Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
BOLILE DE COLAGEN
OVERLAP SINDROM :
Suedia (1981- 1986):cea mai mare incidenta=7,5/100 000/an la grupa de varsta 5574 ani vs 1,2/100 000/an la grupa 15-24 ani
3. Etiologie
Cauza necunoscuta
Factori de risc :
predispozitie genetica,
factori hormonali,
factori de mediu
FACTORII DE RISC (1) : PREDISPOZITIA GENETICA
Prezenta bolii la rudele pacientilor cu LES : 10-15% din pacientii cu LES au rude de
gradul Isau II cu LES
Siguri : radiatiile ultaviolete (UV-B in special) : >70% din pacienti sunt fotosensibili
Probabili:
Dieta : hipercalorica, bogata in grasimi saturate
Infectiile : virale (Ebstein-Barr, polyoma virus), bacteriene
Medicamente (HIN, anti TNF-alfa, IFN-alfa,etc)
Antigenele incriminate :
autoantigene (nucleosomi,histone, antigene de suprafata ale hematiilor,
trombocitelor, celulelor neurale, fosfolipidele membranare, etc)
antigene externe cu similitudini structurale cu atg proprii (reactivitate
incrucisata)
Mecanisme de actiune :
formarea de complexe imune care se depun in tesuturi si activeaza
complementul,
reacia direct dintre autoanticorp i antigenul corespunztor (exemplu:
antigenele de suprafa ale eritrocitelor i trombocitelor)
RECUNOASTEREA SPECIFICA
COMPLEMENTUL
Sistemul complement : mediator al inflamaie
SISTEMUL COMPLEMENT
COMPLEMENTUL
Cele mai importante fragmente cu rol n reacia inflamatorie sunt ;
MEDIATORII INFLAMATIEI
SISTEMUL COMPLEMENT
COMPLEMENTUL
Opsoninele
Opsoninele sunt molecule care fixate pe suprafaa celulelor strine nlesnesc fagocitoza.
Componenta C3b este cea mai puternic opsonin a sistemului complement legndu-se de
receptorii pentru complement ai celulelor cu funcie fagocitar.
OPSONINELE (C3b): fixarea componentei C3b pe tinta (ANTIGEN) urmata de fagocitarea
ei
Eliberarea de citokine
COMPLEMENTUL
Anafilatoxinele
Principalele anafilatoxine sunt componentele C3a i C5a ;
MODIFICARI VASCULARE
COMPLEMENTUL
Complexul de atac membranar
Complexul de atac membranar alctuit din componentele C56789 este rezultatul final al
activrii complementului. El formeaz n membrana celular un canal tubular permeabil
pentru electrolii (Fig. 4). Se produce un influx de ap i sodiu intracelular, urmat de liza
celulei int.
COMPLEMENT
COMPLEMENT
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
3.2. Patogenie (3)
3.2.2. Aparitia limfocielor B si T hiperreactive
Limfocitul B :
este prezent in cantitati crescute in plasma,
prin activare policlonala si activare antigen specifica produce cantitati mari,
necontrolate, de autoanticorpi patogeni care sunt de obicei de tip IgG cu
mare afinitate pentru structurile sel
se pot lega direct de atg tinta/citotoxicitate directa (ex. eritrocit, trombocit,
limfocit, atg.glomerulare,etc) sau formeaza complexe imune activatoare de
complement
Celule lupice : PMN care au fagocitat nucleul denaturat al altor celule sau corpi
hematoxilinici, reziduul nuclear fiind identificat ca o masa amorfa colorata in rosu cu
eozina
usoara/moderata si intermitenta,
severa/fulminanta si persistenta
cefaleea vascular, epilepsia sau psihoza pot reprezenta primele manifestri ale LES
nespecifice
Artrite intermitente :
durere > decat semnele clinice,
sindrom reumatoid (IPP, MCP,pumni,genunchi)
dar fara leziuni de tip eroziv,
cu aparitia rara a deformarilor (Jaccoud/ artrita deformanta non eroziva),
Fibromialgia;
fotosensibilitate
rash discoid (LED) : prezent la ~20% din pacientii cu LES, dar numai 5% din
pacientii cu LED vor dezvolta LES ; se vindeca cu cicatrice;
alopecia
Rash discoid
Rash discoid
Ulceratii orale
sindrom Raynaud (prezent in 40% din cazuri; poate fi prima manifestare a bolii
lupice);
cianoza acrala;
Raynauds phenomenon
Subacute cutaneous lupus erythematosus (SCLE)
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
5. Manifestari clinice (6)
MANIFESTARI CUTANATE:
se dezvolt, de obicei, n primii ani de boal i trebuie monitorizat atent prin sumar
de urin, proteinurie i rata filtrrii glomerulare.
SNC :
disfunctia cognitiva (scaderea memoriei, abilitatea de a-si rezolva
problemele),
convulsii;
Dg. afectarii neurologice : EEG, ex. lichidului cefalorahidian, CT, angiografie, RMN
Ateroscleroza precoce;
Pleurezia;
Infectii pulmonare;
fenitoinul/rash malar,
foarte sensibil (95% din pacientii cu LES sunt ANA +/ un test negativ face dg
improbabil)
nespecific (se poate pozitiva la persoane sanatoase, varstnici, alte boli autoimune,
infectii virale, medicamente)
ADNdc si anti Sm :
prezenti in 98% din cazurile de LEStestele repetate negative fac dg. de LES
improbabil; pot asigura un diagnostic sigur:
90%: titru1/80 , anti DNA sau Sm si proteinurie
80%: titru1/160 si rash malar
80%: titru1/160, complement seric scazut si serozita
Manifestari clinice/biologice : AAN, anti- histone, manifestari sistemice, artralgii, +/artrita, pleuropericardita ; rar afectere renala si neurologica, anti DNAdc sau
hipocomplementia
Sarcina este permis dac funciile renale i cardiace sunt n limite normale, dar i
n aceste condiii exist riscul avortului spontan i cel al agravrii bolii dup natere.
Methotrexat
Azathioprina
Ciclofosfamida
Micofenolat mofetil
Agenti biologici
Rituximab
AINS
GC
Antimalarice de sinteza
MTX
Rituximab