Sunteți pe pagina 1din 75

1 la baza aparitiei si dezvoltarii economiei mondiale sta (stau)

a.forma capitalista a proprietatii private


2 germenii pietei mondiale au aparut in secolul
d) XVI
3 economia inchisa a trebuit sa cedeze locul economiei deschise orientata catre
piata in momentul
d) crearii marilor manufacturi
4 adevaratul salt al vietii economice la nivel international s-a produs in perioada
b) marii industrii masiniste
5 explozia schimbului de activitati la nivel international s-a produs datorita
b) diviziunii internationale a muncii
6 in centrul politicii economice a statelor nationale in stadiul mondializarii prin
comert exterior se afla
a ) echilibrarea balentei comerciale
7 in centrul politicii economice a statelor nationale in stadiul mondializarii prin
investitii straine se afla
b) echilibrarea balantei de plati externe
8 economia mondiala se caracterizeaza prin
d) unitate in diversitate
9 echilibrul economiei mondiale are un caracter
b) relativ
10 echilibrul economiei mondiale are un caracter
b) de tendinta
11 echilibrul economiei mondiale are un caracter
b) dinamic
12 echilibrul economiei mondiale are un caracter
b) de autoperfectionare
13 printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se
numara
b) economiile nationale
14 printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se
numara
b) societatile transnationale
15 printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se
numara
b) organizatiile economice interstatale

16 printre elementale derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se


numara
c) diviziunea mondiala a muncii
17 printre elementale derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se
numara
c) relatiile economice internationale
18 printre elementale derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se
numara
c) piata mondiala
19 din punct de vedere maceoeconomic economia unei tari poate fi structurata pe
d) ramuri de activitate
20 din punct de vedere maceoeconomic economia unei tari poate fi structurata pe
d) sectoare de activitate
21 o societate trasnationala este o firma care
a)si-a extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine
22 premisa a integrarii economice interstatale
b) vointa politica liber exprimata a tarilor candidate
23 din punct de vedere istoric diviziunea mondiala a muncii a aparut ca urmare a
b) trecerii la marea industrie mecanizata
24 piata mondiala reprezinta
d) ansamblul tranzactiilor care auloc intre agentii economici de pe intreg globul
25 printre scopurile ocde se numara
c) mentinerea stabilitatii financiare a tarilor membre
26 printre trasaturile comune ale trailor membre ocde Nu se numara faptul ca
d) structura economiilor nationale se carcterizeaza prin ponderea superioara a
sectorului primar
27 printre trasaturile comune ale trailor membre ocde NU se numara faptul ca
c) structura exporturilor se caracterizeaza prin ponderi ridicate ale materiilor prime
28 modelul economic japonez se caracterizeaza prin
a)rolul jucat de stat
29 refacerea si relansarea economiei japoneze dupa cel de al 2 razboi mondial s-a
realizat pe baza
a)unei stranse cooperari intre stat si firme
30 tarile membre g8 sunt
a)SUA; JAPONIA; GERMANIA; FRANTA; MB; IT; CANADA; RUSIA

31 scopul principal al constituirii g7 (8) a fost


c) coordonarea politiciilor macroeconomice ale tarilor membre
32 din 2007 g7 sa transformat in g8 prin includerea in acest grup a
b) rusiei
33 grupul celor 20 ( g20 ) este unforum de dezbatere care promoveaza deschis si
constructiv discutiile intre
d) tarile emergente-cheie
34 printre instrumentele utilizate de politica comerciala nu se numara
d) mijloace de control
35 tarifului vamal de import este considerat a fi
a ) Principalul instrument de protectie a economiei nationale
36 taxa vamala reprezinta
b) un impozit indirect perceput asupra marfurilor importate
37 taxa vamala efectiva indica
b) gradul de protectie pe care il aplica statul asupra valorii adaugate incorporate in
produsul finit importat
38 din politica vamala nu fac parte
c) taxele de scont
39 politica netarifara are ca scop principal
d) descurajarea importurilor
40 printre mijloacele utilizate de politica netarifara nu se numara
b) taxele vamale
41 printre mijloacele de promovare a exporturilor nu se numara
d) restituirea de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export
42 mijloc fiscal de stimulare a exporturilor
c) restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export
43 mijloc bugetar de stimulare a exporturilor
c) subventiile directe
44 mijloc bugetar de stimulare a exporturilor
c) subventiile indirecte
45 mijloc valutar de stimulare a exporturilor
d) devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele straine
46 efect al politicii comerciale favorabile liberului schimb
a)obliga producatorii interni sasi modernizeze si sasi eficientizeze permanent
productia

47 efect al politicii comerciale protectioniste


b) creaza un mediu economic intern favotabil consolidarii ramurilor industriale noi
48 efect al politicii comerciale strategice
d) micsorareaza cotele de piata interna detinute de firmele straine
49 investitiile internationale de portofoliu presupun
c) achizitii de valori mobiliare straine
50 investitiile straine directe nu pot imbraca forma
d) participatiilor minoritare la o firma straina care nu dau drept de control
51 investitiile internationale de portofoliu se deosebesc de investitiile straine directe
prin
b) modul de exercitare a controlului
52 o societate transnationala se manifesta concomitent in trei spatii economice
a)national strain (respectiv tara gazda) international
53 cresterea interna a unei societati trasnationale este posbila si prin
c) imprumuturi bancare
54 cresterea interna a unei societati trasnationale este posibila si prin
c) emisiunea de actiuni
55 cresterea externa a unei societati trasnationale este posibila prin
a)fuziune
56 cresterea externa a unei societati trasnationale este posibila prin
a)absorbtie
57 cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin
a)participare
58 concentrarea internationala a societatilor transnationale pe orizontala se
realizeaza rpin
a)cresterea numarului de filiale in strainatate in aceeasi ramura de activitate ca si
societatea mama
59 concetrarea internationala a societatilor transnationale pe verticala se realizeaza
prin
b) achizitionarea sau construirea de firme in alte tari situate in amonte sau in aval
de activitatea societatii mama
60 conglomerarea internationala a societatilor trasnationale reprezinta
c) uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate intre ele pe linie
tehnologica

61 tipul etnocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se


defineste prin
a)caracter centralizat societatea-mama reprezinta centrul decizional
62 tipul policentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se
defineste prin
b) larga independenta acordata filialelor
63 tipul geocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se
defineste prin
c) descentralizarea extinsa la maximum
64 aparitia si expansiunea societatilor trasnationale a dus la
c) adancirea concurentei pe piata mondiala
65 aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de
concurenta pe piata mondiala cum ar fi
a)concurenta dintre filialele firmelor straine si marilor firme autohtone
66 aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de
concurenta pe piata mondiala cmu ar fi
c) concurenta dintre filialele diferitelor societati transnationale
67 structura transnationala introvertita presupune o
b) activitate orientata prioritar spre interior
68 structura extravertita pune accentul pe
c) activitatea externa
69 tarile in dezvoltare sunt deficitare in
c) tehonologie avansata
70 china tara cea mai puternica din randul tarilor in dezvoltare se caracterizeaza
printrun
b) regim politic comunist si o economie de piata
71 in dezvoltarea economica a chinei sa pus un accent deosebit pe
d) zonele economice speciale
72 unctad este organ specializat al
c) ONU
73 sistemul generalizat de preferinte tarifare (sgp) are un caracter
a)unilateral al preferintelor
74 sistemul generalizat de preferinte tarifare (sgp) are un caracter
d)nereciproc al preferintelor
75 sistemul generalizat de preferinte tarifare (sgp) are un caracter
c) nediscriminatoriu al preferintelor

76 asistenta financiara externa pentru dezvoltare a aparut ca o expresie a


preocuparii comunitatii internationale pentru
77 printre fluxurile financiare furnizate in conditii de favoare catre traile in
dezvoltare se numara
d) ajutorul public pentru dezvoltare
78 printre fluxurile financiare furnizate in conditii de favoare catre tarile in
dezvoltare se numara
a)donatiile private
79 printre fluxurile financiare furnizate in conditii de piata din sectorul public catre
tarile in dezvoltare se numara
d) creditele la export
80 printre fluxurile financiare furnizate in conditii de piata din sectorul public catre
tarile in dezvoltare se numara
d) investitiile directe si de portofoliu
81 printre fluxurile financiare furnizate in conditii de piata din sectorul public catre
tarile in dezvoltare se numara
d) imprumuturile bancare
82 clubul de la paris se compune din reprezentati ai
b) guvernelor tarilor creditoare
83 clubul de la londra reprez
a)comitetul bancilor private
84 sistemul buy back reprezinta o modalitate de lichidare a datoriei externe a unei
tari in dezvoltare care consta in faptul ca
a) tara datoare poate sa cumpere propria datorie la pretul de piata
85 printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in
dezvoltare se numara si metoda
a) datoria contra actiunii
86 printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in
dezvoltare se numara si metoda
d. datorie contra datorie
87 tranzitia de la socialism la capitalism a avut la baza
d) nicio teorie
88 unul dintre obiectivele fundamentale ale perioadei de tranzitie a fost
a) refacerea structurilor economiei de piata
89 in practica internationala utilizarea programelor de stabilizare macroeconomica a
fost intradusa de

c) fmi
90 contrat asteptarilor metoda de privatizare mebo utilizata in tarile in tranzitie a
cunoscut o aplicare
b) pe scara restransa
91 reforma bancara din tarile in tranzitie a vizat
a) trecerea de la o alocare centralizata a resurselor bancare la o relatie
contractuala intre banci si clientii acestora
92 in cadrul reformei sistemului bancar din traile in tranzitie bancilor centrale li sau
atribuit ca functii principale
c) emisiunea monetra so controlul politicii monetare si valutare
93 in cadrul reformei sistemului bancar din traile in tranzitie bancilor comerciale li
sau atribuit ca functii principale
b) functiile de creditare
94 sistemul de preturi libere constituie
a)conditie fundamentala a economiei de piata
95 prin liberalizarea comertului exterior in tarile in tranzitie sa urmarit
b) introducerea competitiei externe si reducerea interventiei statului in acest
domeniu
96 prin liberalizarea comertului exterior in tarile in tranzitie sa urmarit
b) stabilirea unei legaturi directe intre preturile interne si preturile relative
internationale
97 la nivel mondial procesul de globalizare marcheaza
a)hegemonia capitalului transnational in general si a societatilor transnationale in
mod special
98 printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei
mondiale nu se numara cauzele de natura
c)ecologica
99 procesele de globalizare si regionalizare a economiei mondiale sunt procese
c) complementare
100 regionalismul trebuie privit ca fiind
a)tranzitie la globalism
101 negocierea in afacerile comerciale internationale reprezinta un proces dinamic
de
a)ajustare si armonizare a diferitelor idei si argumente ale partenerilor
102 diplomatia comerciala reprezinta
b) arta de a negocia intro forma eleganta si convingatoare

103 negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o
serie de conditii printre care
b)existenta unui conflict de interese intre parti
104 negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o
serie de conditii printre care
c)existenta dorintei si interesului partilor in obtinerea unui acord
105 negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o
serie de conditii printre care
d) lipsa unor reguli si proceduri prestabilite si obligatorii in domeniu
106 negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o
serie de conditii printre care
d) lipsa unei autoritati care sa impuna solutionarea conflictului de interese
107 negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o
serie de conditii printre care
a)existenta posibilitatii demararii unui proces de comunicare intre parti
108 procesul de negociere are o strcutura
c) duala
109 din punct de vedere structural procesul de negociere poate sa aiba o
a)structura pasiva
110 din punct de vedere structural procesul de negociere poate sa aiba o
c) strcutura dinamica
111 printre elementele relationate de structura pasiva a procesului de negociere se
numara
d) domeniile de interes
112 printre elementele relationate de structura pasiva a procesului de negociere se
numara
b) obiectivele pe care si le-au propus si le urmaresc partile
113 printre elementele relationate de structura pasiva a procesului de negociere se
numara
c) obiectul supus negocierii
114 printre elementele relationate de structura pasiva a procesului de negociere se
numara
c) mediul de negociere
115 printre elementele relationate de structura dinamica a procesului de negociere
se numara
a)partile interesate

116 printre elementele relationate de structura dinamica a procesului de negociere


se numara
a)negociatorii
117 printre elementele relationate de structura dinamica a procesului de negociere
se numara
d)interesul partilor
118 printre elementele relationate de structura dinamica a procesului de negociere
se numara
b)obiectivul negocierii
119 printre elementele relationate de structura dinamica a procesului de negociere
se numara
b) limita initiala a negocierii
120 printre elementele relationate de structura dinamica a procesului de negociere
se numara
a)limita finala a negocierii
121 printre elementele relationate de structura dinamica a procesului de negociere
se numara
b) spatiul de negociere
122 interesul expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul
supus negocierii poate fi
a) negociabil
123 interesul expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul
supus negocierii poate fi
a)non-negociabil
124 interesul expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul
supus negocierii poate fi
d)real
125 negocierea este
c) un fenomen social
126 negocierea este
a)un produs organizat
127 negocierea este
d) un proces competitiv
128 negocierea este
c) un proces de interactiune ajustare si armonizare a intereselor
129 negocierea este
a)un proces orientat catre I finalitate precisa

130 printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara


b) principiul reciprocitatii
131 printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara
c) principiul schimbului
132 printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara
d) principiul presimtirii
133 printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara
b) principiul acordului
134 printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara
b) principiul abilitarii
135 printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara
d) negocierea distributiva
136 printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara
b) negocierea integrativa
137 printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara
d) negocierea obiectiva
138 printre caracteristicile specifice negocierii comerciale internationale se numara
c) diversitatea considerabila a contextelor
139 printre caracteristicile specifice negocierii comerciale internationale se numara
c) multipolaritatea
140 printre caracteristicile specifice negocierii comerciale internationale se numara
a)importanta factorilor culturali
141 printre caracteristicile specifice negocierii comerciale internationale se numara
a)exigenta ridicata
142 printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale nu se
numara
c) separarea negocierilor de activitate comerciala generala
143 printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se
numara
a)cunosterea uzantelor si normelor specifice comertului international
144 printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se
numara
b) respectare avantajului reciproc
145 printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se
numara

a)respectul si increderea reciproca


146 printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se
numara
a)cooperarea in negociere
147 printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se
numara
b) operativitatea decizionala
148 printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se
numara
b) compensarea obligatiilor reciproce
149 cerinta ce nu inscrie printre cerintele necesare atingerii obiectivelor propuse in
procesul de comunicare
a)sa asigure relationarea elementelor active
150 printre obiectivele negocierii comerciale internationale nu se numara
d) cucerirea unui segment cat mai larg din piata interna
151 cerinta ce nu se inscrie printre cerintele necesare atingerii obiectivelor propuse
in procesul de comunicare
d) sa asigure relationarea elementelor pasive
152 negocierile comerciale internationale pot aborda
a)Negocierea instrumentelor juridice de politica comerciala guvernamentala
153 negocierea contractelor comerciale internationale face obiectul negocierilor
intre
a)intreprinderi producatoare sau case de comert cu sediul in tari diferite
154 cerinta a procesului de comunicare in vederea atingerii obiectivelor propuse
c) sa formeze opinii in legatura cu subiectul discutiei
155 cerinta a procesului de comunicare in vederea atingerii obiectivelor propuse
c) sa sigure informarea corecta si de actualitate
156 unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este
c) sa fim receptati
157 unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este
a)sa fim intelesi
158 unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este
d) sa fim aceptati
159 unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este
b) sa provocam o reactie

160 printre functiile comunicarii nu se numara functia de


a)ameliorare
161 printre functiile comunicarii nu se numara functia de
b)constitutionalizare
162 printre functiile comunicarii nu se numara functia de
c) consolidare
163 comunicarea verbala reprezinta ceea ce se comunica prin
a)cuvinte
164 comunicarea non verbala reprezinta cea ce se comunica prin
c) gesturi mimica expresii
165 comunicare paraverbala repreinta ceea ce se comunica prin
b) voce
166 din totalul actului de comunicare limbakul verbal ocupa
b) 7%
167 din totalul actului de comunicare limbajul nonverbal ocupa
a)55%
168 din totalul actului de comunicare limbajl paraverbal ocupa
c) 38%
169 stilul de comunicare emotiv este stilul in care
a)dominanta si sociabilitatea sunt puternice
170 stilul de comunicare director este stilul in care
b) dominanta este puternica si sociabilitatea este scazuta
171 stilul de comunicare reflexiv este stilul in care
c) dominanta este slaba si sociabilitatea este scazuta
172 stilul de comunicare indatoritor este stilul in care
d) dominanta este slaba si sociabilitatae este ridicata
173 insa din etapa pregatirii negocierilor comerciale internationale este necesara
a)stabilirea obiectivelor proprii si anticiparea obiectivelor partenerului
174 printre criteriile de selectionare a membrilor echipei de negocieri nu se numara
d) functiile manageriale
175 varsta optima pentru a fi un bun negociator este cuprinsa intre
b)35-55 ani
176 dosarele care nu fac parte din materialul documentar intocmit in vederea
negocierii comerciale internationale

b) dosarele cu monografii
177 mandatul echipei de negiciere reprezinta
c) documentul care consfinteste sarcinile si obiectivele cu care pleaca o echipa la
negocieri
178 planul de negociere mentioneaza
a) strategiile si tacticile care vor fi utilizate in negociere
179 organizarea corespunzatoare a sedintelor de negociere presupune
a) sustinerea logistica a negocierilor
180 obiectiv urmatir in deschiderea tratativelor comerciale internationale
c) studierea partenerului pentru cunoasterea intereselor si motivatiilor sale reale
181 metoda utilizata de negociatori in timpul negocierii comerciale internationale
pentru cunoasterea cerintelor partenerului
d) tehnica ascultarii active
182 in procesul de negociere comerciala internationala obiectiile reprezinta
d) reactii negative al partenerului prezentate in mod direct sau sugerate
183 scopul conesiei in procesul de negociere comerciala internationala il contituie
a) crearea conditiilor pentru a junge la o intelegere
184 unul dintre scopurile compromisului in procesul de negociere comerciala
internationala il constituie
a)deblocarea tratativelor
185 strategiile de negociere constau in
a) modul de combuinare si dirijare a unui ansamblu de dispozitii si tehnici
comerciale in vederea realizarii obiectivului proiectat
186 Strategiile de negociere directe sunt folosite atunci cand
a) raportul de forte net favorabil negociatorului
187 Strategiile de negociere indirecte sunt folosite atunci cand
b) raportul de forte si imprejurarile sunt favorabile partenerului
188 strategiile de negociere conflictuale sunt folosite auntci cand
c) se urmareste sa se obtina avantaje fara a se face concesii in schimbul lor
189 strategiile d enegociere cooperante sunt folosite atunci cand
d) se urmareste sa se realizeze un echilibru intre avantaje si conesii
190 strategie care conduce spre profitul maxim cu asumarea riscului maxim
c)abtinerea
191 strategia care urmareste sa exercite presiuni psihologice asupra partenerului
a) limita de timp

192 strategie care vizeaza majorarea/micsorarea pretului la un moment dat al


negocierilor bine ales prin impresionarea partenerului slab informat
193 strategie care isi propune sa complice negocierile imprimandule la inceput o
totala lipsa de flexibilitatea
d)surpriza
194 printre tacticile ofensive se numara
c) suita de intrebari
195 printre tacticile ofensive se numara
c)iritarea partenerului
196 printre tacticile defensive se numara
a)pretinsa neintelegere
197 printre tacticile defensive se numara
d)amanarea discutiilor
198 negociatorii francezi
c) discuta temeinic fiecare punct si adopta o pozitie clara in legatura cu fiecare
subiect
199 negociatorii din egipt
d)au o atitudine foarte relaxata fata de timp si punctualitate
200 negociatorii din sua
b) privesc tratativele ca pe un proces competitiv si constructiv
201 reprezinta o forma de legatura intre pietele nationale intre producatorii de
bunuri si servicii din diferitele tari
b) comertul international
202 afirmatia eronata este
c) comertul international reprezinta baza legaturilor dintre economiiile nationale
203 afirmatia corecta este
a) expansiunea corporatiilor trasnationale a influentat piata mondiala a serviciilor
204 diferentierea produselor reprezinta
b) cauza ce a stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura
205 intre cauzele ce au stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura nu se
numara
b) specializarea internationala in productie
206 adeptii protectionismului sustin
a) intarirea puterii industriale nationale bazata pe o strcutura de inalta tehnologie si
dobandirea unei competitivitati nationale crescute

207 afirmatia corecta este


b) analiza soldurilor conturilor balantei de plati externe face posibila aprecierea
competitivitatii externe a unei economii nationale
208 scaderea gradului de prelucrare a exporturilor
d) reprezinta un factor endogen de destabilizare a balantei de plati externe
209 deprecierea ca modalitate de echilibrare a balantei in cazul unei tari
dependente de comertul exterior
c) impiedica importurile de tehnologie cu efecte negative asupra proceselor de
retehnologizare nationale
210 nu reprezinta un factor ce sta la baza procesului de specializare internationala
si implicit a fluxurilor comerciale internationale
b) detinerea unui teritoriu national
211 competitivitatea unei economii depinde de
a) forma de specializare internationala adoptata sau impusa din exterior
212 in fazele dezvoltarii competitive
d) economia bazata pe investitii este precedata de economia bazata pe factori
213 in economia bazata pe investitii avantajul competitiv consta in
c) capacitatea de a produce bunuri si servicii de calitate prin metode eficiente cu
salarii mai reduse
214 afirmatia negativa este
d) piata produselor de baza este luata ca reper in negocierea tranzactiilor de
marfuri
215 o tara se poate specializa in domeniul in care detine cel mai mare avantaj sau
cel mai mic dezavantaj reprezinta
c) teoria avantajului comparativ
216 afirmatia incorecta este
c) interventia guvernelor in sprijinul sectoarelor industriale nu poate contribui la
crearae tehnologiilor si diseminarea lor
217 economiile emergente nu se caracterizeaza prin
a) riscuri investitionale foarte reduse
218 pentru evaluarea avantajelor si dezavantajelor schimburilor comerciale ale
unei tari derulate cu tarile terte se utilizeaza
c)balanta de plati externe
219 afirmatia corecta este
b) procesele descrise de balanta de plati externe sunt interdependente datorita in
special cerintei de echilibrare a incasarilor si platilor
220 deprecierea cursului de schimb genereaza

d) cresterea preturilor produselor importante si accentuarea cresterii ratei inflatiei


221 gradul de deschidere al unei economii se determina raportand
b) valoarea exporturilor unei tari la pib-ul acesteia
222 afirmatia eronata este
b) cu cat gradul de deschidere al unei economii este mai ridicat cu atat tara
respectiva este mai putin integrata in schimburile comerciale internationale
223 raportul dintre balanta comerciala pe grupe de produse sau ramuri in totalul
schimburilor comerciale ale unei tari reprezinta
c) indicele bela belassa
224 specializarea inter-ramura presupune realizarea de fluxuri comerciale intre
diferite tari cu produse apartinand
a) unor ramuri diferite ale aceluiasi sector
225 intre factorii de influenta asupra procesului de specializare internationala a
partcipantilor la comertul international nu se numara si
c) avantajul comparativ
226 in categoria factorilor endogeni de dezechilibrare a balantei de plati externe nu
se regasesc
d) dereglarea preturilor mondiale
227 care dintre urmatoarele solutii nu poate fi aplicata in echilibrarea balantei de
plati externe
a) apreciarea cursului de schimb valutar
228 implicatiile deprecierii monedei nationale asupra balantei comerciale se
concretizeaza in
a) reorientarea spre produsele autohtone in conditiile scumpirii importurilor
229 inregistrarea unei rate de acoperire a importurilor prin exporturi superioare
valorii de 100% semnifica
c) existenta unui excedent comercial
230 ponderea produselor straine in totalul bunurilor consumate sau utilizate pe
piata interna a unei tari se exprima cu ajutorul indicatorului
c) rata de penetrare pe piata interna
231 in setul de factori luati in calcul in determinarea diamantului competitiv al lui
michael porter se includ I factorii de productie ii cererea interna iii cererea externa
iv industriile conexe sau complementare v strategia strcutura si concurenta intre
firme vi investiii in economie
c) i ii iv v
232 conditionarea reciproca reprezinta o caracteristica a
c) diferitelor segmente ale pietei mondiale

233 in perioada postbelica acutizarea problemei lichiditatilor internationale la


nivelul unor tari in dezvoltare a generat
a) adoptarea unor strategii de substituire a importurilor si de stimulare a
exporturilor
234 nu este o cauza a amplificarii flluxurilor comerciale internationale
a) scaderea preturilor la produsele manufacturate intens comercializate pe piata
mondiala
235 in comertul international al ultimelor decenii un rol important la jucat
c) dezvoltarea corporatiilor transnationale
236 in ultimele decenii cresterea preturilor la produsele manufacturate intens
comercializate pe piata mondiala
a) reprezinta una dintre cauzele amplificarii fluxurilor comerciale internationale
237 intre factorii determinati ai tendintei de multilateralizare a relatiilor comerciale
dintre state nu se poate include
b) tendinta de instabilitate pe care o induc relatiile interstale
238 afirmatia eronata este
d) cresterea interdependentelor intre economiile nationale reprezinta cauza
adancirii tendintelor de specializare internationala sub influenta revolutiei tehnicostiintifice
239afirmatia eronata este
a) dupa 1960 traile brics si-au sporit investiile in cercetare-dezvoltare fapt ce lea
adus astazi pe pozitii de top in clasamentele internationale
240 afirmatia eronata este
a)sua continua sa reprezinta cel mai important bloc comercial din lume
241 acordul general pentru tarife si comert reprezinta
a) un tratat multilateral interguvernamental care avea drept obiective principale
functionarea unui sistem comercial liberalizat si sprijinirea economiilor tarilor in
dezvoltare membre
242 intre obiectivele inscrise in preambulul gatt 1974 nu se regaseste
c) principiul nediscriminarii in relatiile comerciale reciproce dintre tarile memre
(gatt)
243 printre functiile omc se numara
d) administarea in comun a instrumentelor juridice adaptate in cadrul fmi si bancii
mondiale
244 care dintre afirmatiile de mai jos este falsa
b) prevederile acordurilor multilaterale omc nu sunt obligatorii pentru partile
contractante
245 acordurile multilaterale negociate la runda uruguay sunt
b) obligatorii pentru toate tarile membre omc

246 nu este adevarata urmatoarea afirmatie


d) unul dintre beneficiile principiului reciprocitatii este acela de a atenua presiunile
exercitate asupra mecanismelor de reglementare a diferendelor
247 intre principiile fundamentale gatt nu se regaseste
d) principiul convergentei
248 principiul egalitatii de tratament se mai numeste si
a) clauza natiunii celei mai favorizate in forma neconditionata
249 forma conditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate se mai numeste
a) principiul compensatiei
250 principiul nereciprocitatii concesiilor intre parti contractante gatt a fost introdus
a) in 1964 cu ocazia completarii textului acordului gatt
251 principiul reciprocitatii concesiilor
a) presupune acordarea de concesii de valoare egala intre tarile dezvoltate membre
gatt
252 nu este corecta urmatoarea afirmatie
a) clauza natiunii celei mai favorizate este o prevedere inscrisa in tratate sau
acorduri comerciale potrivit careia partile semnatare se obliga sasi acorde reciproc o
parte din vantajele comerciale pe care laeu acordat sau le vor acorda tarilor terte
253 este falsa afirmatia
c) clauza natiunii celei mai favorizate in forma conditionata se mai numeste
principiul posibilitatilor egale
254 dea lungul activitatii gatt concesiile netarifare au imbracat urmatoarele forme
c) inlaturarea sau atenuarae obstacolelor netarifare si instituirea unor coduri de
conduita privind conditiile in care pot fi folosite anumite obstacole in schimburile
comerciale dintre partile contractante
255 in domaniul tarifar concesiile negociate in cadrul gatt au imbracat urmatoarele
forme
b) eliminarea totala a taxelor vamale de import reduceri directe de taxe vamale de
import consolidarea taxelor vamale de import
256 bimultilateralismul reprezinta
c) o tehnica de negociere in cadrul gatt
257 tehnica bimultilateralismul
a) permite negociatorilor sa fie foarte exacti facilitand evaluarea riguroasa a
efectelor concesiilor asupra schimburilor comerciale
258 care dintre afirmatiile d emai jos este falsa
b) tehnica abordarii sectoriale consta in inlaturarea obstacolelor vamale pentru
produsele apartinand unui anumit sector

259 in sfera de cuprindere a acordului trips nu este inclusa


c) reglementarea plurilaterala a diferendelor comerciale privind drepturile de
proprietate intelectuala
260 acordul cu privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de comert prevede
c) obligatia de a notifica orice masura investitionala legata de comert care nu
respecta disciplinele si prevederile gatt/omc
261 in cadrul gats clauza cu privire la ccesul la piete are ca obiectiv eliminarea
progresiva al imitelor privind
c) numarul total al operatiunilor cu servicii efectuate de persoane fizice angajate
262 in cadrul acordului gats clauza cu privire la tratamentul national
c) obliga partile sa acorde acelasi tratament furnizorilor interni si externi
permitandule in acelasi timp sa faca unele derogari cu conditia ca acestea sa nu
modifice conditiile de concurenta in favoarea furnizorilor nationali
263 in cadrul gats clauza cu privire la accesul la piete are ca obiectiv eliminarea
progresiva a limitarilor privind
c) calitatea entitatilor juridice care internadiaza furnizarea unor servicii
264 acordul gats impune o serie de obligatii pentru tarile membre intre care nu se
regaseste
d) publicarea criteriilor care trebuie luate in considerare pentru a determina
incidenta activitatii furnizorilor externi de servicii asupra pietei interne
265 intre domeniile reglementate si cuprinse in anexele acordului gats nu sunt
incluse
b) serviciile de refinantare
266 procesele de negociere din cadrul gatt au dat nastere unor divergente intre
c) guverne si marile companii nationale
267 derularea negocierilor din cadrul gatt a impiedicat adoptarea
d) unor acorduri prin a caror punere in aplicare sa fie lezate interesele membrilor
provizorii
268 pe parcursul desfasurarii negocierilor comerciale din cadrul gatt sa evidentiat
faptul ca
c) ajungerea la un acord depindea de efectele negative pe care lear fi putut produce
esuarea tratativelor
269 secretariatul gatt nu a exercitat atributii in directia
a) elaborarii de recomandari pentru problemele inscrise pe ordinea de zi a organului
executiv
270 in cadrul mecanismului de reglementare a diferendelor sanctiunea cea mai
drastica ce poate fi adoptata de membri este

a) suspendarea de catre partea lezata a aplicarii concesiilor sau a altor obligatii fata
de partea contractanta ce incalca prevederile acordului
271 care dintre afirmatiile de mai jos este falsa
a) in procesul reglementarii diferendelor un membru omc trebuie sa se angajeze in
consultari in termen de 60 zile de la data formularii de catre alt membru a unei
cereri in acest sens
272 nu este corecta urmatoarea afirmatie
b) prin prevederile partii a iv din gatt tarile dezvoltate sau angajat sa acorde ajutor
financiar si tehnic tarilor in dezvoltare
273 sgp nu urmareste
a) acordarea de preferinte vamale tarilor in dezvoltare pe baza negocierii acestora
274 runda uruguay a avut drept obiectiv
c) intarirea rolului gatt in imbunatatirea sistemului comercial multilateral bazat pe
rpincipii regilu si discipline eficiente
275 domeniile care nu au mai facut obiectul negocierilor comerciale multilaterale
din cadrul gatt pana la runda uruguay au fost
a) comertul cu servicii investitiile legate de comert drepturile de proprietate
intelectuala legate de comert
276 motivatia reala a delansarii rundei uruguay a fost
d) cresterea deficitului comercial al sua si presiunile cercurilor de afaceri americane
277 pe parcursul desfasurarii rundei uruguay scene internationala a fost marcata de
d) acumularea unor importante datorii externe la nivelul tarilor membre gatt in
dezvoltare
278 intre obiectivele rundei uruguay nu se regaseste
b) adoptarea de masuri care sa extinda posibilitatile comerciale ale tarilor in
dezvoltare
279 primul bilant al stadiului de desfasurare a negocierilor din cadrul rundei
uruguay a evidentiat
b) reticenta tarilor dezvoltate in a se nagaja in negocieri privind liberalizarea
comertului international si acordarea de avantaje tarilor in dezvoltare
280 intre rezultatele rundei uruguay pe linia liberalizarii si reglementarii comertului
international nu se poate inscrie
b) reducerea transparentei si previzibilitatii la piete
281 intre rezultatele rundei tokyo in domeniul netarifar nu figureaza
b) clauza de abilitare
282 memorandumul de acord cu privire la notificari consultari reglementarea
diferendelor si supravegherea negociat la runda tokyo

c) aduce elemente de noutate fata de prevederile initiale ale gatt in ceea ce


priveste notificarile consultarile reglementarea diferendelor su supravegherea
283 domeniile care sau inscris pe ordinea de zi in cadrul tuturor rundelor de
negocieri din cadrul gatt sunt
b) taxele vamale
284 cu ocazia conferintei ministeriale de la singapore in programul de lucru omc sa
convenit includerea a o serie de subiecte noi intre care
a) comertul electronic
285 declaratia privind lansarea unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale
a fost aprobata la conferinta ministeriala de la
a) doha
286 grupul de lucru pentru studierea interactiunii dintre comert si politica
concurentiala a fost creat cu ocazia
d) conferintei minsteriale de la geneva
287 organul de examinare a politicilor comerciale este subordonat
b) consiliului general
288 afirmatia eronata este
c) dereglementarea reprezinta unul dintre factorii favorizati care au contribuit la
amplificarea globalizarii economice
289 investitiile straine directe sunt preferabile exportului atunci cand
i economiile de scara sunt reduse ii costurile de implementare sunt reduse iii piata
viitoarei tari gazda este de dimensiuni mari iv distanta din tre tara de origine si tara
gazda este foarte redusa v tara gazda este protejata de taxele vamale
a) i ii iii v
290 globalizarea pietelor de marfuri a fost posibila in contextul
a) omogenizarii preferintelor consumatorilor pe anumite segmente de cerere
291 participarea statelor lumii la prcesul de cooperare si integrare economica a fost
stimulata de
b) i ii iv v vi
292 intre factoreii care au contribuit la extinderea gruparilor de integrare
economica regionala nu se poate incadra
b) interesele strategice ale corporatiilor transnationale
293 afirmatia corecta este
c) procesele de integrare nu pot afecta in mod negativ domeniile de interes ale
statelor membre
294 sustinatorii regionalismului considera ca aranjamentele regionale
b) conduc tarile membre si intreaga lume catre un comert mai liber

295 sustinatorii multilateralismului considera ca aranjamentele regionale


a) repr o piedica in calea unei liberalizari reale si fragmentarea sistemului comercial
global
296 intre principiile fundamentale ce stau la baza politicii agricole comunitare nu se
numara
c) cresterea productivitatii muncii si a progresului tehnic care sa asigure utilizarea
optima a factorilor de productie
297 obiectivul acordului privind constituirea spatiului economic european este
a) crearea unui spatiu european dinamic omogen bazat pe reguli comune si ocnditii
egale de concurenta si cu mijloace specifice de respectare a acestor reguli
298 intre consecintele negative ale crearii zonelor de liber schimb nu se poate
include
a) reducerea competitivitatii unor companii in conditiile instituirii unor bariere de
intrare pe piata tarilor ce formeaza zone de liber schimb
299 intre obiectivele acordului nafta nu se numara
b) simplificarea procedurilor ptr solutionarea conflictelor
300 participarea la apec a generat reorinetarea politicilor guvernamentale ale tarilor
membre in directia
d) i ii iii iv
301 obiectivele fundamentale ale sistemului comercial international contemporan
nu se realizeaza prin
d. extinderea grupului tarilor cu economie libera de piata
302 prevenirea conflictelor comerciale dintre tari reprezinta
c. un obiectiv implicit al sistemului comercial international contemporan
303 intre criticile aduse acordului general pentru tarife si comert (gatt) nu se
numara
c. flexibilitatea acordata tarilor in dezvoltare in calitate de parti contractante gatt
304 intre problemele cu se confrunta actualul sistem comercial international nu se
numara
b. implicarea redusa a institutiilor financiare internationale in impunerea ideologiei
pietei libere in tarile in dezvoltare
305 intre principiile comertului corect nu se numara
a. corectitudinea este nedistorsionata clauza natiunii celei mai favorizate trebuind
sa fie acordata tuturor celorlalte tari membre omc
306 politica comerciala
b. este influentata de masurile de politica economica adoptate de alte tari
307 prin utilizarea instrumentelor de politica comerciala statele urmaresc o serie de
obiective pe termen scurt si mediu. Intre acestea nu se numara

c. cresterea semnificativa a competitivitatii externe a bunurilor si serviciilor


308 pe termen lung politica comerciala urmareste
b. stimularea dezvoltarii economiei nationale in conditiile intensificarii concurentei
externe
309 politica comerciala a oricarui stat indeplineste cumulativ urmatoarele functii
b. functia de protejare a pietei producatorilor nationali functia de promovare a
relatiilor economice externe functia de realizare a unui echilibru dinamic in balanta
comerciala
310 nu reprezinta o functie a politicii comerciale
c. perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe
311 este adevarata urmatoarea afirmatie
d. scopul final al oricarei politici comerciale este de a spori contributia activitatii de
comert exterior la progresul economic general al tarii
312 nu reprezinta un tip de politica comerciala
d. avantajul comparativ
313 care dintre afirmatiile de mai jos este falsa
c. experienta comerciala internationala a condus de crearea unui tip de politica
comerciala practicat de toate tarile lumii
314 absenta barierelor in calea relatiilor economice internationale caracterizeaza
c. liberul schimb
315 care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata
c. comertul liber se bazeaza pe politica portilor deschise in calea importurilor si
exporturilor
316 afirmatia eronata este
d. in lista argumentelor economice in favoarea protectionismului nu poate fi inclusa
ocuparea fortei de munca
317 intre obiectivele noului protectionism nu se include
d. stabilirea unor standarde nu foarte restrictive si sustinerea categoriilor care vor
sa atinga conditiilor acestora
318 economiile de scara
a. presupun reducerea costului mediu pe masura sporirii volumului productiei ca
urmare a repartizarii costurilor fixe ridicate asupra unui numar mai mare de produse
319 economiile de gama se obtin numai pentru produse din aceeasi gama
sortimentala care
d. I ii iii iv
320 afirmatia eronata este

a. politica comerciala aurarhica reprezinta o stare de izolare economica fata de


celelalte state si de trecerea pe loc secund a avantajelor ce decurg din relatiile
economice internationale
321 laissez faire
b. este o teorie economica libera care sustine necesitatea neinterventiei statului sau
a altor instante de control in economie
322 politica vamala reprezinta
d. acea componenta a politicii comerciale a unui stat care vizeaza intrarile si iesirile
marfurilor in si din tara
323 politica vamala nu poate asigura
d. promovarea relatiilor comerciale externe ale unui stat
324 politica vamala indeplineste urmatoarele functii
c. functia de negociare functia fiscala functia de descriminare functia protectionista
325 este falsa urmatoarea afirmatie
a. taxele vamale cu caracter protectionist au nivel foarte ridicat fiind percepute in
scopul sporirii fortei concurentiale a marfurilor importate si protejarii pietei interne
de concurenta externa
326 Este corecta urmatoarea afirmatie
d. taxele vamale specifice sunt greu de practicat deoarece presupun un tarif vamal
detailat
327 afirmatia corecta este
c. ajustarile fiscale la frontiera se mai numesc masuri paratarifare
328 care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta
d. taxele vamale autonome se stabilesc in baza negocierilor bi sau multilaterale cu
partenerii comerciali
329 printre inconvenientele utilizarii taxelor vamale specifice nu se numara
d. aplicarea acestora conduse la oserie de abuzuri constand in subfacturarea
tranzactiilor
330 avantajele taxelor vamale ad valorem sunt legate de
c. usurinta stabilirii si larga raspandire a acestora
331 nu caracterizeaza taxele vamale de import
c. urmaresc cresterea preturilor pe piata mondiala
332 in functie de modul de stabilire sau de fixare de catre stat taxele vamale pot fi
a. conventionale preferentiale de retorsiune autonome
333 reprezinta o taxa vamala specifica
a. 230 euro/vagon

334 care dintre taxele de mai jos reprezinta o taxa vamala ad valorem
c. 15% din valoarea marfurilor inscrisa in factura externa
335 taxele vamale de retorsiune reprezinta
c. taxe vamale suplimentare percepute peste nivelul taxelor vamale in vigoare
336 taxele vamale de retorsiune
b. iau forma marje de dumping si a taxelor conventionale
337 tariful vamal compus reprezinta
d. un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si
doua sau mai multe coloane de taxe vamale percepute asupra fiecarui produs
stabilite in functie de tarile de origine ale acestora
338 printre avantajele conventiei privind sistemul armonizat de descriere si
codificare a marfurilor nu se numara
b. clasificarea marfurilor pe baza criteriului combinat al originii si gradului de
prelucrarea marfurilor
339 printre caracteristicile conventiei privind armonizat de descriere si codificare a
marfurilor nu se numara si
d. faciliteaza colectarea compararea si analiza datelor statistice referitoare la
schimbarile comerciale externe ale statelor lumii
340 restrangerea teritoriului vamal poate lua urmatoarele forme
d. zonele libere si antrepozitele vamale
341 zonele de liber schimb si uniunile vamale reprezinta
b. exceptii de la principiile fundamentale ale gatt
342 zonele economice speciale reprezinta
b. o forma de restrangere a teritoriului vamal intalnit in china create cu scopul de a
atrage capital strain
343 marfurile introduse intro zona libera sunt
b. scutite de la plata taxelor vamale pana la precizarea ulterioara a destinatiei lor
344 marfurile intrate intro zona libera sunt supuse impunerii vamale in cazul in care
acestea
b. sunt orientate catre piata interna a statului respectiv
345 zona de liber schimb imperfecta reprezinta
a. forma secundara de extindere a teritoriului vamal potrivit careia tarile
participante elimina barierele comerciale doar pentru o parte din marfurile ce fac
obiectul relatiilor comerciale reciproce
346 uniunea vamala perfecta reprezinta
a. forma principala de extindere a teritoriului vamal potrivit careia tarile participante
elimina barierele comerciale pentru toate marfurile ce fac obiectul relatiilor
comerciale reciproce si cu tertii

347 pretul de tranzitie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de
dumping este de 3500
d. 500 usd
348 pretul de tranzitie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de
dumping este de 1200
c. 220 usd
349 care dintre afirmatiile de mai jos este falsa
d. protectia efectiva este cu atat mai ridicata cu cat gradul de prelucrare al
materiilor prime incorporate este mai redus
350 protectia nominala
c. vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale
351 rata protectiei efective variaza direct proportional cu
a. dispersia tarifara
352 in conditiile in care pretul unui produs finit este de 1000 euro
c. 20% si 26.67%
353 in conditiile in care pretul unui produs finit este de 1000 euro
c. 20% si 26.67%
354 se cunosc urmatoarele date:
c. 25% si 85%
355 determinati nivelul protectiei nominale si efective cunoscand urmatoarele date
d. 18% si 40.5%
356 fenomenele de creare si deturnare de comert reprezinta efecte ale
a. aparitiei uniunilor vamale si partial a zonelor de liber schimb
357 identificati fenomenul de creare externa de comert cunoscand urmatoarele
date
b. cumparatorii din tara a prefera sasi procure produsul x din tara b
358 identificati fenomenul de deturnare de comert cunoscand urmatoarele date
d. cumparatorii din tara a renunta sasi procure produsul x din tara b in favoarea
furnizorilor din tara c
359 identificati fenomenul de creare interna de comert cunoscand urmatoarele date
b. cumparatorii din tara a prefera sasi procure produsul x din tara c
360 nu este corecta afirmatia
b. regimul de draw back este o masura de stimulare a exporturilor de natura
valutara
361 este corecta urmatoarea afirmatie

c. politica netarifara influentaeza direct volumul fizic al importurilor si indirect


volumul importurilor prin mecanismul preturilor
362 restrictiile contitative la import pot imbraca urmatoarele forme
d. interdictiile la import contingentele de import licentele de import autolimitarile
voluntare la import acordurile de comrcializare ordonata a produselor
363 urmatoarea afirmatie este falsa
a. interdictiile la import sunt aplicate sub forma limitarii directe sau indirecte a
cantitatii marfurilor permise la import
364 o particularitate a limitarilor voluntare la export este
d. lasa cea mai mare responsabilitate in sarcina partii exportatoare
365 taxele de prelevare nu sunt
a. prelevari variabile la import care vizeaza produsele industriale din tarile terte
366 preturile minime la import se practica atunci cand
c. produsele indigene au costrui de productie ridicate comparatic cu cele ale
concurentei
367 din categoria barierelor care decurg din participarea statului la activitatile de
comert exterior nu fac parte
a. comertul de stat; facilitatile acordate exportatorilor
368 normele de securitate reprezinta
b. bariere netarifare care vizeaza bunurile importante destinate consumului
productiv
369 dumpingul valutar poate fi contracarat prin
b. masuri de retorsiune
370 se considera a fi sub valoarea normala un pret inferior
b. pretul de vanzare pe piata interna a tarii exportatoare
371 in cadrul politicii de dumping prin valoarea normala a unui pret se intelege
a. pretul practicat pe pietele de export terte
372 sunt considerate bariere paratarifare
d. taxele in cascada taxele consulare accizele
373 din categoria masurilor promotionale la export nu poate face parte
a. impulsionarea globala a exporturilor in functie de structura si orientarea
geografica a acestora
374 intre prevederile acordurilor comerciale internationale nu se include/include
c. angajamente privind regulile de expeditie a marfurilor
375 acordurile comerciale internationale include prevederi referitoare la
b. conditiile in care pot fi folosite masurile de salvgardare

376 agentiile comerciale din cadrul misiunilor diplomatice pot sprijini activitatile
comerciale externe prin
d. I ii iii iv v
377 in selectia ramurilor care beneficiaza de subventii de export nu intra
d. ramurile ce genereaza efecte de secundare in cadrul economiei
378 rentabilitatea activitatilor de export reprezinta obiectivul
a. subventiile directe
379 in acordarea primelor directe de export nu este vizata
b. eficientizarea activitatii de comert exterior
380 pot fi considerate facilitati fiscale acordate exportatorilor urmatoarele
c. stabilirea de fonduri neimpozabile
381 intre masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala se regasesc
c. reducerea bazei de impozitare pentru activitatile de export regimul vamal de
draw back
382 scutirea impozitelor pe circulatia marfurilor poate reprezenta
c. o masura de stimulare a exporturilor de natura fiscala
383 este adevarata urmatoarea afirmatie
b. regimul vamal de draw back presupune importul cu scutirea conditionata de plata
taxelor vamale
384 deprecierea monedei nationale nu stimuleaza exporturile atunci cand
a. ritmul deprecierii este mai lent decat cel al reducerii puterii de cumparare la
intern
385 in conformitate cu prevederile codului antidumping un pret se considera a fi sub
valoarea normala putanduse declansa masurile de retorsiune atunci cand
b. se situeaza sub costurile de productie plus o marja rezonabila de profit
386 conform prevederilor codului antidumping un pret se considera a fi sub
valoarea normala putanduse declansa masurile de retorsiune atunci cand
d. este inferior celui practicat de exportator pe piata sa interna
387 potrivit prevederilor codului antidumping un pret se considera a fi sub valoarea
normala putanduse declansa masurile de retorsiune atunci cand
a. se situeaza sub nivelul preturilor practicate de exportator pe o piata terta
reprezentativa pentru el
388 pretul de dumping se defineste conform codului antidumping negociat la runda
tokyo astfel
d. un pret mai mic decat costul de productie al produsului in tara de origine
389 prin subventii prohibite tectul acordului privind subventiile de export si taxele
compensatorii renegociat la runda uruguay intelege

c. subventii subordonate utilizarii de produse nationale in mod preferential in raport


cu produsele importate
390 in cadrul rundei uruguay negocierile din dinamica agriculturii au avut ca
finalitate un ansamblu de reglementari care vizeaza
d. concesii si angajamente ale membrilor cu privire la accesul la piete spijinul intern
si concurenta la export
391 acordul privind inspectia inainte de expeditie
a. urmareste salvgardarea intereselor nationale financiare prin prevenirea iesirilor
de capital fraudelor comerciale si sustragerii de la plata taxelor vamale
392 intre principalele prevederi ale acordului privind procedurile in materie de
licenta nu se regaseste
b. promovarea regulilor necesare depunerii cererilor
393 care dintre urmatoarele afirmatii este falsa
c. in lumea afacerilor internationale investitorii nu comercializeaza
394 care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta
d. in lumea afacerilor internationale reglementarea investitiilor nu se intersecteaza
cu cea a schimburilor comerciale internationale
395 in acordul cu privire la agricultura negociat la runda uruguay clauza de
salvgardare presupune
d. adoptarea unor taxe vamale suplimentare in cazul unor preturi de export sub
nivelurile de referinta
396 In conformitate cu porevederile acordului privind agricultura negciat la runda
uruguay clauza de salvgardare presupune
c. posibilitatea semnatarilor de a instrui supratexe vamale daca importurile se fac la
preturi situate sub o valoare normala
397 tarifirea presupune
d. inlaturarea restrictiilor cantitative si inlucuirea lor cu tae vamale cu efect
protectionist considerat echivalent
398 printre conditiile acordului trim nu se regaseste
c. conditia compararii cu marfuri de origine indigena
399 obiectivul acordului cu privire la textile si confectii este
d. asigurarea eliminarii restrcitiilor aplicate de tarile dezvoltae la importul de textile
si confectii
400 noul cod antidumping renegociat la runda uruguay aduce o serie de clarificari
intre care nu se regasete
d. expedierea produselor considerate ca facand obiectul unei politici de dumping
401 este adevarata urmatoarea afirmatie

b. piata unica se caracterizeaza prin tendinte de reevaluare a unor mecanisme ale


concurentei
402 teoria avantajului absolut presupune
b. o ecoonmie se specializeaza si exporta acele marfuri pentru care are un avantaj
absolut in raport cu concurentii sai si importa bunurile pentru a caror producere se
afla in dezavantaj
403 teoria avantajului comparativ a fost dezvoltata de catre
d. ricardo
404 spatiul industrial integrat nu prezinta urmatorul avantaj
d. existenta decalajelor dintre diferitele zone industriale ale pietei unice
405 care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata
a. se poate vorbi de piata libera atunci cand preturile nu sunt dependente de
cantitati
406 cunoscutul economist care distinge cinci trepte pe scara evolutiei procesului de
integrare este
c. b balassa
407 care dintre urmatoarele variante reprezinta o forma a integrarii comerciale
b. uniunea vamala
408 zona de liber schimb se caracterizeaza prin
b. armonizarea regulilor si principiilor care guverneaza schimburile comerciale intre
tarile participante
409 uniunea vamala se diferentiaza de zona de liber schimb prin
c. adoptarea unei politici comerciale comune si a unui tarif vamal comun
410 printre avantajele uniunii vamale se numara
b. cresterea ponderii tarilor membre pe piata mondiala
411 alegeti varianta corecta
c. taxa vamala optimala este acel nivel capabil sa aduca cel mai mare venit bugetar
la un nivel dat al importurilor
412 integrarea prin plata se refera
d. piata comuna si piata unica
413 piata comuna presupune
a. liberalizarea schimburilor de factori de productie
414 alegeti varinata corecta
c. migrarea fortei de munca duce la o descrestere a avutiei tarii de origine a fortei
de munca
415 in economiile tarilor membre pietei comune

b. manifestarea somajului este diferita de la o tara la alta


416 libera circulatie a capitalurilor pe piata unica
d. contribuie la dimunuarea inegalitatilor regionale
417 libera circulatie a fortei de munca
d. favorizeaza cu predilectie migrarea fortei de munca foarte calificata
418 care este etapa de integrare in care se asigura cele patru libertati economice
b. piata comuna
419 piata unica se caracterizeaza prin
c. eliminarea restrictiilor din calea liberei circulatii a factorilor si armonizarea
politicilor economice
420 procesul de unificare a sistemului fiscal nu vizeaza urmatorul aspect
b. fixarea preturilor la produsele agricole
421 crearea pietei unice nu are ca obiectiv
d. eliminarea migratiei fortei de munca catre tari dezvoltate
422 introducerea sistemului pietei unice nu are ca rezultat
d. cresterea preturilor de vanzare ale produselor
423 adancirea diviziunii muncii intre tarile membre pietei unice nu presupune
c. scaderea competitivitatii internationale a produselor realizate in cooperare
424 fenomenul contaminarii este specific
C pietei unice
425 costul de ajustare reprezinta
b. cheltuielile necesitate de reorganizare sau reconversia activitatilor
426 pericolul concurentei fiscale se regaseste la
c. piata unica
427 piata unica nu prezinta urmatoarele riscuri
d. niciuna din variantele de mai sus
428 integrarea monetara reprezinta
c. introducerea unui sistem monetar bazat pe o moneda unica intro economie unde
pietele bunurilor serviciilor si ale factorilor de productie sunt integrate
429 teoria zonelor monetare optimale a fost definita de
c. mundell
430 teoria zonelor monetare optimale presupune o analiza
a. a functiei cererii si ofertei agregat
431 alegeti afirmatia corecta

b. cu cat economia este mai deschisa spre exterior cu atat scaderea nivelului ratei
de schimb se va repercuta asupra cresterii nivelului preturilor pe piata interna
432 afirmatia mobilitatea.
c. mundell
433 printre avantajele crearii uniunii monetare se afla
a. eliminarea costurilor de tranzactie ca urmare a disparitiei operatiunilor de schimb
valutar
434 efectul unor politici salariale si a unei politici monetare rigide este
b. inflatie mai bine stapanita
435 care afirmatie nu este adevarata
c. complementaritatea diminueaza posibilitatea aparitiei socurilor asimetrice ale
ofertei
436 daca uniunea vamala se decide sa mareasca nivelul taxelor vamale la anumite
produse importate din restul lumii atunci
c. se reduce cererea la nivelul uniunii
437 o crestere importanta a taxelor vamale are o influenta pozitiva asupra
b. veniturilor bugetare ale tarilor membre
438 teoria clasica a avantajelor liberului schimb a fost contrazisa de catre
economistii
b. j viner si b balassa
439 teoria ciclului de viata a produsului a fost dezvoltata de
c. vernon
440 alegeti varinta care nu reprezinta o etapa de dezvoltare a teoriei specializarii
prin diviziunea internationala a muncii
b. teoria avantajului relativ
441 care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata
c. in planul pietei unice politica in domeniul concurentei are ca obiectiv eliminarea
barierelor tarifare
442 politica in domeniul concurentei conceputa de ue
c. promoveaza principiul pietei cu concurenta pura si perfecta pentru cresterea
bunastarii populatiei
443 principiul interventiei la nivelul uniunii in domeniul concurentei se regaseste in
lucrarea lui
a. hansen heinrich nielson
444 teoria inovatiei a fost emisa de
b. schumpeter

445 teoria conforma careia mecanismele pietei determina intreprinderile sa ocupe


pozitii dominante in functie de gradul in care achizitionarea si folosesc inovatiile
tehnice reprezinta
c. teoria inovatiei
446 politicile in domeniul concurentei releva
b. concentrarea productiei si a capitalurilor ceea ce determina deteriorarea
climatului concurential
447 se considera a fi actiuni comportamente si masuri bazate pe pozitie dominanta
c. refuzul de a vinde
448 ajutorul guvernamental acordat intreprinderilor
d. a fost interzis cu unele exceptii
449 exceptia in ceea ce priveste ajutorul guvernamental
a. se refera la rezolvarea unor probleme cu caracter social
450 termenul de fuziune la nivel european defineste
d. procesul de fuziune prin care o intrerinpdere atinge cifra de afaceri de 2 miliarde
de ECU pe piata unica
451 dispozitiile privind politicile comunitare in domeniul concurentei sut cuprinse in
b. tratatul de la maastricht
452 ajutorul guvernamental poate fi acordat
b. o singura data
453 care din urmatoarele elemente nu caracterizeaza politica industriala
c. masuri de stimulare si sprijin al domeniilor industriale dezvoltate
454 principiul colaborarii cooperarii reprezinta fundamentul
c. politicii de cercetare dezvoltare
455 care dintre urmatoarele nu reprezinta obiective ale PAC
c. asigurarea unui venit fix agricultorilor
456 principiile pac au fost fixate prin
c. tratatul de la roma
457 principalul mecanism de interventie al pac este
a. sistemul de preturi garantate
458 pretul de sustinere
a. are efectul de a mentine in UE un pret superior pretului mondial
459 acordul blair house
b. a facilitat accesul pe piata europeana a tarilor terte
460 politica agricola comuna este finantata de la bugetul ue prin

c. feoga
461 fondul social european are scopul
d. de a lupta impotriva somajului
462 ponderea cea mai mare in absorbtia fondurilor comunitare o are
c. politica agricola comuna
463 executarea bugetara este in responsabilitatea
d. comisiei europene
464 repartizarea competentelor bugetare se face intre
b. parlament si consiliul de ministri
465 repartizarea competentelor bugetare se face pe baza distinctiei intre
c. cheltuieli obligatorii si nonobligatorii
466 ultimele doua reforme bugetare au fost pregatite de
d. delors
467 sistemul monetar european a intrat in vigoare in
b. 1979
468 sarpele monetar european presupune o fluctuatie a monedelor europene intro
marja de
c. 2.25%
469 in definirea ratelor de schimb a ecu nu puteau interveni
d. schimbarea indicatorilor de divergenta
470 nu a participat la mecanismul de schimb in perioada 1979-1989 datorita
instabilitatii sale economice
c. grecia
471 tratatul uniunii europene a fost pus in aplicare in anul
b. 1993
472 integrarea monetara a fost prevzuta in
c. tratatul ue
473 unificarea monetara este preconizata a se desfasura in
d. trei etape
474 in ce etapa a unificarii monetare a luat fiinta institutul monetar european
b. in a doua etapa
475 alegeti varianta corecta
c. politica monetara este comuna in timp ce politicile bugetare sunt diferite de la o
tara la alta in interiorul ue

476 sistemul monetar european a continuat sa functioneze pana in anul


d. 1998
477 principalele prerogative ale bancilor centrale nationale au fost transferate catre
b. bce
478 in ce an a inceput sa circule efectiv euro
a. 2002
479 care afirmatie este adevarata
c. bce are ca misiune sa defineasca si sa aplice politica monetara a ue
480 sistemul european de banci centrale este format din
d. bce si bancile centrale nationale
481 membrii directoratului bce sunt
a. numiti de consiliul european
482 pentru ca o tara sa fie admisa in uniunea monetara trebuie
c. sa indeplineasca criteriile de convergenta specificate in tratat
483 cate tari au fost selectionate la bruxelles pentru a trece la euro
b. 11 tari
484 care tara nu a indeplinit conditiile de convergenta la bruxelles
d. grecia
485 consiliul guvernatorilor bce este alcatuit din
d. guvernatorii bancilor centrale ale tarilor participante la UM si membrii
directoratului BCE
486 uniunea vamala se caracterizeaza prin
a. eliminarea taxelor vamale si adoptarea unei politici vamale comune fata de terti
487 fondul social european a fost instituit prin
b. tratatul de la roma
488 summitul de lab ruxxeles 1998 a avut scop
b. lansarea uniunii monetare
489 organul conducator al bce este
c. consiliul guvernatorilor
490 moneda euro a inlocuit ecu incepand cu
b. 1 ianuarie 1999
491 politica in domeniul concurentei are ca obiectiv
b. limitarea controlul si interzicerea actiunilor intreprinderilor care pot afecta
climatul de concurenta pura si perfecta
492 conceptul de climat de concurenta pura si perfecta presupune

c. interventia statului in economie atunci cand nu sunt respectate regulile liberei


concurente
493 esecurile pietei pot aparea
d. sub forma randamentelor crescatoare de scara si a efectelor de externalitate
494 in politica din domeniul concurentei primele vizate sunt
b. intreprinderile de talie mare
495 pentru a putea limita tendinta intreprinderilor de a incalca regulile concurentei
perfecte trebuie actionat
b. atat la nivel national cat si la nivelul ue
496 politica comunitara in domeniul concurentei presupune
a. eliminarea tuturor barierelor din calea liberei circulatii a factorilor de productie
497 dispozitiile privind politica comunitara din domeniul concurentei vizeaza
d. controlul si eliminarea pozitiilor dominante
498 potrivit comisiei europene o intreprindere detine o pozitie dominanata daca
b. detine 50% sau mai mult de 50% dintro piata specifica
499 fuziunile la nivel european
a. beneficiaza de un acord prealabil al comisiei europene
500 care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata
a. costul reconversiei curente reprezinta un element de concurenta imperfecta
501 definitia tranzactiei comerciale internationale este
c. totalitatea activitatilor economice care au ca scop realizarea de operatiuni
comerciale internationale privind circulatia marfurilor de la vanzator la cumparator
502 principalii actori ai tranzactiei economice internationale sunt
c. exportatorul si importatorul
503 definitia contractului de vanzare internationala este
a. acordul de vointa intre doi parteneri cu sediile in tari diferite prin care
exportatorul se obliga sa transfere importatorului proprietatea unui bun al sau
contra platii unui pret
504 care dintre afirmatiile de mai jos este falsa
d. elementul de extraneitate consta in transferl de la vanzator la cumparator a
dreptului de proprietate a marfii care face obiectul contractului de vanzare
internationala
505 printre elementele definitorii ale contractului de vanzare internationala nu se
numara
b. caracterul cauzal

506 printre modalitatile de realizare a tranzactiilor economice internationale din


perspectiva exportatorului se numara
c. exportul direct
507 exportul direct reprezinta
a. forma prin care producatorul incheie si executa contractul de vanzare
internationala prin stabilirea unor relatii nimijlocite cu clientul extern
508 reprezinta o forma de realizare a exportului direct
b. biroul comercial
509 reprezinta un avantaj in cazul operatiunii de export direct
d. ofera producatorului posibilitatae de a promova produsele si marca sa de
fabricatie
510 reprezinta un dezavantaj in cazul operatiunii de export direct
c. cheltuieli ridicate de comercialiare
511 in cazul exportului indirect casa de comert
a. efectueaza exportul in nume si pe cont propriu
512 sucursala unei firme in strainatate prin intermediul careia aceasta deruleaza
activitatea de export reprezinta
b. un serviciu al firmei exportatoare fara personalitate juridica cu sediul in alta tara
513 filiala unei firme in strainatate prin intermediul careia aceasta deruleaza
activitatea de export reprezinta
a. o societate constituita in strainatate cu personalitate juridica
514 dezavantaj al operatiunii de export direct prin filiale
c. investitie mare
515 avantaj al operatiunii de export direct prin sucursale
d. asigura informare continua cu privire la situatia pietei de desfacere
516 in cazul exportului indirect atat riscul de pret cat si riscul valutar sunt asumate
de catre
c. casa de comert
517 reprezinta un instrument de plata
a. cecul
518 cambia reprezinta
b. un inscris care contine ordinul neconditionat dat de o persoana tragator- unei
alte persoane tras- de a plati o anumita suma unei a treia persoane beneficiar- la
un anumit termen si la un anumit loc
519 reprezinta un dezavantaj a platii prin cambie
c. nu se elimina riscurile de neplata de pierdere sau de furt

520 cecul poate fi definit astfel


a. un inscris prin care o persoana tragator- da ordin unei banci tras sa plateasca o
suma de bani unei terte persoane beneficiar.
521 initial cardul antreneaza in relatii
b. 3 persoane
522 cec se clasifica dupa modul cum este indicat beneficiarul astfel
d. nominative la ordin si la purtator
523 acreditivul documentar reprezinta
b. o modalitate de plata prin care importatorul ordonator da dispozitie bancii sale
de a tine la dispozitie si de a plati ulterior printro alta banca banca platitoare
exportatorului beneficiar contravaloarea marfurilor pentru care acesta face
dovada cu documente ca le a furnizat in conditiile contractuale cuvenite
524 acreditivul documentar
a. implica si o a treia parte o banca care se angajeaza sa plateasca independent
de solvabilitatea cumparatorului
525 nu reprezinta un acreditiv documentar dpdv al clauzelor pe care le contine
b. acreditivul confirmat
526 incasso documentar reprezinta
c. o modalitate de plata care consta in faptul ca importatorul accepta plata
documentelor remise de catre exportator remitere care se realizeaza prin
intermediul bancilor celor doi parteneri
527 reprezinta un avantaj al platii incasso documentar pentru exportator
d. aceasta metoda este mai putin scumpa decat un acreditiv documentar
528 reprezinta un dezavantaj al platii prin incasso documentar pentru importator
a. nu exista nici o garantie ca marfurile vor fi primite asa cum s-a efectuat comanda
sau la timp
529 operatiunea de franciza internationala presupune
c. un aranjament prin care o persoana cedent proprietarul uei marci de fabrica de
servicii sau de produs acorda unei alte persoane cesionar contra unui pret dreptul
sau libertatea dea exploata o afacere un produs sau un serviciu
530 nu este corecta urmatoarea afirmatie
D. franciza este o forma specifica a operatiunilor de prelucrare in contrapartida
531 reprezinta un dezavantaj pentru francizor
d. dificultatile in exercitarea controlului
532 contractul de franciza reprezinta
b. un contract prin care o parte se angajeaza sa puna la dispozitia unei alte parti
marca de fabrica de comert de serviciu pentru distribuirea si fabricare produselor
sau serviciilor prevazute in contract

533 nu reprezinta o obligatie a cedentului in cazul operatiunii de franciza


c. comercializarea produselor sau serviciilor preluate cu respectarea stricta a
conditiilor contractuale
534 licentierea internationala presupune
a. operatiunea prin care o firma dobandeste contra platii unui pret dreptul de a
utiliza cunostintele tehnice brevetate ale unei alte firme in baza unui contract
535 nu reprezinta un dezavantaj al licentierii internationale
b. costurile reduse
536 operatiunea de export know how reprezinta
b. transferul catre o firma beneficiara a unui ansamblu de cunostinte tehnice
nebrevetabile necesare pentru fabricarea unui produs
537 contractul de know how reprezinta
d. contractul prin care una dintre parti transmite celeilalte parti contra uei
redevente cunostinte tehnice nebrevetate necesare pentru fabricare functionarea
sau comercializarea unor marfuri
538 consultanta inginereasca include
a. proiectarea unui obiectiv
540 reprezinta o forma de cooperare industriala
b. coproductia
541 principalul motiv al subproductiei de capacitate este
c. diferentialul de costuri
542 reprezinta un avantaj al subproductiei internationale pentru subcontractant
d. accesul la tehnologie fara angajare de lichiditati internationale
543 printre obligatiile ordonatorului in cazul subproductiei de capacitate nu se
numara
a. asigurarea pe o perioada de timp convenita a pieselor de schimb pentru
produsele livrate partenerului
544 coproductia presupune
b. o forma de cooperare intre state sau firme din tari diferite in cadrul careia
partenerii convin sa produca un produs in comun
545 nu reprezinta un avantaj al coproductiei
d. cooperarea intre parteneri este inagala
546 deosebirile dintre coproductie si subproductie tin in principal de
a. mecanismul operatiunilor
547 care este principala obligatie a beneficiarului in cazul constituirii obiectivelor
industriale la cheie
a. plata pretului

548 leasing ul reprezinta


d. operatiune comerciala prin care o parte transmite pentru o perioada determinata
dreptul de folosinta al unui bun al carui proprietar este catre alta parte
549 nu reprezinta un dezavantaj pentru client in cazul operatiunii de leasing faptul
ca
c. se poate conveni ca furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu altul mai modern
550 nu reprezinta un avantaj pentru furnizor in cazul operatiunii de leasing faptul ca
b. este posibil ca dupa prima inchiriere utilajul sa nu isi mai gaseasca utilizatori
551 nu reprezinta o forma de leasing dupa procedurile de calcul al ratelor
a. leasing direct
552 este incorecta urmatoarea afirmatie
d. dupa durata inchirierii leasingul poate fi pe termen scurt sau pe termen mediu
553 bursele d emarfuri sunt
b. piete organizate care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru produse si
servicii in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate
contractuala
554 brokerii sunt
a. agenti bursieri
555 nu reprezinta o functie a burselor
c. se desfasoara pe baza de regulamente proprii
556 licitatiile internationale sunt
d. piete de marfuri cu caracteristici proprii care furnizeaza periodic sau ocazional
dupa un ansamblu de norme si concentreaza in acelasi timp si loc cererea si oferta
de marfuri
557 nu reprezinta o caracteristica a licitatiilor internationale
b. au rol esential in formarea preturilor
558 dupa frecventa organizarii exista
a. licitatii ocazionale
559 printre principalele activitati in ceea ce priveste livrarea internationala
marfurilor nu se numara
d. navlosirea
560 conform incoterms ambalajul este intotdeauna in sarcina
a. exportatorului
561 nu reprezinta o functie a ambalajului
c. promovarea marfurile

562 cum se poate defini certificatul de calitate


b. un document eliberat de producatorul marfurilor exportate el putand fi atestat de
o institutie specializata de control a calitatii
563 cum se poate defini certificatul de origine
d. un document emis de un organism specializat din tara exportatorului la cererea
acestuia din urma care confirma natura cantitatea valoarea marfurilor livrate
564 in sarcina cui cade obtinerea licentei de export cu exceptia conditiei incoterms
exw
d. exportatorului
565 cum se poate defini factura externa
a. un inscris intocmit de exportator prin care se arata conditiile in care are loc
vanzarea de bunuri si servicii
566 ce reprezinta factura consulara
b. un document solicitat de catre organele vamle ale unei tari importatoare pentru
a servi la stabilirea taxelor vamale la marfurile de import
567 factura proforma poate servi la
c. obtinerea licentei de import
568 transportul multimodal presupune
a. utilizarea a doua sau mai multe modalitati de transport
569 durata operatiunilor de logistica nu include
d. durata fabricarii marfurilor
570 transportatorul se deosebeste de expeditor
b. transportatorul realizeaza deplasarea efectiva a marfurilor in spatiu cel mai
frecvent la ordinul expeditorului si pe cheltuiala exportatorului sau importatorului
571 navlosirea reprezinta
c. operatiunea de prospectare a pietei navlurilor de contractare a armatorilor
potentiali si de negociere a ofertelor de tonaj ale acestora
572 reprezinta un contract de navlosire
a. contractul pe timp
573 conosamentul reprezinta
a. contractul pe timp
574 datorita functiilor pe care le indeplineste conosamentul nu este
b. un contract de calatorie
575 nu reprezintao caracteristica a scrisorii de transport aerian faptul ca
c. este un titlu de proprietate asupra marfii
576 ce reprezinta contractul de transport auto nternational

a. acel contract prin care un caraus auto profesionist se obliga sa transporte unei
persoane o cantitate determinata de marfuri
577 nu reprezinta o tehnica de transport rutier
d. transportul cu nave tramp
578 in cadrul transportului aerian polita de asigurare acopera
a. avaria particulara cheltuielile legate de avarie furtul partial sau total si poate fi
extinsa la riscul de greva razboi
579 este corecta urmatoarea afirmatie
B. avaria comuna este o notiune specifica transportului maritim si fluvial
580 contractul de asigurare reprezinta
c. documentul care atesta acordul de vointa dintre asigurat care se obliga sa
plateasca o anumita suma si asigurator care in schimbul sumei se obliga sa il
despagubesca pentru daunele pe care le ar suferi datorita producerii riscurilor
asigurate
581 nu este un tip al politei cargo polita de asigurare a marfurilor
d. polita particulara
582 valoarea in vama nu serveste pentru
a. stabilirea calitatii marfurilor
583 alegeti afirmatia corecta
b. metoda deductiva este folosita daca valoarea in vama nu poate fi determinata
584 printre documentele anexate la declaratia vamala nu se numara
c. polita pe calatorie
585 nu reprezinta o etapa a vamuirii marfurilor
d. completarea certificatului de origine
586 marfa de import nu poate fi supusa la
c. controlul efectuarii platii de transport
587 odata inserate in contract prin acordul partilor conditiile incoterms au caracter
a. obligatoriu
588 nu reprezinta o obligatie pentru vanzator in cazul clauzei cif
b. sa receptioneze marfurile in portul de destinatie convenit si sa suporte toate
cheltuielile
589 principala obligatie a cumparatorului in cazul clauzei cip
d. sa suporte riscurile aferente transportului din momentul predarii marfurilor
primului transportator
590 nu reprezinta o boligatie pentru vanzator in cazul clauzei cfr
c. sa receptioneze marfurile in portul de destinatie convenit

591 se numara printre obligatiile cumparatorului in cazul cauzei cfr


b. sa suporte riscurile aferente transportului din momentul remiterii marfurilor peste
balustrada vasului
592 nu reprezinta o obligatie pentru vanzator in cazul clauzei cpt
d. sa suporte riscurile aferente transportului din momentul predarii marfurilor
primului transportator
593 conform clauzei dap cine acopera toate costurile pentru livrarea si descarcarea
marfurilor la terminalul stabilit
a. vanzatorul
594 alegeti afirmatia corecta
c. conform clauzei ddp vanzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile si riscurile
legate de aducerea marfii la locul convenit
595 care dintre urmatoarele conditii de livrare este cea mai comoda pentru
exportator
b. exw
596 reprezinta o obligatie pentru cumparator in cazul clauzei fca
b. sa aleaga transportatorul si sa incheie contracte de transport
597 se numara printre obligatiile vanzatorului in cazul clauzei fas
d. sa vamuiasca marfa la export
598 conform clauzei fob vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare
a. in momentul in care marfurile au trecut peste balustrada vasului in portul de
expediere
599 nu reprezinta o obligatie pentru vanzator in cazul clauzei fob
600 reprezinta o obligatie pentru cumparator in cazul clauzei fob
c. sa aleaga carausul
601 comisia natiunilor unite pentru drept comercial international ( uncitral ) a fost
infiinatata de catre
b. organizatia natiunilor unite
602 una dintre cele mai cunoscute conventii ale uncitral este
c. conventia de la viena referitoare la vanzarae internationala de marfuri (1980)
603 organismul de reglementare a diferendelor solutioneaza litigiile in cadrul
a. organizatiei mondiale a comertului
604 una dintre principalele functii ale uncitral este
d. elaborarea de conventii internationale si legi model

605 in dreptul comertului international insolventa comerciala internationala


b. nu are aceeasi semnificatie in statele care participa la comertul international
606 in insolventa internationala sistemul unitatii insolventei presupune
c. hotararea judecatoreasca este pronuntata de o singura instanta in general
instanta de la sediul debitorului
607 in statele unite ale americii insolventa este reglementata
d. la nivel federal
608 in spania reglementarea referitoare la insolventa a fost influentata de
a. legea omdel a uncitral
609 primele tratate cu vocatie internationala care vizau falimentul transfrontalier au
fost
b. tratatele de la montevideo
610 regulamentul consiliului nr 1346 din 2000 privind procedurile de insolventa in
ue nu se refera la
c. societatile de asigurare
611 regulamentul consiliului nr 1346 din 2000 privind procedurile de insolventa in
ue nu se aplica
a. atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice
612 cu privire la deschiderea unei proceduri de insolventa unice in ue
reglementarile prevad
d. nu prevad principiul deschiderii unei proceduri unice si recunosc diversitatea
sistemelor de drept nationale
613 centrul intereselor principale trebuie sa corespunda locului in care
a. debitorul isi conduce in mod obisnuit interesele si poate prin urmare sa fie
verificat de catre terti
614 dupa deschiderea procedurii principale de insolventa
a. regulamentul ue nu aduce atingere dreptului de a solicita deschiderea unei
proceduri de insolventa intr-un stat membru in care debitorul are un sediu
615 legile model sunt acte normative
d. sunt texte care pot fi preluate in reglementarile proprii de statele interesate
616 regulamentul ue este aplicabil daca
B centrul intereselor principale al debitorului este situat in ue
617 regulamentul censiliului nr 1346 din 2000 privind procedurile de insolventa
reglementeaza
c. procedura deschiderii procedurii insolventei la nivel international
618 regulamentul uniunii europene in materia insolventei intentioneaza

b. sa limiteze la maximum cazurile in care sunt deschise proceduri teritoriale


independente
619 ghidul legislativ in privinta dreptului insolventei: tratamentul grupurilor de
intreprinderi in situatia insolventei a fost adoptat de catre
b. uncitral
620 regulile arbitrale ale uncitral din 2010 sunt obligatorii
c. sunt reguli facultative pentru arbitrajul comercial international
621 principiile aplicabile contractului de comert international au fost adoptate de
c. unidroit
622 conventia din 1988 asupra factoring -ului international ottawa a fost
adoptata de catre
b. unidroit
623 conventia din 1988 asupra leasing -ului financiar international ottawa a fost
adoptat de catre
a. unidroit
624 actul uniform din 17 aprilie 1997 referitor la societatile comerciale si grupul de
interes economic a fost adoptat de
d. ohada
625 actul uniform ohada din 10 aprilie 1009 asupra organizarii procedurilor
colective de stingere a pasivului prevede ca
d. deciziile de deschidere si inchidere a procedurilor sunt recunoscute cu autoritatile
de lucru judecat pe teritoriului altor state parti
626 conventia statelor nordice ( 1933 ) prevede ca
a. o procedura de faliment deschisa intr-unul din state contractuale isi extinde de
asemenea efectele asupra bunurilor apatinand falitului din alte state mambre ale
conventiei
627 principiile asupra guvernarii corporative au fost adoptate
d. oecd
628 termenul general de prescriptie in materie de vanzare internationala de marfuri
este de
b. 4 ani
629 conventia asupra prescriptiei in materie de vanzare internationala de marfuri a
fost adoptata de
c. uncitral
630 in vederea elaborarii de conventii internationale legi tip si legi uniforme care sa
unifice reguli de drept ce se aplica in comertul international a fost constituita
a.comisia natiunilor unite ptr drept comercial international

631 activitatea comisiei natiunilor unite pentru drept comercial international sa


evidentiat in domeniul
b. arbitrajului comercial international
632 ghidul legislativ al uncitral reprezinta
c. un text care furnizeaza indicatii pentru elaborarea actelor normative
633 romania a ratificat conventia uncitral referitoare la
d. transportul de marfuri pe mare
634 principiile aplicabile contractelor comerciale internationale
a. nu au forta juridica obligatorie
635 in materia recunoasterii si executarii sentintelor arbitrale romania
a. a ratificat o conventie internationala in materie in 1961
636 sistemul unitatii falimentului presupune ca
b. hotararea este pronuntata de instanta de la sediul societatii poate fi executata in
toate statele implicate
637 in germania insolventa poate fi declansata
c. de debitor sau creditor
638 conventia de la viena asupra contractelor de vanzare internationala de marfuri
promoveaza reguli compatibile cu diferitele sisteme
a. sociale economice si juridice
639 conventia de la viena isi propune sa contribuie
d. la eliminarea obstacolelor juridice in schimburile internationale
640 conventia se aplica contractelor de vanzare de marfuri intre parti care isi au
sediul in state diferite
a. acand aceste state sunt state contractante
641 conventia de la viena carmuieste vanzarile
d. de marfuri perisabile
642 conventia de la viena carmuieste
c. contractele de furnizare de marfuri ce urmeaza a fi fabricate sau produse in afara
de cazul in care partea care le comanda furnizeaza o parte esentiala din elementele
materiale necesare acestei fabricari sau proceduri
643 conventia de la viena se aplica
c. formarii contractului de vanzare drepturilor si obligatiilor la care un astfel de
contract da nastere intre vanzator si cumparator
644 in ceea ce priveste uzantele conventia de la viena
d. partile sunt legate prin uzantele la care ele au consimtit si de obisnuintele care
sau stabilit intre ele

645 potrivit conventiei de la viena


a. contractul de vanzare nu trebuie sa fie incheiat nici constatat in scris si nu este
supus niciunei alte conditii de forma
646 proba contractului de vanzare se poate face
b. numai prin mijloace inclusiv prin martori
647 la interpretarea conventiei se vatine seama de
b. necesitatea de a promova aplicarea sa uniforma
648 o propunere de incheiere a unui contract adresata uneia sau mai multor
persoane determinate constituie oferta daca
a. este suficient de precisa si denota vointa autorului ei de a se angaja in caz de
acceptare
649 o propunere adresata unor persoane nedeterminate este considerata
c. o invitatie de a oferta in afara de cazul in care persoana care a facut propunerea
nu a indicat in mod clar contrariul
650 o oferta produce efecte
d. cand ajunge la destinatar
651 oferta daca este irevocabila
a. poate fi retractata daca retractarae ajunge la destinatar inainte sau in acelasi
timp cu oferta
652 acceptarea se realizeaza prin
a. declaratia destinatarului care exprima acordul sau la oferta
653 acceptarea unei oferte produce efecte
d. in momentul in care indicatia de acceptare parvine ofertantului
654 contraoferta este un raspuns care tinde sa fie acceptarea unei oferte dar care
contine
c. elementele complementare sau diferite privind indeosebi pretul plata calitatea
marfurilor locul si momentul predarii intinderea responsabilitatii unei parti fata de
cealalta sau rezolvarea litigiilor
655 daca scrisoarea sau alt inscris continand o acceptare tardiva denota ca a fost
expediata in astfel de conditii incat daca transmiterea ar fi fost regulata ar fi
parvenit la timp la timp ofertantului acceptarea tardiva produce
b. efectele unei acceptari in afara de cazul in care fara intarziere ofertantul il
informeaza verbal pe destinatarul ofertei ca el considera ca oferta sa a devenit
caduca sau daca ii adreseaza un aviz in acest scop
656 contraventia la contract savarsita de una dintre parti
c. este interzisa cand cauzeaza celeilalte parti un prejudiciu prin care o priveaza in
mod substantial de ceea ce aceasta era in drept sa astepte de la rezultat iar o
persoana rezonabila cu aceeasi pregatire si aflata in aceeasi situatie nu l-ar fi
prevazut nici ea

657 declaratia de desfiintare a contractului


c. nu are efect decat daca este facuta prin notificare catre cealalta parte
658 daca o notificare cerere sau alta comunicare este facuta de o parte la contract
prin mijloace adecvate imprejurarilor o intarziere sau o eroare in transmiterea
comunicarii sau faptul ca ea nu a juns la destinatie
a. nu priveaza pe acea parte contractanta de dreptul de ase preleva de ea
659 un contract scris care contine o dispozitie ce stipuleaza ca orice modificare sau
reziliere amiabila trebuie facuta in scris nu poate fi modificat sau reziliat in mod
amiabil
b. numai in forma scrisa
660 vanzatorul se obliga in conditiile prevazute de contract si de conventie
a. sa predea marfurile sa transfere proprietatea acestora si daca este cazul sa
remita documentele referitoare la marfa
661 obligatia de predare se refera la
a. puterea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul in care vanzatorul avea
sediul sau la momentul incheierii contractului
662 daca obiectul contractuluiil constituie marfuri care se gaseau sau trebuiau
fabricate ori produse intr-un loc special obligatia de predare este indeplinita prin
c. punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul unde au fost produse sau
fabricate
663 vanzatorul trebuie sa predea marfurile
c. daca o data este fixata prin contractul sau determinabila prin referire la un
contract la aceasta data
664 marfurile sunt conforme cu contractul daca
b. sunt adecvate intrebuintarilor la care servesc in mod obisnuit marfuri de acelasi
tip
665 cumparatorul trebuie sa examineze marfurile sau sa le supuna examinarii
b. intr-un termen cat se poate mai scurt tinand seama de imprejurari
666 vanzatorul trebuie sa predea marfurile libere de orice drept sau pretentie a unui
tert intemeiat pe proprietatea industriala sau alta proprietate intelectuala
a. in temeiul legii statului unde marfurile trebuie sa fie vandute sau utilizate daca
partile au avut in vedere in momentul incheierii contractului ca marfurile vor fi
revandute sau utilizate in acest stat
667 cumparatorul este obligat
a. sa plateasca pretul si sa preia marfurile predate
668 daca vanzarea este valabil incheiata fara ca pretul marfurilor vandute sa fi fost
determinat in contract
c. daca in modul expres sau implicit sau printr-o dispozitie care permite sa fie
determinat se considera ca partile s-au referit la pretul practicat in mod obisnuit in

momentul incheierii contractului in ramura comerciala respectiva pentru aceleasi


marfuri vandute in imprejurari comparabile
669 daca a intervenit schimbarea sediului/ domiciliului vanzatorului dupa incheierea
contractului
b. vanzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii
670 cumparatorul trebuie sa plateasca pretul
a. cand vanzatorul pune la dispozitia sa fie marfurile fie documentele reprezentative
ale marfurilor
671 o parte poate sa amane executarea obligatiilor sale cand rezulta dupa
incheierea contractului ca cealalta parte nu va executa o parte esentiala a
obligatiilor sale din cauza
a. unei insuficiente a capacitatii de executare a cestei parti
672 cuantumul daunelor-interese pentru o contraventie la contract savarsita de o
parte sunt definite de conventia de la viena
c. egale cu pierderea suferita si castigul nerealizat de cealalta parte din cauza
contraventiei
673 daca o parte nu plateste pretul sau orice alta suma datorata cealalta parte
d. are dreptul la dobanzi asupra acestei sume fara a prejudicia asupra daunelorinterese pe care ar fi indreptatita sa le ceara
674 o parte raspunzatoare de neexecutarea oricarei obligatii ale sale daca
d. cand se dovedeste ca putea sa previna consecintele
675 rezolutionarea contractului produce urmatoarele efecte
c. partea care a executat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti
restituirea a ceea ce i-a furnizat sau platit in executarea contractului
676 daca vanzatorul este tinut sa restituie pretul el trebuie de semenea sa
plateasca
a. dobanzi asupra valorii pretului calculate din ziua platii
677 obligatia de consrvare subzista
c. cand cumparatorul intarzie sa preia marfurile predate sau nu plateste pretul
678 litigiile patrimoniale care intervin intre persoane care au capacitatea deplina de
exercitiu pot fi solutionate pe calea arbitrajului
a. daca asupra obiectul litigiului poate fi raelizata o tranzactie
679 constituie un avantaj al solutionarii litigiului pe cale arbitrala
c. confidentialitatea dezbaterii si a hotararii
680 solutionarea litigiului pe calea arbitrajului
b. are atat avantaje cat si dezavantaje
681 incalcarea caracterului arbitral al litigiului

c. este sanctionata prin anularea hotararii arbitrilor


682 recunoasterea hotararii arbitrale straine poate fi refuzata daca
d. incalca ordinea publica de drept international privat roman
683 atribuirea in competenta instantelor judecatoresti a unor litigii patrimoniale
a. nu exlude in mod automat posibilitatea solutionarii acestora pe calea arbitrajului
684 nu pot fi solutionate pe calea arbitrajului litigiile care au drept obiect
b. pensia de intretinere
685 nu pot fi solutionate pe calea arbitrajului litigiile care au drept obiect
c. deciziile de desfacere a contractului de munca
686 pot fi solutionate pe calea arbitrajului
c. litigiile asupra carora legea permite sa se faca tranzactie
687 clauza compromisorie poate fi incheiata
a. la orice forma de societate comerciala
688 societatile comercial cu capital de stat
c. pot incheia conventii arbitrale
689 asociatiile profesionale
c. nu pot impune societatilor dintr-un anumit domeniu un anumit arbitraj
institutional
690 este arbitrabil litigiul referitor la
d. cesiunea de parti sociale sau de actiuni
691 arbitrajul poate fi incredintat
c. unuia sau mai multor arbitri
692 arbitrii vor pronunta o hotarare
a. definitiva si obligatorie pentru parti
693 statul
b. poate incheia conventii arbitrale numai pentru litigii cu caracter international
694 proba compromisului se face
b. numai cu inscrisuri
695 intelegerea de sine statatoare referitoare la solutionarea unui litigiu ivit intre
parti
b. este compromis
696 prin clauza compromisorie partile convin ca sa solutioneze
b. litigiile care au legatura cu contractul in care aceasta clauza este inserata
697 in cadrul copromisului trebuie sa se indice
d. obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor

698 validitatea clauzei compromisorii este


b. este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa
699 hotararea arbitrala poate fi desfiintata
c. daca lipseste conventia arbitrala
700 hotararea arbitrala
b. este definitiva si obligatorie
Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o tendinta de afaceri international
C aparitia unei tendinte de regionalizare a afacerilor
Totalitatea conceptelor metodelor si instrumentelor necesare identificarii unor
oportunitati de afaceri in mediul economic international si a actiunilor de promovare
negociere contractari si derulare a afacerilor dintre parteneri ce apartin unor tari
diferite reprezinta
B managementul afacerilor internationale
Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un obiectiv principal care determina
firma sa se angajeze in afaceri economice internationale
D maximizarea riscului concurential
Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o caracteristica ce alcatuieste
specificul managementului international
C succesul rapid si neconditionat in afaceri
Printre elementele prin care cultura unei firme internationale poate afecta practicile
de management nu se regaseste
B competenta/incompetenta
Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o dimensiune care diferentiaza o
cultura nationala de alta
C corect/incorect
Managementul international reprezinta
A manag firmei la scara internationala
Printre factorii care au contribuit la dezvoltarea fara precedent a afacerilor
internationale nu se regaseste
C tendinta de regionalizare a afacerilor
Care dintre urmatoarele nu reprezinta o caracteristica definitorie a afacerilor
economice internationale
D cresterea numarului de afaceri socio politice intre statele lumii
Functia de planificare in managementul afacerilor internationale reprezinta functia
prin care
A se determina principalele obiective ale organizatiei precum si resursele si
mijloacele necesare realizarii lor

Planificarea strategica reprezinta un proces de planificare pe termen


A lung cca 15 20 ani
Planificarea tactica reprezinta un proces de planificare pe termen
B mediu cuprins intre 1-3 ani
Planificarea operativa reprezinta un proces de planificare pe termen
C scurt de cel mult un an
Ansamblul coerent de obiective ce trebuie atinse ptr fiecare obectiv prevazanduse
actiunile ce contribuie la atingerea lui si resursele necesare reprezinta
A planul de afaceri
Punctul de vedere al conducerii despre ce trebuie sa faca organizatia internationala
si ce doreste sa devina pe termen lung reprezinta
a misiunea organizatiei
pentru a fi eficienta misiunea firmei internationale trebuie nu trebuie sa
indeplineasca una dintre urmatoarele cerinte
b sa contina si obiective la nivel national
internationalizarea firmei se defineste ca fiind
b un proces obiectiv de crestere a implicarii firmei in operatiuni internationale
conceptia potrivit careia toate firmele urmeaza cu necesitate acelasi proces de
internationalizare dupa un model standard apartine
c teoriei evolutiei uniliniare
conceptia potrivit careia internationalizarea firmei este un proces secvential in care
perioadele de evolutie stabila alterneaza cu perioade de tranzitie apartine
d teoriei evolutiei ciclice
una dintre motivatiile reactive de internationalizare a unei firme o constituie
d presiunea concurentei
una dintre motivatiile reactive de internationalizare a unei firme o constituie
d scaderea vanzarilor pe piata interna
une dintre motivatiile reactive de internationalizare a unei firme o constituie
b excesul de capacitate de productie
una dintre motivatiile reactive de internationalizare a unei firme o constituie
c supraproductia
una dintre motivatiile reactive de internationalizare a unei firme o constituie
c proximitatea geografica fata de clienti
una dintre motivatiile proactive de internationalizare a unei firme o constituie
b accesul la resurse

una dintre motivatiile proactive de internationalizare a unei firme o constituie


b reducerea costurilor de productie
una dintre motivatiile proactive de internationalizare a unei firme o constituie
c avansul tehnologic
una dintre motivatiile proactive de internationalizare a unei firme o constituie
c gradul de implicare manageriala
printre obiectivele tactice ale internationalizarii firmei nu se numara
b cresterea nivelului de dezvoltare economica a tarii de implantare
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o forma a analizei diagnostic
b diagnosticul resurselor umane
modalitatea de selectie a pietelor internationale ce se bazeaza pe un proces formal
de luare a deciziilor in baza unor date statistice pentru evaluarea potentialului
pietelor reprezinta
a abordarea sistemica
modalitatea de selectie a pietelor internationale ce se bazeaza pe apelarea de catre
organizatie la criterii subiective reprezinta
c abordarea nesistemica
modalitatea de selectie a pietelor internationale ce pune accentul pe selectarea
clientilor apeland la un sistem de filtrare a celor mai putini atractivi parteneri
potentiali de afaceri reprezinta
d abordare relationata
modalitatea de selectie a pietelor internationale ce pune accentul pe evidentierea
unor situatii favorabile aparute pentru organizatie oarecum intamplator fara
derularea unui proces evaluativ din partea acesteia reprezinta
a selectia oportunista
care dintre variantele urmatoare nu reprezinta un scop al analizei oportunitatilor
existente pe piata externa
c de a previziona viitoarele rezultate ale firmei
grupul de operatiuni in care importul este conditionat de efectuarea exportului sau
invers reprezinta
a contrapartida
vanzarea dreptului de folosinta a cunostintelor tehnice brevetate de un exportator
unui beneficiar strain contra unui pret ce urmeaza sa fie platit printro suma forfetara
sau redevente
a licentierea

operatiunile comerciale de referinta ale unei firme internationale sunt reprezentate


de
a operatiuni de export import
care dintre urmatorii nu reprezinta un factor cu influenta deosebita asupra optiunilor
strategice ale organizatiei pe termen lung
d politica guvernamentala in domeniul tarifelor vamale
care dintre urmatoarele nu reprezinta un criteriu in selectia partenerilor de afaceri
internationali
c proximitatea geografica fata de clienti
serviciul al unei firme implantat in strainatate care depinde in totalitate dpdv
financiar si administrativ de societatea care a creato iar obiectul sau de activitate
este identic cu cel al societatii mama reprezinta
b sucursala
filiala este
a o firma cu capital propriu constituita de societatea mama in strainatate potrivit
legislatiei tarilor de rezidenta
componenta organizatorica a firmei formata din totalitatea persoanelor care
desfasoara activitati omogene si/sau complementare in vederea realizarii acelorasi
obiective derivate si subordonate nemijlocit unui manager reprezinta
c departamentul
structura organizatorice internationale sunt specifice
a firmelor care se afla in fazele initiale ale dezvoltarii activitatii internationale
dezavantaj al structurii organizatorice internationale cu departament de export
subordonat directiei de marketing
c lipsa unei relatii directe intre departamentul de export si departamentele de
productie financiar cercetare dezvoltare
crearea diviziei de relatii internationale separa
a activitatea firmei pe plan intern de activitatea pe plan extern coordonarea de
ansamblu fiind realizata de catre directorul general al companiei
avantajul diviziei de relatii internationale separa
a adoptarea rapida a masurii de extindere a liniilor de productie pentru un anumit
produs fara afectarea activitatii altor sectoare ale firmei
avantaj al structurii organizatorice globale geografice
b sistemul informational si comunicational privind conditiile locale este extrem de
rapid permitand luarea operativa a unor masuri corective
avantaj al structurii organizatorice globale functionale
d activitatea firmei la nivel global poate fi condusa si controlata in mod direct si
centralizat de un numar redus de manageri

dezavantaj la structurii organizatorice globale pe produs


a multiplicarea modulelor functionale la nivelul companiei
dezavantaj la structurii organizatorice globale geografice
b o relativa scadere a eficientei prin prisma cresterii costurilor
departamentizarea reprezinta
a un principiu de baza in realizarea structurilor organizatorice ce consta in gruparae
activitatilor care au caracteristici si functii similare
dezavantaj al structurii organizatorice globale functionale
c responsabilitatea in ceea ce priveste coordonarea activitatii departementelor
revine aproape integral directorului general
structurile organizatorice complexe reprezinta
d modalitati de adaptare dinamica a struturilor organizatorice la cresterea
complexitatii mediului de afaceri pe plan international
care dintre urmatoarele nu reprezinta un principiu de baza in organizarea activitatii
unei companii internationale
d creearea unei culturi de sprijin pentru organizarea firmei
componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex desfasurat cu
scopul realizarii unui obiectiv individual care de regula se atribuie unei singure
persoane reprezinta
a sarcina
din categoria factorilor externi care influeteaza alegerea structurii organizatorice in
cazul companiilor multinationale nu face parte
c personalul organizatiei
din categoria factorilor interni care influeteaza alegerea structurii organizatorice in
cazul companiilor multinationale nu face parte
a tipul consumatorilor
elementul care nu apartine procesului decizional in afacerile internationale este
d multimea coordonatoriilor
etapa care nu apatine procesului decizional in afacerile internationale este
d corectarea rezultatelor
care dintre urmatoarele variante reprezinta o tehnica prin care se cauta o solutie
novatoare de catre un grup selectat cu atentie pentru a fi potrivit cu natura
problemei de rezolvat
b sinectica
criteriul care nu face parte din criteriile de clasificare a deciziilor in afacerile
internationale este
d orientarea zonala

dupa frecventa/periodicitatea luarii unor decizii acestea pot fi


a decizii unice,repetitive
succesul unei companii multinationale depinde de
a raportul dintre gradul de centralizare si cel de descentralizare a deciziei
punctele de vedere ale decidentului cu ajutorul carora este luata decizia reprezinta
b multimea criteriilor decizionale
care dintre urmatoarele nu reprezinta o cerinta de rationalitate a deciziei
d periodica
deciziile in care probabilitatea de realizare a obiectivelor este maxima se cunosc
variantele de realizare a obiectivelor variabile sunt controlabile iar evolutia lor poate
fi anticipata sunt decizii adoptate
b in conditii de certitudine
deciziile in care probabilitatea de realizare a obiectivelor este mare o parte a
variabilelor nu pot fi controlate evolutia lor fiind dificil de anticipat reprezinta decizii
b in conditii de risc
deciziile ce vizeaza orizonturi de timp mai mari de un an si se refera la probleme
majore ale activitatii organizatiei influentand intreaga activitate a acesteia
reprezinta
c decizii strategice
in care etapa a procesului decizional se regaseste momentul luarii deciziei
a selectarea alternativelor
care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o cerinta a comunicarii
d sa fie unidirectionala
care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o caracteristica a organzatiei
comunicante
c sa fie simpla
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o forma a comunicarii externe
d comunicarea externa de adaptare
care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o cerinta a comunicarii
d sa fie dezvoltata
care dintre variantele urmatoare nu reprezinta un element al procesului de
comunicarii
d managerul
care dintre urmatoarele variante reprezinta o metoda informala de recrutare
d recomandarile angajatilor
care dintre urmatoarele variante reprezinta o metoda informala de recrutare

a recomandarile angajatilor
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o metoda formala de recrutare
d recomandarile angajatilor
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o metoda formala de recrutare
c recrutarea din randurile angajatilor concurentei
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un criteriu de selectie a managerilor
internationali
d aspectul fizic
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un criteriu de selectie a managerilor
internationali
c cunostinte tehnice
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un criteriu de selectie a managerilor
internationali
d capacitatea de a se descurca singur
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un program de pregatire a viitorilor a
managerilor internationali
b programe de cunoastere a potentialului geografic a tarii gazda
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o etapa in pregatirea viitorilor
manageri internationali
c pregatirea pe parcurs
care dintre urmatoarele nu face parte din metodele de pregatire culturala
c pregatire combinata
efortul sistematic de stabilire a standardelor de performanta pentru obiectivele
planificate de comparare a performantelor efective cu standardele predeterminate
de determinare a abaterilor si de masurare a semnificatiei acestora in vederea luarii
tuturor masurilor necesare asigurarii folosirii eficiente a resurselor firmei pentru
realizarea obiectivelor reprezinta
a activitatea de control
care dintre urmatoarele nu reprezinta o etapa fundamentala in realizarea unui
control eficient
d redefinirea standardelor
dupa modul de efectuare controlul poate fi
b direct indirect
dupa momentul efectuarii controlul poate fi
a preventiv curent de verificare
dupa obiectivul activitatilor de control poate fi
d al performantelor financiare de calitate profesionale

printre elementele care asigura eficienta oricarui sistem de control se numara


a flexibilitatea
in cadrul managementului american stilul managerial este
b cu tendinta puternic autoritara
dintre particularitatile managementului american nu face parte
d decizii manageriale de grup
sistemul kanban reprezinta
a o programare riguroasa a fluxurilor de productie si un model de livrare la timp a
unor parti componente necesare fabricarii produsului
printre particularitatile managementului japonez nu se regaseste
b un management participativ si decizii de grup
printre particularitatile managementului european nu se regaseste
d atunci cand isi promoveaza si comunica strategia tind sa aiba o perspectiva mai
redusa
care dintre urmatoarele variante este adevarata
b cuvantul etica este folosit ptr problemele de ordin teoretic iar cuvantul moralitate
pentru aspectele de ordin practic ale eticii
care dintre urmatoarele variante este adevarata
a etica este perceputa ca studiu al moralitatii si al normelor de conduita
etica in afaceri reprezinta
a set de principii sau argumente care ar trebui sa guverneze conduita in afaceri
etica aplicata se refera la
a studierea eticii ca disciplina practica
801 care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta unul dintre cei 3 C idetificati de
ohmae care a dorit sa completeze mixul de marketing
d. cash
802 atributele tangibile ale produsului din perspectiva marketingului international
se refera la
a. proprietatile fizico-chimice ale produsului
803 atributele intagibile ale produsului din perspectiva marketingului international
se refera la
d. utilitatea conferita de consumul produsului respectiv de satisfactia subiectiva
simtita de catre consumator data de actul de consum
804 omogenitatea gamei de produse pe plan international se refera la
d. gradul de asociere existenta intre diferitele linii componente sub aspectul utilizarii
finale cerintelor de fabricatie canalelor de distributie

805 o linie de produs in cadrul strategiei de produs pe plan international reprezinta


a. un grup omogen de produse sub aspectul materiilor prime sau tehnologiei de
fabricatie folosite al caracteristicilor fizice sau utilizarii finale
806 care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la momentul lansarii unui produs nu
este adevarata
d. daca o companie lanseaza prima produsul in cazul in care concurentul se
grabeste cu lansarea produsului compania va trebui sa faca la fel iar in cazul in care
acesta amana lansarea compania o va amana si ea profitand de timpul castigat
pentru a-si imbunatati produsul
807 care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta unul dintre avantajele lansarii
intarziate
d. compania si concurentii pot suporta impreuna cheltuielile de promovare
808 care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre conditiile
cumparatorului ideal in cazul lansarii unui nou produs
809 la ce se refera etapa 1 ca si componenta a ciclului de viata international al
produsulelor propus de vernon
a. exporturile sua dominau piata internationala
810 la ce se refera etapa 2 ca si componenta a ciclului de viata international al
produsulelor propus de vernon
b. producatorii din alte tari dezvoltate au devenit competitivi pe piata nationala
811 la ce se refera etapa 3 ca si componenta a ciclului de viata international al
produsulelor propus de vernon
d. producatorii din alte tari dezvoltate au devenit competitivi pe alte piete
812 la ce se refera etapa 4 ca si componenta a ciclului de viata international al
produsulelor propus de vernon
c. producatorii din alte tari dezvoltate au devenit competitivi pe piata sua
813 avantajul tehonologiei ca si element cheie al strategiei de produs se refera la
b. avantajul competitiv creat de companie
814 inovarea permanenta ca si element cheie al strategiei de produs se refera la
a. livrarea in permanenta de produse superioare calitativ
815 adaptarea la schimbarile de pe piata ca si element cheie al strategiei de produs
pe plan international se refera la
c. majoritatea produselor noi sunt variante imbunatatite ale produselor eja existente
816 construirea unui nume de marca puternic ca si element cheie al strategiei de
produs se refera la
d. intarirea loialitatii consumatorilor fiind o promisiune a calitatii produsului
817 care dintre urmatoarele elemente nu face parte din planul de actiune ca
element cheie al strategiei de produs

d. obtinerea unui [rofit cat mai mare


818 dintre avantajele standardizarii produselor nu face parte
b. patrunderea cu usurinta pe piete noi cu puternice tradtii de consum
819 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la adaptarea locala a produselor nu
este corecta
c. un alt avantaj il reprezinta faptul ca este mai ieftina decat standarizarea
820 ce defineste asociatia americana de marketing
b. numele de marca
821 dintre principalii factori care determina loailitatea consumatorilor fata de un
anumit nume de marca nu face parte
c. numele de marca este ceva nou pentru consumatori
822 loialitatae fata de numele de marca se defineste ca fiind
a. un angajament sincer consumatorilor de a achizitiona din nou produsul respectiv
in ciuda eforturilor de marketing ale unor producatori competitori ce au scopul
modificarii comportamentului de consum
823 asocierile numelui de marca reprezinta
b. orice este asociat in memorie cu un anumit nume de marca
824 valoarea intrinseca a numelui de marca se refera la
c. utilitatea suplimentara sau valoarea adaugata oferite unui produs de catre
numele sau de marca
825 numele de marca de tara este definit ca fiind
d. identitate umbrela care incorporeaza si ofera inteles unor sub-nume de marca
orientate catre anumite obiective specifice precum promovarea investitiilor straine
directe a turismului exporturilor si chiar influentei politice
826 dintre principalele beneficii pentru o companie conferite de existenta unui
nume de marca puternic nu face parte
a. posibilitatea comercializarii produselor la preturi foarte scazute
827 numele de marca monolitica in marketingul international reprezinta
a. strategia de a utiliza numele companiei ca si nume de marca pentru gamele de
produse desfacute
828 numele de marca de casa in marketingul international reprezinta
b. reprezinta strategia de a utiliza pe langa numele de marca al companiei si nume
de marca specifice unor anumite categorii sau game de produse realizate de catre
companie care permit diferentierea intre produsele aceleiasi companii
829 numele de marca de sustinere in marketingul international reprezinta
c. strategia de a promova in mod proeminent numele de marca al produsului dar de
a alatura si numele de marca al companiei pentru a familiariza consumatorii cu noul
nume de marca

830 numele de marca separat in marketingul international reprezinta


d. strategia prin care anumite produse sau game de produse ale companiei au
capatat o asemenea recunoastere incat alaturarea numelui companiei producatoare
nu mai este necesara
831 in cazul strategiei standard de pret pe plan international compania
b. percepe acelsi pret indiferent de piata pe care desface produsul sau
832 in cazul strategiei formulei standard de pret pe plan international compania
d. nu utilieaza acelasi nivel absolut al pretului ci o formula standard de stabilire a
pretului pe fiecare piata
833 in cazul strategiei adaptarii pretului pe plan international compania
c. acorda managerilor locali o autonomie mare in ceea ce priveste stabilirea pretului
de pe fiecare piata
834 in cazul strategiei de stabilire strategica a pretului pe plan international
compania
a. ia decizia de stabilire a preturilor pe fiecare piata in functie de pozitia sa
competitiva pe acestea precum si de obiectivele strategice avute in vedere
835 in cazul strategiei pretului pentru atingerea unor obiective interne in
merketingul international compania
a. decide cu privire la transferurile unor diferite resurse intre filiale de pe diferite
piete tinand con de diferentele de fiscalitate profitabilitate
836 care este cel mai urmatir obiectiv al unei companii multinationale
d. profitul global
837 indicatorul cifra de afaceri ca si componenta a strategiei de pret a oricarei
companii se refera la
a. totalul veniturilor
838 profitul brut al oricarei companii reprezinta
c. totalul veniturilor di care scad cheltuielile
839 care este principalul instrument prin care autoritatile pot influenta
comportamentul companiilor nationale atat in ansamblul economiei nationale cat si
in particular in ceea ce priveste o ramura sau secotr de activitate
d. politica fiscala
840 la ce se refera conceptul de concurenta fiscala
c. multe state incearca printr-o politica fiscala relaxata sa atraga investitori in
detrimentul altor state in special in anumite sectoare de interes pentru guvern
841 prin ce modalitate influenteaza guvernul in mod direct preturile practicate de
companiile multinationale
c. stabileste nivelul maxim al preturilor
842 functia de distributie a unei filiale de mare importanta pentru politica de pret a
oricarei companii multinationale se refera la faptul ca

a. filiala actioneaza ca simplu internadiar atat local cat si regional


843 functia de productie a unei filiale de mare importanta pentru politica de pret a
oricarei companii multinationale se refera la faptul ca
834 functia de prestare de servicii de suport a unei filiale de mare importanta
pentru politica de pret a oricarei companii multinationale se refera la faptul ca
c. filiala poae presta serviciile de asistenta legala audit cercetare & dezvoltare
finanatare cercetari si formulare de politici de marketing pentru intregul grup
835 nu reprezinta una dintre principalele forme de transferuri finanaciare in cadrul
strategiei de pret pe plan international utilizata de comapniile multinationale
d. impozitele
836 dintre fortele care au impact asupra preturilor nu faca parte urmatorul element
a. licitatiile
837 sensibilitatea crescanda la preturi a consumatorilor ca una dintre fortele cu
impact asupra acestora se refera la
c. faptul ca dupa ultima recesiune consumatorii nu mai sunt dispusi sa cheltuiasca
sume mari pentru produse scumpe preferand produse de calitate la preturi
avantajoase
848 diferentierea produselor unei companii chiar in situatii dificile ca parte a politicii
de pret a companiei se refera la
b. cresterea unui avantaj competitiv
849 strategia de smantanire rapida ca una dintre formele de strategii rezultate ca
urmare a corelarii pretului si promvarii consta in
a. o combinatie intre pret ridicat si promovare intensa
850 strategia de smantanire lenta ca una dintre formele de strategii rezultate ca
urmare a corelarii pretului si promvarii consta in
b. o combinatie intre pret ridicat si promovare lenta
851 strategia de intrare rapida pe piata ca una dintre formele de strategii rezultate
ca urmare a corelarii pretului si promvarii consta in
c. promovarea puternica si preturi mici
852 strategia de intrare lenta pe piata ca una dintre formele de strategii rezultate
ca urmare a corelarii pretului si promvarii consta in
d. un pret scazut combinat cu o promovare slaba
853 care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre caracteristicile de
piata care permit lansarea produselor la un pret ridicat
b. oferta in exces
854 care dintre urmatoarele afirmati nu reprezinta una dintre caracteristicile de
piata care permit lansarea produselor la un pret scazut
a. existenta unui avantaj competitiv important

855 care din urmatoarele afirmatii cu privire la canalul de distributie nu este


adevarata
c. creste distanta intre producatori si consumatori
856 lungimea canalului de distributie se refera la
d. numarul de tipuri de diferiti intermediari angajati in distributia efectiva a
produsului companiei
857 adancimea canalului de distributie se refera la
a. gradul de dispersare in spatiu a punctelor de vanzare respectiv a apropierii de
punctele de consum
858 care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre cerintele necesare
unui sistem de distributie international
859 dintre factorii externi care determina structura canalului de distributie nu face
parte urmatorul element
b. guvernul
860 dintre urmatorii factori interni care determina strcutura canalului de distributie
nu se numara urmatorul element
c. competitia
861 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la obiectivele companiei ca si factori
interni care detemina structura canalului de distributie nu este adevarata
b. integrarea distributiei sub forma unui departament in cadrul companiei desi
inseamna control semnificativ totusi costurile sunt mai ridicate cu 5 20% fata de
distributia prin intermediari specializati
862 care dintre urmatoarele afirmaitii cu privire la capital ca unul dintre factorii
interni care determina structura canalului de distributie nu este adevarata
c. cu cat compania dispune de surse financiare mai bogate cu atat are capacitatea
de a apela la distribuitori independenti
863 care din urmatoarele afirmatii cu privire la cost ca unul dintre factorii interni
care determina structura canalului de distributie nu este adevarata
b. costurile nu variaza in functie de periaoda din ciclul de viata al produsului
864 care dintre urmaroarele afirmatii cu privire la acoperire ca si factor intern care
determina structura canalului de distributie nu este adevarata
a. in prima faza de intrare pe o piata straina compania optaeza in general pentru
un distribuitor international de talie mare pentru ca sa asigure cat mai bine succesul
pe piata respectiva
865 nu reprezinta unul dintre avantajele optarii in prima faza a intarrii pe o piata
externa pentru un singur distribuitor urmatorul element
d. impedica o subapreciere a cererii

866 care dintre urmatoarele afirmatii cu privind la control cu unul dintre factorii
interni care determina structura canalului de distributie nu este adevarata
c. cu cat canalul de distributie este mai scurt cu atat compania producatoare pierde
controlul asupra pretului final promovare locatia aleasa de detailisti pentru a
prezenta produsul consumatorilor
867 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la continuitate ca factor intern care
determina structura canalului de distributie este adevarata
a. companiile multinationale trebuie sa acordde o atentie sporita deciziei cu privire
la alegerea structurii canalului distributie deoarece implica un angajament de
scurta durata
868 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la comunicare ca factor intern care
determina structura canalului de distributie nu este adevarata
d. comunicarea se refera doar la schimbul unor informatii nu si la interpretarea lor
869 mediul social influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul
final prin
a. volumul de informatii pe care il detin producatorii si consumatorii unii despre altii
870 mediul cultural influenteaza distanta perceputa intre producator si
consumatorul final prin
b. valorile sau metodele de lucru care difera in cultura tarii de provenienta a
companiei producatoare si cultura tarii gazda a investitiei si anume in care are loc
procesul de cumprare
871 tehnologia influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul
final prin
c. diferenta intre gradul de tehnologic al produsului si capacitatea consumatorilor de
a o utiliza
872 dimensiunea temporala influenteaza distanta perceputa intre producator si
consumatorul final prin
d. diferenta de timp intre manifestarea dorintei de a cumpara si momentul in care
produsul ajunge in posesia efectiva a consumatorului
873 mediul geografic influenteaza distanta perceputa intre producator si
consumatorul final prin
d. distanta fizica intre locatiile distribuitorilor si cea a clienti
874 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia integrata nu este
adevarata
a. distributia integrata se refera la politica oricarei companii de a vinde clientilor de
pe piata domestica
875 marimea copaniei ca unul dintre factorii care participa la integrarea sistemului
de distributie are in vedere urmatorul rationament
a. o companie de talie mare este mai dispusa decat o companie de dimensiuni mici
pentru integrarea distributiei in masura in care aceasta are fonduri necesare unei
asemenea investitii

876 marimea pietei ca unul dintre factorii care participa la integrarea sistemului de
distributie are in vedere urmatorul relationament
b. cu cat piata pe care compania doreste sa fie prezenta este mai mare cu atat
intereseul companiei pentru integrarea distributiei este mai ridicata
877 activitatea de servicii post vanzare ca unul dintre factorii care participa la
integrarea sistemului de distributie are in vedere urmatorul ratonament
c. cu cat interactiunea companiei cu clientii finali este mai frecvanta
878 complexitatea tehnologica a produsului ca unul dintre factorii care participa la
integrarea sistemului de distributie are in vedere urmatorul rationament
d. cu cat produsul desfacut de catre companie este mai compex dpdv tehnologic cu
atat este mai probabil ca activitatea de distributie sa fie integrata de catre
companie
879 dintre factorii care participa la integrarae sistemului de distributie nu se
numara
a. actionariatul companiei
880 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia independenta in
marketingul international nu este adevarata
d. trebuie create noi sisteme de distributie
881 dintre dezavantajele distributiei integrate fata de distributia independenta in
marketingul international nu face parte urmatoarea afirmatie
a. loialitate limitata a distribuitorilor
882 dintre dezavantajele distributiei independente fata de distributia integrata in
marketingul international nu face parte urmatoarea afirmatie
b. costuri fixe ridicate
883 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia exclusiva in
marketingul international nu este adevarata
c. crearea unui sistem de distributie integrat sub forma unui departament in cadrul
companiei
884 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia selectiva in marketingul
international nu este adevarata
a. este utilizata in cazul unui numar foarte restrans de intermediari
885 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia selectiva in marketingul
international nu este adevarata
d. producatorii controleaza strcit in acest caz preturile de revanzare practicate de
catre diferitii internadiari
886 dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare internationala nu
face parte urmatorul element
d. casele de comert

887 publicitatea ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de


promovare internationala reprezinta
a. activitatea de comunicare platita a mesajelor companiei realizata prin intermediul
mijloacelor impersonale
888 dintre criteriile necesare a fi luate in considerare de catre specialistii in
marketing pentru alegerea intre diferitele categorii de mijloace de publicitate nu
face parte urmatorul element
b. canalul de distributie utilizat
889 care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la publicitate nu este adevarata
b. pentru a obtine un impact cat mai mare in randul consumatorilor nu trebuie
utilizata o combinatie de mijloace de publicitate ci trebuie sa se opteze pentru unul
mai singur
890 care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea celebritatilor in
publicitate nu este adevarata
b. este bine ca in cadrul reclamei sa se efectueze cat mai multe comparatii cu alte
produse
891 promovarea vanzarilor ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de
promovare internationala reprezinta
892 dintre mijloacele de promovare a vanzarilor nu face parte urmatorul element
d. sponsorizari
893 sponsorizarea ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de
promovare internationala reprezinta
c. oferirea directa de resurse de catre o organizatie pentru un eveniment cauza sau
activitate cu conditia unei asocieri directe a propriului nume de marca
894 dintre conditiile necesare pentru ca sa existe un transfer de inteles intre
evenimentul cauza sau activitatea sponsorizata si numele de marca al companiei nu
faca parte urmatoarea afirmatie
c. impactul mediatic al evenimentului cauzei sau activitatii sponsorizate care este
bine sa fie cat mai redus
895 marketingul direct ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de
promovare internationala reprezinta
d. fiecare consumator primeste cel putin in mod ideal o oferta personalizata
896 dintre cele mai importante mijloace de comunicare directa nu face parte
urmatorul element
a. publicitatea prin intermediul ziarelor
897 relatiile publice ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de
promovare internationala reprezinta

b. activitatea planificata de construire si mentinere a relatiilor dintr-o companie si


public cu obiectivul de a stabili o pozitie evaluata pozitiv a companiei in perceptiile
acestui public
898 publicul investitor ca una dintre categoriile de public vizate de catre activitatea
de relatii publice a unei companii are in vedere
a. investitorii care cumpara actiuni ale companiei trebuie sa aiba o perceptie
raelista si obiectiva despre valorile si obiectivele companiei
899 mass media ca una dintre categoriile de public vizate de catre activitatea de
relatii publice a unei companii are in vedere
c. sub forma acelor relatii care depasesc publicitatea propriu zisa cum ar I
comunicatele de presa conferintele de presa sau alte evenimente publice
900 principala provocare a relatiilor publice o reprezinta urmatoarea afirmatie
a. orice companie care o demareaza nu are un control total ca in cazul publicitatii
platite asupra mesajelor care sunt generate de catre activitatea de relatii publice
Careia dintre metodele- devenite deja traditionale in marketingul international- la
care se poate apela pentru selectia pietelor europene ii apartine sistemul indicilor
de piata
a. abordarea sistemica
abordarea relationala, metoda mai recenta la care se poate apela pentru selectia
pietelor europene
d. pune accentul pe selectia clientilor
in cadrul variantelor strategice vizand alegarea modalitatilor de intrare pe pietele
europene se inscrie si intrarea (patrunderea) indirecta, care semnifica
b. intrarea de la distanta fara investitii pe piata selectionata
cea mai simpla modalitate de intrare pe o piata externa este considerata a fi
a. strategia de export
care dintre urmatoarele metode la care se poate apela pentru selectia pietelor
europene utilizeaza sistemul filtrelor
a. abordarea sistemica
abordarea nesistemica de natura descriptiva la care se poate apela pentru selectia
pietelor europene este specifica indeosebi
c. intreprinderilor mai mici
in ce ordine se apreciaza ca pot fi ierarhizate in prezent oportunitatile pentru
standardizare variabilelor mexului de marketing pe piata unica europeana
b. produsul comunicarea promotionala distributia pretul
dintre componentele mixului de marketing cele mai reduse posibilitati de
standardizare- privite in perspectiva aplicarii pe ansamblul pietei unice europene le
are in prezent
b. pretul

standardizarea produselor la nivelul pietei unice europene nu este conditionata de


d. asigurarea standardizarii celorlalte componente ale mixului de marketing
din categoria produselor reglementate cuprinse in directivele uniunii europene nu
fac parte
b. mobila
diferentierea tardiva semnifica
a. un procedeu ce are in vedere standardizarea componentelor structurale ale
produsului si adaptarea caracteristicilor sale exterioare la obiceiurile consumatorilor
din fiecare tara comunitara
cum se intituleaza programul de sustinere a cercetarii pentru crearea de noi
produse pan europene lansat inca in urma cu doua decenii de catre uniunea
europeana
b. eureka
programul eureka lansat de ami multa vreme de catre uniunea europeana
urmareste
a. sustinerea cercetarii pentru crearea de noi produse pan europene
dintre caracteristicile atributele fizice ale produselor cea care tinde a se
standardiza cel mai puternic pe piata unica europeana este
d. ambalajul (deprezentare)
in optica specifica marketingului european obiectul central asupra caruia actioneaza
totalitatea fortelor motrice ale intreprinderii si ale mediului in cadrul caruia acesta
isi desfasoara activitatea il constituie
a. produsul
cartea verde referitoare la dezvoltarea standardizarii europene a fost elaborata d
catre
d. comisia europeana
schema de etichetare ecologica a produselor menita a evidentia obtinerea marcii
europene de calitate ecologica a fost reglementata prin
b. o directiva a c e e
in legatura cu regulamentul marcilor comerciale aflat in prezent in vigoare in spatiul
comunitar nu este exacta afirmatia potrivit careia
c. asigura protejarea marcilor timp de cinci ani
pentru care dintre urmatoarele categorii de produse standardizarea la scara
europeana favorizata de tendinta reala de apropiere a stilurilor de viata si a
modalitatilor de consum a locuitorilor tarilor comunitare este mai greu de realizat
a. produsele alimentare traditionale

in raport de vechimea relativa a produselor posibilitati de mai mari de


standardizare pe piata unica europeana le au
b. produsele noi
care dintre urmatoarele precizari referitoare la cazul produsului cassis al firmei dijon
nu este exacta
d. sa datorat concetratiei superioare de alcool a produsului respective fata de
nivelul prevazut in reglementarile tarii de destinatie
nu este reala afirmatia potrivit careia produsele ego sensibile
a. vizeaza anumite produse care-I tenteaza pe consumatori in conditiile in care sunt
oferite la preturi atractive
care dintre urmatoarele aspecte referitoare la europreturi nu este real
c. sunt preturile exprimate in moneda unica euro pentru marfurile oferite pe piata
unica europeana
care dintre aspectele de mai jos nu se inscriu in categoria principalilor factori care
restrictioneaza posibilitatea utilizarii europreturilor
d. introducerea in circulatie a monedei euro
remarca specialistilor in marketingul european referitoare la o bomba cu ceas a
preturilor are in vedere
a. factorul mare de risc care il prezinta pentru producatori insemnatele diferente de
pret existente in cadrul uniunii europene
coridorul european de preturi semnifica
b. un culoar in cadrul spatiului comunitar de practicare a unor preturi similare la un
produs promovat
o concretizare a preocuparilor de armonizare a legislatiei comunitare in domeniul
distributiei marfurilor pe piata unica europeana o constituie
c. standardizarea intervalelor orare de sofat ale transportatorilor in spatiul
comunitar
un impact favorabil in directia standardizarii distributiei pe piata unica europeana il
are
a. tendinta armonizarii reglementarilor uniunii europene in domeniul transporturilor
coridorul european de transport aflat in curs de realizare cu cel mai amplu impact
pentru romania in contextul integrarii sale economice il reprezinta
a. coridorul IV
franciza constituind una dintre formele speciale de asociere in procesul distributiei
sa bucurat de un deosebit succes mai ales in
a. franta
care dintre urmatoarele firme de prestigiu apeleaza in demersul lor de
internationalizare a distributiei in strategia globala standardizata
a. ikea

elementul central de referinta al demersului specific marketingului modern la care


urmeaza a se raporta intreprinzatorii ce vor actiona pe piata unica europeana il
constituie
d. consumatorii din cadrul acestui spatiu comunitar
marimea amenzilor contraventionale pe care le poate aplica consiliul concurentei
pentru practicile anticoncurentiale la care apeleaza unele firme poate ajunge
raportata la cifra de afaceri a agentilor economici implicati in functie de gravitatea
si durata faptei precum si a consecintelor sale aspura concurentei pana la
b .10%
strategiile de diversificare circumscrise celor patru tipuri de varietate strategice
pentru care poate opta o intreprindere in urma analizei swot au in vedere
b. utilizarea punctelor forte ale intreprinderii in scopul depasirii unor constrangeri
ale mediului extern
in actiunea intreprinsa in vederea internationalizarii distributiei a fost adoptata
strategia aliantelor si urmatorii mari distribuitori comunitari
c. carrefour si metro
strategia de adaptare la care sa apelat in scopul internationalizarii activitatii proprii
de distributie este specifica printre altele firmelor
c. auchan si carrefour
evidentiinduse in cadrul procesului contemporan de internationalizare a distributiei
cel mai mare detailist vest european prin prisma cifrei de afaceri cu retele notabile
extinse in afara tarii de origine este firma
b. carrefour
la nivelul pietei unice europene principala modalitate de transport a marfurilor o
constituie in prezent transportul
a. auto
relocalizarea activitatii de productie determinata intre altele de profundele
schimbari in sistemul de distributie al intreprinzatorilor comunitari semnifica
c. reamplasarea unitatilor de productie in tari in care produsele vor putea fi obtinute
mai eficient
dintre urmatoarele afirmatii ete inexacta cea potrivit careia directiva cu privire la
ambalajele si deseurile de ambalaje
a. a fost elaborata de parlemantul european
responsabilitatea asigurarii recuperarii si reciclarii ambalajelor si a deseurilor din
ambalaje in cadrul spatiului comunitar revine potrivit reglementarilor uniunii
europene in principal
a. industriasilor
recuperarea si reciclarea ambalajelor in vederea protejarii mediului inconjurator
constituie o cerinta obligatorie a producatorilor.
b. 65% respectiv 45%

care dintre urmatoarii factori nu se inscriu in randul celor care favorizeaza procesul
de standardizare a campaniilor promotionale la nivel european
d. reglementarile specifice fiecarei tari comunitare
elementul cel mai vulnerabil al mixului de marketing european cel mai expus si mai
usor de distorsionat de diferentele culturale ale consumatorilor din cadrul spatiului
comunitar de actiune al intreprinzatorilor se evidentiaza a fi
d. comunicarea promotionala
firma renault pune accentul in cadrul mesajelor sale publicitare directionate catre
cumparatorii potentiali din cadrul diferitelor tari din componenta uniunii europene
pe
d. adaptarea temelor publicitare si a executiei lor la specificul local
ce mediu de difuzare a mesajelor promotionale ocupa primul loc in ansamblul
cheltuielilor publicitare din uniunea europeana
c. presa
reglementarile cadru referitoare la modul de desfasurare a publicitatii in cadrul
uniunii europene fac obiectul
b. directivelor institutiilor de guvernare ale uniunii europene
televiziunea fara frontiere semnifica
c. o directiva a cee urmarind sa asigure transmiterea libera a posturilor si
programelor tv dintro tara comunitara in alte tari membre ale uniunii europene
sub incidenta prevederilor directivei televiziunae fara frontiere se afla
c. volumul de publicitate ce se poate difuza pe fiecare post de televiziune din cadrul
spatiului comunitar
care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la posibilitatea utilizarii de catre
intreprinzatori a tehnicilor de promovare a vanzarilor in cadrul trailor membre ale
uniunii europene nu este reala
c. a fost reglementata pe baza unor directive ale comisiei europene
inscriinduse proeminent in cadrul evolutiei ascendente a euromarketingului etapa
consolidarii spatiului economic european se refera la
c. cel de al cincilea val de extindere a uniunii europene insotit de progrese marcante
in domeniul armonizarii legislative
in urma aderarii romaniei la uniunea europeana principala sansa de afaceri pentru
majoritatea investitorilor autohtoni o va reprezenta
d. in continuare propria piata interna
formulata intro abordare prin prisma contextului specific romaniei in legatura cu
ajutoarele acordate de stat menite a contribui la cresterea coeziunii economice si a
favoriza crearea unor noi locuri de munca apare ca fiind inexacta afirmatia potrivit
careia acesta

d. vor continua sa fie acordate intro masura mai ampla si dupa aderarea tarii la
uniunea europeana
care dintre urmatoarele variante de raspuns este cea mai corecta in legatura cu
modul de treglementare a publicitatii la nivelul tarilor membre ale uniunii europene
d. prin toate modalitatile de mai sus
reglementarile cadru referitoare la modul de desfasurare a publicitatii in cadrul
pietei unice europene fac obiectul
c. directivelor emise de catre institutiile de guvernare ale uniunii europene
nu este reala informatia potrivit careia tehnicile de promovare a vanzatorilor mijloc
de comunicare promotionala nepersonala cu o larga utilizare in cadrul pietei unice
europene
c. se afla sub incidenta actualei legislatii comunitare
in cadrul careia dintre actualele tari membre ale uniunii europene este total
interzisa utilizarea telemerketingului in cadrul tehnicilor specifice marketingului
direct
d. germania
care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu posibilitatea utilizarii actuale a
fortelor de vanzare in cadrul pietei unice europene o considerati a fi inexacta
b. eforturile fortelor de vanzare concura la suplinirea intro tot mai mare masura a
utilizarii tehnicilor specifice marketingului direct
pentru comunicarea promotionala abordata in contextul tendintelor de
standardizare sau de adaptare a ansamblului componentelor mixului de marketing
de catre firmele ce actioneaza la nivelul pietei unice europene cea mai judicioasa
cale actuala de utilizare o reprezinta
b. standardizare adoptata
care dintre urmatoarele afirmatii nu este reala in privinta impactului telefoniei
mobile asupra comunicarii promotionale pe piata unica europeana
a. se utilizeaza ca mediu de comunicare promotionala in conformitate cu
reglementarile audiovizualului la nivel european
ideea crearii pietei unice europene formulata in 1949 de catre francezul jean monet
a fost pusa in aplicare de catre
c. robert shuman
printre trasaturile definitorii ale euromarketingului nu se numara
b. este o forma de marketing cu strategii si mijloace de actiune specifice mediului
de afaceri international
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta politici menite sa asigure
functionarea pietei unice pe care uniunea europeana are la indemana
d. circulatia controlata a capitalurilor
in 1957 prin tratatul de la roma sa fixat ca obiectiv major al comunitatii europene
a. abolirea obstacolelor dintre tarile membre

in cadrul programelor care faciliteaza miscarea libera a tinerilor lucratori studenti


profesori si oameni de stiinta in tarile membre gasim
b. leonardo da vinci .
Impactul economic al fundamentarii pietei unice se regaseste in
d. toate variantele de mai sus
implicatii majore de marketing in activitatea intreprinzatorilor ce actioneaza pe
piata unica euroipeana il are
c. gradul de urbanizare
un aspect particular al procesului de urbanizare evidentiat si in cadrul spatiului
comunitar il constituie
a. concetrarea populatiei in cadrul si in jurul unor mari metropole
intre cei mai importanti indicatori macroeconomici la care se apeleaza pentru
asigurarea unei rapide si cuprinzatoare informatii asupra starii economiei si in
general a mediului economic al unor piete externe sunt
d. toate variantele de mai sus
intre beneficiile directe si immediate ale adoptarii monedei euro nu se inscrie
c. imbunatatirea nivelului de trai al consumatorilor
indicatorul cel mai relevant pentru evidentierea amploarei tranzactiilor cu bunuri de
consum in cadrul fiecarei tari comunitare il reprezinta
a. vanzarile cu amanuntul
in prezent uniunea europeana promovand cooperarea culturala intre statele
membre sprijina actiunea acestora pe trei planuri
a. ameliorarea cunoasterii si difuzarii.
Cultura materiala prin cele doua parti ale sale tehnologia si economia
d. afecteaza nivelul cererii calitatea si tipul produsului cerut
efectele concurentei inregistrate la nivelul pietei unice europene
d. toate variantele de mai sus
politicile concurentiale specifice pietei unice europene
b. se concentreaz pe:elimianarea acordurilor
care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un avantaj major al controlului
ajutoareleor de stat
c. denatureaza concurenta din cadrul pietei interne
dpdv legal intreprinzatorii care actioneaza in cadrul pietei unice europene trebuie sa
se supuna in general
d. toate variantele sunt corecte

legislatia de interes pentru activitatea de marketing ce se regaseste la nivel de


directive face parte din
b. legislatia secundara
in cadrul triunghiului institutional al uniunii europene institutia care are calitatea de
gardian al tratatelor.
C. comisia europeana
Printre obiectivele programului comun in domeniul sanatatii publice si a protectiei
consumatorilor adoptat de catre comisia europeana I parilie 2005 pentru perioada
2007 2013 nu se numara
a. diminuarea rolului organizatiilor europene din domeniul sanatatii si al
consumatorilor
privita prin prisma fundamentarii politicii de marketing cercetarea de marketing
european
d. este utilizata atat pentru deciziile strategice(.) (..)
din sfera abordarilor sistemice ca metoda de selectie a pietelor europene fac parte
b. sistemul filtrelor sistemul indicilor de piata sistemul multivariabilelor ponderate
la baza elaborarii strategiei de intrare pe piata unica europeana stau elementele
d. toate variantele de mai sus
in cadrul variantelor de patrundere pe piata unica europeana intrarea indirecta se
face prin
c. intermediul exportului prin internet a exportului indirect a agentului comercial
exclusiv a importatorului distribuitor..
in cadrul strategiilor asociate de intrare pe piata sunt cuprinse
a. aranjamentele contractuale
printre fortele care determina intensitatea si efectele concurentei la nivelul pietei
unice europene nu se numara
d. pozitionarea pe piata a companiei
standardizarea produsului la nivelul pietei unice europene este conditionata in mod
deosebit de
b. existanta unor segmente de consumatori omogene transfrontaliere..
politica de produs specifica euromarketingului urmareste in esenta
c. crearea si asigurare de catre intreprindere a unei oferte care sa acopere cat mai
deplin nevoile consumatorilor din cadrul ue
potrivit lui robert lynch beneficiile produsului european sunt strcuturate in
urmatoarele categorii
b. beneficii de baza beneficii fizice si beneficii de serviciu
obiectivele urmarite in politica de produs specifica euromarketingului se refera la
a. alegerea portofoliului de produse destinate pietei unice europene

in sfera barierelor de intrare pe piata unica europeana cele referitoare la controlul


vamal oprirea la granita si intocmirea documentelor necesare poarta denumirea de
d. bariere fizicice
asupra formarii si evolutiei preturilor pe piata unica europeana siau pus amprenta
mai multe categorii de factori din categoria celor specifici pietei facand parte
b. consumatorii()
costurile de distributie in cadrul pietei unice europene
c. au un nivel ce depinde in principal de specificul produselor..
in sfera masurilor adoptate in vederea imbunatatirii circulatiei marfurilor in cadrul
spatiului comunitar se inscrie si
a. sprijinirea crearii unor retele transeuropene de transport eficiente(.)
in cadrul legislatiei prrivind desfasurarea comertului cu amanuntul se inscriu si sunt
de un deosebit interes pentru intreprinzatorii care vor sasi desfasoare activitatea in
aceasta zona
d. reglementarile referitoare la programul zilnic si saptamanal de functionare a
magazinelor precum si cele legate de darea in exploatare a unor noi magazine
dpdv al formelor de organizare a intreprinderilor comertul comunitar reprezentat
prin firme familiale care nu apartin vreunei alte organizatii poarta denumirea de
c. comert independent
printre factorii care influenteaza procesul de standardizare aflat in curs de
desfasurare si reflectat cu pregnanta in cadrul campaniilor promotionale la nivel
european se numara
c. dezvoltarea agentiilor de publicitate care actoineaza la scara europeana
reprezentand interesele unor societati multinationale
o caracteristica a pietei europene a publicitatii o constituie
a. prezenta unor mari companii de publicitate ce actioneaza la nivel international
in ultimii ani la nivelul pietei unice europene eforturile fortelor de vanzare sunt intro
tot mai mare masura suplinita prin
b. utilizarea tehnicilor specifice marketingului direct
fiind legat indisolubil de drumul parcurs pana in prezent de uniunea europeana si de
perspectivele evolutiei acesteia euromarketingul se afla in prezent in etapa
a. continuarii extinderii spatiului uniunii europene

S-ar putea să vă placă și