UNIVERSITATEA DE TINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR
FACULTATEA DE MANAGEMENT I INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR
I DEZVOLTARE RURAL SPECIALIZAREA: INGINERIE I MANAGEMENTIN ALIMENTAIE PUBLIC I AGROTURISM
Microorganisme utile n industria alimentara
Bucuresti, 2011
Microorganisme utile n industria
alimentara Microorganismele sunt organisme microscopice, de obicei unicelulare, ce fac parte din regnurile Monera, Protista, i, parial, din regnul Fungi. Reprezint un grup extrem de eterogen de organisme i deosebit de important pentru biosfer. Microorganismele triesc peste tot, n sol, n aer, pe alimente, n corpul plantelor, al animalelor i al omului. Pentru diverse subramuri ale industriei alimentare, n tratarea microbiologiei produselor de origine animal i vegetal se prezint sursele posibile de contaminare (intern sau extern) utilizarea culturilor starter n biotehnologii alimentare i rolul proceselor microbiologice n fabricarea, conservarea i asigurarea calitii produselor alimentare. Un rol important n fabricarea produselor lactate acide, a brnzeturilor i a untului au microorganismele prezente n materia prim. Prin activitatea lor vital se asigur desfurarea proceselor biochimice n direcia dorit, obinndu-se proprietile specifice fiecrui produs. n scopul dirijrii proceselor biochimice i obinerii produselor lactate cu proprieti organoleptice superioare, n tehnologia laptelui se folosesc culturi pure de bacterii special selecionate. Ele pot fi formate numai dintr-o singur specie de microorganisme sau din asociaia mai multor bacterii specifice pentru fiecare produs n parte. Prin folosirea culturilor selecionate pure n procesul de fabricare a produselor lactate se obine un efect dublu tehnologic i igienic. Efectul tehnologic const n faptul c prin concentraia optim a microorganismelor specific n lapte se obine aciditatea i aroma dorit pentru fiecare produs n parte. Efectul igienic se manifest prin crearea unei dominane a microflorei favorabile fa de contaminanii rezisteni din lapte i de contaminanii n procesul de fabricare a produsului. n tehnologia produselor lactate sunt folosite culturi bacteriene pure selecionate n laboratoare specializate, care sunt livrate ntreprinderilor de industrializare a laptelui sub form lichid sau uscat. Culturile starter sunt definite ca acele culturi, care se obin plecnd de la cultura pur stoc (inoculum) i care prin trecere prin culturi intermediare (pasaje) devin" apte de a fi folosite pentru obinerea produselor lactate
Microorganisme utile n industria
alimentara fermentate (produse lactate acide, smntn, brnzeturi etc). (C. Banu, C. Vizireanu, 1998). Culturile starter de streptococi (lactococi) pot fi de trei tipuri: singulare,multiple i mixte. Culturile starter singular sunt formate numai din Str.lactis subsp.lactis i Str.lactis subsp.cremoris. Culturile starter multiple reprezint amestecuri de tulpini selecionate compatibile, nenrudite n plan fagic, cultivate separat pn la stadiul de cultur de producie, cnd se amestec. Culturile starter mixte sunt formate din specii de bacterii acidifiante din genul Streptococcus i din specii de bacterii productoare de arom din genul Leuconostoc sau din specii acidifiante i aromatizante numai din genulStreptococus, deci dup tipul de fermentare a lactozei, ele pot fi homofermentative i heterofermentative. n funcie de componena bacteriilor productoare de arom, culturile starter mixte pot fi de trei tipuri: Tipul L - formate din bacterii acidifiante (Str.lactis sau Str.cremoris) i bacterii productoare de arom numai din genul Leuconostoc (Leucon.citrovorum. Leucon.dextranicum, Leucon.lactis); Tipul D - formate din bacterii acidifiante (Str.lactis sau Str.cremons) i numai Str.lactis biov.diacetilactis ca bacterii productoare de arom; Tipul LD - formate din bacterii acidifiante (Str.lactis sau Str.cremoris) i bacterii productoare de arom, att din specii de Leuconostoc, ct i Str.lactis biov.diacetilactis. Culturile starter de bacterii sunt livrate ntreprinderilor de industrializare a laptelui sub form de concentrate microbiene lichide sau uscate (liofilizate). Culturile pure stoc (inoculum) lichide prezint un concentrat de microorganisme sub form lichid, puin consistente, de culoare alb-glbuie sau brun. Avantajul acestor culturi bacteriene const n faptul, c ele pot fi utilizate la prepararea maielelor imediat, ntruct microflora lor este mai activ. Dezavantajul folosirii culturilor bacteriene lichide sunt condiiile dificile de transportare i durata comparativ scurt de pstrare (8-10 zile la 42C). Culturile starter uscate (liofilizate) reprezint un concentrat de bacteria obinut prin uscarea culturilor concentrate lichide la temperaturi joase liofilizarc,ceea ce permite o afectare neesenial a celulei microbiene. Aceste culturi sunt uor transportabile i la temperaturi sczute (45C) pot fi
Microorganisme utile n industria
alimentara pstrate un timp ndelungat (peste 1 an), de aceea culturile uscate au o utilizare mai mare. Culturile liofilizate se livreaz n fiole nchise ermetic, ceea ce le asigur o conservabilitate de lung durat. Culturile starter concentrate viabile (bioconcentrate) reprezint o biomas celular de bacterii viabile cu concentraia de 10v-10l!celule/g, obinut prin tehnologii moderne de concentrare a culturilor selecionate. Se folosesc pentru multiplicarea rapid n lapte fr reactivare. Aceste culturi capt o utilizare tot mai mare datorit modului eficient de utilizare. n tehnologia laptelui se utilizeaz urmtoarele culture de microorganisme: Culturi de bacterii lactice - fabricarea produselor lactate acide, smntn, unt acru, brnzeturi; Culturi de bacterii propionice - fabricarea brnzeturilor cu perioad lung de maturare tip vaier, Emmenthal, Livarot etc; Culturi de spori de mucegai (Penicillium roqueforti, Penicilliumcamamberti) - fabricarea brnzeturilor cu mucegai n past sau la suprafaa brnzei -tip Roquefort, Camambert; Culturi de drojdii lactice (Candida kefiri, Torula kums, Torula kefiri, Sacch.lactis). LACTOCOCCUS LACTIS clasificare stiintifica ncrengtur: Firmicutes Clas: Bacilli Ordin: Lactobacillales Familie: Streptococcaceae Gen: Lactococcus Specie: L. lactis
Notiunea de microorganism sperie in general multa lume, si
are un impact negativ atribuit pe nedrept si fara o analiza temeinica. Desigur ca in unele cazuri teama tuturor este justificata iar impactul pe care il are un atac negativ al microorganismelor asupra unei colectivitati este evident. Nu ai nevoie de o analiza in detaliu pentru a te speria de anumite boli care au in spate inamicul invizibil numit microorganism.
Pe de alta parte nu trebuie inlaturat si efectul benefic
manifestat de microorganisme. Putini dintre cei care in zilele calduroase gusta din plin o bere rece se gandesc la procesul de obtinere al acesteia si mai ales, la microorganismul aflat in spatele lui. Nimeni nu se mai gandeste de ce si cum a fermentat mustul atunci cand savureaza din plin aroma vinului invechit, si ce microorganism a lucrat la asa ceva.
Fara sa vrem si mai ales fara sa stim traim in comun cu
microorganismele si uneori impartim aceeasi coaja de paine. Sunt unele reclame la produse de igiena si curatenie care exploateaza din plin notiunea de microorganism dar si nestiinta consumatorului in acest domeniu. In general trebuie stiut ca microorganismele pot avea un efect benefic sau unul negativ care, de regula, este generat de nerespectarea unor reguli elementare de igiena. Indiferent de vointa noastra trebuie sa acceptam parteneriatul cu microorganismele si sa stim ca intr-o lume aseptica ar fi imposibil sa traim. Microorganismele sunt prezente peste tot, in apa, in sare, in
Microorganisme utile n industria
alimentara aer. Aceasta raspandire larga a determinat comunitatea stiintifica sa caute microorganisme in cele mai ciudate (extreme) locuri.
Au fost identificate microorganisme in apa sarata sau in
alte medii saline (microorganismele halofile), in ghetari (microorganismele psychrofile), in izvoarele termale (microorganisme termofile). Aceste grupuri impreuna cu microorganismele metanogene (unele tulpini de acest fel fiind identificate in tartrul curatat din cavitatea bucala umana) fac parte din domeniul Archaea. Investigatiile asupra acestor tipuri de microorganisme au dus la descoperirea unor compusi chimici cu structura unica in lumea vie si implicit a unor sisteme enzimatice speciale care contribuie la sinteza lor.
Fara sa consideram aceste randuri ca o analiza
detaliata asupra relatiei prietenesti sau dusmanoase dintre om si microorganisme nu trebuie sa omitem rolul acestora in producerea unor antibiotice sau a altor compusi cu importanta economica deosebita.
In ansamblu, de microorganisme nu trebuie sa ne
ferim dar nici sa fim prea apropiati ci sa respectam limitele impuse de existenta ca veriga in lantul trofic.