Sunteți pe pagina 1din 36

Capitolul 10

Procesarea optica utilizata in automatizare


10.1 Introducere
Sistemele moderne de automatizare sunt adaptate in general la cadente de productie
ridicate unde ochiul uman nu este capabil sa le urmareasca si sa detecteze erorile in miscarile
secventiale ale pieselor. In aceste situatii este difcil sa se regleze sistemul tehnologic la valorile
optime ale parametrilor.
Utilizarea sistemelor optice in sistemele de automatizare asigura in procent de 100 %
calitatea controlului operatiilor tehnologice, inclusiv acolo unde este o mare varietate de tipuri de
piese. Indiferent daca sunt folosite la detectarea orientarii pieselor mici, sau la masurarea
dimensiunilor pieselor, la precizia de pozitionare a elementelor de actionare, sau la pozitia
obiectelor pentru echipamentele de manipulare, sistemele optice asigura o siguranta in
functionare pentru un domeniu mare de aplicatii.
Sistemele optice sunt capabile sa memoreze pana la 256 de tipuri de piese, ceea ce asigura
o mare flexibilitate in utilizarea lor.In aceste situatii se utilizeaza sisteme optice de mare viteza care
conduc la cresterea productivitatii si fiabilitatii sistemelor de automatizare.
Aceasta procesare optica a sistemelor de automatizare conduce la numeroase avantaje
dintre care sa pot remarca:
-

reducerea timpilor ciclului de lucru, datorita detectarii timpilor de oprire in derularea

secventiala a miscarii;
-

sincronizarea optima a timpilor de deplasare pe fiecare axa in sistemele multiaxe, prin

detectarea momentelor critice;


-

vizualizarea timpilor de sincronizare a miscarilor in procesele tehnologice pe monitorul

calculatorului;
-

localizarea vibratiilor nedorite care au efect negativ in precizia miscarilor repetitive si care

conduc la uzuri premature.


Montarea stationara a sistemelor optice duce la cresterea fiabilitatii sistemelor de
automatizare prin;
-

inregistrarea continua a secventelor de miscare in circuitul tampon al sistemului optic;

in caz de avarie, evenimentele care au precedat avaria sunt stocate in memoria sistemului,

fapt ce permite analiza cauzei aparitiei avariei.


-

sistemele optice asigura preluarea imaginilor pe liniile de asamblare/productie dar si

procesarea si evaluarea lor.


Piesele ce pot fi controlate cu sistemele optice au o gama larga de forme si dimensiuni asa
cum se prezinta in Fig.10.1, si pot include:
-axe,

- placi;

- contacte de comutate;

-bolturi, butoane,

- piulite;

- stifturi filetate;

-garnituri ceramice,

- ace;

- componente de perii de dinti;

- inele,

- inele O;

- saibe plate;

- burghie;

- varfuri de pix;

- elemente de inchidere la

- sigurante;

- suruburi;

ferestre

- piese de jocuri;

- arbori;

- termometre de sticla;

- dulii

- bucsi;

- saibe Grower;

- parghii;

Fig.10.1 Exemple de piese ce pot fi controlate cu echipamente optice.

Echipamentele optice de control se pot utiliza in ramuti industriale ca:


-

prelucrarea metalelor;

farmaceutica;

energetica;

cosmetica;

prelucrarea lemnului;

bijuterii;

placarea cu metale;

textile;

turnarea sub presiune;

alimentara;

ambalare;

10.2 Orientarea pieselor folosind tehnologie optica de detectare


Cea mai simpla metoda a detectarii conturului este sa se compare conturul piesei cu un
numar de contururi sablon (etalon), fiecare reprezentand o particularitate a formei piesei. Daca
contururile coincid, se furnizeaza o indicatie de identitate a contururilor sau a orientarii piesei
de controlat.
Orientarea pieselor prin mijloace optice are urmatoarele avantaje:

Pot detecta nu numai piese incorect orientate, dar si piese defecte;

Por fi resetate pentru diferite piese fara orice conversie fizica, mai ales daca piesele
sunt din aceeasi familie;

Pot detecta simultan diferite piese din acelasi buncar, impartindu-le in tipuri si
alimentandu-le separat, facand economie de spatiu la operatia de asamblare;

Pe langa orientare pot fi controlate si alte cracateristici ale pieselor;

Datele culese pot fi utilizate si la operatia de numarare a pieselor si folosite la


procese statistice;

In prezent se utilizeaza cu succes combinarea sistemelor de alimentare si control


mecanice cu cele optice. Pentru a creste fiabilitatea lor, piesele trebuie sa fie alimentate cate una
separat.
Un mod de separare a pieselor este aratat in Fig.10.2, unde se produce o schimbare a
vitezei pieselor de la v1 la v2.

Fig.10.2 Separarea pieselor: a) cu o indoitura pe traseu; b) cu o benzi transportoare cu viteze diferite. 1 dispozitiv de
detectare; 2 cupa buncarului vibrator.

Exista doua moduri de a inregistra imaginea piesei ca silueta:

O imagine bidimensionala inregistrata ca o fotografie;

O imagine inregistrata cu o camera CCD cu piesa in continua miscare pe sistemul felie cu


felie.
A doua varianta este mai potrivita la operatiile de alimentare cu piese. Principiul este

aratat in Fig.10.3. Conditia este ca piesele sa nu se suprapuna si sa nu se atinga unele de altele.


Piesa este trecuta in dreptul camerei de inregistrare unde este scanata felie cu felie,
datele sunt digitalizate intr-un contur binar al imaginii care apoi sunt utilizate toate operatiile
de analiza a piesei.
Piesa

Fig.10.3 Generarea conturului piesei la piese in continua miscare. 1 inregistrarea intr-o nuanta gri a imaginii in felii; 2
conversia imaginii de benzi intr-un contur monocrom; 3 generarea unei imagini complete digitale. v viteza de
transport, t timpul.

Rezolutia in sistemele optice este numarul de puncte scanate pe unitatea de lungime in


imaginea digitalizata in directie orizontala si verticala.
Rezolutia in directia de deplasare (transport) este egala cu latimea feliei dupa cum
urmeaza:
vt = b 1BE
unde: v viteza de transport;
t timpul de expunere a camerei de inregistrare;
b latimea feliei de imagine,
BE pixel.
Exemplu: v = 300mm/s; t = 256 microsecunde.
Atunci 1 pixel reprezinta 300x256x10-6 0.0768 mm din piesa in directie orizontala.
Rezolutia in directie verticala este fixata la 512 pixeli.
10.3 Dispozitive de detectie
Principiul sistemului de detectie este aratat in Fig.10.4, cu un aparat Festo Checkbox, unde
scanarea se face prin raze de lumina. Este utilizabil in controlul diferitelor clase si marimi de
piese pentru o marime a suprafetei controlate cuprinsa in limitele 80x80 mm.

Fig.10.4 a) Principiul de scanare; b) schema a dispozitivului de scanare. 1 unghiuri diferite de scanare pentru
diferite marimi de piese; 2 camera de inregistrare; 3 - lumina de inalta intensitate; 4 piesa; 5 banda
transportoare; 6 ghidaj lateral; 7 duza ejectoare; 8 zona de intrare; 9 canal de sortare; 10 unitate de control.
A - D canale de sortare a pieselor.

Pentru a obtine o mai mare precizie a hartii (conturului) piesei, camera de inregistrare
foloseste lentile telecentrice ce permit ca toate razele de lumina sa fie paralele cu axa optica
(Fig.10.5). Se utilizeaza mai ales unde distanta dintre piesa si lentila nu este precis definita sau
unde lungimea traiectoriei optice variaza in timpul evaluarii piesei. Lentilele normale un pot
satisface aceste cerinte.

Fig.10.5 Traiectoria fascicolului de lumina utilizand lentile telecentrice. 1 piesa de verificat; 2 lentile sau
grup de lentile; 3 diafragma; 4 CCD chip.

Dupa ce orientarea piesei a fost detectata, un semnal de actionare este generat si trimis in
directia deplasarii piesei la o unitate de ejectare unde este activata o duza de evacuare ce
trimite piesa pe unul din canalele de sortare. Daca viteza conveiorului se schimba, se
schimba automat si timpul de transmitere a semnalului la ejectoare fara interventia
operatorului.
Ejectarea pieselor normale ca cele aratate in Fig.10.6 a, nu prezinta probleme. In cazul
pieselor cu suprafete foarte plate si lucioase, se poate intampla ca forta aerului comprimat ce
ejecteaza piesele sa nu fie suficient de puternica, si atunci trebuie sa se schimbe geometria
duzei si timpul de ejectare.
Se recomanda sa se efectueze teste pentru stabilirea formei optime a geometriei duzei si a
timpului de activare a lor.
Marele avantaj al acestor sisteme optice de detectie este flexibilitatea lor, deoarece
trecerea de la controlul unei piese la alta piesa se face prin simpla actionare a unui buton
(forma pieselor fiind stocata in memoria siatemului).

In Fig.10.6 b sunt piese de dimensiuni mici cu trasaturi fine de ordinul zecimilor de


milimetru care nu pot fi detectate prin mijloace mecanice.

Fig.10.6 Piese ce pot fi detectate optic: a) usor de recunoscut; b) dificil de recunoscut.

10.4 Analiza caracteristicilor piesei


Pentru a face posibila analiza digitala a imaginii piesei inclusiv la viteze de deplasare mari
ale pieselor, sunt necesare calculatoare echipate cu procesoare de semnale digitale. In Fig.10.7
sunt aratate caracteristici tipice ale pieselor ce pot fi analizate digital si cum pot fi masurate
inaltimea si lungimea unei piese.
Linia senzorului masoara distanta prin contorizarea numarului de pixeli. Valorile H si L
se utilizeaza la determinarea ariei si a raportului H/L. Continutul precis al unei imagini poate fi
determinat prin simpla numarare a pixelilor. Conturul imaginii poate fi folosit sa se determine
circumferinta, suprafata si conturul centrului de greutate. Distantele S si R pot fi folosite pentru
scopuri de detectie, ca distante polare care rezulta cand cercurile sunt trasate pe baza centrului de
greutate si la intersectia cu linia de contur.

Fig.10.7 Trasaturi specifice pentru cercetarea digitala a conturului imaginii piesei. a) dimensiuni obtinute prin
numararea pixelilor din suprafata; b) suprafata X/2; c) suprafata Y/2; d) suprafata centrului de greutate S; e) raza
maxima cercului inscris (R1) si minima a cercului circumscris (R2); f) fereastra de analiza; g) cercetare pe banda
verticala; h) cercetare a unei zone de margine; 1 imaginea conturului; 2 fereastra; 3 banda; 4 contur exterior
superior.

Este de asemenea posibil sa se determine momentele de inertie al suprafetei in jurul axei


x-x si y-y, si folosirea acestora la determinarea orientarii suprafetei. La unele piese este suficient
sa se analizeze numai o fereastra selectata (o zona de contur sau o imagine digitala de banda), care
poate fi o parte a unui fillet, a unui canal sau a unei degajari.
Daca se doreste numai detectarea orientarii piesei, masurarile relative sunt suficiente, cele
absolute nefiind cerute. In cazul cand se cere si masurarea absoluta (aflarea dimensiunilor piesei)
se compara imaginea piesei cu o imagine de referinta absoluta (sablon) a dimensiunilor aflata in
memoria calculatorului.
Aceasta metoda de detectare a orientarii pieselor are si anumite limite de utilizare dintre
care se pot aminti:

Piese cu trasaturi ce raman invizibile in imaginea conturului exterior ca: contururi


interioare, piese simetrice executate din mai multe materiale, piese simetrice cu
variatia suprafetelor si culorilor;

Piese ce nu pot fi separate corespunzator ca: piese ce se lipesc sau care se blocheaza
unele pe altele.

Piese care sunt mai mari decat fereastra de evaluare sau acele piese care nu sunt
stabile pe banda transportoare, ce se rotesc inainte si inapoi in timpul scanarii.

Piese care sunt murdare, au bavuri, si care pot fi rejectate desi la procesul urmator
de debavurare ar deveni bune.

Piese foarte plate. Aceste piese pot fi detectate prin utilizarea unor benzi
transportoare transparente (Fig.10.8). De asemenea un pot fi detectate trasaturi care
sunt foarte fine (mici) in raport cu dimensiuneile totale ale piesei.

Aria de detectie

Fig.10.8 Detectarea siluetei piesei cu sistem optic. 1 buncar de alimentare; 2 senzor de viteza; 3 banda
transportoare transparenta; 4 - camera de inregistrare; 5 sistem multiplu de prindere; 6 oglinda; 7 sursa de lumina.

10.5 Programarea detectarii optice, a dispozitivelor de orientare si sortare


Metoda utilizata este aceea de memorare a formei piesei, prin trecerea prin dispozitiv a
unui numar de piese etalon corect orientate. Se inregistreaza astfel o harta a conturului piesei.
Este de asemenea necesar ca sistemul sa incorporeze in memorie si un numar de pozitii
incorecte ale piesei ce pot apare (Fig.10.9). Toate piesele orientate diferit de cele memorate vor fi
eliminate inapoi in buncar.

Fig.10.9 Diferite pozitii posibile ale piesei. 1 suprafata suport; 2 banda transportoare;
3 directia de vizionare; 4 piesa; 5 directia de transport. F piese incorect orientate; S orientare dorita.

In Fig.10.10 este prezentata diagrama de secvente de generare a semnalelor de comutare


catre actuatori.
Algoritm pentru detectarea conturului

Piesa

Imagine
digitala in
nuante de gri

Miscare a piesei,

Imagine
digitala de
contur

Valoare limita pentru digitalizare

Timp de exponere,

Caracteristi
cile piesei

Decizie, actualizare,
numarare, clasificare

Semnal catre conrolul


fluxului de piese

Convertor analog/digital

Deflector, ejector;
duza; alti actuatori.

Fig. 10.10 Diagrama de secvente pentru generarea semnalelor de comutare catre actuatori.

10

Piesa etalon trebuie sa posede toate trasaturile necesare pentru o piesa buna. De asemenea
piesa model trebuie sa posede si variatiile de forma si dimensini pe care le pot avea piesele datorita
tolerantelor, valori ce vor fi inregistate ca date de referinta si reprezentate intr-o diagrama de
distributie. Cu cat sunt mai mari abaterile pieselor model, cu atat va fi mai mare numarul pieselor ce
vor fi declarate bune la evaluare.
Imaginile digitale formeaza baza pentru toate operatiile necesare. Imaginea capturata de
camera in 256 nuante de gri este analizata in valori de alb si negru folosind o valoare limita (nivel
binar). Functia acestei valori limita este aratata in Fig.10.11. O schimbare rezulta la diferite
rapoarte relative a pixelilor in reprezentare cu alb si negru.

Daca se ridica nivelul (pragul) binar,

numarul de pixeli detectati ca negru se mareste.


Stabilirea nivelului binar va depinde de proprietatile optice ale materialului scanat si de
lumina de fond.

Fig.10.11 Digitalizarea semnalului analog. a) nivel binar; b) numarul de pixeli; 1 semnal analog; 2 nivel binar; s
negru; w alb.

Avantajul digitalizarii este viteza inalta de procesare a semnalelor datorita volumului de


date redus in comparatie cu imaginea cu tonalitati de gri, cenusie. In exemplele urmatoare se
poate vedea imaginea piesei de controlat si imaginea care apare la camera optica.
In cazuri rare, poate aparea o ejectare gresita a pieselor datorita bavurilor de pe suprafata lor.
La viteze mari de deplasare a pieselor aceste erori sunt detectate prin montarea unor camere video.
Orice sortare incorecta duce la incetinirea fluxului de asamblare sau la oprirea lui.

11

In Fig.10.12 se arata piesele de controlat si imaginea optica ce apare in camera instalata in


linia de fabricatie.
Piesa de controlat

Imaginea optica

- placa izolatoare

arc de supapa

fiola de sticla

bara de incalzire

inele O

valva

Fig.10.12 Exemple de piese controlate optic.

10.6 Orientarea si sortarea pieselor amestecate

12

Fiecare operatie de asamblare implica alimentarea cu mai multe tipuri piese, ce necesita
un numar de dispozitive de alimentare. Pentru a economisi spatiu in statiile de asamblare, se
utilizeaza alimentatoare vibratoare de tip turn. Acestea au mai multe buncare vibratoare, fiecare
potrivita la un tip de piesa si asezate in etaje pe un singur sistem vibrator central. Un alimentator
de tip turn poate fi folosit numai pentru un anumit tip de piese utilizate in operatia de asamblare
(Fig.10.13a).

Fig.10.13 Alimentator de tip turn: a) piese stocate separat in buncar; b) piese diferite amestecate in
alimentatorul vibrator. 1 vibrator turn; 2 alimentator vibrator; 3 iesire; 4 banda transportoare; 5 dispozitiv de
control si sortare optic; 6 duza ejectoare; 7 magazine de piese sortate. A-D tipuri de piese.

Alimentatoarele moderne permit stocarea pieselor nesortate, a caror orientare si sortare sa


se faca in timpul procesului de alimentare (Fig.10.13b). Alimentatorul vibrator poate fi utilizat
pentru orice tip de piese, deoarece camera fotografica din componenta sistemului de sortare va
efectua sortarea pieselor si gruparea lor pe tipuri, ceea ce conduce la cresterea flexibilitatii
operatiei de sortare si la economie de spatiu mai ales in asamblarea pieselor mici.
Un alt exemplu de sortare a pieselor amestecate este aratat in Fig.10.14.
Piese de diferite forme sunt alimentate de vibrator spiral si ajung pe banda transportoare
intr-o ordine haotica. Fiecare piesa este inregistrata de camera fotografica.
Daca orientarea piesei este corecta, va trece de duza de ejectare 3 si va continua miscarea
catre deflectorul 9 ce va dirija piesele pe canale corespunzatoare spre punctul de preluare.

13

Piesele incorect orientate vor fi returnate in buncar de duza ejectoare 3. Pentru buna
functionare a sistemului trebuie ca piesele sa fie alimentate cate una separat si nu in flux continuu.

Fig.10.14 Alimentator vibrator pentru sortarea pieselor amestecate.


1 camera fotografica; 2 banda transportoare; 3 duza de returnare a pieselor incorect orientate; 4 - jgheab de
evacuare; 5 antrenarea benzii transportoare; 6 alimentator vibrator cu buncar; 7 selector pneumatic pentru 3 pozitii;
8 - antrenarea benzii transportoare pentru piesele selectate; 9 deflector; canalul magazinului de piese; 10 canal de
transport; 11 - motor pentru reglarea latimii canalului; 12 - ghidaj lateral.

In Fig.10.15 este prezentat un sistem de sortare a produselor naturale ca de exemplu


alunele. Piesele sunt de acelasi tip, dar difera in marime si detalii. Alunele sunt scanate in cadere
libera din 2 unghiuri de scanare la 900 si volumul lor este calculat dupa valorile masurate.
Imaginile din cele doua directii de vizionare sunt trimise prin intermediul unei oglinzi si a unei
prisme catre camera fotografica 5. Este o sarcina dificila deoarece alunele se rotesc in timpul
caderii libere resultand o miscare haotica. Dupa operatia de masurare, duzele de aer comprimat din
inelul 2 sunt activate si sufla asupra pieselor pe masura ce cad dirijandu-le in canalele de sortare
portivite K1, K2, sau K3.

14

Fig.10.15 Sortarea alunelor in cadere libera: a) sistemul de cadere; b) traseul fascicolului de lumina; c) unghiuri
de vizionare a pieselor. 1 canal de alimentare; 2 inel cu duze; 3 aer comprimat in impulsuri; 4 canal de sortare; 5
camera fotografica; sistem de lumini; 7- oglinzi; 8 piese pentru sortare; 9 unghiuri de scanare.

10.7 Sistemul Compact Vision SBOC-Q


Unul din sistemele optice utilizate in automatizarea proceselor aste Intelligent Compact
Vision System SBOC-Q produs de firma Festo. Acest sistem are o rezolutie de captare de
640x480 pixeli, un timp de expunere de 0,027-1,000 ms, poate inregistra un numar de 150 de
cadre pe secunda (fps frame per second) si o unitate de memorare de pana la 256 de tipuri de
piese. Sistemul poate fi folosit si la viteze mari de deplasare a pieselor sau cand piesele vibreaza.

15

Fig.10.16 Sistem compact optic SBOC-Q si SBOI-Q.

Cateva date tehnice ale acestor sisteme optic sunt redate in Tabelul 1.
Tab.1 Caracteristici tehnice ale sistemelor optice SBOC-Q si SBOI-Q.
Tip
Rezolutia senzorului [pixeli]
Timp de expunere [ms]
Cadre pe secunda [fps]
Distanta de lucru [mm]
Camp de viziune [mm]
Nr. max. de programe
Nr. Max. De orientari detectate

SBOC-Q
640x480
0,0391,000
150
221,000
14x10520x390
256
8

SBOI-Q
752x480
0,018200
60
20550
7,9x5,5195x125
256
8

In Fig.10.17 se arata modul de montare a sistemului compact optic SBOC-Q si SBOI-Q.

16

Fig.10.17 Montarea sistemuli compact optic SBOC-Q si SBOI-Q: 1, 2 camere optice; 3,4 cabluri de conectare; placa
de prindere; 6 bride de fixare; 7 bloc de fixare.

Acest sistem optic poate fi utilizat in aplicatii ca;


-

detectarea pozitiei si orientarea rotirii pieselor;

pozitionarea precisa pe axe;

controlul calitatii in 2 D;

identificarea tipului de piesa;

sortarea pieselor;

recunoasterea caracterelor, codului de bare, etc.

Software-ul acestui sistem optic poate efectua urmatoarele functii:


-

configurarea retelei de sisteme optice si punerea in legatura si cu alte sisteme din procesul

tehnologic ;

17

realizarea inregistrarilor simultane a mai multor camere optice din retea pentru a memora o

imagine din mai multe unghiuri;


-

reglarea parametrilor optici (timpul de expunere, cadenta imaginilor pe secunda, timpul de

inregistrare, calitatea imaginii);


-

posibilitatea reglarii timpului dintre semnalul declansarii inregistrarii si sfarsitul ei ;

comanda inregistrarii imaginilor care pot fi stocate direct in interiorul camerei sau trimise

la un calculator din retea;


Utilizatorul creeaza imagini de referinta ale pieselor prezentand diferite mostre de piese si
apoi definind criteriile de inspectie dorite. Acestea includ: luminozitatea, distanta, unghiul si
circularitatea.
Piesele model definesc domeniul de toleranta al dimensiunilor in care piesa poate fi
considerata buna pentru fiecare caracteristica controlata. Se pot memora pana la 256 de
caracteristici intr-un singur program si pana la 256 de programe de control.
Sistemul poate fi utilizat sa realizeze functii de sortare pentru ca este capabil sa distinga
pana la 16 tipuri diferite de piese intr-un program de control. Parametrii controlati de acest sistem
optic nu depind de pozitia sau unghiul de rotire al piesei inspectate.
Exista doua tipuri de software: Checkon si CheckOpti. La primul tip de software toate
procesele din camera optica - de la captarea imaginii la parametrii de intrare si iesire pot fi
afisate inregistrate sau modificate. Aceste procese includ:
- selectarea modului de evaluare;
- afisarea si editarea parametrilor sistemului;
- afisarea analizei cele mai recente piese inspectate;
- incarcarea noilor programe de inspectie/control.
Software-ul CheckOpti este utilizat sa configureze programe de control. Urmand
prezentarea pieselor model, utilizatorul defineste caracteristicile piesei ce trebuie controlate cu
ajutorul sofware-lui. Acestea sunt efectuate prin selectarea caracteristicilor dintr-o lista si apoi
lansarea lor pe domeniul piesei model ce trebuie inspectate. Pot fi definite si optimizate pana la
256 de caracteristici ale piesei intr-un program de control. Programul de control poate fi incarcat
in unul din cele 256 de locatii de memorie.
Exemple de caracteristici controlate:
-

masurarea pe vericala a piesei;

18

masurarea pe orizontala a piesei;

masurarea unghiurilor;

contorizarea evenimentelor;

masurarea conturului piesei;

definirea suprafetei;

In Fig.10.18 se prezinta doua aplicatii de automatizare unde se utilizeaza acest sistem optic.

Fig.10.18 Exemplu de aplicare a sistemelor optice SBOC-Q si SBOI-Q.

In Fig.10.19 se arata un exemplu de montare a camerei optice pe o linie de alimentare cu


piese de tip surub si cu imaginea optica asa cum apare in sistemul optic.
Caracteristicile piesei ce se verifica sunt:
-

centrul de greutate in coordonate X, Y;

tonalitatea medie de culoare gri;

unghiul canalului de insurubare;

19

b)

a)
Fig.10.19 Verificarea optica a unei instalatii de alimentare cu suruburi.

In Fig.10.20 se prezinta modul de verificare a unei piulite speciale cu ajutorul unei camere optice.

20

Fig.10.20 Controlul calitatii unei piulite speciale cu mijloace optice.

In Fig.10.20 se arata modul de control al unei piulite speciale cu echipament optic


Compact Vision Systems SBOC-Q. Sunt controlate urmatoarele caracteristici:
-

lungimea piulitei;

lungimea filetata;

diametrul;

unghiul spirei;

circumferinta filetului;

suprafata filetului;

21

10.8 Camera optica Checkbox CHB-C, Compact


Camera optica Checkbox CHB C, Compact este formata dintr-o carcasa unde sunt
integrate toate elementele necesare executarii controlului pieselor pe liniile de productie sau
montare (lentile, lumini, echipament optic). In Fig.10.21 se prezinta acest echipament optic, care
este capabil sa controleze piese automat fara ajutorul unor programe complicate. Software-ul
utilizate este CheckOpti care executa inregistrarea si monitorizarea celor mai mic abateri de la
conturul piesei etalon.
Utilizatorul foloseste piesa etalon si definiste caracteristicile piesei ce trebuie verificate care
pot include: lungime, inaltime, suprafata, centru de greutate sau unghiuri. Acest echipament poate fi
integrat in sistemele existente deoarece ocupa un spatiu limitat.
Cu ajutorul acestui echipament optic se poate controla intregul process de alimentare cu
piese utilizand de asemenea un automat programabil PLC si un traductor.
Diametrul pieselor ce se pot controla variaza intre 0,5 si 25 mm, lungimea intre 1 si
1000 mm. Latimea canalului optic de trecere a pieselor este de 60 mm iar inaltimea lui de 40 mm.
Timpul de expunere este de 128-1024 s, avand 12 partitii de memorie. Poate memora pana la 8
pozitii diferite de orientare a unei piese si poate contoriza pana la un numar de 2 milioane piese.

a)

b)

22

Fig.10.21 Camera optica Checkbox CHB C, Compact: a) cu canal optic; 1 canal optic; 2 elemente de montaj; 3
conectori electrici; 4 interfata pentru utilizari; b) camera liniara C-mount cu tub optic: 1 obiectiv in tub de protectie;
2 element de fixare; 3 conexiuni electrice (sursa de alimentare, traductoare,interfata de diagnostic, legatura la
elemente de executie); 4 interfata pentru utilizator (butoane, lumini)..

In Fig.10.22 se prezinta modul de conectare a camerei optice in zona de lucru.

Fig.10.22 Conectarea camerei optice: 1 cablu electric; 2 stut; 3 cablu de programe; 4 racord; 5 adaptor.

Piesele de verificat sunt scanate pe masura ce trec prin canalul optic al camerei (Fig.10.23
a). Echipamentul este capabil sa controleze piese cu lungimi de pana la 1000 mm, cu conditia ca
viteza lor de deplasare sa fie constanta si pozitia lor stabila. Daca viteza de deplasare a pieselor
nu poate fi mentinuta constanta atunci se utilizeaza pentru compensare un traductor.
Pozitia verticala a camerei optice permite controlul pieselor plate ca: roti dintate, tole de
electromagnet, inele de cauciuc, care pot fi de exemplu in contact cu o banda transportoare
transparenta (Fig.10.23b).

23

b)

a)

Fig.10.23 Scanarea pieselor ce trec prin canalul optic al camerei optice: a) piese de tip surub; b) inele de cauciuc.

In Fig.10.24 se prezinta un exemplu de utilizare a camerei optice pentru detectarea pozitiei


contactelor electrice destinate industriei de automobile. Camera optica este integrata direct in
buncarul vibrator

de alimentare si poate controla 3 tipuri de piese de pe o singara banda

transportoare.

b)

a)

Fig.10.24 a) Detectarea pozitiei contactelor electrice destinate industriei de automobile; b) detaliu.

24

In Fig.10.25 se prezinta aplicarea controlului cu camera optica pentru detectarea orientarii


pieselor de tip bareta de insertie destinata industriei electrotehnice, avand posibilitatea sa controleze
pana la 20 piese/s.

Fig.10.25 Detectarea pozitiei pieselor de tip bareta de insertie din industria electrotehnica.

In Fig.10.26 se arata utilizarea


camerei optice pentru controlul orientarii
pieselor de tip surub, unde camera optica
este montata pe conveior.

Fig.10.26 Controlul cu camera optica a pieselor de tip surub.

25

In Fig.10.27 se prezinta aplicarea utilizarii camerei optice pentru controlul orientarii si al


calitatii pieselor din componenta bobinelor, unde este montat pe buncarul vibrator de alimentare
imediat dupa operatia de strunjire, iar piesele defecte sunt rejectate inapoi in buncar.
Se controleaza diametrul piesei, orientarea si lungimea ei.

Fig.10.27 Utilizarea camerei optice la controlul pieselor din componenta bobinelor.

In Fig.10.28 se prezinta o aplicare a camerei optice la controlul calitatii pieselor din fibra
optica. Se controleaza orientarea piesei, forma ei si diametrul, rejectand printr-o duza pneumatica
piesele defecte.

26

Fig.10.28 Utilizarea camerei optice la controlul pieselor din fibra optica.

In Fig.10.29 este prezentata o aplicatie a utilizarii echipamentului optic de control pentru


alimentarea cu bucsi a unei masini unelte si in acelasi timp controlul diametrului piesei. Bucsile
sunt inspectate in doua statii. In prima se controleaza grosimea peretelui bucsei iar in a doua
diametrul bucsei.
Camera multifunctionala Checkbox Compact este in prima statie si controleaza fluxul de
alimentare cu piese si in acelasi timp grosimea peretelui pe masura ce trec prin canalul optic. Dupa
realizarea verificarii fiecarei piese prin compararea cu modelul din memorie, trimite un semnal catre
un ejector cu aer comprimat ca elimina piesele rebut.
Daca piesele sunt bune se trimite un semnal la camera urmatoare SBOI-Q, care controleaza
dianetrul, trimitand mai departe numai piesele bune in procesul de productie. Interactiunea dintre
cele doua statii asigura un control de 100 % al calitatii pieselor.

27

a)

b)
Fig.10.29 Controlul pieselor tip bucsa cu echipament optic: a) piesa de controlat; b) buncarul de alimentare si camera
optica.

10.9 Camera optica Checkbox CHB


Camera optica Checkbox CHB este un echipament optic care are posibilitatea sa sorteze
piesele de pe banda transportoare din liniile de fabricatie dupa ce executa recunoasterea orientarii
lor si a corectitudinii executiei (Fig.10.31).
Sunt construite modular ceea ce le confera o mare flexibilitate.
Memorarea caracteristicilor pieselor se face instantaneu si poate salva in memoria proprie
pana la 48 de tipuri diferite de piese. Datorita vitezei mari a benzii transportoare (pana la 300
mm/s) are o mare productivitate.

28

Fig.10.31 Camera optica Checkbox CHB

Acest sistem optic este folosit pentru detectarea optica a orientarii si controlul calitatii
pieselor mici. Este format dintr-o unitate cu camera optica integrata si o unitate de comanda.
Piesele ce trebuie controlate trec sub camera optica pe banda transportoare (Fig.10.32).
Unitatea de comanda analizeaza conturul piesei si face distinctia intre piesele bune si cele care
sunt incorect orientate, defecte sau straine. Acest echipament optic are posibilitatea sa invete
despre diferite piese automat fara ajutorul unui program numai apasand un buton, cand se trece
de la un tip de piese la altul.
Sistemul se foloseste unde este nevoie sa alimentam cu piese mici o unitate de asamblare
sau de prelucrare. In acest mod se arata avantajul fata de sistemele mecanice de sortare care au o
flexibilitate redusa.

29

Buncar de alimentare vibrator

Piese bune

Piese incorrect orientate

Piese defecte sau straine

Fig.10.32 Sistem optic de control Checkbox CHB integrat in liniile de productie.

In Fig.10.33 se prezinta tipuri de unitati de comanda utilizate. Unitatea Identbox CHB IB


se utilizeaza ca unitate de baza pentru a separa piesele bune, incorect orientate sau defecte.
Unitatea Countbox CHB-CB combina caracteristicile celei anterioare cu functii de
numarare a pieselor bune cu preselectarea cantitatii dorite de piese.
Unitatea Sortbox CHB-SB uneste caracteristicile celeor doua unitati de mai sus intr-o singara
ntate, dar de asemenea transmite, sorteaza si proceseaza diferite tipuri de piese.

a)

b)

c)

Fig.10.33 Tipuri de unitati de comanda: a) Identbox CHB-IB; b) Countbox CHB-CB; c) Sortbox CHB-SB.

In Fig.10.34 se prezinta modul de actiune al camerei optice asupra pieselor ce trec pe banda
transportoare.

30

Fig.10.34 Modul de actiune al camerei optice aupra pieselor ce trec pe conveior.

In Fig.10.35 se prezinta cateva tipuri de piese controlate si modul de aparitie a formei lor in
imaginea camerei.
Piesa controlata

Imaginea piesei in camera optica

Bucsa de bronz

Stift de conectare

Tija

Placa de legatura
Fig.10.35 Tipuri de piese si imaginea lor in camera optica.

31

In Fig.10.36 se prezinta diferite moduri de combinare a camerelor de comanda in sistemele


de control.

Identbox CHB-IB

Countbox CHB-CB

Sortbox-SB

Cablu de legatura

Conveior tip tunel cu banda fara pozitii de


rejectare a pieselor defecte

Conveior cu banda cu pozitii de


rejectare a pieselor defecte

Fig.10.36 Moduri de combinare a unitatilor de comanda in liniile de productie.

Printre performantele acestui sistem optic de control se pot enumera:


-

posibilitatea de a memora 48 de tipuri diferite de piese;

au trei cai de iesire: pentru piese bune catre statia de asamblare sau prelucrare, pentru
piese incorect orientate inapoi in buncar; si pentru piese defecte catre lada de colectare.

De asemenea poate fi comandata de la distanta avand si functii de numarare de pana la 10 milioane


piese
In Fig.10.37 se prezinta cateva aplicatii ale utilizarii acestui tip de sistem optic de control.

32

Buncar vibratorde alimentare

Buncar centrifugal de alimentare


Conveior liniar

Transferul pieselor la:

- masina unealta

- banda rulanta

- tub de coborare

- tronson triplu de acumulare

Fig.10.37 Aplicatii ale camerei optice Checkbox-CHB.

In Tabelul 2 se arata cateva date tehnice ale camerei optice Checkbox CHB. Datele se
refera la piesele ce pot fi controlate cu acest sistem optic.

33

Tab. 2 Caracteristici tehnice ale camerei optice Checkbox.

Caracteristici

Checkbox - IB

Checkbox CB si SB

Diametrul minim[mm]
Diametrul maxim [mm]
Lungimea minima [mm]
Lungimea maxima [mm]
Tip de piese
Rezolutia camerei optice [mm]
Timp de expunere [s]
Numarul de partitii de memorie
Numarul Maxim de orientari pe piesa

0,5
3
10
80
3
5
Depinde de viteza benzii si rezolutia dorita
Piese de rotatie simetrice si preorientate de orice forma
0,02
0,1
728192
1368192
48
48
8
8

memorata
Viteza benzii transportoare [m/s]
Rata conveiorului pentru piese bune

220 (reglabila :100250)


Depinde de marimea piesei,

300 (reglabila: 100400)


si

numarul de orientar. Ex:


- 4 suruburi (M3x25) pe secunda, in
pozitia corecta de montare;
- 4 axe ( 18x5 mm) pe secunda,
pentru controlul calitatii.

In Fig.10.38 se prezinta o aplicatie a utilizarii acestui sistem optic la controlul orientarii si


calitatii tuburilor din industria farmaceutica. Camera comanda de asemenea pornirea si oprirea
alimentarii cu piese, precum si ejectarea pieselor gresit orientate sau rebut.
Se controleaza urmatoarele caracteristici ale piesei:
-

orientarea ei;

lungimea;

diametrul.

34

Fig.10.38 Utilizarea camerei optice Checkbox la controlul pielor de tip tub.

In Fig.10.39 se prezinta un exemplu de utilizare a camerei optice la controlul arcurilor de


supapa. Se pot distinge pana la 100 de tipuri de arcuri iar conversia de la un tip la altul se face prin
apasarea unui buton.
Se controleaza urmatoarele caracteristici ale piesei:
-

orientarea ;

lungimea;

diametrul;

35

Fig.10.39 Utilizarea camerei optice la controlul arcurilor de supapa.

36