Sunteți pe pagina 1din 23

FIZIOLOGIA

TROMBOCITELOR
= cele mai mici elemente figurate ale sângelui
= fragmente citoplasmatice anucleate de megacariocite cu origine în
măduva osoasă hematogenă.
- au capacitatea de a adera la pereţii vaselor sanguine lezate şi de a
forma agregate celulare => rol în hemostază.

TROMBOCITOPOIEZA = 4-5 zile


- în măduva osoasă hematogenă.
CSP
Compartiment
Celula stem mieloidă de proliferare

CFU-Meg
(unităţi formatoare de colonii megacariocitare)
Megacarioblastul

Megacariocitul bazofil (promegacariocitul)


Compartiment
Megacariocitul granular de megacariocite

Megacariocitul trombocitogen

Citoplasma megacariocitului trombocitogen se fragmentează => Trombocitele adulte.

•Un megacariocit trombocitogen eliberează între 2000-7000 de fragmente citoplasmatice.


•Producţia zilnică de trombocite fiind de 2,5 x 109/kg corp (40000/l/zi).
Trombopoieza

Megakarioblast
Promegakariocit

Megakariocit

Trombocite

Metamegakariocit
Reglarea trombocitopoiezei
- este dependentă de masa şi numărul de trombocite circulante.
- Scăderea numărului de trombocite circulante =>
• reglare rapidă - mobilizarea depozitului splenic de trombocite ce
conţine 1/3 din numărul total de trombocite circulante;
• reglare întârziată - cu durata de 3-5 zile; = stimularea formării de
trombocite ca urmare a eliberării unor factori stimulatori ai
trombocitopoiezei:
1. Trombopoietina (Tpo)
- este produsă de ficat, rinichi, muşchi neted, splină, măduvă osoasă şi
chiar din unele celule endoteliale şi fibroblaşti.
- în circulaţie se fixează pe receptorii specifici de la nivelul
trombocitelor circulante, după care este rapid inactivată.
- scăderea numărului de trombocite => Tpo libera => activarea
trombopoiezei.
- creşterea numărului de trombocite circulante => fixarea excesivă a Tpo, cu reducerea efectelor sale
asupra trombocitopoiezei.
- acţiunea Tpo asupra celulelor stem necesită prezenţa unor citokine (interleukinele Il-1 şi IL-6), iar
efectul Tpo asupra celulelor progenitoare este potenţată de IL-11.
2. Citokine
• Citokine cu efect de stimulare a trombocitopoiezei:
- IL-3, GM-CSF cu efect de stimulare asupra cel. progenitoare;
- IL-3 şi IL-6, împreună cu IL-1, IL-7 şi IL-11, potenţează efectul Tpo de “orientare” a celulelor stem
spre linia megacariocitară.
• Citokine cu efect de inhibare a trombocitopoiezei:
- factorul de creştere şi transformare (TGF),
- IL-2
- factorul de necroză tumorală (TNF)
- interferon (IFN) .
CINETICA TROMBOCITARĂ
- Numărul trombocitelor circulante = 150.000-400.000/mm3
- Durata de viaţă = 8-10 zile

- La subiectul normal:
•2/3 din trombocite se găsesc în circulaţia generală
•1/3 sunt sechestrate în splină = rezervor de trombocite
Numărul de trombocite este influenţat şi de schimburile continue dintre
aceste două compartimente.

La nivelul splinei:
- trombocitele cu volum, densitate şi funcţii trombocitare diminuate,
sunt degradate de către macrofagele splenice, din ficat şi plămân.
- fiziologic, sunt distruse doar trombocitele îmbătrânite
- patologic: în caz de splenomegalie - intensificarea distrucţiei
plachetare splenice => splenectomia = manevră terapeutică
STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ
- Trombocitele = fragmente citoplasmatice anucleate
- Φ = 2 - 5 µ m, grosimea = 0.5 - 1 µ m, volumul mediu = 5.8
µ m3 .
La microscopul optic
- zonă centrală - cromomerul/granulomerul, cu granulaţii azurofile
- zonă periferică - hialomerul, clară, aparent omogenă.

La microscopul electronic - 3 zone


1. Zona periferică este alcătuită din:
• glicocalix = strat amorf de glicoproteine care au proprietăţi
antigenice şi rol de receptori (pentru ADP, trombină, serotonină,
adrenalină, PG, factori plasmatici ai coagulării (V şi X ).
- Glicoproteinele plachetare au rol în procesele de activare şi
agregare plachetară
• atmosfera periplachetară - deasupra glicocalixului
= strat de factori plasmatici ai coagulării adsorbiţi pe suprafaţa membranei
plachetare + serotonină, catecolamine, albumină plasmatică.
• membrana celulară
• zona submembranoasă - conţine microfilamente de actină
• sistemul de membrane
- Sistemul canalicular deschis = invaginaţii tubulare ale membranei plachetare
care se răspândesc în citoplasmă; are rolul de a permite pătrunderea
intracelulară a unor constituenţi plasmatici şi eliminarea factorilor
trombocitari secretaţi.
- Sistemul tubular dens - este asociat celui canalicular deschis şi are rolul unui
reticol endoplasmatic, de stocare a calciului intracelular.
2. Zona citoplasmatică = zona contractilă
• Reţea de microtubuli submembranari- din alfa şi beta
tubulină
- contribuie la menţinerea formei de disc a trombocitelor
neactivate
• Reţeaua de microfilamente contractile
- Actina = principala proteină contractilă; filamentele de actină
încorporează troponină şi tropomiozină
- Miozina are situsuri de fosforilare sub acţiunea MLCK
(miozin-light C kinaza) la nivelul lanţurilor uşoare.
- Rol: intervin în modificarea formei trombocitelor activate
dintr-o formă discoidală într-una sferică cu multiple
prelungiri,
rol în secreţia plachetară şi retracţia cheagului
3. Zona organitelor = zona cu funcţia predominant secretorie
Sistemul granulaţiilor plachetare - cuprinde:
• Granulele dense = organite de stocare a factorilor agreganţi
trombocitari (Ca2+ , ADP, ATP, serotonină, catecolamine, Mg2+ )
• Granule alfa - conţin proteine biologic active :
- proteine adezive (fibrinogen, fibronectină, f. von Willebrand);
- modulatori de creştere şi factori procoagulanţi (fibrinogen,
factori V şi XI, PAF, PAI-1) .
• Granule cu glicogen .
Lizozomii - conţin enzime (hidrolaze acide, catepsină, elastină,
colagenază); conţinutul lizozomal este deversat în mediu numai
în urma unei stimulări intense.
Alte organite - peroxizomi ce conţin peroxidaze,
- mitocondrii;
- ribozomi.
5. FUNCŢIILE TROMBOCITULUI
1. Rol în hemostaza primară - oprirea iniţială a sângerării şi
formarea dopului hemostatic plachetar.
- are la bază procesele de activare, aderare, agregare şi
metamorfoză vâscoasă trombocitară
2. Rol în hemostaza secundară (coagulare) - activitatea
procoagulantă - prin
• adsorbţia la nivelul atmosferei periplachetare a factorilor
plasmatici activaţi ce aparţin mecanismului intrinsec al
coagulării (XII, XI, X, VIII, V) cu protejarea acestor factori de
inactivarea lor de către proteazele plasmatice.
• eliberarea factorilor trombocitari conţinuţi în compartimentul
granular în cadrul procesului de secreţie plachetară .în funcţie
de intensitatea stimulării (primele care se elimină sunt
granulaţiile dense, apoi granulaţiile şi în final lizozomii).
ADERAREA TROMBOCITELOR

Trombocite vWF
neactivate
Aderare
AGREGARE

TxA2, ADP,
Serotonin,
Fibrinogen,
Thrombospondin

Eliberare
Agregare
Constituenţi tr.
AGREGARE TROMBOCITARĂ

Tromb alb trombocitar


Prin factorii trombocitari,trombocitele intervin în :
• consolidarea dopului hemostatic plachetar şi favorizarea
interacţiunii trombocitelor cu structurile subendoteliale
(trombospondina)
• susţinerea mecanismul intrinsec al coagulării (Fp1, Fp2,
Fp3, fibrinogenul)
• retracţia cheagului (Fp7-trombostenina )
• repararea leziunii vasculare (PDGF, TGF-)
FACTORI FUNCŢII
TROMBOCITARI
Fp 1 globulină acceleratoare a conversiei protrombinei în trombină
Fp2 factor cu acţiune de trombină care accelerează
transformarea fibrinogenului în fibrină
Fp3 Tromboplastina intervine în formarea mai rapidă a protrombinazei active
trombocitară
Fp4 Factor antiheparinic • neutralizează la nivel local acţiunea anticoagulantă a
heparinei fiziologice
• efect chemotactic pentru neutrofile şi monocite
Fp5 Serotonina efect vasoconstrictor
Fp6 Fibrinogenul este mai puţin sensibil la acţiunea trombinei, dar datorită lui
plachetar cheagul trombocitar devine stabil
Fp7 Trombostenina • este o proteină contractilă cu are proprietăţi ATP-azice
• intră în structura citoscheletului
• participă la modificarea formei trombocitelor activate,
secreţia plachetară şi retracţia cheagului
Fp8 α2 antiplasmina • factor antifibrinolitic
Fp9 • factor stabilizator al fibrinei identic cu F XIII plasmatic
• rol în stabilizarea cheagului de fibrină
β - tromboglobulina • efect procoagulant prin inhibiţia prostaciclinei
are semnificaţia de marker al activării trombocitare
3. Rol în reglarea fibrinolizei
- pe suprafaţa plăcuţelor are loc interacţiunea dintre plasminogen
şi activatorii acestuia
- prin retracţia cheagului de fibrina încărcată cu plasminogen şi
factor activator tisular este îndepărtată de mediul fluid, bogat în
inhibitori ai fibrinolizei
- în cursul secreţiei plachetare se eliberează PAI-1

4. Rol în menţinerea integrităţii peretelui vascular


Trombocitul aprovizionează endoteliul cu metaboliţi ai acidului
arahidonic şi furnizează factori de creştere (PDGF, TGF- ) care
cresc viabilitatea celulelor endoteliale.
MODIFICĂRILE PATOLOGICE ALE TROMBOCITELOR
1. MODIFICĂRI CANTITATIVE
• Trombocitopeniile - sub 100.000/mm3.
=> tendinţă crescută de sângerări spontane, mai ales hemoragii cutanate (peteşii,
echimoze) şi mucoase (epistaxis, gingivoragii)
• hipoplazie/aplazie medulară: radiaţii, medicamente, toxice
• deficit de trombopoietină
• distrucţie accelerată mediată imun sau prin consum exagerat de trombocite
• splenomegalia congestivă, neoplazică, infiltrativă, infecţioasă
1.2. Trombocitozele - peste 400.000/mm3
=> risc crescut de fenomene trombotice, poate fi:
- fiziologică: în efortul fizic, la femei în perioada ovulaţiei şi lăuziei;
- patologică: după intervenţii chirurgicale majore, în procese inflamatorii şi
neoplazice, în anemii hemolitice, în splenectomie
2. MODIFICĂRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE)
Trombopatiile pot fi ereditare sau câştigate (boli mieloproliferative
cronice, renale, hepatice, după administrarea unor medicamente -
aspirină, antiinflamatoare, antibiotice).

• defecte de activare
• defecte de aderare - boala von Willebrand
• defecte de agregare - trombastenia Glanzmann
• defecte de secreţie - a corpusculilor denşi sau a granulaţilor .