Sunteți pe pagina 1din 150

Proiectarea Sistemelor

Informatice n
Statistica
Curs 1

Proiectarea Sistemelor
Informatice n Statistica - Curs
1
Cuprins

Sistemul informatic definire si componente

Tipologia sistemelor informatice


Ciclul de viata si de dezvoltare a sistemelor informatice
Strategii de informatizare a activitatilor organizatiilor

Conceptul de sistem informatic

Sistemul informatic este folosit pentru


stocarea,
prelucrarea
si
generarea
informatiilor necesare pentru gestiunea
activitatilor si fundamentarea deciziilor.

Folosirea sistemelor informatice aduce


un plus de valoare organizatiilor,
prolifernd
aparitia
de
tehnici
si
tehnologii suport pentru dezvoltarea
sistemelor informatice.

Conceptul de sistem informational

Comunicarea ntre diferite sisteme, subsisteme si n


cadrul acestora se realizeaza prin intermediul
sistemului informational, care se interpune ntre
sistemul condus si sistemul de management.

Sistemul informational poate fi definit ca un


ansamblu tehnico-organizatoric de proceduri de
constatare,
consemnare,
culegere,
verificare,
transmitere, stocare si prelucrare a datelor, n scopul
satisfacerii
cerintelor
informationale
necesare
conducerii n procesul fundamentarii si elaborarii
deciziilor.

Informatii din
afara sistemului

SISTEMUL DE MANAGEMENT

Decizii
Resurse
- materiale
- umane
- energetice

Informatii

SISTEMUL CONDUS

Organizatia economica ca sistem cibernetic

Informatii n
afara sistemului
Sistemul
informational

Produse finite,
Servicii prestate

Sistemul informatic definire si


componente

Atunci cnd activitatile din cadrul sistemului


informational
sunt
realizate
cu
ajutorul
echipamentelor
electronice
de
culegere,
transmitere, stocare si prelucrare automata a
datelor, se spune ca avem de-a face cu
automatizarea sistemului informational, ceea ce
determina
aparitia
conceptului
de
sistem
informatic.

Sistemul informatic reprezinta un ansamblu de


elemente intercorelate functional, n scopul
automatizarii
obtinerii
informatiilor
necesare
conducerii n procesul de fundamentare si elaborare
a deciziilor.

Componentele unui sistem informatic sunt:


hardware-ul,
software-ul,
comunicatiile,
baza
stiintifica si metodologica, baza informationala,
utilizatorii si cadrul organizatoric. Ele se afla n
sistem intercorelate functional.

Sistemul informatic definire si


componente
HARDWARE
SOFTWARE
COMUNICATIILE
SISTEM INFORMATIC

BAZA STIINTIFICA
SI METODOLOGICA
BAZA
INFORMATIONALA
UTILIZATORII

CADRUL
ORGANIZATORIC

Sistemul informatic definire si


componente

HARDWARE-ul sistemului informatic este constituit din totalitatea


mijloacelor tehnice de culegere, transmitere, stocare si prelucrare
automata a datelor.

SOFTWARE-ul sistemului cuprinde totalitatea programelor pentru


functionarea sistemului informatic, n concordanta cu functiunile si
obiectivele ce i-au fost stabilite. Se au n vedere att programele
de baza (SOFTWARE-ul de baza), ct si programele aplicative
(SOFTWARE-ul aplicativ).
COMUNICATIILE se refera la totalitatea echipamentelor
tehnologiilor de comunicatie a datelor ntre sisteme.

si

BAZA STIINTIFICO-METODOLOGICA este constituita din modele


matematice ale proceselor si fenomenelor economice, metodologii,
metode si tehnici de realizare a sistemelor informatice.
BAZA INFORMATIONALA cuprinde datele supuse prelucrarii, fluxurile
informationale, sistemele si nomenclatoarele de coduri.

UTILIZATORII reprezinta personalul de specialitate necesar


functionarii sistemului informatic. Personalul de specialitate
include informaticieni cu studii superioare si pregatire medie,
analisti, programatori, ingineri de sistem, analisti-programatori
ajutori, operatori etc.

CADRUL ORGANIZATORIC este cel specificat n regulamentul de


organizare si

functionare al organizatiei n care functioneaza sistemul informatic.

Locul si rolul sistemului informatic prin


raportare la sistemul informational

SISTEMUL

Sistemul informatic este inclus n cadrul sistemului


informational si are ca obiect de activitate, n general,
procesul de culegere, verificare, transformare, stocare si
prelucrare automata a datelor

Prin implementarea unor modele matematice si a


utilizarii tehnicii de calcul n activitatile enumerate,
sistemul informatic imprima valente sporite sistemului
informational sub aspect calitativ si
cantitativ.
SISTEMUL DE MANAGEMENT
SISTEMUL
INFORMATIC

SISTEMUL CONDUS

INFORMATIONAL

Sistemul informatic tinde spre a egala sfera de


cuprindere a
sistemului informational, nsa acest lucru nu va fi
posibil niciodata
datorita limitelor sistemului informatic. De cele mai
multe ori, n
cadrul sferei sistemului informational vor exista o
serie de activitati
8
ce nu vor putea fi automatizate n proportie de
100%.

Tipologia Sistemelor informatice


A. n functie de domeniul de utilizare:

Sistemele informatice pentru conducerea activitatilor organizatiilor


economico-sociale au datele de intrare, de regula, furnizate prin
documente ntocmite de om, iar datele de iesire sunt furnizate de
catre sistem tot sub forma de documente (liste, rapoarte etc.)
pentru perceperea acestora de catre om.

Sistemele informatice pentru conducerea proceselor tehnologice


se caracterizeaza prin aceea ca datele de intrare sunt asigurate
prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub
forma de semnale (impulsuri electronice) informatii despre
diversi
parametri
ai
procesului
tehnologic
(presiune,
temperatura, umiditate, nivel), iar datele de iesire se transmit,
de asemenea, sub forma de semnale unor organe de executie,
regulatoare, care modifica automat parametrii procesului
tehnologic. Se executa astfel controlul si comanda automata a
procesului tehnologic n locurile n care este periclitata
interventia n mod direct a factorului uman. Exemple: laminarea
otelului, petrochimie, fabricarea cimentului, a hrtiei, centrale
nucleare etc.
Sistemele informatice pentru activitatea de cercetare stiintifica si
proiectare asigura automatizarea calculelor tehnico-ingineresti,
proiectarea asistata de calculator si alte facilitati necesare
specialistilor din domeniile respective.

Sistemele informatice pentru activitati speciale sunt destinate unor


domenii
9
specifice de activitate, ca, de exemplu: informare si
documentare, tehnico-

stiintifica, sisteme informatice geografice (GIS) medicina etc.

Tipologia Sistemelor informatice

B.

10

n functie de aportul acestuia n actul decizional:

Sistemele informatice la nivel operational (Operational Level


System) permit culegerea, stocarea si prelucrarea datelor
referitoare la tranzactiile si procesele economice (aprovizionari
cu materii prime, consumuri de materii prime, produse finite
obtinute, ncasate, plati efectuate catre furnizori);
Sisteme de gestiune a cunoasterii n cadrul organizatiei
(Knowledge Systems) permitnd promovarea noilor tehnologii
si cunostinte n cadrul organizatiei (de exemplu produsele
software destinate proiectarii asistate de calculator CAD)
precum si asigurarea automatizarii si controlului fluxului de
documente ;
Sisteme informatice destinate conducerii curente asigura derularea
activitatilor de control si conducere pe termen scurt;

Sistemele informatice destinate conducerii strategice permit


echipei manageriale la vrf sa realizeze planificarea
activitatii organizatiei pe termen lung n vederea atingerii
obiectivelor strategice preconizate.

Tipologia Sistemelor informatice


C.

n functie de natura prelucrarilor realizate prin intermediul


sistemelor informatice :

Sisteme
pentru
prelucrarea
tranzactiilor
(TPSTransaction Processing System) care sunt specializate n
preluarea, stocarea si prelucrarea datelor privitoare la
tranzactiile zilnice, de rutina. Se caracterizeaza prin gradul
lor mare de repetabilitate si prin volumul mare de date
procesat si servesc nivelul operational.

Sisteme destinate activitatii de birotica (OAS Office


Automation System) destinate n principal personalului
implicat n procesul prelucrarii informatiei. n aceasta
categorie se putem cuprinde: procesoare de texte,
procesoare de tabele, sisteme de posta electronica.

Sisteme informatice destinate cercetarii-dezvoltarii


(KWS- Knowledge Work System) destinate crearii si integrarii
noilor tehnologii. Utilizatorii acestor sisteme sunt inginerii,
proiectantii si ceilalti specialisti angrenati n activitatea de
cercetare-dezvoltare.
11

Tipologia Sistemelor informatice

Sisteme informatice pentru conducerea la nivel tactic


(MIS Management Information System) destinate
asigurarii rapoartelor sintetice de rutina necesare n
procesul fundamentarii deciziilor curente, controlului si
planificarii pe termen scurt. Ele permit si generarea de
rapoarte privind abaterile nregistrate precum consultarea
on-line a informatiilor referitoare la perioade anterioare de
gestiune.

Sisteme suport de decizie (DSS Decision Support


System) ofera managerilor modele complexe si aprofundate
de analiza n vederea fundamentarii deciziilor. Ele valorifica
informatiile interne oferite de TPS si MIS alaturi de
informatii provenite din mediul economic exterior.

Sisteme suport ale executivului (ESS- Executive Support


System) reprezinta sisteme informatice destinate conducerii
strategice si permit luarea unor decizii nestructurate, altele
dect cele de rutina.

12

Tipologia Sistemelor informatice


Taxonomia sistemelor informatice dupa domeniul de
utilizare
Tipuri de SI
TPS

OAS

KWS

Date de intrare
Prelucrari
Date primare
privind
Actualizari, sortari,
generari de
tranzactiile
rapoarte
Date primare,
Procesarea
documente,
secvente
documentelor,
video si audio
comunicatii,
(Personal
Information
Management)
Specificatii de
proiectare, baze
de
cunostinte
tehnicostiintifice
Volum mare de
date

Iesiri
Situatii sintetice
si
analitice
Documente,
corespondenta,
mesaje

Modele,
Modelari, simulari proiecte,
schite

Situatii
Prelucrari pe baza sintetice,

MIS

DSS

13

ESS

(provenit de la
TPS,
KWS)
Volum unic de
date
(provenit de la
TPS,
MIS, KWS)

unor modele
simple,
analizate

rapoarte

Situatii si
Prelucrari pe baza analize
unor modele
analitice
decizionale
de analiza
Analize si
Date (interne si
Grafice, simulari, prognoze
prelucrari
externe) agregate interactive

Ciclul de viata si de dezvoltare a sistemelor


informatice

Ciclul de viata al unui sistem informatic este un sablon pentru


ordonarea activitatilor de realizare a sistemului informatic,
cuprinznd intervalul de timp care ncepe cu decizia de
elaborare a unui sistem informatic si se ncheie cu decizia de
abandonare a acestuia si nlocuirea lui cu un nou sistem
informatic.
Ciclul de dezvoltare al sistemului informatic este cuprins n
ciclul de viata al sistemului informatic. El include intervalul de
timp de la luarea deciziei de realizare a unui sistem informatic
pna n momentul intrarii sistemului n exploatare.
Ciclul de viata

Ciclul de dezvoltare

Decizia de a dezvolta
un
sistem informatic

Utilizat de catre
beneficiar

Abandonarea sau
nlocuirea
sistemului informatic

14

Ciclul de viata si de dezvoltare a sistemelor


informatice
Activitatile componente ale ciclul de viata al produselor software
sunt grupate n mai multe moduri, n etape sau faze. O astfel de
grupare a activitatilor componente ale ciclului de viata este
urmatoarea:

Identificarea cerintelor utilizatorilor presupune identificarea si


formularea cerintelor globale privind realizarea sistemului
informatic, ct si justificarea necesitatii si oportunitatii acestuia.
Analiza este etapa n care se analizeaza cerintele functionale si
de calitate ale sistemului, identificndu-se, printre altele: ce
functii trebuie sa ndeplineasca sistemul, ce date trebuie
prelucrate, ce rezultate trebuie sa se obtina, ce tip de interfata
va fi utilizata. Deci, n esenta, etapa de analiza raspunde la
ntrebarea Ce trebuie sa faca sistemul? si nu trebuie sa tina
cont de tehnologia care va fi aleasa pentru implementare.
Calitatea rezultatelor acestei etape este deosebit de importanta,
deoarece acestea reprezinta o punte de legatura ntre cerintele
clientilor si modelele arhitecturale si de implementare care se
vor realiza n etapele ulterioare.
Proiectarea raspunde, n esenta, la ntrebarea, cum vor fi
realizate cerintele identificate n analiza, lund n considerare
particularitatile tehnologiei aleasa pentru implementare.
Proiectarea are n vedere: modularizarea si stabilirea
arhitectur sistemul
de organizare si structurare a
ii
ui,
modul
datelor,

15

proiectar algoritmil necesa


ea
or
ri
interfetei cu utilizatorul etc.

pentru prelucrari, proiectarea n


detaliu a

Ciclul de viata si de dezvoltare a sistemelor


informatice

Implementarea sistemului

Scrierea programelor presupune scrierea efectiva a aplicatiei


conform specificatiilor din etapa de proiectare. Se va
implementa si se va testa separat fiecare modul al aplicatiei.
La acest nivel, integrarea si testarea de ansamblu presupune
ca modulele implementate si testate n etapa anterioara sa
se integreze, urmnd apoi sa se testeze sistemul n
ansamblu pentru a verifica corectitudinea implementarii
relatiilor dintre module si functionalitatea sistemului n
ansamblu.

Punerea n functine a sistemului presupune Instalarea


sistemului si instruirea utilizatorilor. Experimentarea n
conditii reale este deosebit de importanta deoarece sistemul
este validat folosind seturi de date reale si n conditii reale
de functionare.

Exploatarea si mentenanta sistemului

n cadrul modelelor ciclului de viata sunt utilizate total sau partial


etapele prezentate mai sus, combinate n diferite moduri.
Exista o mare varietate de astfel de modele.

16

Strategii de informatizare a activitatilor


organizatiilor

Strategiile, abordarile si tehnicile de dezvoltare a


sistemelor informatice s-au rennoit si perfectionat n
mod continuu.

La nceput, dezvoltarea sistemelor informatice se


concentra doar pe utilizarea bazelor de date si a
limbajelor de programare.

Treptat, componentele si pachetele software


comercializate, precum si sistemele integrate de tip
ERP realizate de producatorii de software si-au facut
simtita prezenta din ce n ce mai mult pe piata,
oferind organizatiilor o alternativa la dezvoltarea
integrala, de la zero, a sistemelor informatice.

Recent, prin oferirea de software sub forma de


servicii prin intermediul Internet-ului (SaaS
Software as a Service), organizatiile pot folosi
software fara a avea instalate propriile aplicatii.
17

Strategii de informatizare a activitatilor


organizatiilor

Exista doua strategii principale n informatizarea


activitatilor organizatiilor
1.Achizitia sistemului
2.Constructia sistemului

1.

n interiorul organizatiei
externalizarea de catre un furnizor extern de servicii software

Achizitia Sistemului
Este prima strategie ce trebuie luata n calcul.

Presupune utilizarea de catre organizatie a unor


produse existente, cu posibilitatea configurarii si
personalizarii .

Categorii de produse existente: pachete software


comerciale, sisteme integrate de tip ERP, SaaS.

18

Strategii de informatizare a activitatilor


organizatiilor
Pachete software comerciale

Sunt disponibile pentru vnzare sau nchiriere catre


publicul general

Se adreseaza, n general, organizatiilor mici si


mijlocii

Deseori, au o capacitate limitata de personalizare


pentru nevoi speciale

Sisteme integrate de tip ERP

Faciliteaza integrarea tuturor proceselor de afaceri din


unitatile departamentale ale organizatiei si gestioneaza
conexiunile cu organizatiile externe

Opereaza n timp real

Au o baza de date comuna pentru toate aplicatiile

Sunt formate dintr-un set de module care pot functiona

si independent

Implica un efort semnificativ


personalizare a solutiei

19

de

configurare

Se adreseaza tuturor tipurilor de organizatii

si

Strategii de informatizare a activitatilor


organizatiilor
Software as a Service (SaaS)

Constituie o modalitate de a oferi software n


care aplicatiile si datele asociate lor sunt
stocate centralizat de catre furnizorul de
servicii si sunt, tipic, accesate de catre clienti
prin intermediul Internet-ului, folosind un
browser Web

Pot
suporta
configurare,
mai
putin
personalizare

Pot fi rapid actualizate

Multe aplicatii ofera utilizatorilor functii de


colaborare si partajare de informatii

Sunt gazduite n cloud, de aceea, timpul de


raspuns si problemele de securitate constituie
factori critici

20

Strategii de informatizare a activitatilor


organizatiilor

Dezvoltarea sistemului prin achizitia de software

21

Strategii de informatizare a activitatilor


organizatiilor
2.

Constructia Sistemului

Poate fi realizata
externalizata

interiorul

organizatiei

sau

Se foloseste, spre exemplu, pentru cerinte specifice unice ale


organizatiei
Este metoda adoptata de catre dezvoltatorii de software si de
tehnologii informatice

Este o solutie consumatoare de timp si resurse

Implica parcurgerea tuturor pasilor


dezvoltare a unui sistem informatic

specifici

ciclului

de

22

software

Dezvoltarea sistemului prin realizarea de

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Cur s 2 - Metodologii de realizare a sisteme

Cuprins
Concepte utilizate n realizarea sistemelor informatice Definirea si
continutul metodologiilor
Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor inform Etapele de
realizare a sistemelor informatice conform meto Etapele de realizare a
sistemelor informatice conform meto Etapele de realizare a sistemelor
informatice conform OMT Proces iterativ de dezvoltare a sistemelor
informatice utiliz Metodologia unificata de realizare a sistemelor

informatice Metodologii bazate pe dezvoltarea rapida

Metodologii bazate pe dezvoltarea agila

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Concepte utilizate n realizarea sistemel


Concept
Proces/etapa

Activitate

Definire
Este un ansamblu de activitati
intercorelate,
vederea atingerii unei functii obiectiv,
bine
primare, suport si organizatorice. n
anumit
sub denumirea de cale sau flux de
lucru.
Cuprinde tipurile de actiuni ntreprinse
pen
resurselor. Este o parte a unui proces.
n u

conceptul de actiune se foloseste


conceptul de
FazA

Pasi

Reprezinta intervalul de timp cuprins


ntre d
proces, pe durata caruia este atins un
set bin
Rational Unified Process ).
Reprezinta o succesiune de activitati
desfas
lucru (n metodologia SSADM).

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Concepte utilizate n realizarea sistemel


Concept
Sarcinile

Definire
Sunt componente ale activitatilor si
constitui
de realizarea carora sunt responsabile
persoan
O sarcina este caracterizata de
precondit
postconditii. Modul de ordonare n
timp
etapelor sau proceselor formeaza

Ciclul de viata Este definit prin de modul de ordonare


al
n tim
etapelor sau proceselor. este un sablon
sistemului

informatic

Ciclul de
dezvoltare al
sistemului
informatic

pentru
realizare a sistemului informatic,
cuprinzn
ncepe cu decizia de elaborarea a unui
sistem i
decizia de abandonare a acestuia si
nlocuir
informatic.
este cuprins n ciclul de viata al
sistemului
intervalul de timp de la luarea deciziei
de
informatic pna n momentul intrarii
sistemul

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Definirea i coninutul metodologiilor


O metodologie de realizare a unui sistem informatic t
etapele/procesele de realizare a unui sistem info n
subetape, activitati, sarcini si continutul lor;
fluxul realizarii acestor etape/procese, subetape
modalitatea de derulare a ciclului de viata a siste

modul de abordare al sistemelor;


strategiile de lucru/metodele de realizare;
regulile de formalizare a componentelor sistemu
tehnicile, procedurile, instrumentele, normele s utilizate;
modalitatile de conducere a proiectului (planific urmarire)
si modul de utilizare a resurselor fina materiale etc.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Clasificarea metodologiilor de realizare informatice


A. Clasificare dupa gradul de generalitate:
Metodologiile generale au un grad nalt de gener pentru
realizarea sistemelor informatice din dome SSADM (Structured
System Analysis and Design M
(Mthode dEtude et de Realization, Informatiqu

dEntreprise), OMT (Object Modeling Technique), R Process).


Metodologiile cadru cuprind elemente aplicabile produse
software. Exemple de metodologii: Selection a Integrated Packaged
Software (SIIPS) elaborata de KPM de implementare pentru ORACLE
si SAP.
Metodologii specializate sunt cele dezvoltate implementare a
unui singur produs software. Exemple: Business Suite), POIS
(pentru Sun Systems), Extr Signature (pentru Scala), ASAP (pentru
SAP).

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Clasificarea metodologiilor de realizare informatice


B. Clasificare din punct de vedere al modul sistemelor:
Metodologiile cu abordare structurata au ca princip sistemului
n subsisteme pe baza functiilor sistemului ( sau n functie de date
(abordarea bazata pe date). Pro separat de modelarea procedurilor.
Modelarea procedur la ideea ca functiile sunt active, avnd un
comporta afectate de aceste functii.
Metodologiile cu abordare orientata obiect permit informatice
folosind conceptele tehnologiei orientat orientata obiect a aparut
odata cu aparitia limbajelor de obiect. Primele limbaje orientate
obiect au fost SIMUL (1970), CLOS, EIFFEL, ACTOR, C++, Object
Pascal (1980

Metodologiile cu abordare structurata


Avantajele utilizarii metodologiilor structurate:
Utilizarea reprezentarii grafice, la ndemna a ct si a
beneficiarilor;
Planificarea eficace a proiectului prin divizarea
Un mediu bine structurat este flexibil
comportamentului;
Are obiective clare, o arie de cuprindere cunoscu

din

pu

Posibilitatea reducerii timpului si a costului sistemului prin


luarea n considerare de la nce prin interactiunea
continua cu beneficiarul;
Modificarea unei anumite activitati a sistemulu reluarea
integrala a studiului.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologiile cu abordare structurata


Exemple de metodologii cu abordare structurata:
Structured Analysis and Design Information Sys
(STRADIS). Este prima metodologie descrisa, pr Gane si
Trish Sarson.
Yourdon Systems Method (YSM). Information
Engineering (IE).
Structured System Analysis and Design Method
Mthode dEtude et de Realization, Informatiqu Systmes
dEntreprise MERISE .
Jackson System Development (JSD) .
Information System Work and Analysis of Chan
Effective Techical and Human Implementation based
Systems (ETHICS) .
Soft System Methodology (SSM) . Multiview .

Process Innovation.
Rapid Application Development (RAD) .
Metodologia Institutului Centrului de Informati

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologiile cu abordare orientata obi


Avantajele utilizarii metodologiilor orientate obiect:
Datele si prelucrarile nu mai sunt reprezentate dis abordarii
structurate, ci ncapsulat n clase de obiecte
Analiza realizata pentru un sistem poate fi modific pentru a fi
utilizata pentru analiza sistemelor din activitate.
Modelele utilizate sunt flexibile si usor de ntretinut.
Posibilitatea de a aborda domenii si tipuri de problem
provocatoare.
Consistenta crescuta ntre activitatile de analiz programare.
Robustetea sistemelor.
Reutilizarea rezultatelor analizei, proiectarii si imple

Reprezentarea explicita a elementelor comune tutur sistemului.


Consistenta crescuta ntre toate modelele dezvoltate orientate

obiect, proiectarii si programarii.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologiile cu abordare orientata obi


Exemple de motodologii cu abordare orientata obiect:
Object Oriented Software Engineering (OOSE) conceputa d
Object Modeling Technique (OMT) elaborata de James R Blaha si altii.
Metodologia a fost initial utilizata de G Development Center;
Object Oriented Design (OOD) elaborata de Grady Booch, similara
metodologiei OMT, dezvolta aceeasi idee an iterativa, insistnd asupra
partii de proiectare ;
Object Oriented Analysis (OOA) elaborata de Peter Coad si Object Oriented
Structured Design (OOSD) elaborata de W
Object Oriented System Analysis (OOSA) este o metodol sistemelor n timp
real propusa de Sally Shlaer si Steven continuat sa mbunatateasca aceasta
metodologie, public despre cum se pot utiliza notatiile UML n cadrul
metodolog
Responsibility Driven Design (RDD), apartinnd lui Wirfs Wienner;
Object Oriented Role Analysis, Synthesis and Structuring a Kaugh;
Mare parte din deosebirile dintre OOD, OAD, OOSA, fost
nlaturate n anul 1997 prin elaborarea unui stan simboluri,
notatii, tipuri de diagrame, tipuri de model (Unified Modeling
Language).

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Clasificarea metodologiilor de realizare informatice


C. Clasificare dupa modelul ciclului de viata:

Modelul de parcurgere n cascada Modelul de


parcurgere n spirala Modelul de parcurgere
cu extensii Modelul de parcurgere evolutiv
Modele de parcurgere compozite (cicluri n V s

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Modelul de parcurgere n cascada


Parcurgerea
secventiala
a
etapelor,
cu
precedenta.
Utilizat pentru sisteme informatice de mica com
Modelul n cascada sau liniar este teoretic, d
parcurgerea etapelor este un proces iterativ, des
n paralel mai multe activitati.
Definirea
cerinelor
Analiza
Proiectarea

Implementarea

eventua

Testarea

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Modelul de parcurgere n spirala (model


Presupune elaborarea completa, rapida si la co versiuni
initiale, simplificate, cu caracter de pro se stabilesc noi
specificatii de definire a sistem desfasoara activitatea de
realizare a unei noi informatic.
Elaborarea noii versiuni presupune parcurg partiala a
etapelor, modificndu-se numai prototip.
Prototip 4

Prototip 3

Prototip 2

Prototip 1

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Modelul de parcurgere cu extensii (incre


Se utilizeaza atunci cnd sistemele informatice se pot functiune
partial pe subsisteme, aplicatii, module.
Realizarea lor se poate face deci n maniera extensibila, astfel
nct la nceput se analizeaza si se
definesc cerintele, iar apoi subsistemele se realizeaza si se
integreaza prin extensii succesive
sau simultane.
De obicei, extensiile se ramifica
din
Proiectare
etapa de proiectare a sistemului
informatic.subsistem 1
Implementare
subsistem 1

Testare
subsistem 1

ntreinere subsistem 1

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Modelul de parcurgere evolutiv


Se utilizeaza n cazul sistemelor complexe, ca subsisteme.
Ele sunt realizate si livrate n mod la sporirea treptata a
performantelor sistemului.

Oricare dintre subsisteme trece prin toate faz


sistemelor: definirea cerintelor, analiza, proiec testare,
intretinere, pentru ca n final acestea sa

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Modele de parcurgere compozite (ciclul


Este o varianta a modelului cascada, n care se pentru
cresterea controlului asupra modului etapele.
Latura din stnga a literei V este parcursa de etapele de
dezvoltare propriu-zise, iar cea de dreapta, se parcurge
ascendent, pe ea realizn validarile elementelor create
anterior.
Definirea

cerinelor

Proiectare

Testare sistem

sistem

Proiectare
subsistem

Testare
subsistem

Codificare/asamblare

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Etapele de realizare a sistemelor inform metodologiei


SSADM
SSADM include un set de tehnici, instrumente si form descrierea
sistemului existent sau a sistemului pr Caracteristici generale:
Este o metodologie orientata pe structura datelor.
Pune n evidenta doua tipuri de modele: modelul lo sistemului,
deci separa proiectarea logica de proiecta
Se bazeaza pe specificarea clara a cerintelor si a pentru
construirea (proiectarea) celor doua m reprezentarea fluxurilor
de date si prelucrarilor cu aj
Contine cinci module: studiul de fezabilitate specificarea
cerintelor, specificarea logica a sistemul Fiecare modul este
divizat n etape de lucru. Fiecar ntr-un numar de pasi care
definesc intrarile, iesirile realizate.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Etapele de realizare a sistemelor inform metodologiei


SSADM

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologia MERISE
Din punctul de vedere al metodologiei MERISE, sistemele informat de viata,
ciclul de decizie, ciclul de abstractizare.
Ciclul de viata al sistemului informatic se bazeaza pe dualitatea artificial.
Ciclul de viata al unui sistem informatic estre mpartit n trei perioa informatic
concretizata n specificatiile functionale si tehnice, realiz n specificatiile de detaliu si
implementarea sistemului.

Ciclul de decizie al sistemului informatic cuprinde ansamblul


existe n timpul ciclului de viata si defineste interfata ntre siste artificial) si
sistemul informational (obiect natural). Aici sunt de privind scopurile
sistemului informatic si punctele de decizie pr sistemului informatic ca
obiect natural.
Ciclul de abstractizare este util pentru a surprinde elementele descrierea
sistemului, ignornd detaliile. El priveste n exclusivit ca obiect artificial,
functionarea lui fiind verificata prin simulare Presupune utilizarea a trei niveluri
de abstractizare:
Nivelul conceptual
Nivelul organizational pentru prelucrari si nivelul logic pentr Nivelul
operational pentru prelucrari si nivelul fizic pentru d

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Etapele de realizare a sistemelor informa conform


metodologiei MERISE

Elaborarea schemei directoare presupune stabilirea concorda strategice


ale organizatiei si cerintele informationale ale conduce face o formalizare
globala a situatiei existente si se va folosi meto mpartirea sistemului
informational n domenii.
Studiul prealabil se realizeaza pe un subansamblu reprezentati urmea-za a fi
informatizat. Pe acest subansamblu se deruleaza ci Uneori aceasta etapa se
include n elaborarea schemei directoare
Studiul detaliat se face plecnd de la rezultatele studiului preal obtinerea
specificatiilor functionale generale detaliate ale noului specificatii sunt
orientate catre proiectantii care realizeaza efecti
Studiul tehnic presupune proiectarea logica si tehnica a fisierel descrierea
arhitecturii prelucrarii datelor, proiectarea arhitecturi
Elaborarea programelor consta n scrierea, testarea si punerea n functie
de specificatiile din etapa precedenta.
Introducerea sistemului presupune pregatirea lansarii n exec zisa a
acestuia.
Mentinerea n functiune a sistemului presupune asigurarea fu parametrii

proiectati si, eventual, mici dezvoltari pe parcurs

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Etapele de realizare a sistemelor informa OMT


Modelarea sistemului este realizata prin prisma a tr

Modelul obiectelor descrie din punct de vedere st dintre


obiecte, atributele si operatiile fiecarei clase d un model al
datelor, privit prin prisma abordarii ori CE se analizeaza.
Modelul dinamic pune n evidenta starile date evenimentelor
care conduc trecerea dintr-o stare n al
Modelul functional descrie modul de obtinere a i din intrari
sau alte informatii intermediare.

Etapele de realizare a sistemului informatic metodologii sunt:


analiza, proiectarea siste obiectelor si implementarea.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Etapele de realizare a sistemelor informa OMT


Etapa
Analiza
sistemului

Activitati specifice
O
O

Definirea problemei

Initierea realizarii modelului obiectelor

Initierea realizarii modelului dinamic


identificarea intrarilor si
iesirilor (pr
evenimentelor din sistem) si
repreze
datelor

descrierea proceselor
elementare
identificarea constrngerilor
identificarea modalitatilor de
optimi

Proiectarea
sistemului

O
O

Descompunerea n subsisteme

Identificarea subsistemelor concurente

Stabilirea necesarului de resurse si a


modulu
O

si software pentru fiecare subsistem


O Alegerea modului de organizare a
datelor si
O Stabilirea controlului intern si extern
pe flux
fluxul prelucrarilor.
O Stabilirea conditiilor limita, care se
refera la
normala sau anormala, prioritati

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Etapele de realizare a sistemelor informa OMT


Etapa
Proiectarea
obiectelor

Activitati specifice
Rafineaza modelele obtinute n faza de
analiza
de
O
O
O

implementare.

Identificarea operatiilor
Proiectarea algoritmilor;
Rafinarea, restructurarea modelului
datelor
O Implementarea asocierilor;
O Gruparea datelor si asocierilor n
module.

Implementar Se realizeaza transpunerea ntr-un


ea
limbaj de p
sistemului.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Exemplu de proces iterativ de dezvoltare informatice


utiliznd UML (Unified Modeli
Definirea problemei
Se identifica caracteristicile principale ale unitatii economice studiat activitatii de
implementat.
Structurarea solutiei
Se determina si se detaliaza cerintele beneficiarului. Include subet
Stabilirea cazurilor de utilizare; Stabilirea relatiilor dintr Construirea
diagramelor cazurilor de utilizare
Analiza sistemului
Sunt analizate specificatiile si cazurile de utilizare, identificndu-se c cu care lucreaza
sistemul, mpreuna cu relatiile dintre acestea. Se cons diagrame de obiecte, de
stare, de activitate, de secventa, de com

Proiectarea sistemului
Contine doua subetape: proiectarea arhitecturii si proiectarea de arhitecturii
sistemului, a bazei de date, a interfetei, eventualilor al sistemului. Se construitesc

diagramele de componete si de desfasur

Implementarea sistemului
Implica programarea efectiva a claselor identificate, prin scrierea videoformatelor
si a situatiilor de iesire.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologia unificata de realizare a sist informatice


(RUP)
Rational Unified Process (RUP) este un proc dezvoltarea
orientata obiect de produse inform
Este un ghid care arata cum se poate uti (Unified
Modeling Language) pentru a de informatic.
RUP a fost realizat de compania Rational si catre IMB.
Nucleul l reprezinta metodologia propusa de
Rumbaugh (Unified Process) care este mai mu proces,
este un cadru general care a perm metodologii
specializate (pe diverse tip informatice n functie de
aria de aplicare, organizatii, niveluri de competenta sau
dime proiectelor)

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Fazele RUP
Axa orizontala: reprezinta timpul i
evideniaza aspectele dinamice ale
procesului. Pe axa orizontala procesul se
exprima n termeni de:
cicluri, faze, iteraii i jaloane.

Axa verticala: reprezinta aspectele


statice ale procesului i se exprima n
termeni de: activitai, produse,
executani i fluxuri.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

1. Faza de explorare iniiala


Caracteristici:
Poate avea o ntindere nsemnata n cazul proiectelor noi.
Are rolul de a crea o viziune de ansamblu asupra proiectului, necesitatea
proiectului si de a identifica riscurile.
n cazul proiectelor care au ca scop mbunatatirea unui siste explorare
initiala este mai scurta si are rolul de a determina u
Documentul cheie produs n cadrul acestei etape este Viziu trebuie sa
cuprinda o descriere de nivel nalt a sistemului si a
(este un document scurt, de obicei doua, trei paragrafe).
Rezultatele fazei:
Documentul viziune: o descriere generala a principalelor cer problemelecheie si principalele constrngeri.
Un model initial al cazurilor de utilizare (10%-20% complet) Un glosar initial
al proiectului (optional exprimat ca model a
Descriere initiala a procesului de afacere, care include conte o
previziune financiara.
Evaluare initiala a riscului.
Un plan al proiectului, care sa precizeze fazele si iteratiile. Un model al

afacerii, daca este necesar.


Unul sau mai multe prototipuri.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

2. Faza de elaborare
Caracteristici:
Are ca scop conturarea arhitecturii de baza care va constitu pentru
proiectarea si implementarea din faza de constructie.
Arhitectura este rezultatul analizei cerintelor principale asupra
arhitecturii) si a riscurilor asociate.
Stabilitatea arhitecturii este evaluata prin intermediul prototipuri.
n timpul fazei de elaborare este construita o arhitectur reduce riscurile
legate de cerintele nefunctionale ( scalabilitate).
Rezultatele fazei:
Un model al cazurilor de utilizare (cel putin 80% complet) ( cazurile de
utilizare si toti actorii, iar majoritatea cazurilor d dezvoltate).
Cerinte suplimentare care sa surprinda cerintele nefunction care nu are
legatura cu un caz de utilizare specific.
O descriere a arhitecturii sistemului. Un prototip
executabil al arhitecturii.
Lista revizuita a riscurilor si o descriere revizuita a procesulu
Un plan de dezvoltare al ntregului proiect, care sa cuprinda iteratiile si
criteriile de evaluare pentru fiecare iteratie.
Un proces avansat de dezvoltare care sa specifice versiunea u Un

manual de utilizare preliminar (optional).

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

3. Faza de construcie
Caracteristici:
Are ca scop dezvoltarea efectiva a sistemului.
Spre deosebire de primele doua faze n care efortul er idei, n
aceasta faza accentul este pus pe manag scopul implementarii
sistemului.
Fiecare iteratie a fazei de constructie contine tr managementul
resurselor si controlul procesului, d componentelor si evaluarea la
sfrsitul iteratiei. Pr rezultate sunt: componentele cu documentatia
afe instruire, planul de instalare si planul pentru faza de t
Rezultatele fazei:

Produsul software integrat


Manualele de utilizare;
Descriere a versiunii actuale.

pe

platforma

coresp

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

4. Faza de tranziie
Caracteristici:
Cuprinde testarea finala, pregatirea lansarii si efectua minore
dictate de reactiile beneficiarilor.
Accentul n aceasta faza este pus pe configurarea si re detaliile
referitoare la instalare.
Activitatile principale sunt finalizarea documentatiei, client,
modificari minore dictate de client si lansarea produsului final.
Rezultatele fazei:
Planul de instalare;
Notele
finale
Documentatia.

asupra

sistemului

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologii bazate pe dezvoltarea rapid RAD (Rapid


Application Development)
Se refera la o serie de principii care urmaresc a realizare a
sistemelor informatice, astfel nct o par dezvoltata si sa
ajunga la utilizatori rapid.
Astfel, utilizatorii pot ntelege mai bine sistemul s care aduc
sistemul mai aproape de cerintele acestuia
Se recomanda ca analistii sa foloseasca tehnici sp
informatice pentru a accelera etapele de an implementare,
cum ar fi:
instrumente CASE
sesiuni comune pentru stabilirea cerintelor Join Requir limbaje de
programare de generatia a patra
limbaje de programare vizuale generatoare
de cod

reutilizarea componentelor software

Astazi, aproape toate mediile de dezvoltare integrate RAD.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologii bazate pe dezvoltarea rapid RAD (Rapid


Application Development)
RAD comprima pasii metodologiilor traditionale ntr-un
Se bazeaza pe prototipizare si pe revizuiri ale utilizato trece la
parcurgerea unei noi iteratii.
Metodologii traditionale
Planificare

Analiza

Proiectare

Implementare

RAD
Documentarea
cerintelor

Proiectare

Sesiuni pentru
stabilirea
cerintelor
Revizuiri ale
utilizatorilor

Iterativ

Implementa
re

Testare

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologii bazate pe dezvoltarea agila


Aceste metodologii sunt orientate pe programare practici.
Toate metodologiile de dezvoltare agile sunt bazate pe un set
de douasprezece principii:
Este prioritara satisfactia clientului prin livrarea rapida calitativ.
Schimbarea cerintelor este binevenita chiar si ntr-o faz Procesele
agile valorifica schimbarea n avantajul compe
Livrarea de software functional se face frecvent, de pr timp ct mai
mici, de la cteva saptamni la cteva luni.

Oamenii de afaceri si dezvoltatorii trebuie sa colabor proiectului.


Proiecte se construiresc n jurul oamenilor motivati. Ofe si suportul
necesar este foarte probabil ca obiectivele vo

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologii bazate pe dezvoltarea agila


Principiil ale manifestulului agil- continuare:
Cea mai eficienta metoda de a transmite informatii ns de
dezvoltare este comunicarea fata n fata.
Software-ul functional este principala masura a progresu
Procesele agile promoveaza dezvoltarea durabila. B utilizatorii
trebuie sa poata mentine un ritm de lucru co Atentia continua pentru
excelenta tehnica si design bun

Simplitatea-arta de a maximiza cantitatea de munca ner


Cele mai bune arhitecturi, cerinte si design sunt crea organizeaza.
La intervale regulate, echipa reflecta la cum sa devi adapteaza si
ajusteaza comportamentul n consecinta.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologii bazate pe dezvoltarea agila


Pe baza acestor principii, metodologiile agile se conce procesului
de dezvoltare a sistemelor prin eliminarea u din modelare si
documentare .
Este sustinuta realizarea simpla, iterativa a siste metodologiile
agile sunt folosite n combinatie cu t obiect.
Toate metodologiile bazate pe dezvoltarea agila u dezvoltare
simplu prin parcurgerea etapelor traditio dezvoltare a sistemelor.
Doua dintre cele mai populare exemple de metodologii Extreme
Programming (XP) si Scrum.
Planificare

Planificare

Analiza

Analiza

Proiectare

Proiectare

Implementare

Implementare

Iteraia 1

Iteraia 2

Sistem

Siste

Im

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Metodologii bazate pe dezvoltarea agila


Avantaje
Abordare realista n realizarea
sistemelor
informatice.

De
Nu sunt potrivite
pe
dependente
comple

Promoveaza lucrul n echipa si


nvatarea.

Risc crescut de
suste
mentenabilitate
si e

Functionalitatile pot fi implementate


rapid si

Fara o
documentatie
si nici procesul
de d

verificate.

pot fi auditate.
Model potrivit pentru mediile care se
schimba
n mod continuu.

Depinde foarte
mul
beneficiarul.

Reguli minime, documentatie usor de


realizat.

Transferul de
inform
echipei este
ngreun

Usor de gestionat.

Ofera flexibilitate.

Lipsa regulilor
poat
mediu de lucru
hao
Dependenta de
me
cerintele
sistemului

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Extreme Programming - XP

Pune accentul pe codificare (standarde, principii) - utilizea descrieri si


practici de codificare.

Sustine ca programatorii sa lucreze cte doi (pair progra au o


responsabilitate comuna pentru fiecare componenta s
Numeroase sesiuni de discutii pe parcursul dezvoltarii.

Feedback rapid al utilizatorilor finali n mod continuu.


Dezvoltatorii trebuie sa aiba o mentalitate orientata catre c
Se bazeaza foarte mult pe refactoring, care este un mod di codului
pentru a-l pastra simplu.
Sistemul este dezvoltat ntr-un mod evolutiv si incrementa
Fiecare iteratie (1-4 saptamni) are un rezultat functional.
Suport redus pentru modelare.

Sim

Relatie strnsa ntre clienti si dezvoltatori.

Lipsa documentatiei de realizare.

Comunicare V

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Extreme Programming - XP
Cnd se recomanda:
Pentru proiectele mici cu echipe extrem de motivate, unit XP ar trebui
sa functioneze foarte bine.
XP este recomandat numai pentru grupuri mici de dezvol persoane.
Pentru cicluri scurte de dezvoltare si atunci cnd sunt faci utilizatorii
finali.

Cnd NU se recomanda:

n cazul n care proiectul nu este mic sau echipele nu sun de


dezvoltare XP este ndoielnic.
Exista dubii asupra beneficiilor introducerii unor contract echipe
existente, cnd se lucreaza conform XP.
XP necesita un grad ridicat de disciplina; n caz con nefocalizate si
haotice.

Nu se recomanda pentru aplicatii mari. Din cauza lipsei d de proiectare,


exista doar documentatie cod asociat cu XP, de mari dimensiuni
construite cu XP poate fi imposibila.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

SCRUM
Numele metodologiei este preluat din jocul de r gramada
ordonata folosita pentru a reporni un joc
Creatorii metodei Scrum cred ca indiferent ct bine e
dezvoltarii unui sistem, de ndata ce software-ul n izbucni
haosul si planurile nu vor mai avea utilitate.
Principii de organizare
Echipele sunt auto-organizate si auto-dirijate.
Spre deosebire de alte abordari, echipele Scrum n desemnat.
Echipele se organizeze ntr-o maniera simbiotica s obiective
pentru fiecare sprint (iteratie).

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

SCRUM
Principii de funcionare
Odata ce un sprint a nceput, echipele Scrum nu mai cerinta
suplimentara.
Orice cerinte noi care sunt descoperite sunt plasate urmeaza
sa fie abordate.
La nceputul fiecarui zile de lucru, are loc o reuni echipei stau
ntr-un cerc si raporteaza realizarile zilei au de gnd sa faca
astazi si descriu tot ceea ce a precedenta.
Pentru a asigura un progres continuu, orice
urmatoarea ora.
La sfrsitul fiecarui sprint, echipa prezinta software-

blocaj

id

Pe baza rezultatelor iteratiei ncheiate, este ncep urmatoarea


iteratie.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Cur s 3 Limbaje pentru modelarea inform

Cuprins
Modelarea n realizarea sistemelor informatice Limbaje
pentru modelarea informationala

Categorii de limbaje pentru modelarea informational Limbaje


informale
Limbaje semi-formale bazate pe notatii grafice Limbajul
UML

Elemente de baza ale UML


Modelarea cu ajutorul diagramelor UML

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Modelarea n realizarea sistemelor infor

Modelarea este una dintre cele mai impo


concepere a sistemelor informatice.
Un model reprezinta o abstractizare a une
nconjuratoare n scopul unei mai bu produsului ce
urmeaza a fi dezvoltat nain constructia propriuzisa a acestuia.
Odata costruit, modelul serveste pentru c n
interiorul echipei de dezvoltare a ac exterior, cu
utilizatorii.
Trasaturile
caracteristice
ale
modelarii
su

subordonarea la un scop, reprezentare divizarea,


ierarhizarea si comunicarea.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Modelarea n realizarea sistemelor infor


Trasaturile caracteristice ale modelarii:
Simplificarea este data de faptul ca nu constitutive ele
unei entitati apartinnd reprezentative pentru aceasta,
iar modelarea abstractizare ncearca sa evite aspectele
neese studiate, pastrndu-le astfel numai pe cele imp
Subordonarea la un scop se refera la fapt construit un
model universal. Scopul pentru c formeaza suportul
separarii a ceea ce este im poate sa nu fie luat n
considerare n aceasta et
Prin reprezentarea unei realitati se inte realitatii luate
n considerare, si nu realitarea al cuvntului. Deci ea

intermediaza simul obiectelor reale nainte de a se trece


la construc

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Modelarea n realizarea sistemelor infor

Trasaturile caracteristice ale modelarii:


Divizarea presupune mpartirea ansamblului Ea este
realmente utila n cazul n care per imaginii ntregului
n totalitatea sa.
Ierarhizarea contribuie la examinarea pe part de mod
dect divizarea. Astfel atentia s subdiviziuni, obtinndu-se
imagini cu un gra n care se pot proiecta detalii de
granulatie min

Odata costruit, modelul serveste pentru com interiorul


colectivului de dezvoltare al acestui cu utilizatorii.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Modelarea n realizarea sistemelor infor


Analiza si proiectarea orientata-obiect fol diferite de
modele pentru descrierea unui sis
modelul static care descrie obiectele si relati
modelul dinamic
sistemului ;

ce

descrie

interactiunil

cadrul

modelul functional care descrie transform n sistem.

23

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Limbaje pentru modelarea informaional


La modul general, limbajele pen informationala fac
posibila descrierea co proprietatilor sistemelor la
diferite nivele d

Sunt o parte integranta a procesului sistemelor


informatice n cadrul caruia pentru:
a face legatura
implementare;

ntre

etapa

de

analiza

a verifica proprietatile critice ale unor sistem a ajuta la

generarea automata de cod si de ca

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Categorii de limbaje pentru modelarea i


n functie de nivelul de formalizare pe limbajele
pentru modelarea informationala s
Limbaje informale
Limbaje
formale

semi-formale

Limbaje

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Categorii de limbaje pentru modelarea i


Limbajele informale nu au reguli pe modelelor
constituite: de exemplu, limb permite introducerea n
mod arbitrar de no

Limbajele
semi-formale
au
sintaxa
defi
semantica prin limbaj natural sau diferite
proiectare; cele mai cunoscute exemple grafice de
modelare, precum UML, BPMN

Limbajele formale au reguli stricte, semantica


sunt definite matematic. Exemp

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Limbaje informale

Limbajul natural presupune descrierea informala a cer nu are nici


un fel de restrictii. Trebuie sa se aiba n ve mosteneste ambiguitatea
declaratiilor scrise n text liber analiza riguroasa a proprietatilor
sistemului.

Limbajul natural structurat (Structured English , c literatura)


are rolul de a elimina ambiguitatile generate d liber, prin
introducerea unui set de reguli, precum:
folosirea exclusiva a substantivelor si a termenilor definiti n
evitarea crearii unor enunturi sub forma de fraze compuse, d ambiguitati;
evitarea folosirii de adjective sau adverbe, n cazul n care definite n
dictionarul proiectului sub forma unor intervale d

folosirea unui numar limitat de structuri de control, precu alternativa,

repetitiva, etc.

De remarcat ca instrumente CASE moderne, pr RequisitePro, ofera


suport pentru gestionarea cerintelor

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Limbaje semi-informale bazate pe notai


Notatiile grafice au drept scop descrierea vizuala
si intuitiva a anumitor parti ale spe sistem.
Cel mai reprezentativ moment al evolutiei
grafice l-a reprezentat aparitia limbaju modelare,
UML, acum un standard un pentru modelarea
vizuala orientata-obiect.
n ciuda expresivitatii si a semanticii lor, prezinta o
serie de neajunsuri n mome doreste specificarea
unor cerinte la un nive Aici pot interveni descrierile
formale.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

LimbajulUML

Limbajul standardizat UML (Unified Modeli aparut din


necesitatea unei standardizari a tip si a reprezentarii
rezultatelor.
n prezent, UML este un standard de model catre OMG
(Object Management Group), sta realizat noiembri
1997, ia pn preze perfectionare continua a acestuia.
UML poate fi definit ca fiind un limba specificare,
construire si documentare a mode consta n faptul ca
este un standard deschis, ciclul de dezvoltare al
software-ului, acopera aplicatii, este bazat pe marea
experienta a celo si poate fi implementat de multe
produse de ti

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

LimbajulUML
UML are notatii standard
sistemelor orientate obiect.

si

semantica

ad

Odata cu aparitia acestui limbaj, proiectant ntelege


mai usor documentatiile de sistem

naintea acestei standardizari, un proiect putea fi


descris folosind una din multele m obiect
disponibile, iar daca era necesara pierdea un timp
important cu analiz semanticii metodei folosite,
nainte de proiectarii.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Istoria UML

2011

UML
2.4.1

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Elementele de baza ale UML


1.

Metamodel pentru modelarea orientata obiect


Set coerent de definitii ale unor concepte si a rel
Se defineste, folosind o sintaxa precisa, fiecare modelare
(exemplu: definirea unei clase);
Limbaj
suport
pentru
transmiterea
modelelor
v
instrumente;
Are o arhitectura pe patru niveluri.
Strat

Descriere

meta-metamodel Defineste limbajul pentru


specificarearea
metamodelelor.

Concept
ea
este
deriva

metamodel

model

obiectele
utilizatorului

specificarea modelului.

Concept
e:
Operatie,
C

Defineste limbajul folosit


pentru
descrierea domeniului
analizat.

Concept
e:
Client,
Pro

Definesc informatii despre


obiectele domeniului
analizat.

Exemple
:S
Materia
#0

Defineste limbajul pentru

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Metamodelul UML

M3
Clasa

<<instanta a>>

Asociere

<<instanta a>>

M2
Clasa

Asociere

M1
1

Client

Comand
a

M0

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Elementele de baza ale UML


2. Tipuri de diagrame

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Elementele de baza ale UML


3.

Mecanisme de extensie
Stereotipurile caracterizeaza un element
elemente (exista sterotipuri predefinite).
Comentariile

(notele)

descriu

din

suplimentar

ntre
un

el

Contrngerile limiteaza utilizarea unui element Valori


etichetate reprezinta atribute definite pe

Profilele personalizeaza metamodelul prin co specifice


unui anumit domeniu, platform dezvoltare.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Modelarea cu ajutorul diagramelor UML


Modelarea proceselor de afaceri se realizeaza f
cazurilor de utilizare. Aceasta diagrama procesul de
dezvoltare a sistemului n cazul m pe cazuri de utilizare.
Modelarea structurii statice se face cu aju claselor
(pentru modelarea structurii st sistemului) si diagramei
obiectelor (p structurii statice a obiectelor sistemului).
Diag este un mijloc de grupare a elementelor diagram

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile
asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Modelarea cu ajutorul diagramelor UML


Modelarea dinamicii este realizata utiliz interactiune si
diagrame care descriu comp utilizeaza doua diagrame de
interactiune, una circuitului mesajelor ntre obiecte,
numita diag
si alta, pentru modelarea interactiunilor ntre diagrama
de comunicare. Ca diagra
comportamentul, se utilizeaza diagrama modelarea
comportamentului obiectelor din s diagrama de activitate
pentru modelarea cazurilor de utilizare, obiectelor sau a
operatiilor.
Modelarea implementarii se face cu ajutorul Modelarea
componentelor se realizeaza uti componentelor, iar

modelarea distribuirii sis folosind diagrama de


desfasurare.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra
acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Curs 4 - Instrumentepentru realizarea asistat sistemelor


informatice
Cuprins
1.Generalitai
2.Instrumente CASE: concepte, facilitai i obiective

3.Clasificarea instrumentelor CASE


4.Evoluia dezvoltarii instrumentelor CASE
5.Arhitectura mediului CASE

6.Instrumente CASE pentru analiza i proiectare str


7.Instrumente CASE pentru analiza i proiectare ori
8.Tendine n dezvoltarea instrumentelor CASE

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Generalitai
Instrumentele CASE (Computer Aided Software pachete
software care se bazeaza pe o anumita me ofera suport
proiectantului n realizarea unui produ

Utilitatea instrumentelor CASE este de ordin ca timpului si


a costului de realizare) si calitativ (a unei metodologii de
realizare,
reducerea
implementare,
obtinerea
unei
documentatii sta reproiectare).
Instrumentele CASE reduc substantial sau e problemele de
proiectare si dezvoltare a aplicatiilor

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Analiza ntre dezvoltarea traditionala si dezvoltarea


Dezvoltarea tradiionala a sistemelor informatice

Dezvoltarea sis

Pune accentul pe codificare i testare

Pune accentul

Specificaiile sunt bazate pe hrtie

Prototipizare i

Codificarea manuala a programelor

Generarea aut

Generarea manuala a documentaiei

Generarea aut

Testarea software-ului n mod continuu

Validarea auto

ntreinerea codului i a documentaiei

ntreinerea sp

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Obiective
specificarea corecta si completa a cerintelor
reducerea timpului si costului de proiectare
obtinerea unor specificatii de proiectare exa
simplificarea si mbunatatirea procesului de
integrarea activitatilor de proiectare si dezv utilizarea
unor metodologii/metode comun
realizarea unor documentatii de calitate;

standardizarea procesului de proiectare


sistemelor informatice;
mbunatatirea managementului proiectelor

si

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Obiective
simplificarea etapei de ntretinere informatice;
reutilizarea modulelor aplicatiilor si a docu
mbunatatirea portabilitatii aplicatiilor;
simplitate. Un obiectiv important al teh este de a
descompune
cerintele
si
procesu
n
componente/etape usor de gestionat;
asigurarea
acuratetei
componentelor
constr
flexibilitate
prezentarea vizuala a specificatiilor de proie

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Facilitai
suport
pentru
conducerea
proiectului.
Deose
instrumentele de planificare si estimare a timp necesare
realizarii sistemului, precum si gesti proiectului;
generarea documentatiei de realizare a sistemu
generarea automata a codului de program, specificatiile
de proiectare;
tehnica de inginerie inversa (reverse ingineeri permite
revenirea dintr-o etapa de realizare etapa precedenta
pentru eventuale modificari .

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Facilitai
suport pentru una sau mai multe metode de a sistemelor
informatice. Instrumentele CASE ofe integral pentru o
singura metoda sau pentru independente. Principalul
suport oferit l con diagrame si text;
stocarea si regasirea datelor din depozitul centra prin
utilitare specifice;
verificarea automata a consistentei si completitud analizor
ce contine reguli specifice metodologie/metoda;
suport pentru realizarea de prototipuri, prin limb nivel nalt
si generatoare;

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

CASE-suport pentru realizarea SI


n etapa de studiu si analiza a cerintelor a etapa se
pot utiliza editoarele de diagram diagramele de flux a
datelor, ierarhiile de Warnier-Or si diagramele entitateasociere.
n etapa de proiectare (logica si fizica). Se pot
CASE pentru planificare si estimare, generatoa editoare
de text, editoare de diagrame, gener rapoarte,
instrumente de validare/verificare.
Etapa
de
implementare.
Instrumentele
CA
programatorului n aceasta etapa, pot nc codificare
consistente si pot atentiona manag existenta unor
probleme sau pot chiar ge specificatiilor de proiectare.
ntretinere

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Tipologia instrumentelor CASE


Dupa aria de cuprindere a ciclului de re
aplicatiei:

Instrumente CASE front-end (sau upper CASE) c pentru


primele etape de realizare a aplicatiilor i si specificarea
cerintelor, proiectarea logica).
Instrumente CASE back-end (sau lower CASE) c pentru
ultimele etape de realizare a aplicatiilor i (proiectarea
fizica, elaborarea programelor, test sistemului).
Instrumente CASE cross life cycle care ofera sup
activitatile ce apar n mai multe etape ale proces
dezvoltare a sistemelor informatice (de exemplu utilizate
pentru managementul proiectului, gen documentatie).

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Tipologia instrumentelor CASE


Dupa dimensiunea suportului oferit:

Instrumente CASE propriu-zise ce ofera suport pentr din cadrul


unei etape de realizare a aplicatiilor (de ex diagrame si text,
instrumente pentru analiza consiste specificatiilor de sistem,
depanatoare etc.);
Bancurile de lucru CASE (workbenches) care ofera su din ciclul
de realizare a aplicatiei;
Mediile CASE care ofera suport pentru cea mai mare dintre
etapele de realizare a sistemului informatic. Di parte
urmatoarele instrumente: Oracle Designer/Ora Architect
(Rational Rose)/IBM, Cradle/3SL, Corporat Inc etc.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Tipologia instrumentelor CASE


Dupa metodologia implementata:
Instrumente

CASE
care
utilizeaza
meto
proiectare structurata. De exemplu, Sele
Computer Solutions Ltd.
Instrumente
CASE
care
utilizeaza
meto
proiectare orientata obiect. De exemplu
ModelMarker Tools.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Tipologia instrumentelor CASE


Dupa scopul utilizarii:
Instrumente CASE pentru analiza care utilizeaz de analiza
structurata si orientata obiect.
Instrumente CASE pentru proiectare (instrume generarea
automata a codului, generatoare de in pentru inginerie
inversa, instrumente pentru m
Instrumente CASE pentru testare si depanare (g pentru
testare, instrumente de depanare interac
Generatoare de interfata (generatoare de forme, rapoarte,
generatoare de meniuri).
Generatoare de documentatie (editoare de imag pentru
formatarea paginii (layout)) etc

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Evoluia dezvoltarii instrumentelor CASE


M e todo logii de proiectare O O (lim ba ju l U M L sta n

Instru m ente p entru gene rarea autom ata a

co du

In stru m ente p entru p roiecta rea interfeei (1

Instru m ente pen tru specificaii d e proiectare a so ftw

Lim ba je din gene ra ia a patra (1975 ) (S Q

T ehnici de m o delare a datelo r (1 970)

M etode structu ra te (1965 )

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Arhitectura mediului CASE


Editoare
pentru diagrame

Generatoare
de rapoarte, forme

Instrumente
pentru validare/verificare

Utilitare pentru transformare


Depozitul
de date central
Instrumente
pentru
generarea automata
a documentaiei

pentru

pen

Utilitare
pentru testare i depanare

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Arhitectura mediului CASE

Depozitul de date central (nucleul unui mediu toate


obiectele si informatiile necesare pentru pro si generarea
aplicatiilor. Depozitul de date central informatii (information
repository) si dictionarul d informatii contine informatiile
despre afacer portofoliul ei de aplicatii. Dictionarul de d
controleaza accesul la depozitul de informatii. El ale datelor
si ale resurselor de prelucrare a datelor.
Editoarele pentru diagrame permit reprezent sistem si a
componentelor lui. Diagramele sunt f reprezentarea fluxurilor
de procese, a structu structurilor de program.
Utilitarele
pentru
transformare
convertesc
ele
instrumentele de analiza n elemente ale proiectarii

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Arhitectura mediului CASE

Generatoarele de forme si rapoarte sunt utili modifica si


testa prototipurile de forme si rapoarte datele care vor fi
afisate sau colectate pentru fiecare

Instrumentele CASE pentru validare/verificare prin care


se identifica inconsistentele, redunda
diagrame, forme si rapoarte.
Instrumente pentru generarea automata a co
specificatiile de proiectare continute n depozit (instrumente
pentru generarea obiectelor bazei de aplicatiei).

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Instrumente CASE pentru analiza i proie stucturata


Instrumentele CASE folosite pentru analiza structur editoare grafice
si de text utilizate pentru s informationale. Aceste instrumente
elimina efortul de manuale a diagramelor dnd posibilitatea
analistului s mult asupra analizei propriu-zise a sistemului.
Instrumentele CASE pentru analiza structurata sunt metode sau
ofera suport pentru doua sau mai multe met utilizate metode sunt:
Yourdon/DeMarco (de exemplu DesignAid, Excelerator, Envision,
Yourdon Analy EasyCase), Gane&Sarson (de exemplu, Envision,
Exceler (de exemplu, Asa, Coins), SSADM (EasyCase), JAD, ia timp
real extensiile realizate la metoda Yourdon Ward/Mellor (de exemplu
Analyst, PowerTools, EasyC (de exemplu, Analyst, PowerTools,
Yourdon Anal EasyCase).

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Instrumente CASE pentru analiza i proie stucturata


Majoritatea instrumentelor CASE pentru analiza structura elemente din
metoda Yourdon/DeMarco, si anume:

Diagrama de flux a datelor. n multe cazuri, diagrama mai mult


dect modelarea proceselor, o tehnica mult uti manageri. Dictionarul
de date este un catalog al tuturo fluxului de date (fluxurile de date,
procesele, entitatile e
date). Fiecare element de data este prezentat n dictiona definire
riguroasa si detaliata a datelor din sistem). Instr analiza structurata
gestioneaza automat dictionarul de d

Specificatiile de proces (minispecificatii) arata cum transformate


n date de iesire de catre procese. Fiecare m numai un singur proces
elementar din diagrama fluxului algoritmica a prelucrarilor realizate de
un proces elemen

Minispecificatiile contin informatii despre: numele si fluxurile de


intrare si fluxurile de iesire corespunzatoare procesului (algoritmul
sau operatia ce transforma fluxur de iesire). Multe instrumente CASE
utilizeaza tipare (te ntocmirea minispecificatiile, iar intrarile si

iesirile proc din DFD-uri.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei
prezentari sunt rezervate autorilor

Instrumente CASE pentru analiza si proie structurata


Instrumentele CASE pentru proiectare structurata s-a cu aparitia
schemelor de structura, a tehnicilor de ingine automata a codului
sursa. Ele implementeaza metode proces: Yourdon/Constantin (de
exemplu, Softwar EasyCase) sau bazate pe date: metodologia Jackson
S exemplu, EasyCase) si metodologia Warnier-Orr (de exe

Utilizarea schemelor de structura (structure charts) ierarhica a


modulelor aplicatiei, interconexiunile dintre executie. Multe
instrumente CASE (de exemplu, Analys EasyCase) transforma
automat diagramele de flux a datel n scheme de structura, care
pot fi apoi mbunatatite cu diagrame. De exemplu, Oracle Designer
transforma auto a datelor n diagrama ierarhiei de functii, care apoi
p editorul de diagrame.
n realizarea schemei de structura, metoda Yourdon/Con doua
caracteristici de baza, si anume, interfata n constituita din date si
informatii de control si mo modulelor (coeziune). Unele instrumente
CASE pot ntocmirea specificatiilor de programare pentru modul sau
chiar ntr-un limbaj de programare (generarea autom