Sunteți pe pagina 1din 52

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

1. CONFERINTELE MONDIALE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI SI PRINCIPALELE


DOCUMENTE ADOPTATE
- Prima conferinta mondiala sub auspicicul ONU a avut loc la Stockholm in 1972 la care au
participat delegati din 114 state inclusiv Romania.
- Pe ordinea de zi a conferintei au figurat printre altele:
- planificarea si gestionarea asezarilor umane in vederea calitatilor mediului;
- gestionarea resurselor naturale ale mediului;
- determinarea poluantilor de importanta internationala;
- aspecte privind dezvoltarea si mediul.
- Documente adoptate:
- Declaratia Asupra Mediului Inconjurator care cuprinde 26 de principii privind drepturile si
obligatiile statelor in acest domeniu;
- Planul de Actiune Privind Mediul Inconjurator care cuprinde 109 recomandari adresate
statelor in domeniul protectiei mediului.
- Ziua de 6 iulie (ziua deschiderii conferintei) a fost declarata Ziua Internationala a Mediului.

3. NOTIUNEA DE MEDIU INCONJURATOR SI DE RESURSE NATURALE


- Notiunea de mediu inconjurator este notiunea fundamentata care sta la baza ecologiei ca
stiinta biologica fiind susceptibila in raport cu necesitatea punerii in valoare sau a ocrotirii
elementelor sale constitutive de reglementare juridica.
- Termenul de ecologie vine din grecescul eikos care inseamna casa, adapost, mediu de viata si
logos care inseamna stiinta.
- Acest termen a fost introduc in stiinta in 1866 de biologul darvinist Haeckel pentru a desemna
studiul tuturor relatiilor dintre animale si mediul lor organic si anorganic.
- Ca stiinta biologica, ecologia are legatura cu alte ramuri ale stiintei ca: fizica si chimie, botanica
si zoologie, medicina, paleontologie si altele.
- in 1939 un savant englez a propus denumirea de bio-ecologie lucrarile moderne propunand
definitia ecologiei ca stiinta a ecosistemelor deoarece ecosistemele inglobeaza in sine ansamblul
fenomenelor ecologice.
- Prin ecosistem se inteleg parti mai mari sau mai mici din natura vie numite si biocenoze care
alcatuiesc o unitate functionala, un ansamblu inchegat .
- Biocenoza si biotopul sunt componente structurale si functionale ale ecosistemului.
- Termenul de biotop este folosit mai mult in Europa desemnand modul de viata al unei
biocenoze.
- Ecologii anglo- saxoni folosesc mai mult termenul de habitat, un inteles mai larg desemnand
atat mediul de viata al unei biocenoze cat si spatiul ocupat pe glob de o specie, o populatie sau
un individ.
1

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Una dintre cele mai cuprinzatoare definitii date mediului inconjurator apartine savantului Emil
Racovita care sustine ca mediul reprezinta totalitatea infaptuirilor fenomenelor si energiilor
lumesti care vin in contact cu o fiinta de care depinde soarta acestuia si care provoaca o
reactiune in asa-zisa fiinta.
- Preluand elemente din aceasta definitie in acceptiune moderna, in literatura mediul a fost
definit ca fiind totalitatea conditiilor energetice, fizice, chimice si biologice care inconjoara o
fiinta, grupurile de fiinte si cu care acestea se regasesc in relatii permanente de schimb.
- In limbajul curent, potrivit definitiei de dictionar termenul de mediu are o dubla acceptiune:
cadrul de viata al individului si ansamblul conditiilor susceptibile sa actioneze asupra
organismelor vii si activitatilor umane.
- Pe plan european intr-o directiva a Uniunii Europene prin mediu se intelege apa, aerul si solul,
relatiile dintre ele precum si relatiile dintre acestea si organismul uman.
- In Romania pe plan legislativ fosta lege a protectiei mediului nr. 9/1973 a definit mediul ca
fiind totalitatea factorilor naturali si ai celor creati prin activitatile umane care in stransa
interactiune influenteaza echilibrul ecologic determinand conditiile de viata pentru om si
pentru dezvoltarea societatii.
- Actuala Lege a Protectiei Mediului, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/ 2005
defineste mediul ca fiind ansamblul de conditii si elemente materiale ale Terrei: aerul, apa, solul
si subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferei toate materiile
organice si anorganice precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune inclusiv valorile
materiale si spirituale.
- Din toate definitiile rezulta ca mediul inconjurator cuprinde doua componente esentiale:
1. componenta naturala atmosfera, apa, solul, subsolul, peisajul, flora, fauna;
2. componenta antropica populatia umana, asezarile umane si orice fel de activitate a
omului care sub o forma sau alta produce sau poate sa produca un impact negativ asupra
mediului.
- Ambele componente inter-relationeaza atat in interiorul fiecaruia cat si una cu cealalta.
- Prin resurse naturale, potrivit actualei legi a mediului, OUG nr. 195/2005 se intelege totalitatea
elementelor naturale ale mediului care pot fi folosite in activitatea umana:
- resurse neregenerabile (minerale, combustibili fosili);
- resurse regenerabile (apa, aer, sol, flora, fauna);
- resurse inepuizabile/ permanente (energie solara, eoliana, geotermala, energia
valurilor).

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

4. PRINCIPIUL PREVENIRII RISCURILOR ECOLOGICE SI A PRODUCERII DAUNELOR


PRINCIPIUL POLUATORUL PLATESTE
A. PRICIPIUL ACTIUNII PREVENTIVE
- Formulat in preambulul Conventiei de la Rio (1992) si consacrat in art. 3 lit. c) din OUG nr.
195/ 2005 .
- Ideea acestui principiu este ca ideea de prevenire a poluarii este cu mult mai putin costisitoare
decat repararea daunelor ecologice care pot avea un caracter ireversibil.
- In domeniul mediului o buna politica trebuie sa aiba in vedere de la inceput evitarea poluarii
mediului inconjurator si degradarea acestuia urmarind permanent aplicarea politicilor de
mediu armonizate cu programele de dezvoltare.
- Aplicarea acestui principiu presupune pe de-o parte reglementarea unor obligatii cu caracter
obiectiv, iar pe de alta parte promovarea unor activitati care sa conduca la evitarea producerii
unor modificari negative privind calitatea mediului.
- In ceea ce priveste activitatile mentionate anterior, un rol principal revine evaluarii de mediu
care are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului in pregatirea si
adoptarea anumitor planuri si programe care pot avea efecte semnificative asupra mediului si
evaluarii impactului asupra mediului, proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca in
functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatie in vigoare efectele unui proiect asupra
sanatatii oamenilor si a mediului.
- Persoanele fizice si cele juridice care folosesc in activitatea lor substante sau deseuri
periculoase sunt obligate sa tina evidenta stricta a acesteia si sa asigure prin sisteme proprii
supravegherea mediului, sa anunte iminenta sau producerea unor eliminari neprevazute de
substante poluante, sa elimine in totalitate si in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei
si pentru mediu substantele si preparatele chimice periculoase care au devenit deseuri, sa
inlocuiasca acolo unde tehnic este posibil substantele si preparatele chimice periculoase cu
substante si preparate chimice mai putin periculoase sau nepericuloase.
B. PRINCIPIUL POLUATORUL PLATESTE
- Adoptat mai intai de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica intr-o serie
de recomandari incepand cu anii 70 principiul semnifica initial cerinta implicarii poluatorului a
cheltuielilor privind masurile adoptate de autoritatile publice pentru ca mediu sa fie mentinut
intr-o stare acceptabila.
- Ulterior principiul a fost dezvoltat considerandu-se ca poluatorul trebuie sa suporte nu numai
costul masurilor de prevenire ci si al masurilor reparatorii.
- La nivel comunitar, principiul a fost consacrat prin Actul Unic European (1987) si Tratatul de la
Maastricht (1992).
- Pe plan national principiul a fost consacrat pentru prima data in Legea nr. 137/ 1995 apoi
preluat de OUG nr. 195/ 2005 in art. 3 lit. e).
- Aplicarea principiului este asigurata prin instituirea pentru persoanele fizice si juridice a
raspunderii in cazul in care activitatea desfasurata produce poluare.
3

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Principiul are la baza o justificare economica, anume neefectuarea la timp a cheltuielilor pentru
protectia mediului atrage ulterior costuri mai ridicate care trebuie acoperite.
- Principiul are 2 aspecte:
- preventiv- reprezinta internalizarea costurilor sociale externe sa fie luate in calcul de toti
agentii economici in costurile lor de productie;
- reparator- consta in faptul ca cel care organizeaza o poluare este dator a repara
prejudiciul produs.
- Acest principiu se poate aplica numai coroborat cu principiul prevenirii deoarece aplicat
singur duce la consecinte inadmisibile .

5. PRINCIPIUL PARTICIPARII PUBLICULUI LA ELABORAREA SI APLICAREA


DECIZIILOR DE MEDIU. PRINCIPIUL INTERZICERII POLUARII
A. PRINCIPIUL PARTICIPARII PUBLICULUI LA ELABORAREA SI APLICAREA
DECIZIILOR DE MEDIU
- La cea de-a 4-a Conferinta a ministrilor care a avut loc la Aarcus (Danemarca) in 1998 cu titlul
"Un mediu pentru Europa", a fost adoptata Conventia privind accesul la informatie si
participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu.
- Conventia garanteaza urmatoarele drepturi:
- dreptul de a avea acces la informatie fara ca solicitantul sa declare un anumit interes;
- dreptul publicului de a fi informat de autoritatile publice asupra problemelor de mediu.
- Participarea publicului corect informat la activitatea de protejare a mediului permite
indivizilor sa contribuie la luarea deciziilor referitoare la mediu si ofera populatiei posibilitatea
de a cunoaste riscurile la care sunt supusi individual, familia si comunitatea in mod
corespunzator.
- Participarea publicului efectiva este posibila doar daca informatia necesara este accesibila.
- Tipurile de informatii ce pot fi solicitate pot privi:
- emisiile in atmosfera;
- deversarea rezidurilor in apele de suprafata sau subterane;
- poluarea sonora;
- sistemul de autorizatii;
- locurile contaminate etc.
- O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca:
- autoritatea publica caruia i se adreseaza solicitantul nu detine informatia respectiva;
- daca cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala;
- daca cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de
comunicatii interne al autoritatii publice (Constitutie, Ordonanta de Urgenta a Guvernului
195/2005).

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

6. PARTICULARITATILE IZVOARELOR FORMALE ALE DREPTULUI MEDIULUI


- Sunt izvoare formale ale dreptului mediului:
1. toate normele de drept al mediului au caracter imperative;
2. unele norme de drept al mediului sunt norme tehnice care prin includerea lor in acte
normative produc efecte juridice;
3. sunt izvoare speciale ale dreptului mediului tratatele si conventiile internationale in
urmatoarele conditii:
a) Romania sa fie parte sau le fi ratificat;
b) sa fie in vigoare la data invocarii lor.

7. CAUZELE SI EFECTELE PRINCIPALE ALE POLUARII ATMOSFEREI


Cauze
- Atmosfera= invelisul gazos care inconjoara pamantul, alcatuit din aer, fara o limita superioara
precisa si avand proprietati constante pana la aproximativ 3000 m altitudine.
- Atmosfera actioneaza ca o patura protectoare mentinand o temperatura propice pe pamant si
ecranand razele daunatoare ale soarelui.
- Formata din mai multe straturi, ea actioneaza si ca un imens depozit pentru gaze si particule.
- Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, prin
atmosfera se intelege masa de aer care inconjoara suprafata terestra incluzand si stratul
protector de ozon.
- Aerul= un amestec de gaze.
- Uscat, el contine 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze.
- In 1979 a avut loc la Geneva prima Conferinta general europeana pe probleme de mediu,
conferinta ce a adoptat Conventia si Rezolutia privind poluarea atmosferica transfrontiera pe
distante lungi.
- Potrivit Conventiei prin poluare atmosferica se intelege eliberarea in aer de catre oameni
mijlocit sau nemijlocit de substante de energie ce produc efecte negative cum sunt:
- periclitarea sanatatii;
- producerea de daune comorilor vii ecosistemelor sau altor bunuri de gen;
- limitarea beneficilor mediului sau a altor drepturi de folosire de drept a mediului
inconjurator.
- In acelasi timp, Conventia a definit poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi ca
fiind acea poluare a carei sursa fizica se afla total/partial in limitele de jurisdictie ale unui stat,
efectele producandu-se intr-o zona supusa jurisdictiei altui stat la o distanta la care nu este in
general posibil sa se distinga contributia sursei sau a grupelor de surse de emisie
- Din cele doua definitii rezulta ca poluarea aerului trebuie privita in raport cu modul de
folosire al acestui factor de mediu de catre om.
5

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Astfel, privit in calitatea sa de cadru natural al vietii aerul devine poluat atunci cand
concentratia substantelor straine introduse in atmosfera naturala sau artificial ajunge la un prag
daunator vietii.
- Folosit ca materie prima in unele industrii, aerul este considerat poluat atunci cand produce
erodarea constructiilor sau altereaza produsele.
- In turism poluarea aerului nu inseamna ca dauneaza imediat sanatatii oamenilor, dar creaza o
stare de disconfort.
Efecte
- Efectele principale ale poluarii atmosferice, sunt: incalzirea temperaturii globale, distrugerea
progresiva a stratului de ozon, ploile acide si smogul.
- In cazul incalzirii globale practic, nu incalzirea relativ limitata constituie un pericol ci
accelerearea schimbarii climei, fapt iminent.
- Se estimeaza ca intre 2030 si 2050 temeperaturile medii ar putea deveni cu 1.5 4.5 grade
celsius mai mari decat cele actuale, ceea ce ar duce la valori care nu au mai fost inregistrate in
ultimii 2 milioane de ani.
- Acest efect accelereaza topirea calotelor de gheata, ale polilor care determina la randul sau
cresterea nivelului apelor in mari si oceane, care produce inundarea litorarelor, poluarea
surselor potabile de apa.
- Distrugerea progresiva a stratului de ozon este un fapt care determina ca o cantitate mai mare
de raze ultraviolete sa patrunda pe terra ceea ce dtermina inmultirea cazurilor de cancer al pielii
si a cataractei oculare, paralele cu scaderea serioasa a productiei agricole si distrugerea
planctonului marilor si oceanelor.
- Ploile acide continand mult azot distrug padurile si recoltele vegetale.
- Smogul este un amestec de diversi poluanti si vapori de apa pe care ii condenseaza,
cunoscandu-se in prezent 2 tipuri de smog:
- Reducator ( Londonez );
- Oxidant ( Californian).

8. PROTECTIA ATMOSFEREI IN DREPTUL INTERN


-STRATEGIA SI POLITICA NATIONALA IN DOMENIUL PROTECTIEI ATMOSFEREI- Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 si a Legii privind protectia
atmosferei Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000, accentul se pune pe prevenire
deoarece prevenirea este mai putin costisitoare decat combaterea ei.
- In acest scop, Ministerul Mediului elaboreaza Strategia Nationala si Planul National de Actiune
in domeniul atmosferei, Programul National de reducere a emisiilor de dioxid de sulf si dioxid
de azot provenite din instalatiile mari de ardere, Strategia Nationala si Planul National de
Actiune privind schimbarile climatice, Sistemul National de estimare a emisiilor de gaze cu efect
de sera, administreaza Registrul National al gazelor cu efect de sera.
6

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Regimul juridic de protectie a atmosferei are la baza respectarea principiului de abordare


integrata a protectiei mediului.
- In acest scop, legea stabileste strategia nationala in protectia atmosferei, evaluarea si
gestionarea calitatii aerului, prevenirilor si combaterea poluarii atmosferei din surse fixe,
monitorizarea calitatii aerului, participarea publicului, atributiile ce revin autoritatilor precum si
persoanelor fizice/ juridice.
- Strategia Nationala in domeniul protectiei atmosferei are ca scop crearea cadrului general
pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului,
eficient din punct de vedere economic.
- Agentia Nationala a protectiei mediului se aproba prin hotarare de guvern.
- Planul National privind protectia atmosferei cuprind metodele prin care se indeplinesc
obiectivele propuse in strategie si se iau in considerare si actiunile de perspectiva propuse in
programul multianual.
-EVALUAREA CALITATII AERULUI IN ROMANIA- Potrivit art. 16 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 evaluarea calitatii
aerului pe teritoriul Romaniei se realizeaza pe baza valorilor de limita si de prag in concordanta
cu standardele nationale si europene (Art. 16. (1) Evaluarea calitii aerului nconjurtor este
obligatorie pentru toate aglomerrile i zonele de pe teritoriul Romniei. Modul de evaluare se stabilete n
funcie de nivelul poluanilor relevani n aerul nconjurtor.
(2) Evaluarea calitii aerului nconjurtor se realizeaz prin metode i procedee stabilite prin
hotrre a Guvernului, n termen de 12 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de
urgen.)
- Valoare limita= nivelul fixat pe baza valorilor stiintifice in scopul prevenirii si combaterii
poluantilor si a efectelor lor.
- Valoarea de prag= nivelul pragurilor de alerta care odata ce au fost depasite determina luarea
unor masuri urgente de catre autoritati.
- Pentru evaluareacalitatii aerului pe teritoriul tarii a fost creat Sistemul National de Evaluare si
Gestionare Integrata a calitatii aerului care include:
a) Sistemul National de Monitorizare a calitatii aerului;
b) Sistemul National de Inventariere a emisiilor de poluanti in atmosfera.
- Rezultatele evaluarii calitatii aerului se aduc la cunostinta publicului si se raporteaza de
Ministerul Mediului Uniunii Europene.
- Pe baza evaluarii, Ministerul Mediului intocmeste lista cuprinzand zone sau aglomerari unde
nivelul unuia sau mai multor poluanti este mai mare sau mai mica plus marja de toleranta sau
intre valorile limita plus marja de toleranta.
- Daca nivelul poluantilor este mai mare decat valoarea limita se elaboreaza programe de
actiune pentru reducerea poluantilor sesizati.
- Legea prevede ca toate activitatile care constituie surse fixe de poluare se pot desfasura numai
pe baza acordului si a autorizatiei de mediu elaborate in urma abordarii integrate a impactului
asupra mediului.
7

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

-OBLIGATIILE ROMANIEI PRIVIND REDUCEREA POLUANTILOR ATMOSFEREI


PENTRU PROTECTIA STRATULUI DE OZON- Conventia de la Viena din 1985 privind protectia stratului de ozon si a celor cuprinse in
Protocolul de la Montreal privind substantele care subtiaza stratul de ozon document la care
Romania a aderat prin Legea nr. 84/1993 a fost infiintat in tara noastra Comitetul National
Pentru Protectia Stratului de Ozon care supune spre aprobare Guvernului oportunitatea de
aderare a Romaniei la tratatele internationale, aproband standardele nationale in domeniu etc.
-ACTIVITATEA ROMANIEI IN DOMENIUL SCHIMBARILOR CLIMATICE- Schimbarea climei in general este determinata atat de factori interni (modificari care apar in
interiorul sistemului climatic) cat si de factori externi (naturali- variatia de energie emise de
soare, eruptii vulcanice etc) dar si de factori antropici rezultati din actiunile umane.
- Prin semnarea si ratificarea de catre Romaniei prin Legea nr. 24/1994 a Conventiei Cadru a
ONU privind schimbarile climatice si aProtocolului de la Kyoto, Romania si-a asumat
angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu 8% in perioada 2008-2012 fata de anul de baza
1989.
- Din Conventia Cadru privind schimbarile climatice, Romaniei i-au revenit urmatoarele
obligatii:
- sa elaboreze si sa implamenteze inventariile nationale ale emisiilor antropice de gaze
cu efect de sera;
- sa sustina aplicarea si transferul de tehnologii si de procedee care permit controlul si
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;
- sa adopte politici nationale pentru prevenirea si atenuarea cauzelor schimbarilor
climatice.
- Din Protocolul de la Kyoto, Romaniei i-a revenit obligatia de a reduce emisiile de gaze cu 8% in
2008-2012, sa elaboreze si sa aplice politici de promovare a dezvoltarilor durabile si sa realizeze
un sistem pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera
- Protocolul de la Kyoto prevede 3 mecanisme flexibile pentru reducerea acestor emisii:
1. implementarea in comun;
2. comercializarea internationala a emisiilor;
3. mecanismul de dezvoltare durabila.
- Pentru Romania, implementarea in comun inseamna in primul rand retehnologizarea in cateva
domenii priritare si in special in furnizarea de energie si de caldura.
- In Romania a fost adoptata in 2005 Prima Strategie Nationala privind schimbarile climatice
- Obiectivul acestei strategii se concentreaza pe 2 directii:
- asigurarea indeplinirii angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto;
- elaborarea si indeplinirea obiectivelor si activitatilor voluntare ale Romaniei privind
adaptarea la impactul schimbarilor climatice.
- In cadrul Uniunii Europene un instrument pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
cuprins in Strategia Nationala a Romaniei este Directiva Parlamentului European nr. 2003/1987
privind infiintarea unei scheme de comercializare a permiselor de emisii de gaze cu efect de
sera.
8

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Directiva prevede ca statele membre ale Uniunii Europene au obligatia sa stabileasca o schema
de limitare si tranzactionare a gazelor cu efect de sera vizand intr-o prima etapa instalatiile mari
de ardere, rafinariile, instalatiile siderurgice, industria cimentului, sticlei, ceramicii, celulozei si
hartiei.
- Comertul de emisii cu gaze cu efect de sera reprezinta abilitatea a 2 entitati care trebuie sa-si
reduca emisiile de a tranzactiona intre ele o parte din creditele de emisii redistribuind in orice
moment repartitia de credite.
- La baza comertului cu credite de emisii sta faptul ca nu conteaza de unde provin emisiile cu
gaze cu efect de sera si ca urmare nici unde se reduc.
- In acest fel efectul comertului cu credite de emisie este neutru atat timp cat emisiile globale de
gaze cu efect de sera sunt limitate prin obligatiile asumate de partile Protocolului de la Kyoto
- Incepand cu 1 ianuarie 2007, pentru instalatiile care genereaza emisii de gaze cu efect de sera,
operatorul trebuie sa detina o autorizatie eliberata de o autoritate competenta pentru protectia
mediului, autorizatie care se poate revizui in urmatoarele cazuri:
1. la schimbarea operatorului;
2. daca se produc modificari cu privire la natura, capacitatea sau regimul de functionare
al instalatiei;
3. daca apar modificari ale metodologiei de monitorizarea a instalatiilor.
- Autorizatia se suspenda pentru nerespectarea obligatiilor pe care le prevede dupa o modificare
prealabila prin care se poate acorda si un termen de 30 de zile pentru indeplinirea obligatiilor.
- Suspendarea se mentine pana la eliminarea tuturor cauzelor, dar numai mult de 6 luni
- Pe perioada suspendarii, desfasurarea activitatii este interzisa.
- Operatorul etse obligat sa-si monitorizeze emisiile de gaze cu efect de sera in conformitate cu
Ghidul de Monitorizare si Raportare a emisiilor de gaze cu efect de sera.
- Agentia Nationala Pentru Protectia Mediului tine la zi Registrul National de emisii si il
actualizeaza periodic in functie de modificarile care pot interveni.
- Certificatele de emisii sunt transferabile in conditiile prevazute de lege si pot fi anulate in orice
moment la solicitarea persoanei care le detine.

9. PROTECTIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNATIONAL


- A facut initial subiectul jurisprudentei, prima hotarare pronuntata in domeniu de un tribunal
international, intr-un litigiu dintre SUA si Canada in urma unei poluari masive a aerului
produsa de o emisie de fum a canadei situata la granita cu SUA.
- In dreptul international aerian primele incercari de reglementare ale aerului au avut la baza
criteriul functionalitatii, normele referindu-se la comunicatie in general de prevenire a poluarii
aerului si la masurile sanitare si de sanatate publica.
- Unul dintre cele mai complexe texte referitoare la aceasta forma de poluare este Declaratia de
Principiu asupra luptei impotriva Poluarii Aerului adoptata de Consiliul de Ministrii al C. E. In 1968.
9

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Ea contine reglementari fundamentale care au viziune de ansamblu asupra poluarii


atmosferice recomandand ca legislatiile nationale sa prevada sanctiuni aspre impotriva oricarei
persoane care ar polua intr-o maniera nociva aerul.
- In scopul reducerii poluarii aerului declaratia a recomandat 3 metode care au fost deja
implementate in toate legislatiile internationale si in Romania:
- Instalatiile fixe ( fabrici, uzine) susceptibile de a cauza o crestere sensibila a poluarii
aerului ce nu poate functiona fara eliberarea prealabila a unei autorizatii emise de un organ de
stat competent;
- Instalatiile care, considerate izolat, nu sunt susceptibile a produce cresteri sensibile a
poluarii aerului dar care fie din cauza densitatii lor sau din alte motive pot provoca o
concentratie insemnata de poluanti sa fie dotate cu filtre si sa functioneze dupa un program
redus
- Vehiculele cu motor si aparatele fabricate in serie care utilizeaza combustibil din a caror
ardere rezulta emisii poluante sa fie supuse unor revizii tehnice.
- Conventia de la Geneva 1971 privind Poluarea Transfrontiera pe distante lungi a stabilit
urmatoarele principii:
1. Protejarea omului si a mediului inconjurator contra poluarii atmosferice;
2. Combaterea introducerii substantelor poluante pentru aer prin consultari schimb de
informatii politici si strategii, etc.;
3. Organizarea de catre parti a schimbului de informatii si verificarea politicilor activitatii
economice si neajunsurilor tehnice care vizeaza combaterea substantelor poluante pentru aer;
4. Acordarea la cerere a unor consultante la intervale scurte de timp de catre partea sau
partile care sunt afectate de o poluare din partea partilor in care se afla sursele de poluare.
- Partile au convenit sa pun accent pe supravegherea dioxidului de sulf si a substantelor
inrudite.
- Aceasta Conventie a fost completata de 8 protocoale.
- In 1985 a fost adoptata la Viena Conventia privind protectia stratului de ozon.
- Este un document cadru care pun bazele cooperari internationale in scopul protejarii stratului
de ozon cat si a ozonului aflat la mare altitudine.
- Partile se angajeaza sa protejeze sanatatea omului si a mediului.
- Cooperarea dintre parti vizeaza schimbul de infortmatii si adoptarea unor masuri legislative si
administrative privind limitarea si prevenirea activitatilor umane aflate sub jurisdictia lor care
pot conduce la modificarea stratului de ozon.
- In 1987 Conventia a fost urmata de Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza
stratul de ozon.
- Protocolul cuprinde prevederi mai complexe decat Conventia indicand 2 substante, care la
nivel international trebuisec controlate si anume halonii si cloroflorocarbonii.
10

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- In 1962 la Rio a fost adoptata Conventia privind schimbarile climatice.


- Obiectivul il constituie reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel
care sa previna emixiunile periculoase ale omului in sistemul climatic.
- Un asemenea nivel trebuie atins intr-o perioada suficienta de timp pentru a permite
ecosistemelor sa se adapteze in mod natural la schimbarile de clima.
- Acestei conventii I s-a adus Protocolul de la Kyoto care in prima parte intareste obligatia partilor
de a-si reduce emisiile antropice de gaze cu efect de sera, cu cel putin 5% sub nivelul de
productie al anului 1990 pana in 2008 2012, iar a doua parte creaza mecanisme flexibile de
functionare a comercializarii dreptului de emisie intre statele semnatare.
- Protocolul prevede 3 mecanisme flexibile:
Implementarea in Comun
Mecanismul de Dezvoltare Durabila
Comertul cu Credite de Emisii
- Si acestui protocol i-au fost aduse o serie de amendamente, ultimul la Marachesh, in 2007.

10. PROTECTIA SPATIULUI EXTRAATMOSFERIC, A LUNII SI A CELORLALTE CORPURI


CERESTI
- Protectia spatiului extraatmosferic, a Lunii si a celorlalte corpuri ceresti face obiectul
reglementarilor dreptului spatial.
- Una dintre aceste reglementari este o reglementare cadru Tratatul din 1967 de la Moscova
privind principiile care guverneaza actiunile statelor in spatiul extraatmosferic pe Luna si pe
corpuri ceresti.
- Inca din primul articol tratatul consacra principiul potrivit caruia explorarea si exploatarea
spatiului extraatmosferic a Lunii si a celorlalte corpuri ceresti se pot face de catre orice stat in
conditii de egalitate cu celelalte state si numai in scopuri pasnice.
- Foarte importanta din punct de vedere al protectiei este prevederea din art. 4 conform caruia se
interzice amplasarea in spatiile extraatmosferice sau pe un corp ceresc a oricarui obiect purtator
de arme nucleare, armelor de distrugere in masa, stabilirea de baze militare pe corpurile ceresti,
efectuarea de manevre militare, experimentarea oricarui tip de arma.
- Explorarea si exploatarea spatiilor extraatmosferice sau a corpurilor ceresti trebuie astfel facute
incat sa se evite contaminarea lor daunatoare precum si contaminarea pamantului prin aducerea
de obiecte sau substante extraatmosferice terestre.
- Statul care asigura lansarea unui obiect in spatiul extraatmosferic sau pe un corp ceresc poarta
raspunderea internationala pentru daunele cauzate de acesta sau de partile componente unui alt
obiect lansat de un alt stat.
- Daca lansarea este facuta de o organizatie internationala, raspunderea statului se dubleaza
adica pe de o parte raspunde organizatia internationala ca o persoana juridica grup de state
membre) precum si fiecare stat membru care a votat in favoarea acelei lansari.
11

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Asupra obiectelor lansate in spatiul extraatmosferic sau pe un corp ceresc statul ramane
proprietar nu numai pe perioada cand obiectul se afla pe acel spatiu sau pe obiectul ceresc ci si
atunci cand revine pe pamant.
- Daca obiectul care cade pe teritoriul altui stat pe baza datelor de identificare transmise de
statul proprietar, acel stat este obligat sa-l returneze catre proprietar.
- Daca obiectul care cade ajunge intr-o zona nesupusa jurisdictiei nationale a vreunui stat, statele
parti la tratat au obligatia sa coopereze in identificarea si returnarea lor catre statul proprietar.

11. PROPRIETATEA ASUPRA APELOR IN ROMANIA


- Apele fac parte din domeniul public al statului.
- Art. 136 alin (3) din Constitutie prevede apele cu potenial energetic valorificabil, de interes
naional, plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental,
precum i alte bunuri stabilite de legea organic, fac obiectul exclusiv al proprietii publice.
- Bunurile apartinand proprietatii publice sunt inalienabile ceea ce nu exclude integrarea lor in
circuitul economic si juridic.
- In acest sens Constitutia prevede ca modalitati juridice de punere in valoare a bunurilor
proprietate publica administrarea, concesionarea, inchirierea si darea in folosinta gratuita
institutiilor de utilitate publica.
- Subiectele carora le pot fi date in administrare bunuri proprietate publica sunt: regiile
autonome si institutiile publice.
- Art. 3 din Legea nr. 107/1996, modificata si completata, prevede ca apartin domeniului public
al statului, apele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine
hidragrafice ce depasesc 10 km, malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, faleza
si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si
fundul apelor maritime.
- Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc 10 km,
apartin detinatorilor cu orice titlu al terenurilor pe care se formeaza sau curg
- Insulele care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, apartin
proprietarului albiei apei.
- Apele de izvor, conform art. 579 din Codul Civil, apartin proprietarului terenurilor.
- De la prevederea art. 579 Cod Civil exista 2 exceptii:
- proprietarul fondului vecin a dobandit un drept propriu asupra izvorului;
- apa izvorului este necesara locuitorilor unei locatii rurale.
- Proprietarul terenului poate opri apa izvorului, poate desfiinta izvorul sau sa-I schimbe cursul.
- Din momentul in care apa trece pe terenul vecin, apa izvorului devine prin accesiune,
proprietatea titularului acestui fond.
- Legea mai consacra principiul prin care resursele de apa de suprafata si subterane sunt
monopol de interes strategic.
12

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Indiferent de forma de proprietate stabilirea regimului de folosire a apei este un drept


exclusive al Guvernului, exercitat prin autoritatea publica centrala care raspunde de ape
(Ministerul Mediului).

12. ADMINISTRAREA SI FOLOSINTA APELOR IN ROMANIA


- Apele din domeniu public se dau in administrare de catre ministerul mediului, Administratiei
Nationale Apele Romane.
- Administrarea bazinelor hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de catre directiile
de ape de catre Administratia Nationala Apele Romane.
- Apele din cuprinsul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii precum si terenurile acoperite mereu
de apa sunt in administrarea Administratiei Rezervatiei.
- In ceea ce priveste folosinta apelor este de 2 feluri:
1. libera pentru nevoi personale de baut, adapat, spalat, instalatii gospodaresti de
capacitate mica;
2. autorizata cand este pentru pescuit, irigatii, producerea energiei electrice, etc.
- Raporturile juridice care se nasc, se modifica sau se schimba dupa caz in legatura cu folosinta
apei difera astfel:
- cand apa este considerata obiect de consumatie individuala sau obiect al muncii ,
raporturile juridice sunt asemanatoare ( nu identice) celor care izvorasc din contractul de
vanzare cumparare sau din contractul de locatiune de bunuri mobile;
- cand apa este considerata mijloc de productie, raporturile juridice sunt asemanatoare
celor din contractul de comodat (folosinta gratuita) sau din contractul de furnizare dupa cum
folosinta apei s-a acordat gratuit sau oneros.
- Atunci cand debitele apei nu pot fi asigurate folosintei, legea stabileste o serie de prioritati .
- Astfel au prioritate fata de alte folosinte, apa necesara populatiei, cea necesara unitatilor
zootehnice, apa necesara refacerii rezervei intangibile de apa in caz de incendii, precum si
debitele necesare mentinerii habitatului acvatic.
- Legea interzice restrangerea utilizarii apei potabile pt. populatie in folosul altor activitati.
- Daca din cazua secetei sau calamitatilor naturale, debitele de apa nu pot fi asigurate tuturor
utilizatorilor, se pot impune restrictii speciale (temporare).
- Aceste restrictii se stabilesc prin planuri speciale, elaborate de directiile de ape, dupa
consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Administratiei Nationale Apele Romane si cu
aprobarea comitetului de bazin.
- In ceea ce priveste folosirea albiilor, se poate face in mod liber pe maulurile apartinand
domeniilor publice de catre orice persoana, pe propria raspundere pentru plimbare sau recreere
cu conditia sa nu aduc prejudicii albiilor, malurilor si riverani.
- Folosirea albiilor se face autorizat in alte scopuri decat pentru plimbare si recreere.
- In legatura cu folosirea albiilor si malurilor legea prevete o serie de servituti.
13

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Art. 26 servitutea naturala - pentru detinatorii terenurilor din aval de a primii apele care se
scurg in mod natural de pe terenurile aflate in amonte.
- Art. 28 din lege instuie o serie de servituti legale permanente pe care sunt obligati riveranii sa
le acorde fara a percepe taxe in anumite zone stabilite in acord cu Administratia Nationala
Apele Romane pentru:
1. trecerea sau circulatie personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor
2. amplasarea in albie si pe maluri de borne aparte si de masura si control sau instalatii
necesare executarii unor studii privind regimul apelor;
3. transportul si depozitarea temporara a materialelor si utilajelor pentru interventii rapide
privind apararea impotriva inundatiilor;
4. transportul si depozitarea materialelor, utilajelor precum si circulatiei acestora si a
personalului.
- In cazul executarii de intretinere si reparatii sau foraje didrogeologice, sunt scutite de servituti
legale permanente: cladirile, curtile, gradinile aferente locuintelor, monumentelor publicem
cimitirele si bisericile precum si parcurile declarate monumente ale naturii.
- Daca lucrarile mentionate mai sus pentru care s-a prevazut servitutea legala au fost
abandonate timp de 3 ani sau daca mentinerea ei nu mai este necesara, servitutea se stinge.
- Pentru realizarea unor lucrari de amenjare a bazinelor hidrografice sau altor lucrari de utilitate
publica, pot fi exporpiate cu despagubiri sau ocupate temporar contra plata, terenuri si cladiri in
conditiile legii.
- Pentru exploatarea apelor de suprafata si celor subterane, a materialelor din acestea si de pe
maluri, precum si pentru folsoirea apei in scop de agrement, pescuit sau sporturi nautice,
Ministerul Mediului poate concesiona sau inchiria parti din domeniul public al apelor.

13. CLASIFICAREA APELOR


1) din punct de vedere al administrarii lor:
a) ape internationale sunt ape cu privire la care statul nostrum este riveral cu alte state,
cele care intra sau trec prin granitele tarii precum si cele cu privire la care interesele unor state
straine au fost recunoscute prin tratate si conventii internationale;
b) ape teritoriale sau maritime interioare sunt cele cuprinse in portiunea de la tarmul
tarii noastre spre larg a caror intindere si delimitare sunt stabilite prin legea nationala;
c) ape nationale sunt fluvii, rauri, lacuri navigabile interioare precum si apele, raurile,
fluviile de frontiera de la malul roman pana la linia de frontiera stabilita prin tratate si conventii
internationale.
2) dupa asezarea lor:
a) ape de suprafata de interes general si de interes local;
b) ape subterane.
3) dupa destinatia economica:
14

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

a) ape de folosinta generala intra in cele necesare satisfacerii nevoilor populatiei cand
potrivit criteriilor politice apa apare ca obiect de consumatie individuala;
b) ape destinate agriculturii pentru irigatii, dar si ca obiect al muncii;
c) ape cu destinatie speciala utilizate pentru navigatie, producerea energiei electrice,
pescuit etc cand apa apare ca mijloc de productie.
4) din punct de vedere al reglementarii pescuitului si al productiei fondului piscicol, apele
nationale si cele teritoriale ale Marii Negre servesc pentru inmultirea, cresterea si pescuitul
pestelui, al mamiferelor acvatice si al crustaceelor si se impart pe bazine piscicole:
a) bazine piscicole naturale;
b) bazine piscicole artificiale.

14.GOSPODARIREA DURABILA A APELOR IN ROMANIA


- Are drept scop valorificare potentialului lor natural, folosirea rationala si protectia resurselor
acvatice, precum si apararea impotriva inundatiilor sia a fenomenelor meteorologice
periculoase.
- Potrivit art. 7 din Legea apelor nr. 107/1996 autoritatea publica centrala din domeniul apelor
elaboreaza strategii si politici nationale in domeniul gospodaririi apelor, stabileste regimul de
folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate si asigura coordonarea si
controlul aplicarii reglementarilor legale, interne si internationale in domeniu.
- Obiectul general al Strategiei in domeniul gospodaririi apelor il constituie gospodarirea
rationala a resurselor de apa si protectia acestor impotriva poluarii si epuizarii in
interdependenta cu principiile protectiei mediului si asigurarii dezvoltarii durabile.
- Gospodarirea apelor are la baza principiul solidaritatii umane si al interesului comun prin
colaborare si cooperare la toate nivele administratiei publice a utilizatorilor de apa, a
reprezentatilor colectivitatilor locale si a populatiei pentru realizarea unui maxim de profit
social; si principiul poluatorul plateste.
- Activitatea de gospodarire unitara a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine
hidrografice abordandu-se in mod unitar apele subterane si de suprafata atat dpdv cantitativ cat
si calitativ.
- Informatiile hidrometeorologice hidrologice si de gospodarire a apelor obtinute prin directiile
apelor constituie Fondul National De Date De Gospodarire A Apelor care s eintocmeste si se
tine de Administratia Nationala Apele Romane.
- Acest fond impreuna cu evidenta apelor din domeniul public formeaza Cadastrul Apelor.

15. PROTECTIA APELOR


- Activitatea de protectie a apelor are la baza:
- principiul precautiei;
15

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- principiul prevenirii;
- principiul evitarii producerii daunelor la sursa;
- principiul poluatorul plateste.
- Protectia juridical a apelor se realizeaza sub doua aspecte:
- calitativ;
- cantitativ.
- Pentru protectia cantitativa, utilizatorii de ape sunt obligati sa economiseasca apa prin folosire
judicioasa, sa asigure intretinerea si reparatia instalatiilor proprii, sa recicleze apa si altele.
- Administrarea Nationala Apele Romane are dreptul sa ia masuri de limitare si suspendare
proprie a folosirii apei pentru a face fata unui pericol sau consecintelor secetei, inundatiilor sau
a altor fenomene naturale catastrofale.
- In scopul protectiei calitative legea interzice poluarea in orice mod a resurselor de apa.
- Normele de calitate a apei se aproba prin Hotarare de Guvern la propunerea Ministerului
Mediului.
- Limitele de descarcare inscrise in avizul de gospodarire al apelor reprezinta limite maxime
admise fiind interzisa depasirea lor.
- Tot in scopul protectiei calitative, utilizatorii de apa sunt obligate sa adopte tehnologii de
productie cu cerinte reduse de apa si cat mai putin poluante, se economiseasca apa sis a elimine
risipa, sa reduca poluantii din apele folosite etc.
- Activitatea de prevenire a poluarii accidentale si de inlaturare a efectelor ei este organizata de
Administratia Nationala Apele Romane pe baza unor planuri elaborate in functie de conditiile
specifice ale bazinelor hidrografice si de natura substantelor poluante.
- Persoanele fizice si juridice care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala
produsa in amonte sau de distrugerea unei constructii de retinere a apei au dreptul la
despagubiri potrivit legii de la persoana fizica si juridical vinovata.
- Poluarea intentionata a apelor se pedepseste penal.
- Pentru protectia resurselor de apa legea stabileste o serie de interdictii cum sunt de exemplu:
- punerea in functiune de noi obiective economice sau dezvoltarea celor existente;
- darea in functiune a ansamblurilor de locuinte fara punerea concomitenta in functiune a
retelelor de canalizare si a statiilor de epurare;
- aruncarea in cursurile de apa sau pe maluri ori in Marea Neagra a deseurilor de orice fel;
- evacuarea de ape uzate in apele subterane, in lacurile naturale sau de acumulare etc.
- Ca o masura suplimentara, legea prevede ca in cazul nerespectarii masurilor inscrise in
autorizatia de gospodarire a apelor se instituie un regim de supraveghere speciala prin care se
constrange operatorul economic sa-si indeplineasca obligatiile asumate.
- Pentru protectia apei potabile in jurul sursei si instalatiilor de ape potabile alimentare se
instituie zona de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii precum si perimetre
de restrictie hidro- geologica.
- Constituirea acestor zone se face prin Hotarare de Guvern la propunerea Ministerului
Mediului.
16

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

16. POLUAREA CURSURILOR DE APA SI A LACURILOR INTERNATIONALE


- Problemele protectiei fluviilor au devenit o dimensiune speciala a cooperarii internationale in
mod treptat si relative tarziu.
- Astfel, daca in anii 50 si 60 in acordurile privind folosirea cursurilor de apa ale fluviilor
limitrofe se aflau putine dispozitii privind poluarea sau numai referiri generale cu privire la
aceasta, in anii 80 s-au adoptat documente speciale consecrate aproape in exclusivitate
problemelor ocrotirii impotriva diverselor forme de poluare.
- Paralel s-au intensificat activitatile organizatiei ONU si au fost create organizatii care sa se
ocupe in special si in mod exclusiv de protectia apelor internationale.
- Inca din 1911, Institutul de Drept International a dat o rezolutie in care se arata ca orice alterare
a apei si evacuarea in ape a substantelor daunatoare este interzisa.
- Unul dintre primele texte care au fost adoptate de o organizatie neguvernamentala Asociatia
de Drept International- in materia prevenirii si combaterii poluarii apelor continentale il
constituie Regulile de la Helsinki, adoptat in 1996.
- Potrivit art. 6 al acestui document, fiecare stat din cadrul unui basin hidrografic are dreptul la o
cota rezonabila si echitabila de utilizare avantajoasa a apelor bazinului si are in acelasi timp
obligatia de a se abtine in a cauza noi forme de poluare sau orice crestere a gradului de poluare
existent.
- Tot potrivit Regulilor de la Helsinki poluarea nu este o utilizare in sine a apei, ci o alterare a
proprietatilor fizice, chimice si biologice.
- Poluarea reprezinta o schimbare daunatoare in compozitia naturala, in continutul ori
calitatea apelor, produsa prin interventia factorului uman.
- Potrivit Regulilor de la Helsinki o vatamare este substantiala daca are drept consecinta
un impact sau impiedica folosirea rationala a apei.
- Intr-un cadru geografic mai restrans, Consiliul Europei a adoptat la 6 mai 1968 Carta
Europeana a Apei.
- Azi, ceea ce atunci aparea ca linii de avut in vedere pentru viitor, sunt realitati necontestate,
cum ar fi:
- resursele de apa nu sunt inepuizabile;
- calitatea apei trebuie sa fie protejata in functie de utilizarea ei;
- apa este un patrimoniu universal;
- apa nu are frontiere.
- Un pas inainte in reglementarea prevenirii poluarii cursurilor de apa il constituie Conferinta de
la Stockholm 1972 care desi prin declaratia adoptata nu prevede explicit masuri de protectie a
apelor continentale impotriva poluarii, a stabilit totusi principiul dupa care rezduurile de
materii toxice sau alte materiale precum si degajarile de caldura sau alte concentratii care prin
cantitatea si natural or nu pot fi neutralizate de mediu, trebuie sa fie stopate.

17

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Planul de actiune adoptat odata cu Declaratia, cuprinde 5 recomandari, continand prevederi


care reglementeaza cooperarea internationala in domeniul protectiei apelor continentale
impotriva poluarii si protectia resurselor de apa in general.
- In 1995 Consiliu Europei a adoptat Directiva- Cadru in ceea ce priveste gospodarirea apelor,
care stabileste urmatoarele principii:
- principiul nivelului ridicat de protectie (pentru sanatatea umana si ecosistemele naturale);
- principiul precautiunii;
- principiul actiunii preventive;
- principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile;
- principiul cooperarii internationale;
- principiul interventiei la sursa generatoare de poluare.

18

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

17. PRINCIPALELE DOCUMENTE INTERNATIONALE PRIVIND PROTECTIA


CURSURILOR DE APA SI A LACURILOR INTERNATIONALE
a) Proiectul de Conventie Europeana asupra protectiei cursurilor de apa internationale impotriva poluarii,
Strasbourg 1973;
b) Tratatul asupra apelor de frontiera, Washington 1909;
c) Acordul relativ la calitatea apelor din Marile Lacuri, Ottawa 1972;
d) Declaratia privind cooperarea statelor dunarene in domeniul gospodaririi si indeosebi al protejarii
apelor Dunarii impotriva poluarii, Helsinki 1975;
e) Conventia relativa la protectia Rhinului contra poluarii chimice;
f) Conventia privind protectia apelor raului Tisa si afluentilor ei impotriva poluarii, Szeged 1986;
g) Conventia privind protectia cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, Helsinki
1992;
h) Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, Sofia 1994;
i) Conventia asupra dreptului relativ la utilizarea cursurilor de apa in alte scopuri decat navigatia, New
York 1997.

18. DEFINITIA APELOR TRANSFRONTIERE SI A IMPACTULUI TRANSFRONTIER


CONFORM CONVENTIEI DE LA HELSINKI 1992
- Conventia privind protectia cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, Helsinki 1992.
- Conventia a fost ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1995.
- Conventia defineste apele transfrontiere ca fiind orice ape de suprafata sau subterane care
marcheaza frontiere dintre 2 state parti, le traverseaza sau sunt localizate pe acestea, oriunde
apele transfrontiere se varsa in mare fara a forma estuare.
- Limita acestor ape este o linie dreapta trasata peste gurile lor de varsare, intre limitele
interioare de reflux de pe malurile lor.
- Conventia defineste impactul transfrontier ca fiind orice efect negativ semnificativ asupra
mediului, rezultat dintr-o schimbare in conditiile apelor transfrontiere, cauzata de o activitate
umana, a carei origine fizica este situate in intregime sau partial intr-o zona aflata sub
jurisdictia unei parti, produsa asupra mediului intr-o zona sub jurisdictia altei parti.
- Asemenea efecte privesc atentate la sanatatea si securitatea omului, afectarea florei, faunei, a
peisajului, a climei, a monumentelor de arta, a conditiilor social- economice existente care
rezulta in urma alterarii acestori factori.

19

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

19. PRINCIPIILE DUPA CARE SE CONDUC PARTILE CONVENTIEI DE LA


HELSINKI IN APLICAREA MASURILOR PRECONIZATE
- In luarea masurilor preconizate, partile se inteleg sa se conduca dupa urmatoarele principii:
1) principiul precautiunii in virtutea caruia actiunea de evitare a impactului
transfrontier potentialm prin degajarea de substante periculoase, nu va fi amanita din cauza
faptului ca cercetarea stiintifica nu a demonstrate pe deplin legatura cauzata intre aceste
substante, pe de o parte, s impactul transfrontier potential pe de alta parte;
2) principiul poluatorul plateste in baza caruia costurile masurilor de prevenire,
control si reducere a poluarii vor fi suportate de cel care polueaza;
3) principiul dupa care resursele de apa vor fi gospodarite astfel incat sa raspunda
necesitatilor generatiilor prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si
satisface propriile necesitati.

20. PARTICULARITATILE POLUARII MARILOR SI OCEANELOR


- Poluarea marilor si oceanelor prezinta doua particularitati esentiale:
a) natura si modul de actiune al diferitilor poluanti
- S-a constatat ca unii agenti de poluare isi conserva compozitia lor chimica timp de decenii, in
timp ce altii devin inofensivi in spatiul a catorva zile sau chiar ore.
- Sunt agenti poluanti care reprezinta o amenintare precisa si imediata pentru viata marina in
timp ce altii devin nocivi dupa o perioada mai lunga de timp.
- Exista poluanti care intoxica flora si fauna marina prin simplu contact cu ele.
- Altii, avizi de oxigenul raspandit in apa marii, il diminueaza considerabil ducand la disparitia
unor specii.
- Alti poluanti se aglomereaza in corpul vietuitoarelor marine, modificand substantial functiile
lor fiziologice si constituind un pericol nu numai pentru dezvoltarea ulterioara a acestora, dar si
pentru posibilitatea ca ele sa ramana o baza alimentara pentru omenire.
- Dintre poluantii marilor si oceanelor, cei mai des intalniti sunt substantele radioactive,
detergentii si pesticidele.
b) locurile unde se produce poluarea marilor si oceanelor
- Locurile in care se produce fenomenul de poluare a mediului marin reprezinta un element
foarte important.
- Marile si oceanele nu reprezinta un mediu omogen, curentii pot deplasa masele de apa la mari
distante, iar viata maritima si elementele nutritive necesare pentru intretinerea ei, nu sunt
repartizate uniform, ci sunt concentrate in anumite zone.

20

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

21. CATEGORIILE DE NORME JURIDICE PRIVIND PROTECTIA MARII TERITORIALE


SI A APELOR MARITIME INTERNE
- Protectia juridica a marilor si oceanelor este asigurata prin doua mari categorii de norme
juridice:
a) reglementari nationale;
b) reglementari internationale:
- cu caracter regional;
- cu caracter global (universal).
- Practica statelor s-a orientat spre reglementarea protectiei marilor teritoriale in legatura cu care
intalnim:
- un grup de norme ce reglementeaza operatiile de amestecare a petrolului cu apa in situatiile de
balastrare sau curatare a navelor si restrictiile in operatiunile de descarcare si transferare a
hidrocarburilor din tancurilor petroliere;
- norme care stabilesc zone prohibitive pentru operatiunile de descarcare si transfer de produse
poluante de la o nava la alta sau de la nava la uscat;
- norme care reglementeaza dreptul de inspectare a navelor banuite a fi adus prejudicii mediului
marin, drept recunoscut organelor statului riveran in spatiul marin supus jurisdictiei sale si
reglementat ca obligatie de a reclama navele vinovate tuturor statelor in marea libera;
- norme referitoare la pescuit si la conservarea resurselor vii ale marii.

22. REGLEMENTARILE NATIONALE IN LEGATURA CU PROTECTIA MEDIULUI MARIN


(LEGEA NR. 17/1990 SI CONVENTIA DE LA BUCURESTI 1992)
a) Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mrii teritoriale
i al zonei contigue ale Romniei
- Ca urmare a ratificarii de catre Romania prin Legea nr. 110/ 1996 a Conventiei asupra
Dreptului Marii de la Montego Bay din 1982, a fost adoptata Legea nr. 17/ 1990 privind normele
juridice a apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice
exclusive ale Romaniei
- Potrivit acestei legi, apele maritime interioare sunt cele cuprinse intre portiunea dintre tarml
tarii noastre spre larg pana la liniile de baza.
- Liniile de baza sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul tarmului sau cum este Marea
Neagra care nu are reflux, liniile drepte care unesc liniile cele mai avansate ale tarmului,
inclusive ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajarile
hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente.
- Marea teritoriala este fasia de mare adiacenta tarmului ori dupa caz apelor maritime interioare
avand latimea de 12 mile marine (22.224 m).
- Zona contigua este fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde spre largul marii
pana la distanta de 24 mile marine masurata de la liniile de baza.
21

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Zona economica exclusiva este instituita in spatiul marin al tarmului romanesc la Marea
Neagra situat dincolo de apele maritime interioare si adiacent acestora, in care Romania isi
exercita drepturile suverane si jurisdictia asupra resurselor naturale ale fundului marii, subsolul
acestuia si coloanei de apa de deasupra, precum si in ceea ce priveste diferitele activitati legate
de explorarea, exploatarea si protectia, conservarea mediului si gestionarea acestora.
- Delimitarea se face in conformitate cu principiile general recunoscute de dreptul international
si cu respectarea legislatiei romane, prin aplicarea, in functie de circumstantele specifice din
fiecare sector de delimitat, a principiilor si criteriilor de delimitare general recunoscute, astfel
incat sa se ajunga la o solutie echitabila.
- Romania isi exercita dreptul suveran si jurisdictia asupra resurselor naturale precum si
controlul respectarii legislatiei sanitare, sanitary- veterinare, fiscale si de combatere a
contrabandei.
- Legea imputerniceste organelle romane competente sa stabileasca norme si sa ia masuri pentru
protejarea si conservarea mediului marin, pentru prevenirea, reducerea si mentinerea sub
control a poluarii acestuia sis a asigure aplicarea lor in porturi, in apele maritime interioare, in
marea teritoriala si in zona economica exclusiva a Romaniei.
- Legea interzice poluarea de orice natura, a marii teritoriale, a apelor maritime interioare si a
zonei economice exclusive din orice sursa (aer, uscat, apa).
- Atunci cand sunt motive temeinice sa se creada ca o nava folosita in scopuri comerciale a
incalcat prevederile legislatiei romanesti sau reglementarile internationale privind prevenirea si
mentinerea sub control a poluarii mediului marin, organelle romanesi competente sunt in drept:
- sa ceara navei explicatii in legatura cu faptele ce I se imputa;
- sa inspecteze nava, in cazul in care refuza sa prezinte explicatiile cerute ori daca acestea
nu concorda cu faptele;
- atunci cand elementele de proba o justifica, sa intenteze o actiune judiciara in legatura cu
aceasta incalcare, in conformitate cu legislatia romana;
- sa ordone, sub rezerva normelor dreptului international, retinerea navei.
- Daca in marea noastra teritoriala sau in apele maritime interioare a avut loc o coliziune de
nave, o esuare sau o alta avarie maritime, iar actiunile legate de un asemenea eveniment pot
avea consecinte daunatoare pentru mediul marin, organelle romane competente sunt in drept sa
adopte masurile necesare corespunzator cu paguba suferita sau cu amenintarea pe care o
reprezinta, in scopul apararii impotriva poluarii sau reducerea efectelor acesteia daca s-a
produs.
- Legea mai prevede ca scufundarea in marea noastra teritoriala a deseurilor nu poate avea loc
fara acordul prealabil expres al organelor romane competente.
- Legea interzice patrunderea in marea noastra teritoriala si in apele maritime interioare a
navelor care au la bord arme nucleare, alte arme de distrugere in masa (marfuri interzise de
legea romana).
- Navele straine care transporta substante radioactive sau alte substante ori deseuri nocive,
periculoase pot trece prin marea noastra teritoriala numai cu aprobarea organelor noastre
22

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

competente obtinuta cu cel putin 3 zile inainte de data exprimata intrarii in marea noastra
teritoriala.
- Navele cu propulsie nucleara pot intra in marea noastra teritoriala numai dupa solicitarea si
aprobarea in prealabil a unei autorizatii a organelor competente romane.
- Navele folosite in scopuri comerciale pot fi retinute de organele romane competente si dincolo
de marea noastra teritoriala daca sunt motive temeinice sa se creada ca au incalcat legea tarii cat
timp s-au aflat in marea noastra teritoriala sau in apele maritime interioare.
b) Conventia de la Bucuresti privind protectia impotriva poluarii apelor Marii Negre 1992

23. REGLEMENTARI INTERNATIONALE CU CARACTER GLOBAL PRIVIND


PROTECTIA MARILOR SI OCEANELOR
- In anul 1958 a avut loc la Geneva prima conferinta post-belica asupra dreptului marii la care sau adoptat 4 importante conventii:
1. Conventia asupra marii teritoriale si a zonei contigue defineste notiunea de zona contigua
in care da drept statului riveran de a aplica masurile de protectie si securitate, in conformitate cu
normele dreptului international;
2. Conventia asupra marii libere prevede obligatiile statelor de a emite norme cu privire la
evitarea murdaririi marilor prin hidrocarburi raspandite in ape, conducte petroliere ori rezultate
prin exploatarea solului si subsolului marin precum sia a deseurilor maritime;
3. Conventia asupra platoului continental recunoaste dreptul suveran al statului riveran in
exploatarea resurselor naturale ale acestuia; potrivit art. 2 prin resurse naturale se inteleg
resurse minerale si alte resurse fara viata de pe solul si din subsolul marin precum si
organismele vii care apartin speciilor sedentare, adica cele care, in stadiul in care pot fi pescuite
sunt fie imobile pe fundul marii sau sub acest fond, fie incapabile de a se deplasa daca nu raman
in mod constant in contact fizic cu fundul marii sau cu subsolul acestuia;
4. Conventia privind pescuitul si conservarea resurselor biologice ale marii.
- Exista o serie de conventii care se refera la prevenirea poluarii marii cu hidrocarburi si a
instituirii raspunderii juridice pentru prejudiciile astfel cauzate:
- Conventia internationala asupra interventiei in marea libera in caz de accidente ce antreneaza
sau pot antrena o poluare cu hidrocarburi, Bruxelles 1969;
- Conventia asupra raspunderii civile pentru prejudiciile datorate poluarii cu hidrocarburi,
Bruxelles 1969;
- Conventia asupra creearii unui fond international de indemnizare pentru pagubele produse prin
poluare cu hidrocarburi, Bruxelles 1971;
- Conventia internationala privind pregatirea, raspunsul si cooperarea in caz de poluare cu
hidrocarburi, Londra 1990;
- Conventia referitoare la prevenirea poluarii marine cauzate de operatiunile de inversare efectuate
de nave si aeronave, Oslo 1972;
23

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Conventia internationala privind prevenirea poluarii de catre nave, adoptata de Conferinta


internationala privind poluarea marina, convocata de Organizatia Maritima Internationala ( IMO ),
Londra 1973;
- Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, Montego Bay 1982;
- Tratatul privind interzicerea instalarii unor arme nucleare si altor arme de distrugere in masa pe
fundul marilor si oceanelor si in subsolul lor, Moscova 1971;
- Declaratia Adunarii Generale ONU asupra principiilor privind fondul marii si oceanelor si
subsolul lor, dincolo de limite jurisdictiei nationale 1971;
- Codul international de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru
prevenirea poluarii adoptat de Organizatia Maritima Internationala 1993.

24. REGLEMENTARI INTERNATIONALE CU CARACTER REGIONAL PRIVIND


PROTECTIA MARILOR SI OCEANELOR
- Peste 130 de state coopereaza in present in cele 11 regiuni din lume pentru protejarea si
conservarea marilor, oceanelor si resurselor lor.
a) Conventia de la Bonn pentru protejarea Marii Nordului impotriva poluarii cu hidrocarburi
1969
- Prima conventie regionala consacrata problemelor poluarii marine, prin care statele europene
au stabilit principiile de cooperare.
- Statele sunt interesate sa se informeze reciproc atat despre structura nationala care se preocupa
cu efectele acestei poluari si autoritatea competenta care primeste rapoartele.
- Convantia stabileste un sistem de zone in care statele au fie responsabilitati separate, fie
comune.
b) Conventia privind prevenirea poluarii mediului marin in zona Marii Baltice, Helsinky 1974
- Se refera indeosebi la prevederile poluarii telurica, care ajunge in mare prin intermediul
cursurilor de apa sau al aerului sau de la asezarile si industriile situate pe litoral.
- De asemenea, se refera la poluarea facuta de nave, de echipajele de agrement si la cea prin
scufundare.
- In afara unei situatii de exceptie, strict precizate si anume securitatea vietii pe mare si
securitatea navigatiei- deversarea substantelor periculoase este strict interzisa.
- Pentru deversarea deseurilor mai putin periculoase este nevoie de o autorizare speciala emisa
de un organ competent.
c) Conventia privind prevenirea poluarii marine de origine telurica, Paris 1974
- Prevederile Conventiei se refera la Oceanul Atlantic si Artic intre anumite latitudini si
longitudini.
- Partile se angajeaza sa elimine poluarea telurica a marilor.
24

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Ele stabilesc programe complementare de cercetare stiintifica si tehnica si organizeaza si


exploateaza un sistem de supraveghere.

d) Conventia privind prevenirea poluarii Marii Mediterane, Barcelona 1976


- Partile contractante au obligatia sa ia toate masurile corespunzatoare pentru a preveni, reduce
si combatere a poluarii datorata operatiunilor de imersare, a poluarii cauzate de deseurile
navelor, poluarea care rezulta din explorarea si exploatarea platoului continental, a fundului
marii si a subsolului sau, a poluarii care emana de la surse terestre.
e) Conventia privind protectia mediului marin si a zonelor de coasta ale Pacificului de SudEst, Lima 1981
- Partile se obliga sa ia toate masurile necesare pentru a preveni, reduce si controla poluarea in
zona Conventiei, in mod special poluarea telurica.
- Totodata se oblige sa previna, sa reduca sis a controleze eroziunea coastelor, sa coopereze in
lupta impotriva situatilor critice in domeniul poluarii, pentru punerea la punct a unor programe
de observare continua a poluarii si pentru evaluarea incidentelor, sa initieze reguli si procedure
care sa permita stabilirea responsabilitatii civile si a despagubirii in caz de daune produse prin
poluarea mediului si a zonei costiere.
f) Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, Bucuresti 1992

25. ELEMENTELE DE SUPERIORITATE ALE CONVENTIEI DE LA BUCURESTI 1992


PRIVIND PROTECTIA MARII NEGRE IMPOTRIVA POLUARII
- Marea Neagra face parte din categoria marilor intercontinentale.
- Trei repere contureaza personalitatea ecologica a Marii Negre:
- caracterul de mare aproape inchisa;
- caracterul de bazin colector al unei bogate retele de rauri si fluvii;
- stratificarea apelor sale de adancime.
- Partile contractante au avut in vedere necesitatea cooperarii stiintifice, tehnice si tehnologice
atat intre ele, cat si cu organizatiile internationale interesate in conservarea mediului marin al
Marii Negre si protejarea resurselor vii ale acesteia impotriva poluarii.
- Poluarea mediului marin este definite astfel: introducerea de catre om, direct sau indirect, de
substante sau energie in mediul marin, inclusive estuare, care are sau poate avea ca rezultate
asemenea efecte daunatoare cum sunt: vatamarea resurselor vii si a vietii marine, pericole
pentru sanatatea omului, obstacole pentru activitatile pe mare, inclusiv pescuitul si alte folosinte
legitime ale marii si deteriorarea conditiilor de agrement.
- Fiecare parte contractanta se oblige sa tina seama de efectul negativ al poluarii asupra
mediului marin al Marii Negre.
- Conventia se refera la prevenirea poluarii din orice sursa cu substante si materiale periculoase.
25

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Au fost incheiate 3 protocoale care fac parte integranta din Conventie:


- Protocolul privind protectia mediului marin al Marii Negre din surse de pe uscat;
- Protocolul privind protectia mediului marin al Marii Negre prin descarcare;
- Protocolul privind cooperarea in combaterea poluarii cu petrol si alte substante nocive a
mediului marin al Marii Negre in situatii de urgenta.
- O atentie deosebita se acorda evitarii producerii de daune vietii marine si resurselor vii.
- Cooperarea partilor imbraca mai multe aspecte:
- cercetarea stiintifica;
- elaborarea de programe comune;
- schimburi de date si informatii stiintifice;
- efectuarea de studii pentru evaluarea naturii si intinderii poluarii; etc.
- Pentru daune provocate mediului marin al Marii Negre de catre personae fizice sau juridice in
zonele in care fiecare parte contractanta isi exercita suveranitatea, drepturile suverane sau
jurisdictia, in conformitate cu dreptul international, raspunderea materiala este conform
regulilor si reglementarilor proprii.
- In acest context, se acorda o atentie deosebita sistemelor de asigurare a unei compensatii
prompte si adecvate sau a altei reparatii pentru pagubele produse prin poluare mediului marin.
- Statele au semnat la Odessa in 1993 Declaratia ministeriala asupra Protectiei Mediului Marin al
Marii Negre- pentru a stabili prioritatile ce decurg din Conventie.
- Programul de mediu pentru Marea Neagra Viena 1993, cu obiectivele:
- imbunatatirea capacitatii tarilor riverane la Marea Neagra de a servi si conduce mediul;
- sustinerea dezvoltarii si implementarii unor legi si politici pentru mediu;
- facilitarea pregatirii unor investitii majore pentru mediu.
- La cererea guvernelor statelor parti la Conventia de la Bucuresti, a fost creat un Plan Strategic
de Actiune al Marii Negre in 1996 care este in curs de derulare.
- In 1999 Romania a ratificat Carta Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre prin Legea
nr. 68/ 1999, semnata la Yalta 1998.

26. NOTIUNEA DE FOND FORESTIER SI PADURE. CLASIFICAREA PADURILOR DIN


FONDUL FORESTIER
a) Notiunea de fond forestier si padure
- Potrivit legii, padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura,
productie sau administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive
incluse in amenajamentele silvice, constituite, indiferent de natura dreptului de proprietate,
fondului forestier national.
- Terenurile acoperite cu vegetatie forestiera in suprafata de cel putin 0,25 ha sunt considerate
potrivit Codului Silvic paduri.
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 139/ 2005 privind administrarea padurilor din
Romania a adus in legatura cu aceste notiuni unele precizari.
26

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Astfel, potrivit art. 2 alin. (1), pentru a fi considerate padure pe suprafata de teren de cel
putin 0,25 ha, se gasesc arbori care in conditii normale de vegetatie, trebuie sa atinga o inaltime
minima de 5 m, iar coroanele lor sa acopere cel putin 10% din suprafata.
- Definitia termenului de padure include: terenurile cu pepiniere forestiere si plantaje care fac
parte integranta din padure, drumurile forestiere, caile de acces, poienile si alte goluri de
padure, ecosistemele forestiere situate in parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii naturale
si alte zone forestiere protejate.
- Prin patrimoniu forestier se intelege totalitatea bunurilor mobile si immobile cu destinatie
forestiera, sumele de bani precum si dreptul de creanta legate de fondul forestier.
- Prin functia lor economica, de productie si socio- economica padurile sunt declarate avutie de
interes national de care beneficiaza intreaga societate.
- Intreg fondul forestier, indifferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic care,
reprezinta un system de norme cu character ethnic silvic, economic si juridic privind
amenajarea, cultura, exploatarea, protectia, paza acestui fond, avand ca scop asigurarea
gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere.
b) Clasificarea padurilor
- In raport cu functiile pe care le indeplinesc, Codul Silvic clasifica padurile in 2 grupe:
1) paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei, a obiectivului de
interes national, paduri de recreere, paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii;
2) paduri cu functii de productie si de protectie in care se urmareste sa se realizeze, in
principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si, concomitent,
protectia calitatii factorilor de mediu.
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea padurilor din
Romania, le clasifica in:
1) paduri de folosinta forestiera;
2) paduri de folosinta silvopastorala.

27. PROPRIETATEA ASUPRA FONDULUI FORESTIER NATIONAL


- Dupa forma de proprietate, fondul forestier national este alcatuit din:
a) fondul forestier proprietatea publica a statului si a unitatilor administrativ- teritoriale
(comune, orase si municipii);
b) fondul forestier proprietatea private a unitatilor de cult (parohii, schituri, manastiri), a
institutiilor de invatamant, al Academiei Romane sau a altor persoane de drept privat;
c) fondul forestier proprietatea privata a persoanelor fizice;
d) fondul forestier proprietatea privata indiviza a persoanelor fizice, fosti composesori,
mosneni si razesi sau mostenitorii acestora.
- Indiferent de forma de proprietate, politica de punere in valoare economica, sociala si
ecologica a padurilor este un atribut al statului.
27

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Tot de fondul forestier sunt printer altele obligatiile de a asigura paza padurilor in vederea
prevenirii taierilor ilegale, a distrugerii, a degradarii vegetatiei, a pasunatului abuziv si a
braconajului; sa execute lucrarile pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor
padurilor, sa respecte mesurile de prevenire si stingere a incendiilor, sa efectueze lucrari de
impadurire etc.

28. GOSPODARIREA SI ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER NATIONAL


- Indiferent de forma de proprietate, toate padurile sunr supuse administratiei in regim silvic.
- Administrarea se face prin ocoalele silvice care dupa forma de proprietatea pot fi:
1) ocoale silvice de stat care asigura administrarea padurilor proprietate publica a statului
si a unitatilor administrativ- teritoriale, dar care pot asigura in acelasi timp regim silvic pentru
administrarea padurilor private;
2) ocoale silvice constituite ca structure proprii, infiintate de unitatile administrativteritoriale, de persoane fizice sau juridice (paduri proprietate privata).
- Proprietarii de paduri se pot asocial in vederea gospodaririi padurilor pentru administrarea si
gospodarirea acestora.
- Tot titularii proprietatilor private asupra padurilor fie in mod individual, fie constituiti in
asociatii, pot solicita ocoalelor silvice sa le administreze padurile ce le apartin pe baza de
contracte.
- Contractele de administrare a fondului forestier se inchieie pe minim un an calendaristic sau
pe o perioada care sa fie formata din ani calendaristici intregi.
- Contractele se incheie in forma autentica la birourile notariale si se inregistreaza la
inspectoratul teritoriului silvic in a carui raza teritoriala se afla fondul forestier.
- Rezilierea acestui contract la cererea unei parti se solutioneaza conform unei legi civile, de
catre proprietar in conditiile asigurarii obligatorii administrarii padurilor, in continuare, in
regim silvic, prin ocoalele silvice.
- In vederea gospodaririi durabile a padurilor, legea interzice defrisarea proprietatilor forestiere
ori schimbarea folosintei ori destinatia terenurilor fara aprobarea autoritatii publice centrale.
- De asemenea, interzice desfasurarea de activitati care produc degradarea solului si a malurilor
apelor, distrugerea semintisului utilizabil si a arborilor nedestinati exploatarii.
- Exploatarea masei lemnoase se face in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si a
actelor de punere in valoare intocmite de proprietarii sau detinatorii cu orice titlu ai padurilor.
- Pentru cresterea calitatii modului de gospodarire a padurilor si a recunoasterii internationale a
acesteia legea reglementeaza posibilitatea solicitarii de catre administratorii sau detinatorii de
paduri organismelor recunoscute pe plan international a certificarii padurilor.
- Padurile fondului forestier national se supun certificarii in functie de solicitarile pietei
produselor forestiere.
- Reducerea suprafetelor din fondul forestier national este interzisa cu exceptia situatiilor expres
prevazute de lege.
28

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

29. CIRCULATIA TERENURILOR DIN FONDUL FORESTIER NATIONAL


- Terenurile din fondul forestier proprietate private indifferent de titularul lor sunt si raman
potrivit legii in circuitul civil.
- Ca urmare ele pot fi dobandite sau instrainate prin oricare din modalitatile stabilite de
legislatia civila, in conditiile respectarii reglementarilor legale specifice.
- Instrainarea terenurilor din fondul forestier proprietate private se face prin acte juridice
incheiate in forma autentica si cu respectarea dreptului de preemtiune care poate fi exercitat de
catre stat, de catre coproprietar si de vecini.
- Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Nationala a Padurilor
Romsilva are drept de preemtiune la vanzarile terenurilor din fondul forestier proprietate
private, limitrofe fondului forestier proprietate publica a statului, precum si pentru enclavele
din acesta.
- Dreptul de preemtiune este un drept patrimonial de natura legala, recunoscut statului in
calitatea sa de persoana juridical, de titular al fondului forestier proprietate publica.
- Sunt supuse dreptului de preemtiune al statului:
- terenurile proprietate privata, limitrofe fondului forestier proprietate publica a statului,
adica acele terenuri care se invecineaza nemijlocit cu fondul forestier proprietate de stat,
respectiv o padure, albia unui parau sau un teren neproductiv;
- enclavele din fondul forestier.
- In acest scop, vanzatorul este obligat sa inregistreze oferta de vanzare la primaria in a carei
raza teritoriala se afla terenul respectiv.
- In aceeasi zi secretarul primariei afiseaza oferta sub semnatura sa si cu stampila sa la sediul
primariei.
- Titularul dreptului de preemtiune trebuie sa se pronunte in scris asupra acestui drept in
termen de 30 de zile de la afisarea ofertei mentionate si pretul oferit.
- Oferta se inregistreaza la primarie; daca pretul oferit de titularul dreptului de preemtiune nu
este convenabil, vanzatorul poate sa vanda terenul oricarei alte persoane.
- Daca in termen de 30 de zile nici unul din titularii dreptului de preemtiune nu-si manifesta
vointa de a cumpara terenul, acesta se vinde in mod liber.
- Dovada indepliniriiprocedurii de publicitate se face in fata notarului public, la incheierea
contractului de vanzare- cumparare in forma autentica, cu actul eliberat vanzatorului de catre
secretarul primariei, dupa expirarea termenului de 30 de zile.
- In cazul dobandirii prin acte intre vii proprietatea de fond forestier a dobanditorului nu poate
depasi 100 ha de familie.
- Prin familie se intelege sotii si copiii necasatoriti.
- Inclacarea acestei prevederi se sanctioneaza cu reductiunea actului juridic pana la limita
suprafetei legale.
- Nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la inchirierea in forma autentica a contractului de
vanzare- cumparare sau a contractului de schimb se sanctioneaza cu nulitate absoluta dupa cum
29

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

nerespectarea da vanzator a obligatiei de a inregistra oferta de vanzare atrage sanctiunea


contractului de nulitate relativa.
- In cazul schimbului de terenuri opereaza subrogatia reala cu titlu particular.
- Statul poate dobandi in proprietate terenuri cu destinatie forestiera sau cu destinatie agricola
in vederea impaduririi si prin donatii din partea persoanelor fizice sau juridice.

30. ASPECTE PRIVIND PROTECTIA FONDULUI FORESTIER NATIONAL


- Protectia fondului forestier include 5 aspecte principale:
- Protejearea impotriva taierilor ilegale;
- Reconstrutia ecologica; regenerarea si ingrijirea padurilor;
- Protectia impotriva poluarii;
- Protectia impotriva bolilor si a daunatorilor;
- Protectia fondului de vanatoare si a celui de pescuit in apele de munte, inclusiv cele de
acumulare.
- Exploatarea masei lemnoase trebuie astfel facuta incat indiferent de natura proprietatii sa se
asigure mentinerea integritatii fondului forestier.
- Pentru a se evita exploatarea nestiintifica a padurilor volumul de masa lemnoasa care se
recolteaza annual pe ansamblul tarii si pe fiecare unitate de productie silvica se coreleaza cu
cota normala de taiere stabilita prin amenajamentele silvice.
- Reconstructia si amenajarea padurilor se realizeaza conforma amenajamentelor silvice si a
structurilor de specialitate de catre regia nationala a padurilor, cheltuielile fiind acoperite din
Fondul De Ameliorare A Fondului Forestier.
- Actiunea poluarii este rapida avand efecte de la incetinirea cresterii vegetatiei forestiere pana la
uscarea totala a arborilor.
- In acest scop, printre alte masuri, legea prevede interzicerea amplasarii in fondul forestier si in
aproprierea invecinata a acestuia a orcarui obiectiv economic sau social care poate, sub o forma
sau alta, polua vegetatia forestiera.
- Pentru protectia vegetatiei forestiere impotriva bolilor si a daunatorilor in scopul desfiintarii
focarelor acestuia precum si impiedicarea sau oprirea lor in tara se poate constituii carantina
fito-sanitara, proprietarul de pamant urmand a fi despagubit de proprietarul padurii aflate in
carantina pentru lipsa de folosinta a fondului forestier.
- Pentru protectia vanatului, legea prevede ca vanatoarea se poate efectua numai in anumite
perioade ale anului in cantitati si cu mijloace prevazute de lege.
- Exercitarea vanatului si a pescuitului se pot face numai pe baza de autorizatie care se emite sau
se elibereaza doar de autoritatile competente.

30

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

31. PRODUSELE PADURII SI FOLOSINTA LOR


- Art. 39 din Codul Silvic clasifica produsele padurii in 2 mari categorii:
1) produse lemnoase care includ:
a) produse principale formate din materiale lemnoase rezultate din taieri de regenerare
si destinate satisfacerii nevoilor populatiei si diverselor ramuri ale economiei;
b) produse secundare reprezentand materiale lemnoase rezultate din lucrarile de
ingrijire a arboretelor tinere care se exploateaza in aceleasi conditii ca si produsele principale;
c) produse accidentale reprezentand produse lemnoase rezultate in urma producerii
unor calamitati naturale si din defrisari de padure legal aprobate;
d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala;
e) alte produse cum sunt arborii si arbustii ornamentali, rachita, puieti si diferite
produse de lemn;
2) produse nelemnoase care includ vanatul din cuprinsul fondului forestier, pestele din
apele de munte, din crescatorii, balti, iazuri situate in fondul forestier, fructele de padure,
semintele forestiere, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale, rasina etc.
- Exploatarea produselor lemnoase se face in conformitate cu normele specifice stabilite de lege
atat pentru proprietary si/ sau detinatorii legali de paduri cat si pentru agentii economici
specializati care desfasoara activitati de exploatare a lemnului, in baza autorizatiei si a caietului
de sarcini.
- Produsele lemnoase se valorifica prin licitatie, cu exceptia celor exploatate in regie proprie.
- Masa lemnoasa care nu s-a licitat se poate vinde prin negociere directa.
- Valorificarea masei lemnoase pentru constructii si incalzirea locuintelor se face in limita
volumelor anuale aprobate prin hotarare de govern.
- In ceea ce priveste productia nelemnoaselor, acestea se recolteaza in conformitate cu normele
tehnice elaborate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
- Fructele de padure si ciupercile pot fi culese in mod liber pentru nevoi personale sip e baza de
contract aunci cand se culeg in scopuri industriale.
- Un produs important al padurii este si iarba care poate fi exploatata prin pasunat sau prin
cosire numai prin incheiere de contract cu detinatorii de fond forestier.

32. DREPTUL FUNDAMENTAL AL OMULUI LA UN MEDIU SANATOS


a) De la drepturile omului la drepturile popoarelor
31

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Carta ONU 1945 si Declaratia Universala a Drepturilor Omului 1948 proclama drepturile
omului.
- Carta stipuleaza repsectarea drepturilor omului si libertatile fundamentala pentru toti, fara
deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
- Exista 4 categorii de drepturi fundamentale ale omului:
-drepturi economice si sociale;
-drepturi culturale;
-drepturi civile;
-drepturi politice.
- Drepturile omului cuprind drepturi civile si politice drepturi sociale, economice si culturale,
dreptul la pace, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu sanatos, dreptul la patrimoniu
comun, dreptul la comunicare.
- Toate aceste drepturi sunt asociate cu notiunile de solidaritate si repsonsabilitate comuna.
- In sfera drepturilor popoarelor, putem remarca unele drepturi corespunzatoare celor de
solidaritate: dreptul la pace, dreptul la dezvoltare economica si sociala, dreptul la un mediu
sanatos, dreptul la comunicare, etc.
b) Consacrarea internationala si continutul dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos si
echilibrat
- Confertinta ONU asupra mediului din 1972 il formuleaza ca un prim principiu al Declaratiei
asupra mediului, avand in vedere totodata si obligatia societatii de a conserva, apara si
imbunatatii mediul, pentru generatiile prezente si viitoare.
- Protocolul aditional 1998 fiecare are dreptul de a trai intr-un mediu sanatos si de a
beneficia de serviciile publice esentiale.
- Tratatul de la Maastrich 1995 dreptul fundamental la mediu, in cadrul drepturilor omului
recunoscute si garantate la nivelul ordinii juridictionale comunitare.
- Prin definirea expresiei de mediu sanatos si echilibrat Declaratia de la Stockholm 1972
vorbeste despre un mediu a carui calitate sa ii permita omului sa traiasca in demnitate si
bunastare.
- Termenul de sanatos se refera la un mediu nepoluat, propice dezvoltarii fizice si
intelectuale a omului.
- Cuvantul echilibrat indica dimensiunea naturala, care se refera la un mediu ecologic
rational.
- Proiectul de Declaratie Internationala a Drepturilor Omului si Mediului, Geneva 1994
garanteaza de asemenea dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos.
- Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos presupune:
- dreptul de a trai intr-un mediu nepoluat, nedegradat de activitati care pot afecta mediul,
sanatatea si bunastarea oamenilor si dezvoltarea durabila;
- dreptul la cel mai ridicat nivel de sanatate;
- accesul la resurse de apa si hrana adecvate;
- dreptul la un mediu de munca sanatos;
32

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- dreptul la conditii de locuit, de folosire a terenurilor si la conditii de viata intr-un mediu


sanatos;
- dreptul de a nu fi expropiati ca urmare a desfasurarii activitatilor in mediu, cu exceptia
cazurilor justificate si dreptul celor expropriati, in conditii legale, de a obtine reparatiile
adecvate;
- dreptul la asistenta in caz de catastrofe naturale si produse de om;
- dreptul de a beneficia de folosinta durabila a naturii si a resurselor acesteia;
- dreptul la conservarea elementelor reprezentative a naturii, etc.
- Este prevazuta obligatia generala a statelor care trebuie sa ia masuri pentru implementarea
dreptului la un mediu sanatos.
- Scopul este prevenirea degradarii mediului, stabilirea remediilor necesare si reglementarea
folosirii durabile a resurselor naturale.
- In continutul acestui drept surprindem o dimensiune individuala si o dimensiune colectiva.
- Garantarea asigurari dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos presupune:
- dreptul la informatia de mediu;
- dreptul de a participa la luarea si aplicarea deciziilor de mediu;
- dreptul de asociere in scopul protectiei mediului;
- dreptul la repararea prejudiciilor de mediu;
- Dreptul la mediu apartine atat individului, omului (fiind beneficiar al acestui drept) cat si
al naturii(dreptul de a fi ocrotita).
c) Consacrarea dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos in legislatia romana
- Constitutia Romaniei consacra dreptul fundamental al orcarei persoane la un mediu
sanatos si echilibrat ecologic.
- Statul are obligatia de a asigura refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si
mentinerea echilibrului ecologic.
- OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului reglementeaza de asemenea dreptul la un
mediu sanatos.
- Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiilor
publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice.
- Protectia si conservarea mediului, reprezinta un interes public major.
- Actiunea in justitie poate fi intentata nu numai de persoana lezata in exercitarea acestui
drept, ci si de orice persoana din teritoriu afectat de o poluare sau care constata acest fenomen si
poate sa-I aprecieze urmarile negative.
- Potrivit reglementarilor in vigoare se pot intenta actiuni pentru poluarea mediului numai
de catre acele persoane care au suferit direct sau indirect un prejudiciu sau daca bunurile lor
sunt supuse din aceasta cauza unui prejudiciu.

33. STUDIUL DE IMPACT


33

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Instituirea procedurii de autrizare si obligativitatea efectuarii unui studio asupra consecintelor


umane asupra mediului si a solutiilor posibile ce trebuie luate pentru a le reduce sau elimina
efectele, constituie mijloc juridic deosebit de eficace in realizarea obiectivelor immediate si de
perspective a ale dezvoltarii durabile.
- Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza in faza de pregatire a documentatiei care
fundamenteaza fezabilitatea (caracter realizabil al unui lucru) proiectului si urmareste stabilirea
masurilor de reducere sau evitare a impactului negativ al proiectului asupra oamenilor, a florei,
a faunei etc. precum si a interactionarii firesti dintre acesti factori si determinarea deciziei de
realizare sau nu a proiectului pe amplasamentul ales.
- Etapele evaluarii impactului sunt:
- incadrarea proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului prin care
autoritatea competenta stabileste daca proiectul unei activitati propuse, pentru care s-a solicitat
eliberarea acordului de mediu, va fi sau nu supus efectuarii evaluarii impactului asupra
mediului;
- definirea domeniului evaluarii si realizarea raportului privind studiul de evaluare a
impactului asupra mediului;
- analiza calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
- Valoarea impactului asupra mediului se realizeaza prin unitati specializate persoane fizice sau
juridice independente de titularul proiectului sau activitatii si atestate de autoritatea publica
centrala pentru protectia mediului cu suportarea cheltuielilor aferente de catre titularul
proiectului sau al activitatii.
- Raspunderea pentru realitatea informatiilor furnizate revine titularului proiectului sau
activitatii.
- Pentru toate proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului titularul acetora are
obligatia de a furniza in cadrul raportului la studiul de evaluare o serie de informatii care includ
in mod obligatoriu:
- descrierea proiectului;
- descrierea masurilor avute in vedere pentru a evita reducerea si a remedia, daca este
cazul, efectele negative asupra mediului;
- date necesare pentru identificarea si evaluarea principalelor efecte pe care proiectul le
poate avea asupra mediului;
- prezenta generala a principiilor alternative studiate de titularul de proiect avand in
vedere efectele asupra mediului.
- Pe baza indrumarului referitor la problemele de mediu care au fost tratate in evaluarea de
impact de catre titularul proiectului, se efectueaza studiul de evaluare a impactului, rezultatele
sale fiind prezentate in raportul care se inainteaza autoritatii competente pentru protectia
mediului.
- Autoritatea competenta pentru protectia mediului inconjurator impreuna cu alte autoritati
analizeaza calitatea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si ia decizia
de accentuare sau refacere a acestui rapost si de emitere sau respingere motivate a acordului de
mediu.
34

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Studiul de impact este concretizarea unei obligatii de procedura preliminara emiterii acordului
si autoritatii mediului fiind un act specific dreptului mediului.
- Studiul de impact anticipeaza aparitia efectelor complexe proiectand scenario si strategii de
actiune.

35

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

34. AVIZUL, ACORDUL SI AUTORIZATIA DE MEDIU


a) Avizul
- Dupa efectele evaluarii de mediu pentru anumite planuri si programe, aprobarea lor este
essential legata de existenta avizului de mediu.
- Solicitarea si obtinerea avizului de mediu sunt obligatorii in cazul in care titularii de activitati
urmand sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de
actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmata de lichidare,
lichidare, faliment, incetarea activitatii, conform legii.
- Avizul de mediu este valabil pana la indeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu exceptia
cazului in care intervin modificari ale conditiilor in care a fost emis.
b) Acordul de mediu
- Acordul de mediu este emis de catre autoritatea competenta pentru protectia de mediu in
urma analizei si a acceptarii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
- Este un act tehnico- juridic eliberat in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a
proiectului din punct de vedere al protectiei mediului, cu luarea in considerare a observatiilor
pertinente facute de public pe tot parcursul evaluarii impactului asupra mediului.
- Solicitarea si obtinerea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte publice si private
de investitii sau pentru modificarea sau extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru
proiecte de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.
- Pentru proiectele de activitati care se supun evaluarii impactului asupra mediului autoritatile
publice pentru protectia mediului emit, dupa caz, acordul de mediu sau acordul integrat de
mediu.
- Activitatile si/sau instalatiile cu impact asupra mediului, precum si proiectele de investitii noi
sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente lor, sunt
incadrate dupa impactul acestora asupra mediului, astfel:
- activitati cu impact nesemnificativ, pentru care nu se emite accord de mediu (activitatile
din gospodariile individuale);
- activitati cu impact redus asupra mediului, pentru care se emit doar autorizatii de mediu,
iar proiectele aferente acestor activitati, care vizeaza investitii noi sau modificarea celor
existente, inclusiv pentru dezafectarea acestora, sunt supuse unei procedure simplificate de
avizare de mediu pentru obtinerea acordului unic (ex: crescatorii pentru piscicultura intensiva,
ambalarea si conservarea produselor animale);
- activitati si/sau instalatii cu impact semnificativ asupra mediului, pentru care se emit
acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu (instalatii pentru cresterea
intensiva a porcilor cu o capacitate cel putin egala cu 750 de locuri pentru scroafe si 2000 de
locuri pentru cresterea porcilor mai mare de 30 kg; centrale nucleare; construirea aeroporturilor
dotate cu o pista mai lunga de cel putin 2100 metri; construirea drumurilor etc.).
- Autoritatile competente pentru protejarea mediului percep taxe pentru emiterea acordului de
mediu care se depun la fondul pentru mediu.
36

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

c) Autorizatia de mediu
- Este necesara solicitarea si obtinerea acesteia pentru desfasurarea activitatii existente cat si
pentru inceperea unor activitati noi pentru care s-a obtinut acordul de mediu.
- Avizul, acordul si autorizatia de mediu sunt supuse revizuirii in cazul in care apar elemente
noi cu impact asupra mediului necunoscute la data emiterii lor.
- Acordul si autorizatia de mediu se suspenda in cazul nerespectarii prevederilor pe care le
cuprind dupa o somatie prealabila cu termen.
- Suspendarea se mentine pana la eliminarea cazurilor care au determinat-o dar nu mai mult de
6 luni.
- Acordul integrat si autorizatia integrate de mediu au fost introduce pentru activitati noi si cele
existente cu impact semnificativ asupra mediului.
- In acest scop autoritatea competenta are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) orice instalatie noua sa fie data in functiune numai cu autorizatia integrate de mediu;
b) sa nu se produca nicio poluare semnificativa si autorizatia instalatiei existente sa fie in
conformitate cu prevederile legale.
- Obligatiile titularilor activitatii:
- sa ia toate masurile de prevenire eficienta a poluarii;
- sa se asigure ca nicio poluare semnificativa nu va fi cauzata;
- sa evite producerea de deseuri;
- sa utilizeze energia in mod eficient;
- sa ia masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora.

35. MANAGEMENTUL ECOLOGIC AL DESEURILOR


- Managementul ecologic al deseurilor consta in totalitatea lucrarilor, masurilor si activitatilor de
gospodarire a deseurilor, destinate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului
inconjurator, managementul ecologic al deseurilor se asigura, in primul rand, prin elaborarea si
aplicarea unor norme juridice adecvate privind reducerea, colectarea, transportul, prelucrarea,
neutralizarea, reciclarea, comercializarea, depozitarea, incinerarea si alte activitati ce au ca
obiect deseurile.
- Autoritatile competente stabilesc norme, standarde si reguli si adopta masuri stimulative
economice si financiare corespunzatoare pentru:
a) prevenirea generarii deseurilor si a efectelor nocive ale acestora prin dezvoltarea de
tehnologii curate si economice in utilizarea resurselor naturale si dezvoltarea ecologiei in
vederea obtinerii de produse proiectate pentru a contribui in masura cat mai mica la cresterea
riscului de poluare si a gradului de nocivitate a deseurilor;

37

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

b) valorificarea deseurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizeaza
obtinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deseuri ca sursa de
energie.

38

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

36. REGIMUL JURIDIC AL DESEURILOR RECICLABILE


- Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 16/ 2001 privind gestionarea deseurilor
industriale reciclabile, detinatorii unor astfel de deseuri, persoane juridice, sunt obligati sa
asigure strangerea, sortarea si depozitarea temporara a acestora, cu respectarea normelor de
protectie a mediului si a sanatatii populatiei, precum si reintroducerea lor in circuitul productiv
prin:
- reutilizarea in propriile procese de productie;
- valorificarea pe baza de autorizatie emisa de Comisia Nationala pentru Reciclarea
Materialelor si comercializarea materiilor prime secundare si a produselor reutilizabile obtinute
prin reciclare;
- predarea catre agentii economici specializati, autorizati pentru valorificare, a deseurilor
industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienta.
- Detinatorii de deseuri industriale reciclabile persoane fizice sunt obligati:
- sa nu depoziteze si sa nu abandoneze deseurile industriale reciclabile in conditii care
contravin normelor de protectie a mediului si sanatatii populatiei;
- sa depuna separat desurile industriale reciclabile acolo unde exista recipiente sau incinte
special destinate acestui scop.
- Agentii economici care realizeaza activitatea de colectare a deseurilor industriale reciclabile isi
pot desfasura activitatea numai in baza autorizatiei de colectare emisa de prefectura judetului,
cu avizul primariei comunei, orasului sau minicipiului in care isi desfasoara activitatea agentul
economic respectiv, pe baza dovezii ca detine spatiul si dotarile corespunzatoare necesare
pentru depozitarea deseurilor colectate, precum si pe baza autorizatiei de mediu emisa de
autoritatea teritoriala pentru protectia mediului, conform reglementarilor legale in vigoare.
- Autorizatia de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoanele fizice se acorda pe
fiecare grup de deseuri.
- Autorizatia de colectare este valabila pe timp de un an cu posibilitatea de a fi prelungita inca
un an.
- Autorizatia de valorificare se acorda agentilor economici care indeplinesc cumulativ,
conditiile minime prevazute de lege, pentru fiecare grup de deseuri industriale reciclabile;
autorizatia este valabila 3 ani de la data emiterii, cu posibilitatea de a fi prelungita.
- Autorizarea din punct de vedere al protectiei mediului a activitatilor prin care se realizeaza
operatiunile de valorificare a deseurilor industriale reciclabile se efectueaza de catre autoritatile
teritoriale de protectie a mediului, in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare.

39

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

37. TRANSPORTUL PESTE FRONTIERA AL DESEURILOR SI SUBSTANTELOR


PERICULOASE
- Prin Legea nr. 6/ 1991, Romania a aderat la Conventia de la Basel privind controlul transportului
peste frontiere al deseurilor periculoase si al emiterii acestora, din 1989
- Statele parti se obliga a adopte masuri necesare pentru ca gospodarirea reziduurilor si a
deseurilor, inclusiv transportul si eliminarea lor sa fie in concordanda cu cerintele de protectie a
sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator.
- Pertile nu vor autoriza exportul de deseuri periculoase sau de alte reziduuri catre un stat care
nu este parte la Conventie sau importul de astfel de deseuri intr-un stat care nu este parte.
- Transportul peste frontiera va fi autorizat de parti numai daca:
- statul exportator nu are capacitatea tehnica si instalatiile necesare pentru eliminarea
deseurilor respective intr-un mod eficient si rational din punct de vedere ecologic;
- deseurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare sau recuperare in industria
statului importator;
- transportul se conformeaza si altor criterii convenit de parti, cu conditia de a nu
contraveni obiectivelor Conventiei.
- Este considerat trafic ilicit orice deplasare transfrontiera a unor deseuri periculoase sau a altro
reziduuri, daca s-a efectuat:
- fara consimtamantul expres al tuturor statelor interesate, conform prevederilor
conventiei;
- fara consimtamantul unui anume stat interesat sau cu consimtamantul obtinut prin
declaratie falsa sau frauda;
- nu exista o concordanta intre documentele insotitoare si produsele din mijlocul de
transport;
- prin eliminarea deliberata a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri cu incalcarea
prevederilor Conventiei si a principiilor generale ale dreptului international.
- Partile au obligatia de a coopera pentru a imbunatati si a asigura gospodarirea in conditii
ecologice a deseurilor periculoase si a altor reziduuri.
- Un alt document international important este Conventia de la Bale 1989 care statueaza ca
principiu eliminarea deseurilor pe cat posibil, intr-un loc apropiat de cel al producerii lor,
pentru a reduce transporturile internationale de deseuri periculoase.
- Transportul transfrontier a acestor deseuri nu sunt autorizate decat catre tari care poseda
instalatii tehnologice ce permit o gestiune economica, rationala a lor.
- Orice trafic ilicit este considerat de Conventie o infractiune, fiecarui stat revenindu-I obligatia
de a lua masurile destinate reprimarii lui.
- In ceea ce priveste transportul peste frontiera a marfurilor periculoase, Romania a aderat la
Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase incheiat la
40

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

Geneva 1957 si a reglementat transportul marfurilor periculoase pe calea ferata si in trafic rutier
intern.
- Acordul exclude din transportul rutier international marfurile periculoase expres mentionate si
prevede ca pot fi transportate numai marfurile periculoase autorizate, daca indeplinesc
conditiile referitoare la ambalarea si etichetarea lor, si respectiv la constructia, echiparea si
circulatia vehiculului care le transporta.
- Fiecare parte contractanta isi pastreaza dreptul de a reglementa sau de a interzice, din alte
motive decat cele de securitate, pe parcursul drumului, intrarea pe teritoriul sau a marfurilor
periculoase.
- Statele parti isi pastreaza dreptul de a conveni prin acorduri speciale, bi sau multilaterale, ca
anumite marfuri periculoase, al caror transport international este interzis de Acord, sa poata
totusi, in anumite conditii, face obiectul transportului international pe teritoriile lor sau ca
marfuri periculoase al caror transport este autorizat de Acord, in conditii determinate, sau in
conditii mai putin riguroase decat cele impuse de anexele la Acord.
- Transportul marfurilor periculoase in trafic intern pe caile ferate romane se desfasoara in
conformitate cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 49/ 1999.
- In scopul evitarii poluarii mediului marin au fost aprobate sistemele de raportare a
incidentelor in care sunt implicate navele maritime.
- Scopul raportarii este de a permite autoritatilor competente ale statelor riverane se fie
informate fara intarziere atunci cand are loc un incident care:
- implica pierderea efectiva sau probabila a marfurilor periculoase in forma ambalata si
ajungerea acestora in mare;
- determina o poluare sau un pericol de poluare pentru mediul marin ori implica masuri
de asistenta sau salvare;
- implica o poluare cu hidrocarburi intr-o/dintr-o nava la o instalatie de manipulare a
hidrocarburilor, astfel incat sa permita acestor autoritati sa intreprinda masurile necesare pentru
inlaturarea sau limitareaefectelor acestui incident.

38. PRINCIPIILE SI CONDITIILE DESFASURARII ACTIVITATII NUCLEARE IN


ROMANIA
- In Romania activitatile nucleare se desfasoara in conditii de siguranta si securitate nucleara, de
protectie a personalului expus professional, a populatiei, a mediului si a proprietatii, cu riscuri
minime, in regim de autorizare, indrumarea si controlul statului si cu respectarea obligatiilor ce
decurg din acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.
- Promovarea si utilizarea energiei nucleare in scopuri exclusiv pasnice constituie prioritati
nationale in contextul aplicarii programelor de dezvoltare durabila a societatii.
In Romania activitatile din domeniul nuclear se desfasoara conform Programului National
Nuclear, elaborat in baza Strategiei Nationale de Dezvoltare a Domeniului Nuclear, aprobata
prin hotarare de guvern.
41

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- In vederea armonizarii politicilor in domeniul nuclear a fost infiintata Agentia Nucleara prin
reorganizarea Agentiei Nationale pentru Energie Atomica din cadrum Ministerului Educatiei
Cercetarii si Tineretului.
- Strategia energetica nucleara nationala, strategia nationala in domeniul securitatii nucleare si
strategia nationala pe termen mediu si lung privind gospodarirea combustibilului nuclear uzat
si a deseurilor radioactive sunt componente ale strategiei nationale de dezvoltare a domeniului
nuclear.
- Strategia nationala de dezvoltare a domeniului nuclear se bazeaza pe:
- recomandarile Uniunii Europene in domeniu;
- indegrarii filosofiei dezvoltarii durabile ca element conceptual fundamental;
- prevederile trataleor si acordurilor internationale la care Romania este parte
semnatara;
- prevederile unor acte normative interne.
- Implementarea Programului national nuclear se face pe baza programelor sectoriale pe termen
scurt, mediu si lung
- Obiectivele Programului national nuclear sunt grupate astfel:
- obiectivul fundamental;
- obiective derivate;
- obiective europene.
- Pentru situtatii de accident nuclear si urgenta radiologica se adopta planuri de interventie, prin
care se asigura identificarea si monitorizarea surselor potentiale generatoare de accidente
nucleare sau urgente radiologice, evaluarea informatiilor si analiza situatiei initiale, elaborarea
de prognoze, stabilirea variantelor optime pentru reducerea efectelor produse de radiatiile
ionizante si alarmarea insitutiilor si serviciilor publice descentralizate in scopul minimizarii
impactului asupra populatiei si mediului.
- Planurile trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- sa fie corelate cu celelalte masuri si planuri de protectie si interventie in caz de
dezastre de pe teritoriul judetului;
- sa se bazeze pe posibilitatile reale de asigurare a actiunilor de protectie si interventie;
- sa fie precise, clare si permanent actualizate;
- sa poata fi aplicate in timp scurt, partial sau total.
- Planurile de interventie in cazul urgentelor radiologice, cauzate de accidentele nucleare aflate
pe teritoriul altor state care pot afecta teritoriul Romaniei se elaboreaza prin grija Inspectoratului
General pentru Situatii de Urgenta si se aproba de Comitetul Ministerial pentru Situatii de
Urgenta din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative

39.PARTICULARITATILE ELEMENTELOR CONSTITUVIE ALE RASPUNDERII CIVILE


DELICTUALE IN DREPTUL MEDIULUI
- Pentru angajarea raspunderii civile delictuale trebuie sa fie intrunite cumulativ urmatoarele
elemente:
42

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- savarsirea unei fapte ilicite;


- producerea unui prejudiciu;
- intre fapta ilicita si prejudiciu sa existe un raport de cauzalitate;
- culpa autorului faptei ilicite.
- In dreptul civil, aceste elemente se cer a fi cumulativ intrunite nu numai cand raspunderea este
pt. fapta proprie, ci si atunci cand se raspunde pt. fapta altuia sau pt. prejudiciile cauzate de
lucrurile si animalele aflate in faza juridical.
- In dreptul mediului pentru nasterea raspunderii delictuale se cer a fi intrunite cumulativ
aceleasi elemente numai ca fiecare comporta anumite particularitati:
- daca in dreptul civil regula este a raspunde numai pt. fapte ilicite, in dreptul mediului
este pt. a raspunde in fapte licite;
- in dreptul civil exista o serie de situatii care inlatura caracterul licit al faptei - starea de
legitima aparare, starea de necesitate, implinirea unei indatoriri de serviciu ,cazul fortuit si forta
majora, consimtamantul vicitimei;
- in dreptul mediului au fost recunoscute drept cauze care inlatura raspunderea
delictuala starea de necesitate, forta majora cu cateva exceptii, iar in domeniu pagubelor
nucleare starea de razboi sau de conflict armat, insurectia armata si culpa grava a victimei care a
actionat gresit sau a omis sa actioneze;
- starea de necesitate este definita de codul penal ca fiind acea situatie inc are o persoana
produce prejudicii in incercarea de a salva de la un pericol grav si iminent persoana sa sau a
altuia, un bun al sau sau al altuia ori un interes public;
- potrivit aceluiasi text nu se considera starea de necesitate, persoana care in momentul in
care a actionat putea si trebuia sa-si dea seama ca procedand in acest fel va cauza un prejudiciu
mult mai mare decat cel care s-ar fi produs initial;
- in ceea ce priveste exercitarea unui drept - ca situatie ce inlatura uneori caracterul ilicit
al faptei consideram ca este greu de stabilit atunci cand se aduce un prejudiciu mediului, daca
dreptul subiectiv a fost exercitat datorita scopului sau economic si social, de vreme ce mediul a
fost prejudiciat;
- prejudiciul in dreptul mediului poarta denumirea de dauna ecologica din care se
intelege atat daunele suferite de mediul inconjurator cat si cele suferite de om si de bunurile
sale;
- daca in dreptul civil exista principiul reparatiei in natura si numai in subsidiar
echivalent banesc, in dreptul mediului principiul reparatiei in natura nu se aplica dat fiind
faptul ca daunele aduse mediului au de cele mai multe ori un efect ireversibil;
- si in dreptul mediului ca si in dreptul civil prejudiciul trebuie sa fie real si cert;
- spre deosebire de dreptul civil in dreptul mediului este cert si prejudiciul viitor daca
este sigur ca se va produce si sunt suficiente elemente pentru ai determina intinderea;
- in dreptul mediului raportul de cauzalitate este greu de stabilit datorita faptului ca
actiunea cauzelor se conjuga cu o multitudine de conditii care pot accelera sau intarzia
producerea efectelor;
43

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- exista si in dreptul mediului raspunderea subiectiva pentru prejudicii cauzate prin fapte
ilicte, raspundere bazata pe culpa numai ca spre deosebire de dretpul civil, aceasta are un
caracter de exceptie si se aplica numai in cazurile express prevazute de lege.

40. RASPUNDEREA CIVILA (ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI NR.


195/2005)
- In dreptul mediului prin raspundere civila delictuala se sanctioneaza o conduita reprobabila,
antisociala a subiectelor de drept, persoane fizice sau persoane juridice, care prin faptele lor
licite sau ilicite (comisive sau omisive) produc pagube elementelor de mediu sau mediului in
ansamblul sau.
a) Subiectele indreptatite la repararea daunelor aduse mediului
- Prin definitie, mediul natural nu este si nu poate fi subiectul victima care sa reclame
reparatiunea, ci o valoare fundamentala ocrotita pe plan intern si international prin lege.
- Ca urmare, in dreptul intern subiectul victima care poate reclama o reparatiune poate fi statul,
o unitate administrativ- teritoriala, o persoana fizica sau juridica, publica sau privata, caruia I s-a
produs un prejudiciu ca urmare a nerespectarii normelor de protectie a mediului.
- Pe plan international, subiectul victima poate fi statul, atunci cand mediul afectat se afla sub
jurisdictia nationala sau comunitatea internationala, in ansamblul ei atunci cand mediul lezat
are statutul de bun al acestei comunitati.
b) Persoana responsabila
- In ceea ce priveste persoana responsabila tinand seama de fapta de cauzalitate intre fapta
prejudiciabila si prejudiciu este greu de stabilit, datorita mai ales caracterului difuz al daunelor,
intr-un mare numar de cauze reglementarile juridice au constituit un responsabil determinabil,
in mod prealabil realizarii pagubei.
c) Particularitatile elementelor constitutive
- Pentru angajarea raspunderii civile delictuale trebuie sa fie intrunite cumulativ urmatoarele
elemente:
- savarsirea unei fapte licite;
- producerea unui prejudiciu;
- intre fapta ilicita si prejudiciu sa existe un raport de cauzalitate;
- culpa autorului faptei ilicite.
- In dreptul civil, aceste elemente se cer a fi cumulativ intrunite nu numai cand raspunderea este
pentru fapta proprie, ci si atunci cand se raspunde pentru fapta altuia sau pentru prejudiciile
cauzate de lucrurile si animalele aflate in paza juridica.
44

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- In dreptul mediului pentru nasterea raspunderii delictuale se cer a fi intrunite cumulativ


aceleasi elemente numai ca fiecare comporta anumite particularitati:
- daca in dreptul civil regula este a raspunde numai pentru fapte ilicite, in dreptul
mediului regula este a raspunde pentru fapte licite;
- in dreptul civil exista o serie de situatii care inlatura caracterul licit al faptei- starea de
legitima aparare, starea de necesitate, implinirea unei indatoriri de serviciu, cazul fortuit si forta
majora, consimtamantul victimei;
- in dreptul mediului au fost recunoscute drept cauze care inlatura raspunderea delictuala
starea de necesitate, forta majora cu cateva exceptii, iar in domeniul pagubelor nucleare starea
de razboi, de conflict armat, insurectie armata si culpa grava a victimei care a actionat gresit sau
a omis sa actioneze;
- starea de necesitate este definita de Codul penal ca fiind acea situatie in care o
persoana produce prejudicii in incercarea de a salva de la un pericol grav si iminent persoana sa
sau a altuia, un bun al sau sau al altuia ori un interes public;
- potrivit aceluiasi text, nu se considera stare de necesitate, persoana care in momentul
in care a actionat putea si trebuia sa-si dea seama ca procedand astfel va cauza un prejudiciu
mult mai mare decat cel care s-ar fi produs initial;
- in ceea ce priveste exercitarea unui drept, ca situatie ce inlatura uneori caracterul
ilicit al faptei, consideram ca este greu de stabilit atunci cand se aduce un prejudiciu mediului,
daca dreptul subiectiv a fost exercitat potrivit scopului sau economic si social, de vreme ce
mediul a fost prejudiciat;
- prejudiciul in dreptul mediului poarta denumirea de dauna ecologica prin care se
intelege atat daunele suferite de mediul inconjurator cat si cele suferite de om si de bunurile
sale;
- daca in dreptul civil exista principiul reparatiei in natura si numai in subsidiar echivalent
banesc, in dreptul mediului principiul reparatiei in natura nu se aplica dat fiind faptul ca
daunele aduse mediului au de cele mai multe ori un efect ireversibil;
- si in dreptul mediului ca si in dreptul civil prejudiciul trebuie sa fie real si cert;
- spre deosebire de dreptul civil, in deptul mediului este cert si prejudiciul viitor daca este
sigur ca se va produce si sunt suficiente elemente pentru a-I determina intinderea;
- in dreptul mediului raportul de cauzalitate este greu de stabilit datorita faptului ca
actiunea cauzelor se conjuga cu o multitudine de conditii care pot accelera sau intarzia
producerea efectelor;
- exista si in dreptul mediului raspunderea subiectiva pentru prejudicii cauzate prin fapte
ilicite, raspundere bazata pe culpa numai ca spre deosebire de dreptul civil, aceasta are un
caracter de exceptie si se aplica numai in cazurile expres prevazute de lege.

41. RASPUNDEREA CIVILA SUBIECTIVA SI OBIECTIVA IN DREPTUL MEDIULUI


1. Raspunderea subiectiva
45

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Se aplica rar, victima trebuind sa dovedeasca ca i s-a cauzat un prejudiciu real, direct si
personal, culpa autorului faptei, precum si raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.
- In dreptul mediului, este foarte greu de facut mai ales ca majoritatea prejudiciilor se produc
prin poluare, iar fiecare poluant are trasaturi si caracteristici proprii si efecte proprii.
2. Raspunderea obiectiva
- Pana la aparitia Legii nr. 137/ 1995 a protectiei mediului, dat fiind faptul ca proba culpei este
deosebit de dificila in dreptul mediului, in literatura juridica autorii s-au pronuntat pentru
reglementarea generala a raspunderii pentru prejudicii cauzate mediului, pe baza principiului
raspunderii obiective, a unei raspunderi in solidum a coautorilor prejudiciului, legitimarea
procesuala activa a oricarui cetatean, precum si pentru definirea notiunii de dauna ecologica
astfel incat sa cuprinda si daunele indirecte, dat fiind raportul de cauzalitate foarte relaxat in
acest domeniu.
- Astfel, adoptandu-se prevederile Codului civil si considerand ca o paguba adusa mediului
poate fi produsa si ca urmare a viciului ascuns al lucrului de care cei ce il folosesc nu au
cunostinta, situatie care exclude raspunderea civila pe temeiul culpei, in practica, problema
raspunderii a fost solutionata pe baza dispozitiilor art. 1000 alin. (1) Cod civil, ca raspundere
obiectiva.
- Angajarea raspunderii pe acest temei, adica pentru prejudiciul cauzat de un lucru, iar nu in
baza art. 998, 999 Cod civil, prezinta pentru victima avantajul de a nu trebui sa dovedeasca
culpa celui chemat sa raspunda pentru consecintele negative ale activitatii sale, garantandu-i
astfel intr-o masura mai mare si in conditii de proba mai putin dificile, dreptul la despagubire al
persoanei prejudiciate.
- Legea nr. 137/ 1995 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/ 2005 au prevazut in mod
expres principiul raspunderii obiective pentru daune aduse mediului.

42.RASPUNDEREA DELICTUALA REZULTATUL DIN TULBURARILE ADUSE STARII DE


VECINATATE SI RASPUNDEREA DELICTUALA REGELEMENTATA IN ART. 1000.
(3).COD CIVIL PENTRU PREJUDICIILE ADUSE MEDIULUI
- Plecand de la realitatea ca viata si societatea impun si suportarea unor inconveniente normale
care decurg din starea de vecinatate, ca exista o serie de poluari si daune admisibile pana la o
anumita limita, doctrina si practica de specialitate au considerat ca atunci cand aceste limite sunt
depasite se naste dreptul la reparatie prin insitutia raspunderii civile delictuale.
- Jurisprudenta a admis ca tulburarile pot rezulta si din exercitiul legitim al dreptului de
proprietate, nu numai dintr-un exercitiu culpabil.
- Este insa necesar sa se stabileasca gravitatea tulburarilor de vecinatate si ca urmare a
pagubelor care se apreciaza in funtie de circumstantele de timp si de loc.

46

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Dreptul la despagubire se fundamenteaza din punct de vedere juridic pe dreptul fiecaruia de a


nu fi privat in tot sau in parte de valoarea unui bun sau al unei situatii si de adaptarile care
decurg pentru el din acesta.
- Natura juridica a relatiilor de vecinatate este cea a servitutilor naturale si legale.
- In literatura noastra de specialitate, s-a hotarat ca servituti ca acestea nu sunt in fond servituti
propriu-zise, ci un numar de obligatii juste impuse proprietarilor pe cale naturala sau legala, ca
reguli de buna vecinatate.
- Ele sunt inaintate, marginiri sau limitari ale dreptului de proprietate care deriva din
raporturile firesti de buna vecinatate si se aplica oricarui fel de drept de proprietate.

44.RASPUNDEREA CIVILA IN DOMENIUL DAUNELOR NUCLEARE


- In conformitate cu prevederile conventiei de la Paris din 1960 asupra raspunderii in domeniul
energiei nucleare, a Convetiei de la Viena din 1963 privind raspunderea civila pentru daune
nucleare si a Protocolului Comun referitor la aplicarea acestor conventii adoprtat la Paris 1988,
documentele la care Romania a aderat prin Legea nr. 106/1992, a fost adoptata Legea 703/2001
privind raspunderea civila pt. daune nucleare.
- Potrivit Legii art.3 lit. d- prin dauna nucleara se intelege:
1. orice deces sau orice ranire;
2. orice pierdere sau orice deteriorare a bunurilor;
3. orice pierdere economica care rezulta dintr-o dauna la care s-a facut referire la pct. 1 si
2, neinclusa in aceste prevederi, dar este suferita de o persoana indreptatita sa ceara
despagubiri in ceea ce priveste o astfel de pierdere;
4. costul masurilor de refacere a mediului inconjurator deteriorat in urma produceri unui
accidend nuclear daca o astfel de deteriorare este semnificativa, daca astfel de masuri sunt
luate sau urmeaza sa fie luate si daca nu sunt incluse in pct. 2;
5. orice pierdere a veniturilor care deriva dintr-un deces economic, fata de orice utilizare
a mediului inconjurator, datorita deteriorarii semnificative a mediului si daca nu este
inclusa la pct. 2;
6. costul masurilor preventive si orice pierderi sau daune cauzate d eastfel de masuri;
7. orice alta daua economica, alta decat cea cauzata de degradarea mediului inconjurator,
daca este admisa de legislatia privind raspunderea civila a instantei competente.
- Prin accident nuclear se intelege orice fapt sau o succesiune de fapte avand aceeasi origine care
cauzeaza o dauna nucleara, iar cu privire la masurile preventive, creeaza o actiune grava si
iminenta de producere a unei astfel de daune.
- Raspunderea pentru daune nucleare ii revine operatorului instalatiei nucleare.
- Daca la producerea daunei au contribuit instalatiile unor operatori diferiti si nu se poate
stabilii contributia fiecarei instalatii la producerea daunei raspunderea este solidara.
47

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Daca la producerea daunei au contribuit cu accident nuclear si nu se poate determina


contributia fiecaruia intreaga dauna se considera nucleara si atrage raspunderea operatorilor.
- Legea prevede ca, daca dauna nucleara este rezultatul direct si nemijlocit a unui act de
terorism nuclear raspunzator este statul despagubirile urmand a fi suportate de acesta din
fondurile publice.
- Operatorul este exonerat de raspundere in temeiul legii daca paguba nucleara este rezultatul
unor acte de razboi civil, conflict armat, insurectie, ori a unui fenomen natural catastrofal.
- El mai poate fi exonerat de raspundere daca dovedeste ca dauna nucleara s-a produs datorita
culpei grave, a victimei care a actionat gresit sau a omis sa actioneze.
- Raspunderea civila a operatorului pt. daune nucleare este acoperita printr-un contract de
asigurare sau o alta garantie financiara.
- Raspunderea operatorului este limitata la echivalentul in lei a 300 de milioane de dolari
americani pt. fiecare accident nuclear.
- In anumite situatii acest prag poate cobora dar nu sub echivalentul in lei a 250 milioane dolari
americani atunci cand statul contribuie din fonduri publice alaturi de operator la acoperirea
prejudiciului.
- Dreptul la actiune, la repararea prejudiciului nuclear se prescrie in termen de 10 ani, termen
care incepe sa curga de la data cand operatorul a luat la cunostinta incidental.
- Datorita faptului ca intinderea efetelor pagubelor nucleara este intinsa in timp, legiuitorul a dat
o exceptie prevazand ca victima care a primit deja o despagubire dar a suferit un prejudiciu nou
sau un prejudiciu initial s-a marit sa poata intenta o noua actiune in despagubire inauntrul sau
dincolo de termenul de 10 ani cu singura obligatie de a dobandii ca marirea, prejudiciului initial
sau apartia altuia nou se datoreaza aceluias accident nuclear pentru care a fost deja despagubit.

45. RASPUNDEREA DELICTUALA A PRODUCATORILOR PENTRU PRODUSELE


DEFECTUOASE CALITATIV
- Invadarea pietei cu produse defectuase calitativ si cresterea alarmanta a cazurilor de
imbolnaviri, precum si de producere a altor prejudicii, au determinat reglementarea distincta a
raporturilor juridice dintre producatori si persoanele vatamate ori prejudiciate de produsele
defectuase puse in circulatie, stabilirea raspunderii pentru pagubele generate de aceste produse,
precum si a procedurii de reparare a pagubelor.
- Conform Legii nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagube generate de
produse cu defecte, aceasta raspundere speciala, obiectiva, are o serie de reguli derogatorii de la
dreptul comun, dintre care mentionam:
- producatorul raspunde atat pentru prejudiciul actual, cat si pentru cel viitor cauzat de
defectul produsului sau;
- el este tinut sa raspunda si in situatia in care paguba este rezultatul cumulat al
defectului produsului cu o actiune sau o omisiune a unei terte persoane;
- legea prevede raspunderea solidara a tuturor persoanelor responsabile;
48

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- este indiferent faptul, daca produsele respective sunt sau nu periculoase, pentru ca s-a
constatat ca si produsele considerate nepericuloase pot produce rezultate pagubitoare.
- Pentru angajarea raspunderii civile a producatorului, persoana prejudiciata trebuie sa faca
dovada numai a pagubei suferite, a defectului produsului si a relatiei de cauzalitate intre defect
si paguba.
- Cauzele exoneratoare de raspundere a producatorului sunt:
- producatorul dovedeste ca nu este el cel care a pus produsul in circulatie;
- in functie de imprejurari, defectul care a generat paguba nu a existat la data la care
produsul a fost pus in circulatie sau a aparut ulterior punerii in circulatie din cauze
neimputabile lui;
- produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat;
- defectul se datoreaza respectarii unor conditii obligatorii impuse de reglementarile
emise de autoritatile competente;
- nivelul cunostintelor stiintifice si tehnice existent la momentul punerii in circulatie a
produsului nu i-au permis depistarea existentei defectului;
- defectul se datoreaza nerespectarii de consumator a instructiunilor de utilizare furnizate
in documentele tehnice care insotesc produsul, demonstrate in baza expertizei tehnice de
specialitate.
- Raspunderea producatorului poate fi limitata sau inlaturata de instanta competenta in cazul in
care paguba este cauzata atat de defectul produsului cat si de culpa persoanei vatamate ori
prejudiciate sau a altei persoane pentru care aceasta este tinuta sa raspunda.
- In afara cazurilor express prevazute de lege, orice cauza contractuala de limitare sau exonerare
de raspundere a producatorului sunt lovite de nulitate absoluta.
- Termenul general de prescriptie de 3 ani care curge de la data la care reclamantul a avut sau ar
fi trebuit sa aiba cunostinte de existenta a pagubei, a defectului si a persoanei producatorului si
un termen special de prescriptie de 10 ani care incepe sa curga de la data in care producatorul a
pus produsul in circulatie cu conditia ca paguba sa se fi produs inauntrul acestui termen.

47. RASPUNDEREA PENALA IN DREPTUL MEDIULUI


- In tot mai multe tari, codurile penale cuprind un capitol distinct de infractiuni ecologice.
- Raspunderea penala pentru incalcarea normelor privind protectia mediului se inscrie in
principiile raspunderii infractionale, specificul angajarii ei cu privire la protectia mediului fiind
determinat de natura obiectului ocrotit de lege, a carei atingere este adusa printr-o abatere
savarsita cu vinovatie.
- Pentru a angaja raspunderea penala, abaterea trebuie sa aiba un pericol social ridicat si sa
reprezinte o serioasa amenintare a intereselor societatii in domeniul ocrotirii mediului
inconjurator, al folosirii durabile a resurselor naturale ori chiar sa ameninte viata si sanatatea
oamenilor si calitatea mediului inconjurator.
- Infractiunile ecologice pot fi clasificate astfel:
49

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- din punct de vedere al subiectului: infractiuni cu subiect simplu si infractiuni cu subiect


calificat;
- sub aspectul laturii subiective, infractiunile pot fi comise din intentie sau din culpa;
- din punct de vedere al laturii obiective, au la origine actiuni poluante sau actiuni
nepoluante de natura fizica, care distrug ecosistemele;
- sub raportul obiectului, infractiunile ecologice se pot subclasifica in functie de anumite
nivele protejate in:
- nivelul mediului vizat de actiunea sau inactiunea infractionala (atmosferic, acvatic,
terestru, subteran, casnic etc.);
- nivelul florei si faunei specifice fiecaruia din aceste medii.
- Actualul Cod penal cuprinde mai multe infractiuni ecologice, dintre care citam:
- efectuarea oricaror operatiuni de import de deseuri ori reziduuri de orice natura sau alte
marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator;
- infectarea prin orice mijloace a surselor sau retelelor de apa, daca este daunatoare
sanatatii oamenilor sau plantelor;
- producerea, detinerea sau orice alta operatie privind circulatia produselor ori
substantelor stupefiante sau toxice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor ce contin astfel
de substante, ori experimentarea produselor si substantelor toxice, toate acestea fara drept.
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/ 2005 privind protectia mediului prevede si
sanctioneaza o serie de fapte considerate infractiuni.
- Dispozitiile acesteia se completeaza cu cele cuprinse in legi speciale referitoare la procedura de
reglementare, protectia atmosferei, a apei, solului si subsolului, protectia biodiversitatii, a
ecosistemelor terestre si acvatice, regimul juridic al substantelor si preparatelor periculoase, al
deseurilor, regimul activitatilor nucleare etc.

48. BILANTUL DE MEDIU


- In scopul stabilirii obligatiilor si costurilor privind refacerea calitatii mediului in zona de
impact a activitatilor desfasurate pe un amplasament este obligatorie efectuarea bilantului de
mediu de catre titularul activitatii.
- Bilantul de mediu este o lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii
care contin elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si
consecintelor efectelor negative cumulate prezente si anticipate in scopul cuantificarii
impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.
- Bilantul de mediu se cere, in procesul de autorizare, in urmatoarele situatii:
- la modificarea sau incetarea activitatilor cu impact asupra mediului;
- la schimbarea titularului unei activitati.
- Bilantul de mediu poate fi :
- de nivel 0 => fisa de verificare continand elemente caracteristice activitatii si care permite
autoritatilor pt. protectia mediului sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui bilant
50

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

de mediu de nivel 1 sau 2 sau a unei evaluari a riscului, inainte de emiterea avizului de mediu
sau privatizarea societatii comericale;
- de nivel 1 => constand in culegerea de date si documente fara prelevarea de probe si
analize de laborator privind factorii de mediu, care include toate elementele analizei tehnice a
aspectelor de mediu pe baza luarii unei decizii privind dimensionarea impacutlui de mediu
potential sau efectiv de pe un amplasament;
- de nivel 2 => investigatia asupra unui amplasament efectuate in cadrul unui bilant de
mediu , pt. a cuantifica dimensiunea poluarilor prin prelevari de probe si analize fizice, chimice
sau biologice ale factorilor de mediu.
- Cele 3 tipuri de bilant nu se exclud reciproc si pot fi efectuate consecutiv sau concomitant.
- Daca bilantul de mediu identifica un impact semnificativ , acesta va fi completat cu un studiu
de evaluare a riscului.
- Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla risucrile provenite de la un
amplasament, prin identificarea: agentilor poluanti sau pericolelor cele mai importante,
resurselor si receptorilor supusi riscului, mecanismelor prin care se realizeaza riscul, masurile
generale necesare pt. a reduce gradul de risc la un nivel acceptabil.
- Dintre evaluarile de risc cea mai importanta este evaluarea sanatatii.
- Elementele caracteristice ale riscului sunt integrate in evaluarile de risc privind: riscul chimic,
riscul carginogen, epidemiologic, al contaminarii nucleare si al aparitiei fenomenelor naturale.
- Managementul riscului se refera la procesul de luare a deciziilor si de implementarea a
acestuia privitor la riscurile acceptabile sau tolerabile si minimalizarea sau modificarea acestora,
ca parte a unui ciclu repetitiv.
- Daca evaluarea riscului este satisfacatoare, se va considera indeplinita cerinta pentru bilantul
de mediu.
- In caz contrar, riscul este considerat inacceptabil de catre autoritatea de mediu competenta si se
va solicita remedierea lui.

49. PARTICULARITATILE POLUARII RADIOACTIVE


- Poluarea radioactiva este considerata o agresiune aproape perfecta cu caracter multilateral si
universal, fiind contaminate concomitent aerul, apa, solul si subsolul, iar prin intermediul
elementelor ecosistemului, se distruge in mod lent tot ceea ce este viu.
- Poluarea radioactiva are impact instantaneu si pe termen lung asupra tutror formelor de viata
vegetala si animala.
- Pentru om, aceasta forma de poluare este cea mai perfida intrucat este invizibila, fara culoare
fara miros, nu produce durere imediata si nu are limite stabilite si cunoscute in timp.
- Poluarea cu izotopi radioacticvi se datoreaza activitatilor militare ( fabricarea de arme nucleare
si cu hidrogen, experimentele cu aceste tipuri de arme, navele cu propulsie nucleara, distrugerea
navelor sau satelitilor militari cu propulsie nucleara folosirea armelor nucleare in caz de conflict
armat, etc.).
51

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

- Datorita celor peste 420 de experimente nucleare efectuate pana in 1998 au fost introduse in
oceanul planetar cca. 920 kg. produse de fisiune, plus alte 5700 kg. de produse cu efecte pe
termene lungi avand ca efect direct distrugerea mediului intr-o masura alarmanta.
- Poluarea radioactiva afecteaza toate elementele mediului inconjurator.
- Sursa poluarii radioactive atmosferei o constituie exploziile nucleare experimentale care, prin
temperatura uriasa pe care o degaja, transforma substantele radioactive aflate in stare gazoasa
sub forma de particule ce sunt proiectate in atmosfera, constituind poluarea atmosferica
primara, produsa imediat la locul exploziei.
- In urma poluarii atmosferice primare apare poluarea radioactiva secundara ( produsi de
fisiune rezultati in urma exploziei in atmosfera care ajung la sol sub forma de precipitatii).
- Alte surse ale poluarii radioactive:
- centrale nucleare;
- productia de combustibili nuclear;
- tratarea chimica si metalurgica a materialelor din reactoare, etc.
- Fiecare dintre produsii radioactivi, ajung intr-un final in organismul uman si animal, in plante
si in mediul inconjurator.
- Poluarea radioactiva a apei se datoreaza in amre masura deseurilor industriei nucleare (solide
sau lichide), depunerilor de produsi radioactivi rezultati in urma exploziilor nucleare
experimental, depunerilor radioactive care se produc prin ploi.
- Poluarea radioactiva a solului si subsolului are un caracter mai limitat, constatandu-se in
vecinatatea imediata a unitatilor miniere, locurile de depozitarea minereului radioactiv si a
deseurilor radioactive.
- In legatura cu poluarea radioactiva a solului o problema majora o reprezinta gasirea celei mai
bune solutii pentru depozitarea deseurilor radioactive cu un risc de contaminare cat mai mic
sau total evitat.
- Omul poate radiat in mod direct ( datorita radioactivitatii gazelor sau pulberilor de suspensie )
si indirect (provenind de la contaminarea interna pe cale digestiva prin alimentatie)
- Iradierea poate fi:
- naturala ( radiatia casnica, substantele radioactive din scoarta terestra si cele continute
de propriul lor organism )
- artificiala ( prin iradierea medicala depunerile radioactive) ;
- profesionala ( in cazul personalului medical, al lucratorilor din industria nucleara,
acercetatorilor din diverse domenii )
- Masuri folosite pentru a asigura protectia impotriva radiatilor:
- construirea corespunzatoare a amenajarilor folosite de unitatile nucleare;
- organizarea evacuarii si stocarii nepericuloase a deseurilor;
- supravegherea radioactiva si dozimetrica a intregului teritoriu, in special a zonelor
aglomerate, a apei si a atmosferei.

52