Motivarea alegerii spatiilor

Din mai multe puncte de vedere Bulevardul Regina Elisabeta poate fi considerat una
dintre arterele centrale ale Bucuretilor, nu numai ca poziie, ci i pentru pe el se af o
serie de instituii politice, administrative, culturale importante, dar si hoteluri, obiective
culturale, puncte de socializare.
La analiza acestui spatiu am adaugat si alte doua zone de interes major pentru viata
publica a Bucurestiului si anume Piata Kogalniceanu, avand in centru statuia cu acelasi
nume si Piata Universitatii . Aceasta din urma este punctul de intalnire poate cel mai
popular si locul care are caracteristicile cele mai apropriate de definitia occidentala a
unui spatiu "cosmopolit", atragator prin diversitate, un loc incarcat de istorie, de
semnificatii.

Evolutia istorica a spatiilor

Bulevardul Regina Elisabeta a aparut in urma
dorintei acesteia de a fi realizata o legatura directa
cu Palatul Cotroceni, trasata prin latura vestica a
Gradinii Cismigiului. La 9 decembrie 1894 este
pus in functiune primul tramvai electric, care avea
numarul 14 si care a circulat pe aceasa artera.

La 27 octombrie 1957, pe bulevardul Regina

Elisabeta se introduce luminatul cu lampi cu neon.

In anul 1906 incepe construirea Ministerului

Lucrarilor Publice, actualul sediu al Primariei
Capitalei. In anul 1929, la intersectia dintre Calea
Victoriei si Bulevardul Regina Elisabeta este
instalat primul stop electric din Bucuresti.

In anul 1912 se inaugureaza si Hotelul Palace

(redenumit mai tarziu Hotel Cismigiu), devenit
rapid unul dintre simbolurile Capitalei. Cu o capacitate de circa 200 de camere,
Cismigiu a fost considerat in anii 20 unul dintre
cele mai mari hoteluri din Capitala. Cele mai multe
delegatii care ajungeau in Capital ail alegeau
datorita pozitiei bune pe care o ocupa in centrul
orasului. Dupa ce a fost inchis in anii 70, hotelul a
fost dat in folosinta dupa 1989 pentru a deveni
camin al Institutului de Teatru.
Tot pe Bulevardul Elisabeta a aparut una din
primele cai de tramvai care va fi insa scoasa la
jumatatea anilor 50.
In ceea ce priveste spatiile verz,i imaginea de ansamblu a bulevardului a ramas in
genere acceasi, inca de la inceput aceata fiind conceput in spiritul haussmann-ian,
caracter ce si l- a pastrat pana in zilele noastre.

Piata Universitatii este deschisa in 1857, cu ocazia initierii lucrarilor pentru primul corp
al universitatii bucurestene (arhitect A. Orascu), caracterul ei fiind definit de 4 statui,
realizate pe parcursul a 6 decenii: principele Mihai Viteazul (1876, sculptor CarrierBelleuse), [despre care se spune (si nu pare sa fie un mit urban, totusi) ca are bustul unei
statui care trebuia sa fie a Ioanei d'Arc] si carturarii Ion-Heliade Radulescu (1882, Ettore
Ferrari), Gheorghe Lazar (1886, Ion Georgescu) si Spiru Haret(1935, Ion Jalea).
Epicentrul vietii culturale bucurestene, Universitatea a fost ridicata in mai multe etape,
urmand principiile estetice ale stilului neoclasic. Fatada existenta si astazi a fost realizata
intre 1921-1943 (arhitect Nicoale Ghika-Budesti), adaugarea (inaltarea) aripilor noi la
corpul central producandu-se in urma bombardamentelor din 1944.

Pe partea opusa a Pietei

Universitatii
amintim palatul
BCR, (opera arhitectului Oscar
Maugsch - 1906), care lasa
neterminata,
in
simterie,
fundatia unui alt edificiu. Pe
acea fundatie se realizeaza
intre 1934-1935 un imobil de
birouri, Palatul
Creditului
Industrial (arhitect
G.M.
Cantacuzino), ce se doreste o
interpretare a cladirii BCR, intrun stil clasicist sobru.

In 1864, Carol Pop de Szathmary a pozat ce urma

sa devina intersectia de la Universitate din
disparutul (la 1888) Turn al Coltei. Se vad
Academia (Universitatea), Manastirea Sf. Sava
(amplasamentul statuii lui Mihai Viteazu) si Palatul
Sutu (prim-plan). In dreapta, locul viitorului rond
este ocupat de Hotelul Kiesch(locul rondului).
Imaginea
din
1910
Bulevardului Elisabeta,

reprezinta
imaginea
primul bulevard din
capitala. In stanga, se observa ca primele 2 statui
a lui Heliade-Radulescu si a lui Mihai Viteazu

aparusera deja.

Inceputul anilor 20. Privind in lungul bd. Carol I, peste statuia Bratianu. In dreapta,
aparuse Palatul Societatii de Asigurari Generala, actual sediu BCR.

Aprox. 1937. Vedere din Piata Bratianu spre

adeverata
Piata
Universitatii
(sau
Piata
Academiei). Notabil, spatiul semicircular fusese si
mai bine definit prin aparitia Palatului Creditului
Industrial (actual sediu PSD sector 5), in
contrapartida cu Palatul Societatii Generala.
.

1978. Din rondul Pietei Balcescu

Piata Universitatii vedere care
schimbat esential pana in zilele

spre
nu
s-a
noastre.

1995. O imagine din fostul Palat al Creditului

Industrial (actuala organizatie de sector a unui
partid), cu Universitatea.
Se remarca faptul ca piata din imaginea de mai
sus
inca
pastreaza
un
spatiu
verde
semnificativ.
In
situatia
actuala,
Piata
Universitatii este pavata in intregime, dandu-i
continuitate spatiala si facilitand desfasurarea
diferitelor evenimente cultural, targurilor, etc.

In Piaa Mihail Koglniceanu este amplasat pe un soclu statuia lui Mihail Kogalniceanu ,
om politic, istoric i scriitor . Statuia a fost executat n bronz n anul 1936 de
ctre sculptorul Oscar Han.

Soclul n form de trunchi de piramid, n trei trepte, are nlimea de 6 metri,

Intr-o ilustratie din anul 1935,

Piata Mihail Kogalniceanu apare ca
un spatiu liber care permitea
circulatia pietonilor, in timp ce in
prezent este sufocata de traficul
intens si numarul mare de
autovehicule.

Intre cele doua imagini exista si alte diferente. In primul rand este vorba de statuia lui
Mihai Kogalniceanu care, prin amplasarea acesteia a sporit caracteristica de reper a
pietei, De asemenea, cladirea cu cupola de langa blocul modernist din centrul imaginii
vechi a fost inlocuita pana in perioada comunista cu un bloc. In plan departat, in capatul
Caii Plevnei dinspre Splai, in imaginea veche apare un teren neocupat de vreo
constructie, iar in prezent, pe locul sau se afa Casa Bloc construita in 1936 dupa
planurile arhitectului Jean Valeanu.

Se remarca atunci ca si acum

prezenta spatiului verde, care insa
acum nu mai este accesibil
pietonilor.

Bibiografie:
Strzi vechi din Bucuretiul de azide Alexandu Ofrim, aprut la Editura Humanitas, n
2011
Din Bucuretii de ieri, de George Potra, Ed. tiinific i Enciclopedic, 1981
www.bucurestiivechisinoi.ro
www.wikipedia.org