Structuralismul in antropologie

Claude Levi- Strauss

Antropologia este o tiin ce urmrete cunoaterea global a omului,

cuprinznd subiectul n toat extinderea lui istoric i geografic, aspirnd la o
cunoatere aplicabil ansamblului dezvoltrii umane, cutnd s ajung la
rezultate, pozitive sau negative, aplicabile pentru toate tipurile de societi, de la
orae la triburi.
Termenul de "antropologie sociala" se crede c a aprut in Anglia din necesitatea
de a exista un titlu care sa deosebeasca o catedra noua de altele care, epuizasera
terminologia traditionala.
n ceea ce privete notiunea de "cultura" este de origine engleza, Tylor definind-o
pentru prima data ca: " acel tot complex care include cunoastere, credinta, arta,
moravuri, lege, traditie si alte cateva aptitudini si obisnuinte dobandite de om ca
membru al societatii".
Antropologia sociala reprezinta studiul organizarii sociale, un capitol esential in tot
ceea ce se numeste antropologie culturala
Antropologia sociala a luat nastere din descoperirea ca toate aspectele vietii sociale
(economoc, tehnic, politic, juridic, estetic, religios) constituie un ansamblu
semnificativ si este imposibil sa intelegem vreunul fara a-l reaseza printre celelalte.
O orientare "culturalista" apropie antropologia de geografie, tehnologie si de
istorie, pe cand orientarea "sociologica" o apropie de arheologie, istorie si
psihologie.
Fie c este social sau cultural, antropologia aspira intotdeauna la cunoasterea
omului total, pe baza produciilor sale si a reprezentarilor sale.
In 1958, Claude Lvi Strauss definete termenul de antropologie ca fiind cel care
efectueaza analiza comparata a societatilor si culturilor.
Tot n viziunea acestuia, obiectul de studiu al antropologiei l constituie societile
aa zis primitive ntruct n viziunea sa, societile primitive sunt modele reduse
ale umanitii ce sunt capabile s dezvolte trsturi elementare.
Strauss vorbete despre Antropologia structural ca despre o tiin semiologic,
prefernd mai degrab termenul de comunicaie pentru numirea antropologiei
structural n loc de semilogie sau semiotic.
n viziunea lui Strauss obiectul propriuzis al antropologiei structurale l constituie
faptele de comunicare, i de limbaj deoarece sunt singurele care permit

introducerea in aceast disciplin a unor modaliti de raionament riguroase.

n privina definirii antropologiei structural,Levi- Strauss afirm c nimeni nu a
fost mai aproape de a o definii dect Ferdinand de Saussure care o numete
semiologie i i atribuie ca obiect de studiu viaa semnelor n snul vieii sociale
Este drept c oamenii comunic prin simboluri i semene astfel pentru antropologie
care este o conversaie a omului cu omul, totul l reprezint simbolul si semnul.
Claude Levi- Strauss pe lngp antropologie, adduce n discuie i termenii
etnologie i etnografie pe care i pune n acela loc afirmnd c:
"Etnografia, etnologia i antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei
concepii diferite despre aceleai studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei
momente ale aceleiai cercetri"
n 1958 Claude Levi Strauss propune o definire a termenilor astfel c: etnografia
colecteaza date, etnologia interpreteaza datele oferite de etnografie, efectund i o
sinteza n directia geografic, istoric si sistemic iar antropologia efectueaz o
analiz comparat a societailor i culturilor.
n ceea ce privete etnografia, aceasta corespunde primelor stadii ale cercetrii,
observaie dar i descriere, respectiv munc de teren.
Aceasta se ocupa cu observarea si analizarea grupurilor umane si urmareste
restituirea ct mai aproape de realitate a vieii fiecaruia.
Rolul etnografiei este de a descrie si a analiza deosebirile care apar in modul lor de
a se manifesta in diverse societati.
Etnologia are ca obiect, cercetarea grupurilor umane. Chiar dac interesul pentru
celalalt pare s fie atestat nca din antichitate, etnologia are o istorie de aproximativ
doua secole.
Se pare c etnologia reprezint un prim pas spre sintez, tinznd spre concluzii
suficient de largi.
Aceast sintez se poate opera n trei direcii:
Una geografic n cazul n care dorim s integrm cunotine relative la grupuri
nvecinate, istoric dac urmrim reconstituirea trecutului uneia sau mai multor
populaii i sistematic dac izolm, pentru a-i acorda atenie special, un anumit
tip de tehnic, un obicei, sau o instituie.
Toi acesti termeni provin din limba greac astfel c ethnos nseamna popor,
natiune sau grup uman iar graphos nseamna scriere sau descriere. Logos nseamna
cuvnt, discurs iar anthropos nseamna om.
Astfel, din mbinarea acestor cuvinte au rezultat numele: etnografie, etnologie si
antropologie.
Este drept c preocuparea fiecarui termen corespunde unor preocupari teoretice
bine definite.
Revenind la antropologia social, Brown este cel care a scos la iveal o
semnificaie mai concret a acestui termen. El susine c nu se mai afl n prim

plan homo faber ci grupul, ansamblul formelor de comunicaie care formeaz viaa
social.
Antropologia cultural spre deosebire de cea social este preocupat de dinamic
mai exact de cum se transmite cultura de-a lungul generaiilor.
Claude Levi- Strauss scrie despre o serie de misiuni pe care le urmrete
antropologia.
Prima ar fi obiectivitatea, aceasta aprnd ca o prim ambiie a antropologiei,
totalitatea este o a diua ambiie a acesteia, semnificaia.
Antropologia este cea mai tnr dintre tiinele tinere sociale i fie c se dorete a
fi social sau cultural, antropologia tot va aspira la cunoaterea omului total .

Bibliografie:
1. Petra-Voicu, Ileana, Introducere nantropologia lui Claude Levi-Strauss, ed.

Dacia, Cluj, 1992;

2. Levi-Strauss, Claude, Antropologia Structural, ed. Politic, Bucureti,
1978;