Dobril (Irimia) Anca Adelina

AATCS , an II , gr. II

1.1. Componentele dezvoltrii turismului

1. Atraciile turistice

atraciile naturale - formele de relief, flora i fauna, pe de o parte, i atraciile antropice, istorice
sau moderne, care se gsesc sub forma catedralelor, cldirilor istorice, cazinourilor sau
parcurilor de distracii, pe de alt parte;

cultura exprimat prin limb, muzic, folclor, dansuri, gastronomie etc.

Trei perspective pentru clasificarea atraciilor turistice:

o perspectiv individual

o perspectiv organizatoric (ce ia in calcul factori cum ar fi capacitatea organizatoric i scala

temporal) i spaial

o perspectiv cognitiv, incluznd percepiile i experienele turitilor legate de atracii.

2. Cazarea

sectorul comercial de cazare (hoteluri, moteluri, case de vacan, campinguri) i

sectorul individual de cazare reedinele permanente private folosite pentru gzduirea

prietenilor i a rudelor (reedine secundare).

Camparea i turismul de caravan pot constitui o categorie intermediar unde corturile sau
caravanele particulare sunt aezate n spaii de campare comerciale.

tipuri de cazare colectiva gen tabere de vacanta (asociate politicilor de turism social).

Majoritatea destinaiilor vor oferi o varietate mare de tipuri de cazare, depinznd de natura
staiunii si de clientela creia i se adreseaz.

In ultimul timp, s-a constatat c turitii prefer formele mai flexibile i mai funcionale cum ar
fi motelurile mici aflate in proprietatea unei singure persoane sau apartamentele nchiriate
(condominium-urile) pentru cteva nopi sau in sistem time-sharing.

3. Facilitile si serviciile locale

Pe lng furnizarea acestor servicii de baz, este cerut de turiti o gam larg de servicii
auxiliare: magazinele specializate in vnzarea produselor turistice, cum ar fi magazinele de
suveniruri sau de articole sportive i altele ofer o gam de produse de uz general, spre exemplu
farmacii, magazine alimentare sau de mbrcminte.

Alte servicii suplimentare asociate produsului turistic propriu-zis sunt oferite de: restaurante,
bnci, centre medicale i saloane de frizerie/coafur.

Dobril (Irimia) Anca Adelina

AATCS , an II , gr. II
4. Infrastructura
Pentru susinerea facilitilor i serviciilor enumerate mai sus, este necesar o infrastructur
adecvat.

infrastructura de transport (osele i parcri, spaii de aterizare, linii de cale ferat, porturi);

utilitile publice sub forma energiei electrice, a serviciilor de ap i canalizare.

O mare parte a acestei infrastructuri este destinata populaiei rezidente sau altor nevoi (agricultura),
dar poate fi extins si special pentru turism.
Exceptnd autostrzile cu tax, infrastructura nu genereaz ea nsi venituri directe. Spre exemplu,
se produc puini bani din asigurarea canalizrii sau a serviciilor medicale dar neasigurarea acestor
servicii a avut un impact nedorit asupra dezvoltrii turismului.
5. Transporturile

Progresul n domeniul transporturilor a facilitat accesul pe piee i la diferite destinaii.

Dezvoltarea turismului i a transporturilor sunt dou probleme interdependente; turitii au
nevoie ca serviciile n transporturi, pentru care pltesc din bugetul propriu, s fie sigure, rapide
i confortabile.

Toate aceste criterii, ns, au nceput s fie remarcate abia n a doua jumtate a secolului
nousprezece.

Dezvoltarea de nceput a staiunilor balneare i a celor de litoral a depins mult de dezvoltarea

cilor ferate. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, creterea rapid a numrului de posesori de
autoturisme a fost principala cauz a creterii volumului turismului individual, iar mbuntirea
tehnologiei aeronautice a dus la o explozie a numrului de cltorii internaionale.

Transporturile turistice organizate n interiorul destinaiilor sunt de asemenea importante. Unele

dintre acestea pot fi orientate spre turismul individual (de exemplu turul mprejurimilor,
gondolele sau vizitarea punctelor de interes), n timp ce mijloacele de

transport public

(autobuze, metrou) sunt folosite att de turiti ct i de rezidenii localitii. Legturile ntre
cursele lungi i sistemul de transport local sunt de asemenea critice (de exemplu, serviciile de
tranzit de la aeroport n centrul oraului sau la hotel).

Dobril (Irimia) Anca Adelina

AATCS , an II , gr. II
6. Investiiile

Dat fiind importana i diversitatea diferitelor sectoare ale turismului, este dificil de cuantificat
mrimea relativ i importana fiecrui sector. Dei investiiile n fiecare sector pot varia de la
caz la caz, cazarea i infrastructura solicit cele mai mari cheltuieli.

Investiiile n industria turismului sunt mari consumatoare de capital. Industria turismului se dezvolt
prin:

investiiile specifice, legate direct de dezvoltarea bazei tehnico-materiale a activitii turistice

propriu-zise (cazare, alimentaie, transport, agrement etc.);

investiiile nespecifice, destinate dezvoltrii infrastructurii generale tehnice si sociale, care

concur la punerea n valoare a obiectivelor de interes turistic.

1.2. Principalii operatori in turism

A. Sectorul privat

Richter observa ca in SUA 99% din industria voiajelor sunt clasificate ca fiind afaceri mici;

desi au numai 10% din cei 2 milioane angajai in turism(Heeley)

Atenia este frecvent atras i de operatorii i ageniile mai mari i mai vizibile, i anume
lanurile hoteliere multinaionale i liniile aeriene, completai de o multitudine de operatori la
scar mic sau medie, n special n domeniile atraciilor sau serviciilor auxiliare.

Creterea marilor societi de turism s-a datorat:

Profitului;

evoluiei tehnologice;

naturii foarte competitive a multor piee turistice i destinaii;

tendinei de cretere a cotei de pia;

economiilor de scal.

Creterea numrului operaiunilor i concentrrilor n interiorul industriei a aprut pe fondul

integrrilor orizontale i verticale.

Integrarea pe orizontal implic expansiunea n interiorul unui sector al industriei, spre

exemplu prin dezvoltarea lanurilor hoteliere sau a reelelor prin deschiderea de noi rute.

Dobril (Irimia) Anca Adelina

AATCS , an II , gr. II

Integrarea pe vertical aduce laolalt n interiorul unei

organizaii diferite sectoare ale

industriei, spre exemplu, cnd o companie cumpr hoteluri sau un tour-operator deschide
agenii de voiaj detailiste.
Pe lng aceast implicare direct in operaiunile turistice, sectorul privat poate furniza de asemenea
capitalul necesar procesului de dezvoltare (cercetarea pieei, design-ul arhitectural, construcia etc.) i
s asigure o mare parte din capitalul necesar investiiilor n turism.
B. Sectorul public

Sectorul public este implicat n turism, direct sau indirect, pentru diferite considerente:
economice, social-culturale, de mediu, politice, fiscale etc.

Considerentele economice ale implicrii sectorului public sunt:

mbuntirea situaiei balanei de pli;

dezvoltare regional;

diversificarea economic;

creterea veniturilor populaiei;

creterea veniturilor statului;

creterea de noi locuri de munc;

stimularea investiiilor non-turistice.

Consideraiile sociale - statul are o rspundere general n protejarea bunstrii economice i sociale a
individului, spre exemplu, prin reglementri privind sntatea i legislaia de protecie a
consumatorului sau minimiznd impactul social negativ al turismului sau al dezvoltrii altor domenii.

Responsabilitatea proteciei i conservrii mediului, att fizic ct i cultural, de obicei revine

sectorului public, dei se poate spune ca rspunderea este individual i colectiv n acelai
timp.

Datorita faptului c turismul implic micarea oamenilor dintr-o ar n alta, guvernele pot
ncuraja dezvoltarea turismului pentru atingerea unor obiective politice viitoare.

Cea mai direct i explicit manifestare a participrii guvernului central la dezvoltarea

turismului o constituie Administraia Naional a Turismului (ANT), care este definit de
Organizaia Mondial a Turismului (OMT) ca: autoritatea n administraia centrala a statului,
sau alt organizaie oficial, responsabil de dezvoltare turismului la nivel naional.

Politicile fiscale guvernamentale pot, de asemenea, ncuraja sau ncetini dezvoltarea turismului.
Guvernele pot fixa limitele legale ale mrimii investiiilor strine i repatrierii ctigurilor i,

Dobril (Irimia) Anca Adelina

AATCS , an II , gr. II
prin deduceri, stimulente i taxe, pot ncuraja sau limita investiiile n turism sau le pot canaliza
ctre anumite localiti.

Statul poate juca, de asemenea un rol cheie in calitate de proprietar la pmntului sau ca
manager la resurselor, n special n zone de interes special pentru turiti i pentru dezvoltarea
turismului, spre exemplu zonele de coast i cele nalte, se afl n proprietatea public.

Statul este chemat s joace un rol de coordonator n realizarea amenajrilor i atraciilor

turistice pentru cei care cltoresc (acestea s corespund nevoilor turitilor, iar statul trebuie s
se asigure c aceste faciliti vor fi disponibile acolo unde i cnd vor fi cerute, i ca ele se vor
ridica la standardele ateptate).

Responsabilitatea pentru terenul situat pe domeniul public poate cdea n sarcina unor niveluri
administrative inferioare ale guvernelor, cum ar fi regiunile, districtele i municipalitile.

1.3. Agenii economici din turism

In funcie de natura activitii desfurate, agenii economici de turism se mpart in doua grupe
distincte:
-

Ageni direct prestatori de servicii turistice;

Ageni intermediari intre agenii economici direct prestatori de servicii turistice si turiti (au ca
obiect de activitate promovarea si comercializarea de aranjamente turistice in tara si strintate).

Ageni direct prestatori de servicii turistice

OMT in 1991 a realizat o clasificare standard conform creia principalii prestatori de servicii in
totalitate turistice (prestatori direci) sunt agenii prestatori de servicii:
-

De transport turistic (pe cale ferata, rutier, aerian, naval, inclusiv transportul turistic pe cablu);

Hoteliere si servirea mesei in localiti, staiuni si pe trasee turistice;

De tratament in staiuni balnear-turistice;

De agrement-divertisment sportiv, cultural, distractiv;

De servicii complementare (financiar-bancare, asigurri, vize, rezervri-nchirieri, cercetare,

nvmnt, educaie, consultanta, proiectri, construcii turistice, paza si protecie, asociaii
profesionale, realizarea de materiale publicitare).

Agenii economici cu activitate turistica pariala sunt:

ntreprinderile furnizoare de gaze, electricitate, construcii, textile, industriale, agricole, majoritatea
celor financiar-bancare, farmaceutice, de transport urban, telecomunicaii si alte asemenea

Dobril (Irimia) Anca Adelina

AATCS , an II , gr. II
precum si o parte din unitile de servire a mesei, culturale, sportive si de divertisment ce presteaz
servicii att pentru turiti cat si pentru populaia rezidenta.
Agenii de turism cu rol de intermediari se clasifica in:

Ageni tour-operatori specializai numai in organizarea de aranjamente turistice;

Agenii de turism cu activitate de vnzare a aranjamentelor turistice organizate de touroperatori;

Ageni cu activitate mixta de tour-operatori si de vnzare directa ctre turiti a aranjamentelor

turistice proprii sau ale altor tour-operatori;

In toate tarile europene, agenii de turism trebuie sa posede licene de funcionare.

In Romnia, conform ordonanei nr. 107/1999, in scopul proteciei turitilor, oferirea,
comercializarea, vnzarea serviciilor si a pachetelor de servicii turistice precum si crearea de produse
turistice pot fi realizate numai de ctre agenii economici din turism autorizai de Ministerul
Turismului, posesori de licene de turism sau de certificat de clasificare, dup caz.
Persoanele fizice ce asigura conducerea operativa a unei agenii de turism trebuie sa dein brevet de
turism.
II. Modele de organizare si conducere a firmelor de turism
2.1.Dimensiunea orizontala a structurii organizatorice
De regula structura organizatorica este compusa din:
-

Structura de producie: definita de totalitatea cadrelor de conducere si a compartimentelor din

cadrul ntreprinderilor in care se produc bunuri si/sau servicii;

Structura funcionala: constituita din totalitatea cadrelor de conducere si a compartimentelor in

care se desfoar activiti cu caracter funcional de pregtire si luare a deciziilor in
organizaie.

Dimensiunea orizontala a structurii organizatorice implica gruparea in departamente a posturilor ce pot

fi grupate in structuri:
Funcionale; Uniti autonome; Hibride; Matriceale
2.1.1. Structura organizatorica funcionala
Aceasta structura grupeaz poziiile similare pentru a produce si vinde un serviciu.

Dobril (Irimia) Anca Adelina

AATCS , an II , gr. II
Avantajul major eficienta si economiile de scala ce rezulta din gruparea specialitilor cuprini in
fiecare funcie;
Dezavantajul principal dificultatea realizrii unei comunicri, a unei cooperri si a unei coordonri
intre departamente.

2.1.2. Structura organizatorica bazata pe unitati autonome

O organizaie mare, cu o anumita structura funcionala, este sparta in mai multe firme mai mici,
fiecare incorpornd propriul set de activiti funcionale sau operaionale, cum ar fi compartimentul
propriu de realizare al serviciului de cazare sau al serviciului de marketing.
O astfel de organizare este adoptata de ntreprinderile mari, transnaionale, care acioneaz intr-un
mediu instabil si eterogen. Exemplu: compania Hilton International.
Avantaje o mai buna coordonare intre funcii, intre unitile autonome, o mai intensa concentrare pe
produs, client sau piaa, rezultnd un rspuns mai rapid la posibilele pericole.
Dezavantaj reducerea profitului datorita specializrii pe uniti autonome.
2.1.3. Structura organizatorica hibrid
Aceasta structura incorporeaz uniti autonome, dar si departamente funcionale centralizate si
localizate la sediul central.
Este tipica companiilor mari ce se confrunta cu un mediu extern incert si eterogen.
Avantaj preia avantajele concentrrii si coordonrii unitilor autonome si are departamente
funcionale la nivel central, ca de exemplu departamentul cercetare-dezvoltare.

Dobril (Irimia) Anca Adelina

AATCS , an II , gr. II
Dezavantaj probabilitatea ridicata de a izbucni un conflict intre conductorii unitilor independente
si managerii structurilor funcionale aflai la vrful companiei.

2.1.4.

Structura

organizatorica

matriceala

Aceasta structura combina structura functionala cu cea bazata pe unitati autonome. Ea este conceputa
pentru a determina colaborarea intre managerii de produs si managerii functionali:
Funcie
Managerii de
Produs
Director
Hotel A
Director
Hotel B
Director
Hotel C

Managerii funcionali
Director de
Director
producie
1
2

Director de
marketing
3

Dobril (Irimia) Anca Adelina

AATCS , an II , gr. II

2.2. Dimensiunea verticala a structurii organizatorice

Dimensiunea

implica

totalitatea

contactelor

intre

subdiviziunile

(compartimente, functii).
Liniile verticale reprezinta relatiile de autoritate.
Dupa continutul lor relatiile sunt:

I. Relatii de autoritate (ierarhice, functionale, de stat major)

II. Relatii de cooperare

III. Relatii de control

IV. Relatii spontane (din structura informala).

structurii

organizatorice