special Bayer meandru (absorberul de serpentine)
De nalt calitate de izolare, solar-emisie-50mm Mineraldmmwolle
Robust din aluminiu Twin Spar cadru, anodizat negru
Meteo-i UV-materiale rezistente la

Flexibil inoxidabil colector conector din oel pentru a compensa pentru expansiune termic
uor de instalat
Curba de eficien Premium Plus, la 1000 W / m
Tuburi din cupru n form sinuoas Solarbayer
Izolaie de calitate, ln mineral (50 mm)
Ram de aluminiu, negru eloxat Materiale rezistente la intemperii i ultraviolete
Conector flexibil al colectorului pentru compensarea disiprii cldurii
Uor de montat

Colectoare Premiumplus Solarbayer

3.4. Furnalele solare

n privina radiaiei solare, se poate spune c atmosfera reflect aproximativ 30% i
absoarbe aproximativ 20% din radiaia solar;astfel, printr-un calcul simplu observm c la
suprafaa solului ajunge doar 50% din radiaia solar, dar chiar i aa energia este de 700 de
megawati pe minut adic mai mult dect poate produce o central obinuit.

Energia solar de asemenea este i duntoare. Astfel, n zonele tropicale, radiaia solar provoac
arderea tufiurilor, focul izbucnind datorit focalizrii razelor solare prin picturile de rou, care se
comport ca nite lentile optice. Grecii au neles acest fenomen i au utilizat energia solar nc
din 400 .Hr. pentru aprinderea focului, folosind globuri de sticl pline cu ap. Astfel apa din
aceste sticle aciona ca o lentil optic. n scurt timp, n jurul anului 200 .Hr. exist dovezi c i
chinezii foloseau oglinzi concave n acest scop, deci se observ o oarecare evoluie n captarea
energiei solare, evoluie care astzi a atins cote maxime, ns energia solar nu poate fi valorificat
deoarece echipamentele sunt foarte scumpe.

n zilele noastre, oamenii au construit furnale pentru topirea diferitelor metale care utilizeaz
energia solar i oglinzi concave, adic acele oglinzi care capteaz lumina ntr-un singur punct. n
cuptorul solar modern, radiaia solar este folosit pentru a gti, o oglind concav focalizeaz
razele solare pe mncare sau pe vas. n cteva astfel de cuptoare se folosesc oglinzi plate pentru a
redireciona razele soarelui pe alimente.
Astfel, inginerii s-au gndit c pot construi i furnale care se bazeaz pe captarea energiei solare.
n Mont Luis, Frana s-a construit o cldire cu mai multe niveluri, cu o latur acoperit de oglinzi
astfel ca totalitatea lor s formeze o uriaa oglind concav i sa redirecioneze razele solare n
focarul ei, unde temperatura ajunge pan la 3000oC, care este temperatura de topire a majoritaii
metalelor.
3.6. Un viitor mai bun

Dac oamenii ar nva cum s utilizeze avantajele oferite de natur, progresul s-ar nregistra pe
toat linia, iar rata de via a unei persoane ar crete semnificativ. Se afirm c oamenii de la sate
triesc mai mult, iar eu susin acest punct de vedere deoarece n colurile mai necercetate ale
planetei, poluarea scade ntr-un procentaj favorizant. Sperm ca tehnologia s avanseze ns ntr-o
direcie constructiv, panic i omenirea s in cont de faptul c planeta noastr simte, iar
distrugerile care i le producem ne afecteaz n mod direct pe noi, locuitorii Terrei.
Ar trebui ca n locul mijloacelor de distrugere n mas s se studieze metodele prin care am
putea s ne salvm planeta. O important modalitate de a tri n armonie cu natura este aceea n
care noi am plasa-o pe post de mentor, deoarece avem multe de nvat de la aceasta.
Energia solar este poarta ctre o nou er i un remediu necesar plantei noastre.

3.7. Panourile solare

Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescut datorit
transferului de cldur. Energia transferat fluidului purttor este numit eficien colectoare
instantanee. Panourile solare au n general una sau mai multe straturi transparente pentru a
minimaliza pierderile de cldur i pentru a putea obine o eficien ct mai mare. n general, sunt
capabile s nclzeasc lichidul colector pn la 82C cu un randament cuprins ntre 40 i 80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru nclzirea apei i a locuinelor.
Acestea nlocuiesc acoperiurile locuinelor. n emisfera nordic, ele sunt orientate spre sud, n
timp ce n emisfera sudic sunt orientate spre nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile
depinde de latitudinea la care se gsete instalaia respectiv. n general, pentru dispozitivele
folosite tot anul, panourile sunt nclinate la un unghi egal cu latitudinea la care se adun sau se
scad 15 i sunt orientate spre sud respectiv nord.
n plus, panourile solare folosite la nclzirea apei sau a locuinelor prezint pompe,
senzori de temperatur, controlere automate care activeaz pompele i dispozitivul de stocare a
energiei. Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide n sistemul de nclzire solar i un
acumulator sau un rezervor cu ap, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de stocare a
cldurii.
3.8. Captatoare de energie
Pentru aplicaii cum sunt aerul condiionat, centrale de energie i numeroase cereri de
cldur, panourile solare nu pot furniza fluide colectoare la temperaturi suficient de mari pentru a
fi eficiente. Ele pot fi folosite ca dispozitive de nclzire n prima faz, dup care temperatura
fluidului este apoi crescut prin mijloace convenionale de nclzire. Alternativ, pot fi folosite
colectoare mai complexe i mai scumpe. Acestea sunt dispozitivele care reflect i focalizeaz
razele solare incidente ntr-o zon mic de captare.
Ca rezultat al acestei concentrri, intensitatea energiei solare este mrit i temperatura care
poate fi atins poate ajunge la cteva sute sau chiar cteva mi de grade Celsius. Aceast captatoare
trebuie s se mite dup cum se mic soarele, pentru a funciona eficient i dispozitivele utilizate
se numesc heliostate.

Fig .4.Panou solar de mari dimensiuni in California 1

Celulele solare fcute din cristale de silicon, arsenicat de galiu i alte materiale
semiconductoare, transform direct radiaia solar n electricitate. Prin conectarea unui numr
mare de celule fotovoltaice, costul electricitii fotovoltaice a fost redus la 30 de ceni/KWh, adic
de dou ori mai mic dect rata pe care oraele mari din Statele Unite o plteau pentru electricitate
n 1989.
Aceste dispozitive stau la baza unor aplicaii care variaz de la sisteme simple i pn la
sistemele cele mai complexe. n continuare vom ncerca s prezentm unele dintre aceste aplicaii
i, de asemenea, vom arta care sunt avantajele i dezavantajele folosirii unor astfel de dispozitive.
ntre 1984 i 1991 au fost construite n sudul Californiei nou uzine ce folosesc panourile
solare cu o capacitate total de 354 Mwe. Cu toate c a fost redus costul pentru instalarea acestei
tehnologii de la 6000$/KMe la 3000$/KMe, de-a lungul acestei perioade, compania care a
construit aceste uzine a dat faliment n 1991, cnd subveniile guvernului pentru rennoirea acestor
tehnologii au fost retrase. Astzi uzinele funcioneaz sub un management sigur.
O versiune important a acestei tehnologii a fost de curnd dezvoltat i se plnuiete ca
aceasta s fie instalat n mai multe ri n dezvoltare, care probabil c pn n anul 2000 va spori
producia de energie solar cu cteva sute de megawai.

http://www.cartierulsoarelui.ro/site/images/stories/poze/panou/panou-solar.jpg

Captatoarele solare tot mai avansate fac posibil captarea unei clduri solare din ce n ce
mai ridicate. Se preconizeaz c aceste tehnologii vor conduce la o scdere a costurilor de
generare a electricitii. Temperaturile pn la 400C sunt captate cu ajutorul panourilor solare.
Captatorul solar colecteaz temperaturi ntre 400C i 1500C, iar celulele fotovoltaice reuesc s
capteze temperaturi peste 1500C.
Exist dispozitive solare utilizate pentru nclzirea, rcirea i iluminarea cldirilor. O parte
dintre acestea au la baz designul arhitectural, care exploateaz resursele solare n scopul nclzirii
sau rcirii construciilor. Ele folosesc nsi cldirea pereii, acoperiurile, ferestrele pentru a
capta, depozita i distribui energia solar. n ultimul deceniu n Statele Unite au fost construite
sute de mii de astfel de cldiri.
Rcirea pasiv este un mijloc care asigur confortul n lunile clduroase. Se utilizeaz
elemente ale cldirii pentru a reduce transferul de cldur prin acoperi, perei i pentru a ventila i
rcori spaiile interioare. Rcirea solar poate fi obinut folosind energia solar ca o surs de
cldur ntr-un circuit de rcire. O component a sistemului de rcire solar, numit generator,
cere o surs de cldur. Pentru c este nevoie de temperaturi de peste 150C, pentru ca
dispozitivele de absorbie s funcioneze eficient sunt preferate captatoarele de energie n locul
panourilor solare, pentru aceste dispozitive de rcire.
O alt important aplicaie a naltei temperaturi obinute de aceste colectoare de
energie este cuptorul solar. Cel mai mare cuptor solar, localizat la Odeillo n Munii Pirinei, n
Frana, folosete 9600 de reflectoare cu o arie total de aproximativ 1860m2 pentru a produce
temperaturi de circa 4000C.
Dispozitivele solare de nclzire a apei sunt o alt aplicaie ce au o larg rspndire
n lume. Exist 4,5 milioane de astfel de dispozitive n Japonia i 600.000 de dispozitive n Israel.
n Cipru, peste 90% din locuine prezint asemenea dispozitive. n rile aflate n curs de
dezvoltare, n special cele din Asia i Africa, dei dispozitivele de nclzire a apei nu sunt foarte
utilizate, perspectivele nmulirii lor sunt mult mai mari dect n rile industrializate. Aceste
aprecieri au fost fcute pe baza faptului c, n regiunile tropicale, temperaturile sunt mult mai
ridicate n comparaie cu cele din regiunile temperate. Mai mult dect att, gazele naturale nu pot
fi procurate att de uor pentru uzul casnic, n multe regiuni, i de aceea sunt mult mai des folosite
astfel de tehnologii. Astfel, dezvoltarea acestor dispozitive ar duce la scderea consumului de
energie electric i creterea, n acelai timp, a consumului de energie solar, fapt ce ar fi mult mai
economic i eficient pentru economiile acestor ri.

20 de productori i distribuitori de astfel de dispozitive opereaz n 10 ri din Africa de

Sud. Exist ri unde chiar guvernele au intervenit pentru promovarea unor astfel de tehnologii, ca
de exemplu n Cipru, ns exist i ri unde guvernele nu susin construirea acestor dispozitive
solare, cum este, de exemplu, Malta.
Celulele fotovoltaice reprezint o soluie tentant pentru alimentarea cu energie electric a
unor amplasamente izolate. n acest sens, principalele msuri ce trebuie luate constau n coborrea
costului celulelor fotovoltaice la preuri acceptabile pe piaa energetic.
Pe plan internaional s-au fcut i se fac studii i cercetri prin care se urmrete realizarea
unei armonii ntre construcie i mediul ambiant i, de asemenea, se urmrete realizarea unor
construcii ecologice. Se pot da ca exemple n acest sens Programul casei verzi, n Marea
Britanie2; Locuina n armonie cu mediul sau Ecocity, n Japonia3; Planul verde, n Canada;
Ecologia i construcia, n Frana. Sectorul de construcii i n special cel de locuine este un
mare consumator de energie, din care dou treimi sunt folosite pentru nclzire, ventilare,
climatizare i ap cald de consum i o treime este folosit pentru iluminat, rcire, aparate casnice,
etc.
Politica social dus n raport cu asigurarea mediului ambiant, respectiv a armoniei ntre
construcie i mediu, trebuie s aib n vedere, printre altele, i aspecte legate de calitatea
confortului. n strintate, n special n rile avansate, se fac anchete care au un caracter tehnic,
sociologic i medical. ntrebrile puse subiecilor se refer att la ansamblul construciei n raport
cu mediul ambiant, ct i la condiiile de confort asigurate att la locul de munc, ct i la
domiciliu. Aceste anchete au artat c, n majoritatea cazurilor instalaiile ce folosesc energia
solar asigur confortul termic n proporie de 7075%, fr a periclita mediul ambiant.

3.9. Tipuri de centrale solare

Aplicatii ale sistemelor solare
Alimentarea cu energie solara a unei locuinte este costisitoare. In ciuda beneficiilor pe
termen lung, nu toti dintre noi putem plati in numerar pentru investitia initiala. Din fericire,
deoarece soarele este o sursa constanta de energie, mintile inovatoare au gasit multe modalitati
de a valorifica razele soarelui. Iata o lista cu top 5 lucruri privind alte forme de valorificare a
energiei solare care s-ar putea potrivi mai bine cu bugetul dvs. si cu nevoile pe care le aveti.
a. Boilerul solar

http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1025689/Welcome-Thanet-Earth-The-biggest-greenhouse-Britainunveiled.html
3
http://english.cri.cn/811/2006/05/07/301@85444.htm

Boilerele solare vin intr-o varietate de tipuri si modele, ceea ce inseamna ca sunt o optiune
practica pentru toti cei care adora un dus fierbinte. Cum functioneaza? Majoritatea folosesc
caldura de la soare pentru a incalzi apa, ceea ce inseamna ca acestea consuma mult mai putina
energie electrica. Beneficiile acestei tehnologii: pret, randament si marime. Puteti modifica un
boiler deja existent intr-un boiler ce foloseste energia solara pentru o suma destul de mica.
Calculele arata ca facturile care le plateati pentru incalzirea apei vor scadea cu 50-80% dupa
instalare. Va veti recupera investitia mult mai repede decat cu alt sistem solar.
b. Luminatoare si tuburi solare
Pentru majoritatea locuintelor instalarea unui luminator poate fi costisitoare. Luati in
considerare un tub solar un tub reflectorizant care directioneaza lumina in interiorul spatiilor
fara ferestre. Tuburile solare ofera lumina naturala fara a consuma energie electrica, sunt ieftine
si nu ocupa loc mai mult decat orice alt corp de iluminat.
c. Incarcatoare solare pentru baterii
Panouri solare portabile care iti incarca telefonul, ipod-ul sau laptop-ul. Acestea se
regasesc sub forma de saculeti sau rucsaci si sunt perfecti pentru excursii in aer liber, mai ales
in caz de urgente. Aceste este un item mai scump, insa cu totii stim frustrarea pe care o avem
cand ne moare bateria.
d. Luminatoare solare de gradina
Acestea sunt probabil cele mai cunoscute si accesibile produse solare de pe piata. Cu totii
am vazut luminile mici din unele gradini care parca ies din pamant. Pe langa acestea mai exista
si lanterne portabile pentru camping sau urgente. La scara larga, unele orase au investit in
felinare solare. Daca doriti sa iluminati ceva si nu aveti energie electrica, solutia perfecta o
reprezinta energia solara.
d. Perdele solare
Oricat de mult am iubi soarele, uneori avem nevoie de o pauza la umbra. Energia solara
pasiva este o modalitate fantezista de a spune soare cald, umbra rece. Puneti in functiune
acest principiu in casa dvs. controland cand si unde lasati soarele sa intre. Daca lasati soarele sa
intre pe durata iernii, va tine de cald. Daca vara il lasati sa intre mai putin, va usura munca
aparatului de aer conditionat, in special in zilele toride. Punerea energiei solare in avantajul
vostru poate reduce facturile de energie electrica.
Puteti vedea din aceste lucruri faptul ca nu este neaparat nevoie sa cumparati panouri solare
imense pentru a putea beneficia de energia soarelui. Unele tehnici, cum ar fi energia solara
pasiva, nu necesita nici un ban. Solar inseamna mult mai mult decat plachete de siliciu sau
gadget-uri de lux este orice aplicatie care pune la munca soarele. Multe din aceste aplicatii va
pot ajuta sa economisiti bani si sa incurajati o tehnologie energetica puternica si practica.
Exist o varietate de aplicaii ce utilizeaz energia electric produs de ctre celulele solare
pornind de la aparate de uz comun i ajungnd pn la tehnica spaial care este mult mai
costisitoare.
e. Ceas de mn

Ceasurile produse de firma japonez Citizen sunt dotate cu o celul solar inclus n cadran
care ncarc un acumulator cu litiu avnd o independen de 150-240 zile i care dup o
funcionare de 20 ani prezint o scdere de capacitate de maximum 20%.
f. Aparat de taxare n parcri
Aparatele automate de taxare n parcri aparin sitemelor cu alimentare autonom care pe
lng un modul cu celule solare mai este nzestrat i cu un acumlator pentru a se asigura
alimentarea continu cu energie electric

g. Automobile solare
Automobilele solare sunt construite utiliznd rezultate din tehnica spaial, tehnologia de
fabricaie a bicicletelor, industria de automobile i tehnologia energiei reinnoibile. Cadrul este
realizat din materiale composite uoare (fibr de carbon, fibr de sticl, Kevlar) asamblate prin
lipire cu rini sintetice (epoxidice) i este purttorul a sute de celule solare legate ntre ele. Un
astfel de ansamblu, ntr-o zi nsorit, poate produce o putere de pn la 2kW(2,6CP) Firma
Venturi AstroLab n 2006 a promis c va scote pe pia primul automobil comercial electrosolar hibrid n ianuarie 2008.

h. Trecerile de pietoni din Bucuresti au fost dotate cu sisteme solare de avertizare

In capitala, un numar de 25 de treceri de pietoni, au fost dotate cu primele sisteme solare de

avertizare. Acestea constau in panouri luminoase, becuri si marcaje rutiere care se declanseaza,

aprinzandu-se, imediat ce se pune piciorul pe trecerea de pietoni. Aceasta masura de amplasare

a sistemelor solare de avertizare, in cadrul trecerilor de pietoni, s-a realizat datorita faptului ca
au fost inregistrate un numar mare de accidente, soldate cu decesul unui numar impresionant
de bucuresteni.
Proiectul derulat de Administratia Strazilor Bucuresti, a fost aprobat, suma destinata
acestuia fiind de 5.600.000 de euro

Centrale solare pe baz de panouri solare fotovoltaice

Centralele de producere a energiei electrice pe baz de panouri solare fotovoltaice ctig
teren.Centrala solar din Atzenhof suburbia oraului Frth/Germania produce 1 MW energie
electric cu ajutorul a 144 panouri solare ce acoper o fost hald de deeuri menajere.
Centrala solar din Quierschied suburbia oraului Gttelborn /Germania construit pe o
suprafa de 165000 mp n 2004/2005 produce 7,4 MW energie electric utiliznd panouri solare.

Central solar n Atzenhof

Actualmente cea mai mare central solar se afl n Pocking/ Bavaria compus din 57912
panouri solare de nalt performan cu o putere de 10 MW. n Shinan/Corea de Sud a nceput
construirea unei mari centrale solare cu o putere instalat de 20 MW, producie anual estimat la
27000 MWh ce va acoperi cu 109000 panouri solare o suprafa egal cu cea a 80 de terenuri de
fotbal. n Brandis/Saxonia/Germania a nceput construirea celei mai mari centrale solare avnd o
putere de 40 MW, pe un teren al unei foste baze militare, acoperindu-se o suprafa egal cu a 200
terenuri de fotbal cu 550.000 panouri solare din film subire. Se preconizeaz ca n primul an de
funcionare s se recupereze integral cheltuielile de construcie care se estimeaz a costa cu 20%40% mai puin dect preul comercial. Primele module vor fi operaionale la sfritul lunii iunie.

Centrale termice solare cu vnt descendent

Acest tip de centrale exist doar n stare de concept. Constau dintr-un turn nalt (1000 m)
n vrful cruia se extrage energie termic din aerul nconjurtor prin pulverizare de ap. Datorit
rcirii n urma evaporrii, i a greutii apei aerul se va mica de sus n jos, acionnd turbinele
situate la baza turnului. Acest tip de central este conceput pentru zonele cu clim cald i uscat
i cu mari rezerve de ap.

Centrale termice solare cu vnt ascensional

Centralele termice solare utilizeaz aa numitul efect de co, la care aerul cald datorit
densitii mici se ridic. Din punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar l are o suprafa
de ordinul hectarelor prevzut cu acoperi transparent, sub care aerul i solul se nclzesc sub
efectul de ser. Aerul cald se mic spre centrul construciei unde se afl un co prin care se ridic
n sus. Vntul ascensional astfel creat acioneaz mai multe turbine cuplate cu generatoare de
energie electric.

Central solar cureni ascensionali

Cu toate c din punct de vedere tehnic realizarea este destul de simpl, dezavantajul const
n randamentul sczut de cca. 1 % n cel mai bun caz. Pentru a obine o putere comparabil cu cea
a unei centrale pe baz de crbune este nevoie ca ntreaga construcie s acopere o suprafa de
mai mult de 100 km2 i s se construiasc un co cu nlimea de 1000 m sau mai mult.
O instalaie pilot a fost construit n anii 1980 n Manzanares/Spania avnd un un diametru
de 244 m i un turn nalt de 194 m i lat de 10 m rezultnd o putere de 50 kW
Actualmente se afl n studiu un proiect de astfel de instalaie n Windhoek/Namibia.
Suprafaa acoperit ar fi de 38 km2 i turnul nalt de 1500m. Puterea instalat ar atinge 400 MW.
Pentru a mri eficiena economic, suprafaa acoperit ar fi utilizat n parte pentru desalinizarea
apei i n rest pentru producie agricol cu suprafa irigat.O dezvoltare a acestei idei este crearea
de vrtejuri de aer artificiale alimentate de energia rezidual a unor centrale convenionale, mrind
eficiena acestora.

Centrale cu iaz solar

La acest tip de centrale n iazuri cu ap srat puin adnci se creeaz n mod natural o
combinaie de colector solar i acumulator de energie. Fenomenul a fost observat pentru prima
dat la nceputul secolului XX la lacurile srate din Transilvania. Apa de la baz este mult mai
srat i astfel mai dens dect cea de la suprafa. Prin absorbia energiei coninute n razele
solare de ctre stratul mai srat de la baz, acesta se nclzete pn la o temperatur de 85-90C.
ntre stratul de la suprafa i cel din adnc exist un strat de gradient cu concentraie variabil ce
nu permite ridicarea apei nclzite cu concentraie salin mai mare, rezult c nu exist convecie,

ca urmare cldura rmne nmagazinat n stratul de jos. Cldura nmagazinat poate fi utilizat
printre altele pentru acionarea unei turbine cuplate cu un generator de energie electric. Deoarece
temperaturile atinse sunt totui destul de mici, este nevoie de utilizarea unui agent termic cu
temperatur de fierbere mai mic dect cea a apei.

Central solar
Transformarea energiei calorice n energie electric se va putea realiza astfel cu ajutorul
aa numitelor centrale Organic Rankine Cycle (ORC) funcionnd pe baz de amoniac, sau un
compus asemntor freonului. Deoarece diferena de temperatur atinge doar o valoare de cca. 60
K randamentul acestui tip de central este mic din considerente termodinamice, teoretic maxim
15 %, practic 1 %. Totui acest tip de central prezint interes mai ales pentru rile n curs de
dezvoltare, unde cu investiii mici se pot utiliza resursele naturale, radiaia solar din belug i
suprafee aride neconstruite.

Centrale solare termice fr concentrarea radiaiei solare

Aceste centrale solare nu dispun de refletoare orientate, utiliznd totui ntreaga energie
coninut n radiaia solar att cea direct ct i cea difuz.
La centralele cu iaz solar rolul colectorului i stratului absorbant este preluat de straturile
de ap srat cu diferite concentraii pe cnd la centralele termice solare acest rol revine unui
acoperi de mari dimensiuni ce produce un efect de ser.

Centrale cu oglinzi parabolice

Oglinzile parabolice sunt construite cu dou grade de libertate putnd urmri poziia
soarelui pe cer. Ele sunt montate pe un stativ i concentreaz razele solare ntr-un punct focal
propriu fiecrei oglinzi unde este montat un receptor de energie termic.
Acest mod de construcie este foarte compact. Oglinzile sunt fabricate cu un diametru
cuprins ntre 3 i 25m rezulnd o putere instalat de pn la 50kW pe modul.

10 kW Dish-Stirling-Anlage n Spania
La instalaiile de acest tip receptorul este conectat la un motor Stirling care transform
energia termic direct n emergie mecanic putnd aciona un generator electric.

Aceste

instalaii ating un randament nalt n transformarea energiei solare n energie electric (peste 30%).
Modularitatea acestor instalaii permite att utilizarea lor n locuri izolate sau
independente ct i conectarea mai multora n formnd o central virtual n cadrul generrii
distribuite a energiei electrice.

O soluie mai rar o constituie parcurile(fermele) de oglinzi parabolice. n punctual focal

comun tuturor oglinzilor se afl o suprafa absorbant cu ajutorul creia este nclzit un agent
termic utilizat n continuare pentru generare de aburi.
Conectarea n grup a mai multor oglinzi parabolice constituie o abordare mai puin
economic dect centralele cu jgheaburi parabolice sau cele cu turn solar.

Centrale cu turn solar

(Centrale cu receiver central)
n cazul centralelor cu turn solar este vorba de obicei de centrale pe baz de aburi generai
cu ajutorul energiei solare. Focarul (camera de combustie) nclzit pn acum cu pcur, gaz
natural sau crbune, este nlocuit de un focar solar aezat n vrful unui turn. Radiaia solar, a
sute, chiar mii de oglinzi cu orientare automat dup poziia soarelui este reflectat ctre o
suprafa absorbant central numit receiver.

Turnul de la Solar Two

Datorit puternicei concentrri de radiaie, n turn apar temperaturi de ordinul a mii de

grade. Temperatura exploatabil raional este n jur de 1300C. Nivelele de temperaturi i prin
acestea, randamentul termic posibil de atins, sunt mult mai mari dect la centralele solare cu
cmpuri de colectoare. Agentul termic utilizat este, nitrai fluizi, aburi sau aer cald.

Acest principiu este utilizat de fapt i la cuptorul de topire solar din Odeillo. n acest mod se pot
genera temperaturi cu valori adapate necesitilor proceselor tehnologice, sau ceerinelor
accelerrii proceselor chimice. De regul ns, cldura generat este utilizat totui prim
intermediul unei turbine de gaz sau de aburi la generarea de curent electric. n receiver agentul
termic este nclzit pn la 1000C, i n final utilizat la generarea de aburi.

Oglinzi(heliostat) de la Solar Two

Centrala pilot Solar Two

Curentul electric generat este livrat n reea. Centralele cu turn solar este deci o alt
modalitate ndeajuns de pus la punct pentru a putea genera cu sprijinul programelor de
ncurajare energie electric la pre competitiv. Cea mai mare instalaie de acest tip existent la
ora actual sunt Solar Two de 10MW, avnd o temperatur de lucru de 290-570C n California
i Instalaiile de cercetare din Almeria/Spania. n iulie 2006 s-a nceput construcia unei centrale

termice experimentale de 1,5MW n Jlich/NRW cu termen de predare anul 2008. Variaiile

intensitii radiaiei solare vor fi compensate cu ajutorul unui tip nou de instalaie de nmagazinare.
Prin aceasta generarea de energie electric se poate regal independent de intensitatea de radiaie
solar, n funcie de cererea de consum. n viitor acest tip de central, n lipsa radiaiei solare va
putea fi acionat utiliznd biomas.
Pe termen lung se prevede posibilitatea generrii de hidrogen cu acest tip de tehnologie.
La Sanlucar la Mayor, 25 km de Sevilia se construiete un parc solar care la terminare n 2013 va
produce 300MW energie electric prin utilizarea a diferite tehnologii. La sfritul lunii martie
2007 s-a conectat la reea prima central - PS10 construit ntre 1 iulie 2001 i 31 decembrie
2005 avnd o putere instalat de 11MW i o producie anual de 23GWh. Cheltuielile cu investiii
s-au cifrat la 35 milioane cu o contribuie de 5 milioane din fonduri din programele de
cercetare ale EU. n faza urmtoare se va construi o central cu turn solar de 20MW (PS20) apoi o
instalaie de 20MW (AZ20) urmat de alte 5 centrale a cte 50MW.

Instalaii solare de tip Fresnel

O dezvoltare a tehnologiei cu jgheaburi parabolice o reprezint aa numitele colectoare cu
oglinzi Fresnel. n acest caz n locul unei oglinzi parabolice se utilizeaz mai multe fii de oglinzi
plane situate toate la nivelul solului i care se pot roti n jurul axei longitudinale pentru a putea fi
orientate cte una astfel ca s relecte radiaia solar n direcia tubului absorbant, n spatele cruia
se afl o alt oglid liniar cu rol de concentrare a fascicolelor primite de la oglinzi ntr-o linie ct
mai subire. Acest concept este n faza de testare.

Instalaii solare de tip Fresnel

Acest mod de construcie mbin principiul de funcionare al colectoarelor cu jgheaburi
parabolice cu cu cel al centralelor cu turn, dar renunnd att la oglinzile curbate ct i la
dispozitivele de orientare cu mai multe grade de libertate rmnnd doar construcia modular.
Utiliznd oglinzi plate uor de construit se sconteaz pe un pre sczut. Utilizarea conductei

absorbante este necesar n continuare. Rezult posibilitatea utilizrii de conducte mai lungi , fr
coturi, ceea ce reduce pierderile datorit rezistenei hidraulice, n schimb apar pierderi de radiaie
solar datorit umbririi reciproce a oglinzilor.
Din anul 2004 o astfel de instalaie este testat pe lng o centrel termic pe baz de
crbune din Australia de ctre Universitatea din New South Wales i Sydney [4]. Dup terminare
instalaia va produce cca 15 MWth energie pentru nclzirea apei de alimentare a centralei din
Lidell/Hunter Valley i va contribui la economisirea de combustibil. Un modul format din 12
oglinzi acoper o suprafa de cca 1350m i concentreaz radiaia solar pe o conduct absorbant
aflat la o distan de 10m deasupra lor. Se produce abur n mod direct la o temperatur de 285C.

Centrale solare cu jgheaburi parabolice

Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate transversal
pe un profil de parabol concentrnd fluxul radiaiei solare pe un tub absorbant situat n linia
focal. Lungimea acestui tip de colectoare este cuprins n funcie de tip ntre 20 i 150m. Tubul
absorbant este constituit dintr-o eav de metal acoperit n exterior cu un strat absorbant i prin
care curge agentul termic i care este n interiorul unui alt tub, de ast dat de sticl de borosilicat
rezistent la aciuni mecanice i chimice fiind acoperit de un strat antireflectorizant. ntre cele dou
tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convecie. Energia radiaiei solare este
transformat n energie caloric i cedat agentului termic. Oglinzile parabolice sunt aezate de
regul n rnduri una dup alta pe direcia N-S. Avnd un singur grad de libertate, rotaia n jurul
axei focale.

Colectoarele cu jgheaburi parabolice la Kramer Junction in California

Deja n anul 1912 s-a utilizat colectoare cu jgheaburi parabolice de ctre firma Shumann
und Boys pentru generarea de aburi necesari acionrii unei pompe de 45kW n Meadi/Egipt.
Colectoarele aveau o lungime de 62m i acopereau o suprafa de 1200m
ntre 1977 i 1982 au fost puse n funciune n SUA instalaii pilot utiliznd colectoare cu
jgheaburi parabolice.
n 1981 a fost pus n funciune o instalaie pilot de producere energie electric de 500kW
la European Test Centre for Solar Energy Applications din Plataforma Solar de Almera situat la
marginea deertului desierto de Tabernas
Exploatarea comercial a acestui tip de centrale a nceput n anul 1984 n SUA n deertul
Mojave din California. Cele 9 centrale SEGS = Solar Electricity Generation System au o putere
instalat total de 354 MW. n colectoarele cu jgheaburi parabolice cu o lime de 6m i o lungime
de pn la 180m se poate atinge o temperatur de 400C. Randamentul centralei este de 14% i
asigur energia necesar pentru cca 200000 locuine. n luna iunie 2007 s-a dat n funciune
centrala Nevada Solar One de lng Boulder City/Nevada cu o putere instalat de 64MW cu
posibilitatea de extensie pn la 200MW. Energia temic este produs de 19.300 oglinzi de 4m
lungime nzestrate cu conducte absorbante (PTR70 Receiver) livrate de ctre firma SCHOTT AG .
Se prevede construirea de centrale similare n Maroc, Algeria, Mexic i Egipt.
Din anul 2006 se afl n stadiu de construcie centrala Andasol 1 de 50MW, n prezent cea
mai mare din Europa, proiectat de firma Solar Millennium.

Centrale solare cu cmpuri de colectoare

Cmpul de colectoare ale centralei este compus din mai multe jgheburi parabolice sau
colectoare Fresnel legate n paralel i numite concentratoare liniare. Construirea de cmpuri de
colectoare paraboloide este deasemenea posibil, dar vizavi de concentratoarele liniare sunt foarte
costisitoare. n ceea ce privete instalaiile cu jgheaburi parabolice acestea sunt deja n exploatare
comercial.

Cmpul de colectoare ale centralei este compus din mai multe jgheburi parabolice sau
colectoare Fresnel.
n cmpul de colectoare se produce nclzirea unui agent termic care poate fi ulei mineral
sau abur supranclzit. La instalaiile cu ulei se poate atinge o temperatur de pn la 390C care
ntr-un schimbtor de cldur va genera aburi. Dac agentul termic este abur(instalaii de tip DISS
= Direct Solar Steam), atunci nu este nevoie de schimbtor de cldur, aburul fiind generat direct
n conductele de absorbie. n acest caz este posibil atingerea de temperatri de peste 500C.
Aburul astfel generat este colectat i alimenteaz o turbin cu aburi la care este cuplat un generator
de energie electric.
Avantajul acestui tip de centrale const n faptul c utilizeaz n parte tehnologie
convenional disponibil
Pana in 2030, energia solara va fi mai ieftina decat cea din combustibili fosili.Institutul
german Fraunhofer pentru Sisteme de Energie Solara a realizat un studiu din care reiese ca toate
costurile pentru energia regenerabila vor fi un curand mai mici decat cele pentru combustibilii
fosili.Studiul compara cifrele actuale pentru transformarea diferitelor forme de energie in
electricitate si realizeaza o predictie cu privire la evolutia acestor costuri pana in 2030. Oamenii
de stiinta din Freiburg au analizat atat costurile electricitatii din surse regenerabile, cat si cele
ocazionate de tehnologiile de energie conventionala si au prezentat cifre comparative pentru noile
centrale electrice construite in Germania, care functioneaza pe energie solara, eoliana si biogaz,
dar si cele pe carbune brun, huila si gaze naturale.
Raportul mai arata faptul ca acele costuri de productie a electricitatii din regenerabile au
scazut simtitor in ultimii ani, ajungand chiar din urma preturile pentru energia din centralele

conventionale. Perspectivele pentru Germania sustin ca generarea de electricitate din energia

fotovoltaica si cea eoliana va costa pana in 2030 mai putin decat cea produsa in centralele care
folosesc combustibili fosili.

Potrivit managerului acestui proiect de cercetare, costurile de producere a electricitatii nu

reprezinta singurul factor decisiv in determinarea gradului de competitivitate a surselor de energie
regenerabila si conventionala. Alte elemente care influenteaza substantial rezultatele sunt si
conditiile de mediu, cum ar fi radiatia solara si forta vantului, dar si costurile de finantare si
riscurile demararii unui nou proiect de constructie a unei centrale electrice.
Dupa cum sustine directorul Institutului Fraunhofer, pana in 2030 costurile de productie a
electricitatii din energie fotovoltaica vor scadea pana la 0.06 - 0.09 euro/kWh. Cu aceste valori,
chiar si sistemele mici de acoperis rezidentiale vor putea concura cu instalatiile eoliene onshore si
chiar cu energia produsa din carbune brun, huila sau pe gaze naturale. Costurile de productie a
energiei eoliene onshore vor scadea de asemenea semnificativ.

Cel mai tarziu in 2020, acestea

vor concura cu cele pe care tehnologiile de generare a electricitatii din carbune brun le implica, a
concluzionat Prof. Eicke R. Weber, director al Institutului Fraunhofer ISE.
Regiunea in care se regaseste oraselul austriac Gussing, cu o populatie de numai 4000 de
locuitori, era in urma cu douazeci de ani una din cele mai sarace din Austria. Cu o industrie si un
comert slabe, fara infrastructura rutiera si cu o rata a somajului ridicata, principala indeletnicire a

locuitorilor era agricultura.

Din cauza lipsei legaturilor de cale ferata, costurile cu energia erau in 1988 foarte mari,
aproximativ 8 milioane de dolari anual mergeau numai pe facturile de combustibili fosili. Atunci,
cativa lideri locali au considerat ca cele 8 milioane de dolari cheltuite pe incalzirea folosind
combustibili fosili ar putea ramane in economia locala daca orasul si-ar produce singur energia de
care are nevoie.
Asadar, in 1990 au dezvoltat initial un proiect de eficienta energetica, in cadrul caruia toate
cladirile publice au fost izolate termic, iar becurile de la iluminatul stradal au fost inlocuite cu
altele cu un consum redus de energie. Numai in acest fel, in primul an s-au facut economii la
factura de energie de 50% la cladirile din centrul oraselului.
Strategia a continuat cu instalarea unei centrale de incalzire pentru sase locuinte, folosind biomasa
lemnoasa, care se regaseste din abundenta in zona, fiind o regiune forestiera. Treptat, numarul
acestor centrale a crescut, iar primarul a extins acest sistem in 1996 la intreaga comunitate. In anul
2001, cu ajutor guvernamental, oraselul a beneficiat de prima centrala cu gazeificare pe biomasa,
care folosea aschii din lemn si rumegus si alte deseuri lemnoase de la o fabrica de pardoseli din
lemn din apropiere.
Aceasta produce 2 MW de electricitate si 4.5 de caldura, mai mult decat suficient pentru
nevoile localnicilor, toate acestea in conditiile in care foloseste numai o treime din intreaga
cantitate de biomasa care este produsa in zona in fiecare an.
In anul 2007, prestigioasa publicatie New York Times a denumit oraselul prima
comunitate din Uniunea Europeana care a redus emisiile de carbon cu pana la 90%. De atunci,
Gussing atrage numerosi turisti, oameni de stiinta si politicieni, care vor sa vada cu ochii lor acest
model de comunitate de succes.
Acum, aproximativ 400 de turisti viziteaza orasul in fiecare saptamana pentru a vizita
numeroasele centrale electrice de demonstratie. In prezent, schimbarea orasului fata de acum
douazeci de ani este radicala: aici exista 60 de companii noi, s-au creat 1.500 de noi locuri de
munca, iar in urma vanzarii energiei la bugetul local se varsa peste 17 milioane de dolari.In acest
moment exista in Austria peste 15 regiuni independente energetic, producandu-si singure
electricitatea necesara pentru iluminat, incalzire si transport. Departamentul pentru Energie si
Schimbari Climatice din Marea Britanie a publicat cele mai recente date cu privire la numarul
sistemelor solare montate pe acoperisuri rezidentiale din Regatul Unit. Astfel, potrivit

informatiilor oficiale, numarul locuintelor dotate cu instalatii fotovoltaice a depasit jumatate de

milion, in primele zile ale lui Ianuarie 2014 fiind deja inregistrate 501.145.
Toate aceste instalatii beneficiaza de subventii din partea guvernului britanic pentru
productia de energie verde, iar capacitatea cumulata a acestor sisteme trece de 1.8 GW.
Acest numar de peste 500.000 de locuinte a fost atins in circa trei ani de zile, timp in care
au fost instalate toate aceste sisteme, iar urmatorul obiectiv este acela de a finaliza inca jumatate
de milion de sisteme in urmatorii doi ani, astfel ca pana in 2015 sa fie indeplinita tinta de un
milion de locuinte englezesti cu panouri fotovoltaice.
In decursul anului trecut, o capacitate solara noua insumand 1.45 GW a fost adaugata la
portofoliul industriei fotovoltaice din Marea Britanie.
Ce se intampla daca intr-o zi ploua sau este inorat?

Pe o parte trebuie sa fim constienti de zona climatica unde ne situam, evident nu avem aceeasi zona
climatica in toata Romania. Detinem 5 zone climatice ce se diferentiaza de radiatia solara asupra
suprafetei orizontale. Odata amintit acest concept, la fel trebuie sa ne amintim ca panelele solare nu doar
capteaza radiatia directa, capteaza si radiatia ravasita care o avem, nu doar in zilele de soare, dar si in
zilele inorate. Logic cand nu este radiatie solara, captorul nu aduna suficienta radiatie. Din aceasta cauza
intotdeauna trebuie sa compensam cu un sistem de ajutor pentru aceste zile unde energia soarelui nu
ajunge la 100% din necesarul nostru.

Ce masuri de protectie sunt necesare pentru a evita supraincalzirea din instalatie?

Probleme care pot duce la supraincalzirea sistemului sunt simple si la fel de simplu de evitat. Se
poate pune problema supraincalzirii in conditii de soare puternic ( si sistemele pot face insolatie ),
consum redus, utilizare rara etc.
Solutia ideala pentru rezolvarea acestei probleme este montarea in circuitul hidraulic de la
instalatie, o aeroterma, numita si risipitor de caldura. Cand senzori de temperatura detecteaza o
temperatura superioara a celei de siguranta, o parte din acest lichid se pune in circulatie catre o alta
instalatie integrata in panoul solar, acesta din urma are ca efect racirea instalatiei cu circulatie fortata,
scotand caldura in exterior si prin aceasta metoda reducem temperatura apei.

Ce se intampla pe timp de iarna?

Dupa cum stim iarna se produce inghetul, este foarte important sa stim ca lichidul care circula prin
instalatia noastra nu este acelasi cu cel pe care il folosim la consum, avem circuit primar si secundar.
Circuitul primar este umplut cu un lichid antigel de uz alimentar, substanta propilen-glicol este cea care
suporta temperaturile scazute de pana la -20C, acest lichid transfera caldura in apa care noi o
consumam.

Sisteme solare - preturi, amortizarea investitiilor

Pretul panourilor solare este in general ridicat. Insa sistemele ce le utilizeaza sunt foarte
fiabile, astfel ca investitia initiala se va amortiza in timp. Scopul acestei pagini este de a va
ajuta in a va face o idee generala asupra investitiilor intr-un astfel de sistem. In cazul in care
veti dori sa va montati unul, vor fi necesare calcule mai amanuntite, preturile variind in functie
de necesitati.
Sisteme solare de incalzire preturi
Acestea contin in mare urmatoarele componente:

panouri solare
un rezervor pentru stocare apei calde
sisteme de racord, de prindere, tevi
optional: pompa, boiler electric, sistem de comanda, etc

Preturile incep de la 1500 - 2000 RON pentru sistemele foarte simple ce pot fi utilizate doar
vara. Ele pot urca pana spre 3000 - 8000 de euro, pentru cele mai complexe, care pot fi utilizate
pe tot parcursul anului. Preturile variaza insa in fuctie de componente, de numarul de panouri si
de dimensiunea rezervorului de stocare.
Amortizarea investitiei
Panourile solare de acest tip au o perioada medie de amortizare a investitiei de 5-10 ani. Cu
toate acestea, sunt foarte multi factori care influenteaza acest fapt, asadar o apreciere exacta nu
se poate face decat pentru o serie de parametri fixi: pozitia geografica, clima locala, nivelul de
utilizare, capacitatea etc. Tinand cont insa de faptul ca durata de viata garantata a acestor
sisteme este de 20 de ani, investitia intr-un astfel de sistem poate fi una de viitor.
Sisteme de producere a energiei electrice preturi
De cele mai multe ori, sistemele fotovoltaice sunt integrate cu sisteme eoliene sau cu
sistemul electric general, pentru reducerea facturii la energie electrica. Functionarea unei
locuinte doar cu ajutorul energiei solare este posibila, insa in practica ea nu este tot timpul
posibila. De aceea existenta unui sistem de back-up este necesara, fie ca e vorba de un
generator diesel sau reteaua de la Electrica.
Un sistem fotovoltaic simplu contine urmatoarele elemente:
panouri fotovoltaice
baterii pentru stocarea energiei + regulator de incarcare a bateriilor
invertor pentru trnasformarea curentului continuu din baterii in curent alternativ
Preturile pornesc de la 1000 - 2000 de euro (pentru sisteme de 150-200 W) si pot urca foarte
mult, in functie de necesitatea energetica, de sistemele de back-up folosite, etc.

Amortizarea investitiei

In general, sistemele fotovoltaice moderne pot fi folosite pe tot parcursul anului si chiar si
noaptea, cu un randament mai scazut insa. Durata de utilizare preconizata este de pana la 25 de
ani, caz in care randamentul lor nu ar trebui sa scada sub 70% din cel initial.
In prezent recuperarea investitiilor facute intr-un sistem de panouri fotovoltaice se face in
8-10 ani. Daca ne uitam la preturile resurselor energetice obisnuite, producatoare de energie
electrica, observam ca pretul acestora tot creste, iar pretul obtinerii energiei electrice prin
energia solara, cu ajutorul panourilor fotovoltaice, devine tot mai mica.
Avand in vedere preturile crescatoare, poluarea si volumul limitat a resurselor energetice
fosile, folosirea resurselor energetice regenerabile si a energiei solare prin panouri fotovoltaice,
ne ofera solutii tot mai favorabile.
In Romania numarul orelor insorite este in medie intre 1900-2200 ore/an. Energia solara din
radiatiile solare, care ajunge pe suprafata pamantului este 1000-1300kWh/m / an, ceea ce ne
ofera posibilitati de exploatare excelente prin panouri fotovoltaice.