Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Babes Bolyai

Cluj-Napoca

Aciunea n contrafacere

Prof. Coordonator:
Kocsis Josef

Student:
Gherasim Cosmina

2010

I. Consideraii introductive
Marca reprezint acel semn susceptibil de reprezentare grafica, menit sa deosebeasca
produsele sau serviciile unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor persoane.
Contrafacerea se defineste ca fiind incalcarea drepturilor exclusive de care beneficiaza
titularul obiectului de proprietate industriala.
nclcarea drepturilor asupra mrcilor a devenit un fenomen cu consecine grave, producnd
titularilor prejudicii considerabile, contrafacerea cptnd proporii industriale i internaionale.
Adesea, terii ncearc s profite de distinctivitatea unei mrci inregistrate, de clientela i
vadul comercial formate ca urmare a utilizrii marcii de ctre titular, aceasta practic fiind contrar
uzanelor comerciale i avnd efecte negative asupra siguranei i ncrederii consumatorilor n
produsele sau serviciile ce le sunt oferite pe piaa, titularul suferind la rndul lui prejudicii
nsemnate.
Titularul dreptului asupra mrcii are posibilitatea de a solicita repararea acestor pagube fie n
cadrul aciunii penale prin care se constat contrafacerea, fie separat, pe calea unei aciuni civile n
contrafacere.
Legea nr.84/1998 vorbete despre contrafacere ca infraciune. Este nsa evident c aceasta
poate atrage i o raspundere exclusiv civil, victima contrafacerii putndu-i valorifica preteniile
prin aciunea civil atunci cnd actul de nclcare nu mbrac forma ilicitului penal.
Forma tipic pe care o mbrac contrafacerea const n reproducerea identic sau quasi
identic
a
uneimarciprotejate.
Folosirea fr drept a mrcii altuia, imitarea, punerea n circulaie a unor produse purtnd
mrci identice sau similare sunt forme distincte de nclcare a drepturilor asupra mrcii, i care pot
fi sancionatedreptinfraciuni.
Aciunea civil n contrafacere are ca obiect sancionarea delictului civil prin care se ncalc
dreptul de proprietate industrial asupra inveniei. Ea are o sfer de aplicare mai larg dect aceea a
aciunii penale n contrafacere ntruct, pe cnd aciunea penal sancioneaz numai infraciunile de
contrafacere care presupun forma de vinovie a inteniei i care ntrunesc pericolul social al unei
infraciuni, delictul civil de contrafacere privete i nclcrile drepturilor asupra inveniei svrite
din culp i, indiferent de gradul lor de pericol social.
Aciunea civil n contrafacere poate fi introdus pe cale separat sau, dac este cazul, poate fi
alturat aciunii penale.
Conform reglementrilor impuse prin lege i cu respectarea principiilor generale de drept,
titularul este singurul ndreptait s utilizeze marca nregistrat aa cum crede el de cuviin i s
culeaga
beneficiile
rezultate
n
urma
acestei
utilizari.
Orice alt persoan, alta dect titularul, nu poate efectua acte de folosin cu privire la marca
nregistrata, fr a obine, n prealabil, consimmntul titularului n acest sens.
Ratiunea instituirii unui asemenea regim juridic al dreptului la marc rezid din faptul ca marca
reprezint un element deosebit de important al fondului de comer, menirea ei fiind aceea de a
deosebi, n piat, produsele si/sau serviciile unui comerciant de cele ale concurenei.
In special se poate solicita instanelor interzicerea urmtoarele acte:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;

b) oferirea produselor sau comercializarea ori deinerea lor n acest scop sau, dup caz, oferirea sau
prestarea serviciilor, sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.
II. Cazuri practice
1. Calitatea procesual activ.
n cazul aciunii n contrafacere, are capacitate procesual activ titularul mrcii, dup
momentul publicrii mrcii.
Potrivit art. 36 alin 2 din Legea 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice, solicitantul
poate cere despgubiri potrivit dreptului comun. Titlul pentru plata despgubirilor este executoriu
numai dup data nregistrrii mrcii.
Astfel, tritularul dreptului la marc poate cere despgubiri, n condiiile angajrii
raspunderii civile delictuale, mai exact a dovedirii existenei cerinelor pentru rspunderea
civil delictual.
Referitor la aceast prevedere legal, reclamantul pentru a cere despgubiri trebuie s fac
dovada ndeplinirii cerinelor pentru rspunderea civil delictual, adic existena unui fapt ilicit, a
prejudiciului, a culpei i raportul de cauzalitate dintre acestea.
Prin decizia civila nr 212/A/09.06.2005, CA Bucuresti, sectia a IX-a civila si pentru cauze
privind proprietatea intelectuala, examinnad sentinta atacata prin prisma criticilor formulate
prin motivarea cii de atac i a probatoriului administrat n cauza, reine urmatoarele:
Prin cererea dedus judecii, reclamantele A, au solicitat confiscarea mrfurilor contrafcute
importate de catre prt, n legtur cu care s-a dispus suspendarea operaiunii de vmuire si
reinerea marfurilor, respectiv 3000 de buci trening pentru copii purtnd nsemnele marcii
adidas; totodat s-a solicitat distrugerea mrfurilor i obligarea prtei la ncetarea imediat a
oricrei activiti comerciale asupra produselor care poart ilegal marca ADIDAS. In motivarea
cererii reclamantele au invocat faptul c sunt titulare ale unor mrci figurative nregistrate
internaional, constnd n trei dungi paralele, verticale si echidistante, aplicate n special, pe
mbrcminte si nclminte sport dispuse simetric de o parte i de alta, att pe bluza ct i pe
pantalon, nsemne care se regasesc fraudulos si pe produsele importate de prta.
Reclamantele au susinut c fapta prtei, savrit n scopul de a crea confuzie i pentru a induce
cumprtorilor impresia c aceste produse ar aparine firmei ADIDAS, reprezint contrafacere, de
natura a aduce grave prejudicii titularului mrcii. Aceasta deoarece articolele contrafcute sunt
comercializate la preuri mult inferioare fa de produsele originale, ceea ce reduce semnuficativ
volumul vnzrilor n Romnia, iar pe de alta parte, calitatea inferioar a produselor contrafcute
duce la deteriorarea ncrederii consumatorilor n produsele originale, implicit la o imagine negativ
a firmei titulare a mrcii.
S-a invocat totodat notorietatea mrcii adidas, iar drept temei juridic al cererii de chemare in
judecata s-a fcut trimitere la dispoziiile art. 35 si 83 din L84 si la cele ale L202/2000.
Norma prevzut la art. 35 alin 2 din Legea 84/1998, invocat n motivarea cererii reprezinta
temeiul aciunii civile n contrafacere, iar incidena sa n cauz presupune verificarea
ntrunirii cerinelor rspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, instituie pe al crui
regim juridic se ntemeiaza o atare aciune.
Existena unei fapte ilicite n aceast materie presupune svrirea de ctre ter a unui act sau fapt de
comer de natura celor prevzute exemplificativ n art. 35 alin 3 din Lege, n vreuna din formele
enumerate la art. 83 alin 1, respectiv: imitarea i folosirea fr drept a unei mrci, ce reprezint o
3

contrafacere stricto sensu, n sensul de reproducere identic sau cvasiidentica a mrcii; imitarea
frauduloas a mrcii pretejate, respectiv o contrafacere deghizat, care reproduce doar trasturile
eseniale ale mrcii uzurpate, noiune care trimite la ipoteza similarittii mrcilor n conflict sau ale
produselor sau serviciilor; nu n ultimul rand folosirea far drept a mrcii altuia ori a mrcii
contrafcute sau imitate fraudulos.
Se constat ca prima instan nu a anlizat aceste elemente specifice aciunii, limitndu-se la un unic
argument pentru constatarea inexisentei contrafacerii, anume acela c semnele de pe produsele
comercializate de prta nu sunt aceleai cu cele nregistrate ca marc, constatare preluat din
raportul de expertiz tehnic ntocmit n cauz de expert GP, n cuprinsul cruia se face o descriere a
semnelor aplicate pe obiectele comercializate de prta.
Asemenea argument este vdit insuficient i nu poate susine o analiz a elementelor contrafacerii,
instana de fond fcnd referire doar la semnele oblice nerelevante n cauz.
n apel instana urmeaz a reevalua fondul cauzei i materialul probator.
n ceea ce priveste fapta ilicit, se reine c prta a importat 3000 de buci trening sport pentru
copii prezentdu-se astfel: pe pantalon este aplicat un semn grafic constnd n trei dungi verticare,
paralele, echidistante, de culoare deosebit de a fondului, n timp ce bluzele nu au nici un fel de
dungi, sunt bicolore, cu fermoar i gluga.
Este aplicata inscripia ANACER, att pe pantalon ct i pe bluza, descriere ce rezult din raportul
de expertiza i din fotografiile celor depuse la dosar.
Se constat c exist identitate ntre produsele pe care sunt aplicate semnele n conflict, fiind vorba
despre mbracaminte din categoria echipamentelor sportive.
n privinta bluzelor, Curtea constat ca n acest caz nu se poate vorbi de contrafacere deoarece ele
nu poarta semnele nregistrate ca marc.
Pantalonul ns poarta un semn identic cu al mrcii constnd n dungi verticale, echidistante, fara ca
prezena inscripiei ANACER s afecteze prezena unei atare identiti. Nu se reine nici o legtur
ntre inscripie i semnele grafice n discutie, de natur a fi creat impresia unui semn unitar, de tip
combinat, legtur exclus de pozitionarea fiecruia pe obiectul de imbrcminte: lateral n cazul
semnelor grafice, respectiv frontal n cazul inscriptiei.
Astfel curtea constat c este ntrunit ipoteza prevzut de art. 35 alin 2 lit a L 84 situaie n care
simplul fapt al identitii este suficient pentru a se constata svrirea de ctre prt a unei fapte de
contrafacere, n forma imitrii frauduloase a mrcii.
Nu este necesar analiza riscului de confuzie deoarece semnele sunt identice la fel ca i produsele
pe care sunt aplicate, i nici a producerii unui prejudiciu, cerut doar n cazul produselor sau
serviciilor diferite.
Prin derogare de la regulile de drept comun prevzute la art. 998 i art. 999 c civ, titularul mrcii
nclcate este scutit de obligaia dovedirii culpei n savrirea faptei ilicite, legiuitorul prezumnd
existena vinoviei autorului, n considerarea statutului de comerciant n exerciiul cruia a fost
savrit fapta. Aadar, este suficient dovedirea unui atare statut pentru a opera prezumia legal
relativ, iar n cauz, nu a fost rasturnat aceast prezumtie.
Fiind ntrunite cerinele rspunderii delictuale n persoana prtei n privina unei pri din obiectele
reinute la vam, Curtea a considerat c preteniile deduse judecii sunt ntemeiate n parte , sens n
care a admis cererea, urmare a admiterii apelului i a schimbrii n parte a sentinei, i a dispus
msurile prevzute n caz de contrafacere de art 17 si 18 alin 2 din HG 301/2001 privind aprobarea
Normelor Metodologice pentru aplicarea L 202/2000 privind unele msuri pentru asigurarea
respectrii drepturilor de proprietate intelectual n cadrul operaiunilor de vmuire: confiscarea
mrfurilor contrafcute, distrugerea lor i obligarea prtei la ncetarea de indat a oricror acte
4

comerciale de import, stocare i distribuire i vnzare, avnd ca obiect bunurile contrafcute ( 3000
de pantaloni trening pt copii).
Aciunea in contrafacere poate fi introdusa si de licentiat, cu consimtamantul titularului
marcii. In cazul unie licente exclusive, licentiatul poate introduce o actiune in contrafacere, daca,
dupa ce a notificat titularului marcii actele de contrafacere de care a luat cunostinta, acesta nu a
actionat in termenul solicitat de licentiat. Cand o actiune in contrafacere a fost pornita de catre
titular, oricare dintre licentiati poate sa intervina in proces, solicitand daune interese si daune morale
pentru prejudiciul cauzat prin contrafacerea marcii.
2. Caliatate procesual pasiv.
Potrivit art. 35 alin 2 lit a, din L84/1998, titularul marcii poate cere instantei de judecata sa
interzica tertilor sa foloseasca n activitatea lor comercial, fara consimtamantul titularului, un semn
identic marcii pentru produse identice cu acelea pentru care marca a fost inregistrata, norma citata
reprezentand temeiul actiunii civile in contrafacere.
Din interpretarea literal a textului, rezult c debitorul obligaiei de a se supune actelor relative la
exerciiul dreptului aparinnd altei personae este un comerciant.
CA Bucuresti, Sectia a III-a civila, prin decizia civila nr. 1996 din 8 decembrie 2004 a artat
c:
Contractul de expediie constituie un act obiectiv de comer fiind explicit menionat n art. 3 pct 16
din Codul comercial.
Calitatea prtei din cauz este aceea de agent al expediionarului, statut ce implic obligaia
principal de organizare a transportului mrfurilor, n numele i pe seama beneficirului avnd
libertatea alegerii cruului.
Ceea ce este caracteristic pentru contractul de expediie este exercitarea de ctre expediionar a unor
ndatoriri conexe, respectiv depozitarea mrfii, efectuarea operaiunilor de import i export inclusiv
a celor vamale, n cadrul i n limitele instruciunilor clientului, inserate n documentul de transport.
Or, din perspectiva actelor comerciale la care expediionarul este ndreptit cu privire la
mrfurile confiscate, astfel cum s-a reinut n cauz, este lipsit de relevan mprejurarea
dac expediionarul a cunoscut sau nu coninutul cert al containerelor transportate, dac i-a
asumat vreo obligaie de a cerceta conformitatea dintre documentele de nsotire a mrfii i
coninutul su concret ori dac i-a asumat vreo obligaie de a deschide containerele.
In sarcina comerciantului care efectueaz acte de comer cu privire la bunuri contrafcute
subzist, n virtutea art. 35 alin 2 lit a din L 84, ndatorirea de a nceta de ndata asemenea
acte ce ncalc dreptul exclusiv la marc al unei alte personae, drept dobndit prin
nregistrare, independent de o eventual rspundere decurgnd din nendeplinirea obligaiilor
anterior menionate, ce intereseaz doar desocotirea prilor contractuale.
ntr-o alt spe, prin cererea nregistrat la 20 decembrie 2004, reclamanta GG SPA a chemat
n judecat pe prtul GV, solicitnd instanei ca, prin hotrrea ce o va pronuna, s-l oblige pe
prt s nceteze importul de bunuri contrafcute celor ale reclamantei, sub sanciunea plii de
daune cominatorii, i s distrug pe propria cheltuial bunurile contrafcute, cu cheltuieli de
judecat.
CA Bucuresti, Sectia a IX-a civil i pentru cauze privind proprietatea intelectual, prin
decizia civil nr. 370/A din 27 octombrie 2005 a artat c apelul declarat de prt este
ntemeiat, pentru urmtoarele considerente:
5

n intelesul art. 1 alin 1 pct 13 lit a din L 202/2000, prin mrfuri contrafcute se nelege orice
marf, inclusiv ambalajul su, care poart, fr autorizare, o marc de produs sau de serviciu identic
cu o marc de produs sau de serviciu legal nregistrat ori care nu poate fi deosebit, n aspectele
sale eseniale, de o marca de produs sau de serviciu legal nregistrat i care, din acest motiv, ncalc
drepturile titularului acestei mrci.
Aceeai Lege prevede, ns n art. 3 alin 2 lit b, astfel cum a fost modificat prin OG nr. 59/2002, c
sunt exceptate de la prevederile acestui act normativ bunurile fr caracter commercial, aflate n
bagajele cltorilor sau n colete, n cadrul regimului aplicabil cltorilor i altor persoane fizice.
Prin bagaj personal se inelege, conform art. 45 alin 2 lit a din OG 59/2003, ansamblu de bagaje
pe care calatorul este n msur s le prezinte la vam la sosirea n ar, la fel ca i orice bagaj
prezentat aceleiai autoriti la o data ulterioar, cu condiia s dovedeasc c bagajul a fost
nregistrat, la momentul plecrii sale, ca bagaj nsotit la compania care l-a transportat n Romania
dintr-o ar ter.
Conform art. 45 alin 2 lit b din OG 59/2003( actual art. 2 alin 3 din Legea 344/2005) , prin
bunuri care nu sunt introduse n scopuri comerciale sunt inelese bunurile introduse n bagaje
care sunt de natur ocazional i sunt bunuri destinate exclusiv uzului personal al cltorului sau
familiei sale ori bunuri destinate a fi oferite drept cadou, i care prin natura ori cantitatea lor, nu au
caracter comercial.
n spea dat fiind dimensiunea redus a cantitii produselor (18 flacoane a cte 8 ml ap de
toalet), nu se poate considera c bunurile pretins contrafcute au fost introduse n ar n scopuri
comerciale, fapt confirmat i de declaraia martorului audiat n cauz.
n spe, instana de apel a reinut c potrivit art. 46 pct 3 din OG 59/2003, este scutit de la
plata drepturilor de import apa de toalet n limita a 250 ml. Dat fiind dimensiunea redus a
cantitii celor 18 flacoane de parfum, nu se poate considera c bunurile pretins contrafcute au fost
introduse n ar n scopuri comerciale.
n cauza KENZO SA mpotriva MC, CA Bucuresti, Sectia a IX-a civil i pentru cauze privind
proprietatea intelectual prin Decizia civila nr. 379/A din 3 noiembrie 2005 reine c dei prta
este persoan fizic , fa de numrul i cantitatea produselor importate nu se poate reine incidena
dispoziiilor art. 3 alin 2 lit b din L 202/2000, modificat prin OG 59/2002, referitoare la bunurile
fr scop comercial aflate n bagajele cltorilor sau n colete, n cadrul regimului aplicabil
cltorilor i altor persoane fizice.
n cauza LOUIS VUITTON MALLETIER S.A vs S.C. E.C. S.R.L - Inalta Curte de
Casatie si Justitie, Sectia civila si de proprietate intelectuala, prin Decizia nr. 8955 din 7
noiembrie 2006 a artat c calitate procesuala pasiva intr-o actiune in contrafacre intemeiata
pe art. 35 alin. 3, lit c din Legea nr. 84/1998 are prtul care foloseste in activitatea sa
comercial, fr consimmntul titularului mrcii, un semn identic sau similar cu marca
nregistrat, de natura s produc n perceptia publicului un risc de confuzie, incluzand si
riscul de asociere a marcii cu semnul.
Importul de marfuri efectuat de o societate comerciala este, in conditiile art. 4 din Codul comercial
un fapt de comert, astfel incat parata utilizeaza produsele retinute in vama in cadrul operatiilor sale
comerciale.
Raspunderea celui care import mrfurile care pot fi considerate contrafacute nu poate fi
nlaturata pe motiv ca nu ar fi avut cunostinta de contrafacere, este suficient sa fie importate
marfuri contrafacute pentru ca titularul marciii sa fie indreptatit sa exercite o actiune prin
care sa solicite sa se interzica folosirea.
6

In masura in care importatorul apreciaza ca raspunderea pentru inscriptionarea produselor


importate cu semnul identic marcii Louis Vuitton revine vanzatorului, se poate regresa
impotriva acestuia pentru a obtine repararea pagubei suferite.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a V-a civila la 13 iunie 2005,
reclamanta LOUIS VUITTON MALLETIER S.A. a chemat in judecata pe parata S.C. E.C. S.R.L.
pentru ca instanta, prin hotararea ce o va pronunta, sa constate ca marfurile importate de parata si
retinute de autoritatile vamale, aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala ale
reclamantei; sa se dispuna interzicerea importului si a comercializarii neautorizate de catre parata a
produselor purtand marci identice sau similare marcii Louis Vuitton.
In motivarea cererii de chemare in judecata s-a aratat ca la 20 mai 2005, in temeiul prevederilor
Legii nr. 202/2000 si a Ordonantei Guvernului nr. 59/2002, autoritatile vamale din cadrul Biroului
Vamal Constanta Sud au retinut 75 bucati camasi bumbac pentru adulti si 27 bucati tocuri din
material plastic inscriptionate Louis Vuitton.
Marca Louis Vuitton reprezinta marca inregistrata a firmei LOUIS VUITTON MALLETIER S.A.
Prin sentinta civila nr. 954 din 15 septembrie 2005 Tribunalul Bucuresti-Sectia a V-a civila a
respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, a admis actiunea in parte, a
constatat ca din marfurile importate de parata 75 bucati camasi din bumbac pentru adulti
aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala ale reclamantei asupra marcii
Louis Vuitton. A respins cererea pentru 27 tocuri din material plastic pentru ochelari. A
obligat-o pe parata sa inceteze importul si comercializarea neautorizata a produselor purtand
marci identice cu marca Louis Vuitton.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca produsele retinute de autoritatile vamale sunt
inscriptionate Louis Vuitton, folosirea marcii facandu-se fara acordul titularului marcii. S-a
considerat ca parata are calitate procesuala pasiva intrucat efectueaza operatiuni de import si de
comercializare a unor produse inscriptionate Louis Vuitton.
Numai cele 75 de camasi aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala ale
reclamantei.Tocurile pentru ochelari din material plastic nu se regasesc intre produsele pentru care
reclamanta are protectia marcii.
Apelul declarat de reclamanta impotriva acestei sentinte a fost admis prin decizia civila nr. 82 A din
23 mai 2006 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea
intelectuala. Sentinta a fost schimbata in parte in sensul ca s-a constatat ca si cele 27 tocuri din
material plastic, pentru ochelari, aduc atingere dreptului la marca Louis Vuitton. Au fost
mentinute celelalte dispozitii ale sentintei si a fost respins ca nefondat apelul declarat de parata.
In considerentele hotararii sale instanta de apel a aratat ca instanta de fond a ignorat caracterul
exemplificativ al enumerarii produselor/serviciilor din fiecare dintre clasele din Clasificarea
administrativa de la Nisa.
Sustinerea apelantei reclamante privind includerea in aceeasi clasa de produse/servicii atat a
bunului/serviciului principal, cat si a accesoriului implicit, nementionat expres in enumerarea
exemplificativa a clasei bunului/serviciului principal este intemeiata. Prin natura si destinatia lor,
tocurile pentru ochelari constituie bunuri accesorii ale aparatelor optice si, in consecinta, sunt
incluse in aceeasi clasa administrativa nr. 9.
Instanta de fond a retinut in mod temeinic legitimarea procesuala pasiva a paratei. In mod
netemeinic insa, s-a retinut inutilitatea cercetarii culpei paratei in actiunea in contrafacere al carei
petit tinde doar la prevenirea producerii prejudiciului viitor si cert prin interzicerea savarsirii
faptului/actului abuziv, ce aduce atingere dreptului de proprietate industriala, fara a tinde si la
repararea prejudiciului produs prin savarsirea actului abuziv.
7

Importul, cumpararea de produse identice purtnd un semn identic cu marca inregistrata de catre
reclamanta constituie un act abuziv, de incalcare a dreptului la marca, savarsit din culpa concurenta
a paratei.
Prta este n culp pentru c a neglijat sa stipuleze clar si ferm, in raporturile sale
comerciale cu partenerul chinez, necesitatea de a fi informata asupra provenientei si
caracteristicilor detaliate ale produselor si sa conditioneze cumpararea produselor de
specificarea clara a acestor informatii, angajandu-se in raporturi comerciale cu
cocontractantul sau fara a verifca si fara a se informa asupra practicilor comerciale ale
acestuia.
Parata a declarat recurs impotriva acestei hotarari critica, intemeiata in drept pe dispozitiile art.
304 pct 8 C. proc. Civ., vizand urmatoarele aspecte:
Trebuia admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive deoarece nu se poate dovedi raportul de
cauzalitate dintre fapta pretins ilicita, societatea parata si prejudiciul pretins.
Din factura JJT 1523/10.03.2005, prin care s-au achitat marfurile cuumparate de recurenta si din
declaratia vamala, reiese foarte clar ca societatea chineza a vandut recurentei marfuri
neinscriptionate. Expeditorul marfurilor nu este recurenta ci societatea JIAGJING
INTERNATIONAL INDUSTRY TRADE CO SRL, drept pentru care, potrivit art. 35 alin.2 lit. a din
Legea nr. 84/1998, aceasta este cea care a aplicat semnul Louis Vuitton pe produsele vandute
catre societatea parata.
Recurenta a cumparat marfuri neinscriptionate, asa cum rezulta din factura 1523/10.03.2005, cea
care le-a inscriptionat fiind societatea chineza. Societatea vanzatoare este raspunzatoare de faptul ca
in containerul cu marfuri au fost introduse, pe langa produsele neinscriptionate si cele inscriptionate
cu marca Louis Vuitton, fara ca recurenta sa fie in vreun fel raspunzatoare pentru aceasta situatie.
Intre recurenta si societatea vnztoare nu s-a ncheiat un contract scris, astfel ncat in mod gresit a
retinut instanta de apel ca ar avea o culpa pentru ca nu a depus diligente in negocierea si
contractarea in termeni foarte clari si fermi a cumpararii produselor si pentru verificarea
corectitudinii conduitei cocontractantului.
Inalta Curte a apreciat ca recursul nu este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
1.Reclamanta a formulat o actiune in contrafacere intemeiata pe dispozitiile art 35 alin. 3 lit. c) din
Legea nr. 84/1998 in sensul ca, in aplicarea alin. 2. titularul marcii poate cere instenatei
judecatoresti competente sa fie interzise tertilor importul sau exportul produselor sub semnul identic
cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost inregistrata ori sub
un semn care, data fiind identitatea sau asemanarea cu marca ori data fiind identitatea sau
asemanarea produselor sau serviciilor carora li se aplica semnul cu produsele sau serviciile pentru
care marca a fost inregistrata, ar produce in perceptia publicului un risc de confuzie, incluzand si
riscul de asociere a marcii cu semnul.
Pentru ca prta sa aib legitimare procesual ntr-o actiune avnd un asemenea obiect,
trebuie sa foloseasca in activitatea sa comerciala, fara consimtamantul titularului marcii, un
semn identic sau similar cu marca inregistrata, de natura sa produca in perceptia publicului
un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere a marcii cu semnul.
In plus, art. 16 pct. 1 din Acordul din 15 aprilie 1994 privind aspectele drepturilor de
proprietate intelectuala legate de comert (Acordul TRIPS), ratificat de Romania prin Legea
nr. 133/1994, titularul unei marci de fabrica sau de comert inregistrate va avea dreptul
exclusiv de a impiedica orice terti actionand fara consimtamantul sau sa utilizeze in cadrul
operatiunilor comerciale semne identice sau similare pentru produse sau servicii identice sau
similare celor pentru care marca de fabrica sa de comert este inregistrata, in cazul in care o
8

astfel de utilizare ar genera un risc de confuzie. In cazul de folosinta a unui semn identic
pentru produse sau servicii identice, existenta riscului de confuzie va fi prezumata.
Importul de marfuri efectuat de o societate comerciala este, in conditiile art. 4 din Codul Comercial
un fapt de comert, astfel incat parata utilizeaza produsele retinute in vama in cadrul operatiunilor
sale comerciale. Mai mult, potrivit art. 15 din Legea nr. 344/2005 privind unele masuri pentru
asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire,
marfurile pentru care s-a dovedit ca aduc atingere unui drept de proprietate intelectuala nu pot intra
sau iesi de pe teritoriul Romaniei ori in/din zonele libere sau antrepozite libere, nu pot fi importate,
exportate, reexportate, plasate sub un regim vamal suspensiv.
Reclamanta este titulara marcii Louis Vuitton, astfel incat importul de marfuri inscriptionate cu un
semn identic marcii Louis Vuitton este de natura sa aduca atingere dreptului sau de proprietate
intelectuala asupra marcii, de natura sa justifice interesul de a actiona in modul in care a facut-o.
Pe de alta parte, in conditiile art. 3 alin. 1 pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2005, constituie
marfuri contrafacute, orice marfa, inclusiv ambalajul sau, care poarta, fara autorizare, o
marca identica ori care nu se deosebeste in aspectele sale esentiale de o marca de produs sau
de serviciu legal inregistrata pentru acelasi tip de marfa si care, din acest motiv, incalca
drepturile titularului acestei marci.
Toate cerintele enuntate sunt indeplinite in persoana societatii parata, textele neprevazand
posibilitatea inlaturarii raspunderii celui care importa marfurile ce pot fi considerate
contrafacute dupa cum a avut sau nu cunostinta de contrafacere. Este suficient sa fie
importate marfuri contrafacute pentru ca titularul marcii sa fie indreptatit sa exercite o
actiune prin care sa solicite sa se interzica folosirea.
In masura in care societatea recurenta apreciaza ca raspunderea pentu inscriptionarea produselor
importate de ea cu semnul identic marcii Louis Vuitton revine vanzatorului, se poate regresa
impotriva acestuia pentru a obtine repararea pagubei suferite.
Asadar, instantele de fond au apreciat in mod corect calitatea procesuala pasiva a recurentei, criticile
formulate neintrunind cerintele art. 304 pct. 5 C.proc.civ.;
2. Instantele au interpretat corect factura JJT-1523/10.03.2005 si nu i-au schimbat natura ori
intelesul lamurit si vadit neindoielnic, de vreme ce nu i-au dat o alta calificare dect cea recunoscuta
chiar de catre recurenta.
Faptul ca in factura nu se mentioneaza ca sunt transmise produse inscriptionate nu inseamna ca s-a
dovedit ca recurenta a comercializat numai produse neinscriptionate, in raporturile dintre
comercianti rolul facturii fiind altul.
Ca atare, in temeiul art. 312 alin 1 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecinta
pastrarii hotararii atacate.
3. Instana competent.
In cazul actiunii in contrafacere intemeiata pe art. 35 din L 84/1998, textul de lege nu face nici o
referire la instanta competenta, motiv pentru care sunt aplicabile dispozitiile de drept comun
prevazute de art. 2 pct. 1 lit. d, si ale art. 10 CPC
Din punct de vedere material competenta judecarii in prima instanta a cererii revine tribunalului, iar
din punct de vedere territorial, instanta competenta este fie cea de la domiciliul paratului conform
art. 5 din CPC, fie cea prevazuta de art. 10 pct 8 din CPC, respectiv instanta in circumscriptia careia
s-a savarsit faptul illicit invocat in actiunea in contrafacere.
Conform art. 12 CPC, reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.
9

Prin decizia civil nr. 244/R/23.07.2005, Curtea de Apel Bucureti, sectia,a IX-a civil i pentru
cauze privind proprietatea intelectual a artat c, din punct de vedere al art 5 CPC competent
teritorial este Tribunalul Constanta, in circumscriptia caruia se afla sediul paratei, iar din punct de
vedere al art. 10 pct 8, competent teritorial este Tribunalul Bucuresti, deoarece faptul illicit pe care
se intemeiaza actiunea in contrafacere il reprezinta importul marfurilor pretins contrafacute,
operatiunea fiind constatata in baza art 10 din L 202/2000, de catre Biroul Vamal Otopeni, care se
afla in circumscriptia Tribunalului Bucuresti.
Cum dintre cele doua instante competente reclamanta a ales sa se adreseze Tribunalului Bucuresti,
exceptia de necompetenta teritoriala invocata de parata nu putea fi primita.
Competenta Tribunalului Bucuresti nu este data de art. 34 din L 304/2004 asa cum sustine
intimate care reprezinta o norma de organizare, referitoare la calitatea Tribunalului bucuresti de
instanta specializata in litigii privind proprietatea intelectuala, potrivit legii, si care nu modifica
normele de competenta prevazute fie in legea speciala, fie in CPC aplicabile acstor litigii.
Referitor la determinarea locului savarsirii faptului juridic civil illicit CA Bucuresti Sectia a
IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, prin decizia civila nr. 192/ A din
31 mai 2005, a aratat ca sunt avute in vedere dispozitiile art. 64 alin 1 raportat la art. 33, 34
alin 1 lit a, art. 38 din codul Vamal al r (L 141/1997) fatade prevederile art. 10 din L nr.
202/2000, acesta fiind locul intrarii bunurilor in tara, prin biroul vamal unde, de altfel, au fost
retinute.
4. Prescripia aciunii n contrafacere
n ceea ce privete termenul de introducere a aciunii n contrafacere, acesta nu este limitat n
timp, dreptul la aciune putnd fi exercitat oricnd.
Prin cererea introdus la data de 6 iulie 2005, reclamanta P.P.I.D.D., n contradictoriu cu prta SC
V. SRL, a solicitat instanei ca prin hotrrea ce se va pronuna, prtei s-i fie interzis utilizarea
n activitatea comercial, pe ambalaje, documente i sau pentru publicitate n orice form sau
orice format a denumirii V. precum i a ambalajelor produsului V., care ncalc drepturile
exclusive ale reclamantei asupra mrcilor sale V.A.
S-a mai solicitat s se dispun ca prta s nceteze actele de concuren neloial i s se publice
pe cheltuiala prtei dispozitivul hotrrii ce se va pronuna, n termenul de 10 zile de la data
rmnerii definitive i irevocabile a acesteia astfel o dat pe zi n zilele de luni, miercuri i
vineri pe prima pagin sau pe ultima pagin a ziarelor Adevrul i Evenimentul zilei.
Prin ntmpinarea formulat la data de 14 octombrie 2005, prta SC V. SRL a solicitat n principal
pe cale de excepie necompetena teritorial i declinarea competenei de soluionare a pricinii la
Tribunalul Arad i respingerea aciunii ca tardiv introdus. n subsidiar, pe fondul cauzei a solicitat
respingerea aciunii ca nentemeiat.
Prin ncheierea din 30 noiembrie 2005, Tribunalul Bucureti, secia a III-a civil, a respins ca
nentemeiate excepiile invocate de prt.
Astfel, pe excepia necompetenei teritoriale, n raport de dispoziiile art. 10 C. proc. civ. pct. 8, s-a
constatat c fa de comercializarea produselor ntr-un supermarket din Bucureti, Tribunalul
Bucureti este competent fa de obiectul litigiului, adic aprarea unor drepturi de proprietate
intelectual.
Ct privete excepia tardivitii, s-a constatat c i aceasta este nentemeiat avnd n vedere
c aciunea este introdus n temeiul art. 35 i art. 83 din Legea nr. 84/1998 fiind o aciune n
10

contrafacere a crei introducere nu este limitat n timp, dreptul de a introduce aciunea


ncepnd n momentul n care se constat nclcarea acestuia i tinde la ncetarea nclcrii
respective.
Prin sentina civil nr. 271 din 22 februarie 2006 Tribunalul Bucureti, secia a III-a civil, a admis
aciunea reclamantei, a dispus interzicerea utilizrii de ctre prt a denumirii V., care ncalc
drepturile exclusive ale reclamantei asupra mrcii V.A., a dispus ncetarea actelor de concuren
neloial i publicarea dispozitivului hotrrii definitive i irevocabile timp de o sptmn, cte 3
zile ntr-un cotidian naional.
Pentru a pronuna astfel instana de fond a reinut urmtoarele:
Reclamanta este titular a drepturilor exclusive privind mrcile V.A., confirmat cu element verbal
i figura buctar cu aranjament legume avnd culori revendicate albastru, verde, rou, portocaliu,
roz, galben, nregistrat pentru produse din clasa 29 (legume conservate sau fierte etc) i 30 sosuri.
Prta este titulara drepturilor exclusive pentru marca V. nr. 41362, simpl cu element verbal, pentru
clasa 35: publicitate i afaceri, import-export.
Reclamanta arat c prta folosete fr drept marca sa pentru produse de acelai fel, respectiv
concentrat de legume, constnd n denumirea V. pe ambalajul pe fond albastru unde este reprezentat
un buctar copil deasupra unui aranjament de legume pe care mai scrie AS concentrat de legume.
Marca protejat a reclamantei const n denumirea V.A. pe ambalajul fond albastru, cu
reprezentarea capului unui buctar deasupra unui aranjament de legume.
Elementele centrale de pe ambalajele comparate sunt cuvntul V. respectiv V.A., precum i figurile
buctarilor i aranjamentele de legume, astfel c este evident similitudinea dintre cele dou
ambalaje i produse, ceea ce determin un risc accentuat de confuzie n percepia consumatorilor de
natur fonetic, vizual i conceptual, putndu-se confunda cu uurin cele dou produse i
prejudiciind astfel reclamanta.
S-a mai reinut c prta folosete marca sa V. pe alte produse dect acelea pentru care i-a
nregistrat marca 35, respectiv pe concentrate de legume din clasa 29 astfel c, sunt incidente n
spe dispoziiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 84/1998, ncadrndu-se prin actele comise i n
dispoziiile art. 5 lit. c) din Legea nr. 11/1991 modificat prin Legea nr. 298/2001 privind
concurena neloial, impunndu-se aplicarea art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 100/2005.
Prin decizia civil nr. 246/A din 28 noiembrie 2006 Curtea de Apel Bucureti, secia a IX-a
civil i pentru cauze privind proprietatea intelectual, a admis apelul prtei SC V. SRL, a
schimbat n tot sentina de fond n sensul c a respins ca nefondat aciunea reclamantei.
Pentru a pronuna astfel, instana de apel a reinut urmtoarele:
Cu privire la cele dou excepii procedurale s-a artat c hotrrea instanei de fond este legal i
temeinic pentru aceleai motive reinute n ncheierea de la 30 noiembrie 2005.
Cu privire la fondul cauzei s-a artat c prta comercializeaz produsul AS concentrat de
legume pe ambalajul cruia apare i denumirea V.
Denumirea V. este chiar denumirea societii prte, astfel c n litigiu, conflictul este ntre o
marc i unul din elementele de identificare a activitii comerciale a prtei, adic ntre o
marc i denumirea unei firme comerciale.
n aceste condiii nu se poate promova o aciune n contrafacere, deoarece conflictul trebuie s
fie ntre o marc i un semn distinctiv folosit ca marc conform art. 35 i art. 83 din Legea nr.
84/1998.
S-a mai artat c nregistrarea unei firme nu poate fi un act disimulat ct vreme dreptul asupra
firmei se dobndete ntotdeauna pe calea unei proceduri legale, care face ca titularul acestui drept
s se bucure de o prezumie de legalitate n folosirea denumirii firmei.
Ct vreme o aciune n anularea nregistrrii firmei nu a fost promovat i admis de instan, nu
nseamn c se svresc acte de concuren neloial.
11

mpotriva deciziei pronunate de instana de apel, la data de 9 februarie 2007 reclamanta


P.P.I.D.D. a declarat recurs ntemeiat pe dispoziiile art. 304 pct. 7, 8 i 9 C. proc. civ.
n dezvoltarea recursului nestructurat pe motivele de recurs indicate, s-a artat c n mod greit s-a
apreciat c este vorba de un conflict ntre o marc i un nume comercial el purtndu-se ntre o
marc nregistrat i un semn folosit ca marc i c prta se face vinovat de acte de concuren
neloial.
nalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 3700/ 8 mai 2007 a admis recursul pentru
urmtoarele considerente:
Prin certificatul de nregistrare marca nr. 45475, reclamanta a obinut n temeiul Legii nr. 84/1998,
protecia pe teritoriul Romniei pe un termen de 10 ani ncepnd cu data de 2 martie 2001, pentru
marca V.A.
Conform acestui certificat nregistrat la OSIM, fila 42 dosar fond, culorile revendicate sunt:
albastru, verde, rou, portocaliu, roz i galben, marca cu semnele ei grafice a fost nregistrat pentru
clasele 29 i 30 (anex, certificat), semnele grafice ct i culorile se regsesc la fila 46, dosar fond,
aceasta reprezentnd marca nregistrat de reclamant, respectiv marca V.A.
La fila 48, dosar fond, se afl marca prtei, care aa cum se observ foarte uor este folosit pe o
grafic existent pe marca V.A., (att desen ct i culori).
Prin decizia nr. 12 decembrie 2000 emis de OSIM (fila 18 dosar fond) s-a admis
nregistrarea mrcii nr. 054630, pentru clasa 35, import-export.
Rezult c prta dei are marca nregistrat doar pentru clasa 35, aceasta este folosit i
pentru 29, legume conservate, uscate sau fierte, n special murate i srate, supe i ingrediente
pentru prepararea supelor, inclusiv supe i legume i concentrate de supe.
Potrivit art. 35 din Legea 84/1998.titularul mrcii poate cere s fie interzise terilor, n special,
urmtoarele acte:
a)-aplicarea
semnului
pe
produse
sau
pe
ambalaje;
b)-oferirea produselor sau comercializarea ori deinerea lor n acest scop sau, dup caz, oferirea sau
prestarea
serviciilor,
sub
acest
semn;
c)-importul
sau
exportul
produselor
sub
acest
semn;
d)- utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.
Fa de aceste dispoziii legale, rezult c nu se poate folosi marca V. pe o grafic existent pe
o marc nregistrat respectiv marca V.A., marca reclamantei.
Prta ntr-adevr poate s-i foloseasc marca nregistrat, dar nu cu elemente din marca
reclamantei.
Procednd n acest fel, prta se ncadreaz n dispoziiile art. 5 lit. c) din Legea nr. 11/1991
modificat prin Legea nr. 298/2001, respectiv folosirea unor ambalaje similare cu cele ale unui
concurent, de natur a produce confuzie (ambalaj care a fost nregistrat de reclamant).
n concluzie, n raport de dispoziiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se constat c hotrrea instanei
de apel nu este legal i n raport de dispoziiile art. 312 C. proc. civ., se va admite recursul declarat
de reclamant i se va modifica decizia atacat n sensul respingerii apelului declarat de prt, cu
consecina pstrrii ca legal i temeinic a hotrrii instanei de fond.
5. Condiiile aciunii n contrafacere.
a)
folosirea de ctre un ter n activitatea sa economic, fr consimmntul
titularului, a unui semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru
care marca a fost nregistrat.
Prin decizia civila nr 212/A/09.06.2005, CA Bucuresti, sectia a IX-a civila si pentru cauze
privind proprietatea intelectuala, examinnad sentinta atacata prin prisma criticilor formulate
prin motivarea caii de atac si a probatoriului administrat in cauza, retine urmatoarele:
12

parata a importat 3000 de bucati trening sport pentru copii prezentadu-se astfel: pe pantalon
este aplicat un semn grafic constand in trei dungi verticare, paralele, echidistante, de culoare
deosebita de a fondului, in timp ce bluzele nu au nici un fel de dungi, sunt bicolore, cu fermoar
si gluga.
Este aplicata inscriptia ANACER, atat pe pantalon cat si pe bluza, descriere ce rezulta din
raportul de expertiza si din fotografiile celor depuse la dosar.
Se constata ca exista identitate intre produsele pe care sunt aplicate semnele in conflict, fiind
vorba despre imbracaminte din categoria echipamentelor sportive.
In privinta bluzelor, Curtea constata ca in acest caz nu se poate vorbi de contrafacere
deoarece ele nu poarta semnele inregistrate ca marca.
Pantalonul insa poarta un semn identic cu al marcii constand in dungi verticale, echidistante,
fara ca prezenta inscriptiei ANACER sa afecteze prezenta unei atare identitati. Nu se retine
nici o legatura intre inscriptie si semnele grafice in discutie, de natura a fi creat impresia unui
semn unitar, de tip combinat, legatura exclusa de pozitionarea fiecaruia pe obiectul de
imbracaminte: lateral in cazul semnelor grafice, respectiv frontal in cazul inscriptiei.
Astfel curtea constata ca este intrunita ipoteza prevazuta de art. 35 alin 2 lit a L 84 situatie in
care simplul fapt al identitatii este suficient pentru a se constata savarsirea de catre parata a
unei fapte de contrafacere, in forma imitarii frauduloase a marcii.
Nu este necesara analiza riscului de confuzie deoarece semnele sunt identice la fel ca si produsele
pe care sunt aplicate, si nici a producerii unui prejudiciu, cerut doar in cazul produselor sau
serviciilor diferite.
n cauza KENZO SA mpotriva MC, CA Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze
privind proprietatea intelectuala prin Decizia civila nr. 379/A din 3 noiembrie 2005 reine c
la data de 27.01.2005, ANV a decis, la cerera reclamantei, suspendarea operatiunii de vamuire si
retinerea a 198 bucati parfumuri, avand inscriptionate urmatoarele semne:
78 buc a cate 8 ml KENZO, 108 buc. A cate 8 ml LEAU PAR KENZO, 18 buc a cate 8 ml
FLOWER BY KENZO, marfurile fiind importate de catre parata MC
Semnul aplicat pe produsele retinute in vama este identic si respectiv similar cu semnul
inregistrat ca marca de catre reclamanta, fiind reprodus elementul verbal KENZO.
Produsele pe care a fost aplicat semnul sunt produse cosmetice identice cu o parte din cele
protejate de marca reclamantei pe teritoriul Romniei.
Data fiind identitatea si respectiv similaritatea semnelor cu marca si identitatea produselor pe
care sunt utilizate, sunt incidente dispozitiile art. 35 alin 2 lit a si b din L84, potrivit carora
titularul marcii poate cere instantei judecatoresti competente sa interzica tertilor sa
foloseasca, in activitatea lor comerciala, fara consimtamantul titularului, un semn identic cu
marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost inregistrata,
respectiv un semn similar cu marca pentru produse sau servicii identice, daca exista risc de
confuzie din partea publicului.
b) folosirea de ctre un ter n activitatea sa economic, fr consimmntul titularului,
a unui semn care dat fiind identitatea sau similaritatea cu marca anterioara, ori dat fiind
identitatea sau asemnarea produselor/serviciilor crora li se aplic semnul cu produsele sau
serviciile pentru care marca a fost nregistrat, ar produce n percepia publicului un risc de
confuzie, incluzand si riscul de asociere a semnului cu marca.

13

Art. 35 din Legea nr. 84/1998 confer titularului unei mrci dreptul de a cere instanei s
interzic terilor folosirea n activitatea lor comercial a unui semn asemntor cu marca, de
natur s produc n percepia publicului un risc de confuzie, incluznd i riscul de asociere a
mrcii cu semnul.
Textul nu impune ns ca semnul folosit de ter s fie protejat ca marc, n patrimoniul
reclamantului, ci ca prin asemnarea cu marca al crei titular este reclamantul, s existe
riscul inducerii n eroare a consumatorului mediu.
Prin cererea nregistrat pe rolul Tribunalului Bucureti, secia a IV-a civil, reclamanta A.S. A.G. a
chemat n judecat pe prta S.C. E.A.I.E.C. SRL, solicitnd s se constate c prta a nclcat
dreptul reclamantei de folosire exclusiv a mrcii adidas, obligarea acesteia la ncetarea imediat
a activitilor de import, export, stocare, distribuire, vnzare sau a oricror altor activiti de
comercializare a produselor ce poart n mod ilegal mrcile adidas.
n motivarea cererii, s-a artat c Biroul Vamal Constana Sud a reinut mrfuri contrafcute
importate de prt. Au fost nclcate mrcile nr. 414034, constnd n reprezentarea grafic a unui
echipament sportiv ce are reproduse pe vipuca pantalonilor i a bluzei trei dungi paralele i
echidistante i marca 300806, constnd n reprezentarea grafic a trei linii paralele drepte.
Prin sentina civil nr. 1277 din 8 noiembrie 2005 Tribunalul Bucureti secia a IV-a Civil a respins
aciunea ca nefondat.
Pentru a hotr astfel, prima instan a reinut c din simpla vizualizare a produselor se poate
observa faptul c marca adidas nu poate fi confundat cu reprezentarea grafic ce apare pe
produsul importat i nu poate produce percepiei publicului un risc de confuzie.
Curtea de Apel Bucureti, secia a IX-a civil i pentru cauze privind proprietatea intelectual
a admis apelul declarat de reclamant, a schimbat n tot sentina tribunalului i a admis aciunea
astfel cum a fost formulat.
n considerentele hotrrii sale, instana de apel a artat c art. 35 alin. 2 din Legea nr. 84/1998
sancioneaz att contrafacerea propriu-zis, adic reproducerea identic sau cvasi-identic a
unei mrci protejate ct i contrafacerea deghizat sub forma imitrii prin reproducerea
trsturilor eseniale ale mrcii uzurpate.
Produsele importate de prt, dei identice cu cele pentru care mrcile protejate au fost nregistrate,
nu poart o reproducere identic sau cvasi-identic a mrcilor pentru care reclamanta beneficiaz de
protecie astfel nct, neexistnd un caz de contrafacere propriu-zis, instana a analizat
pretinsa contrafacere deghizat, imitarea prin reproducerea trsturilor eseniale ale mrcilor
protejate, prin verificarea riscului de confuzie deoarece scopul urmrit prin imitaie, ca act de
contrafacere, este inducerea n eroare a consumatorilor pe baza asemnrilor de ansamblu.
Instana a avut n vedere c riscul de confuzie se apreciaz prin raportare la consumatorul obinuit
al categoriei de produse n cauz, c marca este perceput n ansamblul ei i c rareori exist pentru
consumator posibilitatea de a face o comparaie direct ntre diferite mrci, motiv pentru care se
acord ncredere imaginii, uneori imperfecte, pe care acesta o pstreaz n memorie n legtur cu
marca respectiv.
n cauz, att mrcile pentru care reclamanta se bucur de protecie ct i semnul folosit de prt
sunt utilizate pentru produse identice i anume echipamente sportive. Din punct de vedere grafic
att mrcile ct i semnul utilizat constau n trei dungi. n cazul mrcilor protejate, aceste dungi sunt
de aceeai culoare, care este n contrast cu culoarea mbrcmintei, sunt amplasate de-a lungul
braelor, pe partea din exterior a mnecii i de-a lungul braelor, de la centur pe partea de jos a
pantalonului, n poziie vertical i simetric de-o parte i de alta a mbrcmintei.
mprejurarea c dungile aplicate pe produsele importate de prt nu sunt echidistante pe toat
lungimea lor, este un element greu sesizabil chiar la o cercetare atent a semnului, dup cum este
14

lipsit de distinctivitate semnul sgeii existent la captul dungilor, fa de imaginea de ansamblu pe


care consumatorul o are la achiziionarea unui produs.
mpotriva acestei hotrri prta a declarat recurs, criticile viznd urmtoarele aspecte:
Instana de apel a schimbat natura i nelesul lmurit i vdit nendoielnic al cererii de chemare n
judecat prin care s-a solicitat s se constate c s-a nclcat dreptul de folosire exclusiv ce aparine
titularului mrcilor 414034 i 300806, care este reclamanta.
Hotrrea este nelegal pentru c cele trei linii paralele, echidistante la pornire, de culori diferite,
care se ntind pe 2/3 din suprafaa de dispunere i care au terminaii n form de sgeat, nu sunt
protejate, fapt recunoscut chiar de reclamant, astfel nct nu exist temeiul legal al proteciei date
de marca nregistrat.
S-au nclcat dispoziiile art. 35 din Legea nr. 84/1998 pentru c numai titularul mrcii poate
introduce o cerere ntemeiat pe acest text. Or, reclamanta nu are o marc nregistrat cu elementul
figurativ care apare pe produsele importate de prt.
Analiznd hotrrea atacat, n limitele criticilor formulate prin motivele de recurs i n raport de
dovezile administrate naintea instanelor de fond, nalta Curte Secia civil i de proprietate
intelectual, decizia civil nr. 1862 din 27 februarie 2007 a apreciat c recursul nu este ntemeiat,
pentru urmtoarele considerente:
Instana de apel a analizat comparativ mrcile figurative invocate prin cererea de chemare n
judecat, cu semnul folosit pe produsele importate de prt.
A analizat, aadar, legalitatea sentinei n raport cu obiectul cererii de chemare n judecat, nefiind
reinute aspecte noi care s aib natura unor cereri noi n apel. Prin cererea de chemare n
judecat nu s-a solicitat s se constate contrafacerea mrcii verbale adidas, ci s-a solicitat s
se constate nclcarea dreptului reclamantei la folosirea exclusiv a mrcilor figurative, constnd n
trei dungi paralele, verticale i echidistante, aplicate pe vipuca pantalonilor de sport i pe bluz.
Instana de apel a analizat marca figurativ al crei titular este reclamanta i nu marca
verbal adidas aparinnd aceluiai titular - astfel nct s se considere c ar fi schimbat
obiectul dedus judecii.
Art. 35 alin.(2) lit. b) din Legea nr. 84/1998 confer titularului unei mrci dreptul de a cere
instanei s interzic terilor folosirea n activitatea lor comercial a unui semn asemntor cu
marca, de natur s produc n percepia publicului un risc de confuzie, incluznd i riscul de
asociere a mrcii cu semnul.
Textul nu impune, pentru temeinicia aciunii n contrafacere, ca semnul folosit de ter s fie
protejat ca marc, n patrimoniul reclamantului, ci este suficient ca prin asemnarea cu
marca al crei titular este reclamantul, s existe riscul inducerii n eroare a consumatorului
mediu.
Or, reclamanta a nregistrat marca cu element figurativ constnd n trei dungi, echidistante, paralele,
separate prin dou intervale i care sunt amplasate de-a lungul mnecii, n exterior, i pe pantalon,
de la centur pn n partea de jos. n mod corect instana de apel a apreciat c ntre culorile
dungilor de pe produsele importate de prt nu exist un contrast suficient de puternic. n aceste
condiii, sectorul int al publicului nu vede prezena elementului culoare a dungilor ca pe o sugestie
a anumitor caliti, ci ca pe o indicaie a originii lor, existnd riscul de confuzie.
Pe de alt parte, modul n care publicul vizat percepe o marc este influenat de nivelul de atenie al
consumatorului mediu. Nivelul de atenie acordat de consumatorul mediu culorilor unei mrci
notorii nu este ridicat, pentru c el este obinuit cu elementul dominant care, n spe, l constituie
forma.

15

Tocmai de aceea, faptul c semnul aplicat pe produsele importate de prt are n partea de jos o
sgeat nu atrage distinctivitatea sa, fa de imaginea de ansamblu n care elementul dominant l
constituie dungile.
Decizia civil nr. 277A din 21 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti secia IX-a civil i
pentru cauze privind proprietatea intelectual .
Prin cererea nregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti secia a III-a civil , sub nr.
1262/3/09.01.2006, reclamanta P.G., n contradictoriu cu prii S.C. G.S.R.L. i Oficiul de Stat
pentru Invenii i Mrci, a solicitat s se constate c mrfurile reinute de catre autoritatile
vamale conform Deciziei Autoritatii Nationale a Vamilor nr. 72592/2/MC 19.12.2005, aduc
atingere drepturilor reclamantei asupra mrcii Very Irresistible Givenchy, s se interzic
importul i comercializarea neautorizat de ctre prta a produselor purtnd mrci identice
sau similare mrcii Very Irresistible Givenchy, cu cheltuieli de judecat.
n motivarea cererii se arat c, la data de 08.12.2005, n temeiul Legii nr. 202/2000, autoritile
vamale au reinut ca fiind susceptibile s aduc atingere unui drept de proprietate intelectual a unui
numar de 96 buci de parfum si apa de toaleta 75 ml, ce poarta semnul Very Incredible Giovany.
Marfurile au fost exportate din Polonia, fiind destinate prtei. Deoarece marca Very Irresistible
Givenchy este marca inregistrata a reclamantei, importul si comercializarea neautorizata a
produselor ce poart mrci identice sau similare cu aceasta aduc atingere drepturilor exclusive de
proprietate intelectual ale reclamantei asupra acesteia.
In drept au fost invocate prevederile art. 35 din Legea nr. 84/1998, art. 11 si art. 25 din Legea nr.
202/2000.
Prin sentinta civila nr. 618/02.05.2006 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a III-a
civila in dosar nr. 1262/3/2006, cererea a fost respinsa ca neintemeiata.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut faptul ca ambalajul produselor importate de catre
parata poarta si denumirea CHATIER, marca inregistrata a paratei. S-a retinut in consecinta,
faptul ca produsele poarta denumirea Very Incredible Giovany-Chatier, singurul element comun
cu marca reclamantei fiind cuvantul very, care nu reprezinta elementul dominant al marcii
reclamantei. S-a apreciat ca elementul dominant ce confera distinctivitate marcii reclamantei este
elementul GIVENCHY.
Tribunalul a apreciat ca nu exista similaritate intre denumirea aplicata pe produsele paratei, ce are in
compunere elementul distinctiv CHATIER si elementul GIOVANY, neexistand un risc de
confuzie intre produsele reclamantei si produsele importate de catre parata.
Impotriva acestei sentinte reclamanta a declarat apel motivat, legal timbrat, in termen legal.
In apelul sau, reclamanta invoca faptul ca, in aplicarea prevederilor art. 35 al. 2 lit. b din Legea nr.
84/1998, nu este necesar ca riscul de confuzie sa se produca in mintea consumatorului, fiind
suficient pentru existenta faptei de contrafacere s existe aceast posibilitate.
In aprecierea riscului de confuzie trebuie avut n vedere consumatorul mediu, din cadrul
categoriei de public vizat de produs/serviciu, care manifest un grad de atenie i o vigilen
rezonabile.
n continuare, apelanta invoca reguli de apreciere reliefate de jurisprudenta europeana si
recomandate de O.M.P.I., potrivit crora, un consumator nu compar mrcile una langa alta,
nu recunoate, n general, dintr-o privire, diferenele dintre mrci, prima impresie fiind
decisiv. Dac o marc are un caracter distinctiv accentuat i este reprodus exact sau
aproape exact de ctre semnul fraudulos, ea este mult mai uor confundat cu acest semn.
Similaritatea vizuala este foarte importanta, la fel ca i similaritatea auditiva, una singura fiind
suficienta pentru a atrage riscul de confuzie.
16

Apelanta invoc analiza mrcii i a semnului n intregul lor, iar nu avnd n vedere n mod
izolat elementele componente. Identitatea primului cuvand Very- este primul pas in aceasta
analiza. Marca apelantei exprima si prin atributul adjectival irresistible superlativul, dorindu-se
evidentierea calitatilor produsului, punerea in valoare a parfumului vandut. In egala masura, semnul
folosit de catre parata exprima acelasi lucru, atributul adjectival folosit de catre aceasta fiind menit a
releva ideea de superlativ. Astfel, conceptual, cele doua semne au un mesaj identic, perceput ca
prima impresie la perceptia in ansamblu a marcii, respective a semnului.
In ceea ce priveste elementul Giovany, acesta este rezultatul inlocuirii unor litere din elementul
Givenchy.
Apelanta invoca faptul ca este indispensabil sa se dea o interpretare conceptului de similaritate, in
legatura cu riscul de confuzie, bazandu-se pe preambulul Directivei comunitare 48 si jurisprudenta
C.E.J., concluzionand in sensul c similaritatea marcilor nu trebuie interpretata matematic, obiectiv,
ci subiectiv, prin prisma percepiei consumatorului asupra celor dou semne. Percepia semnului
trezete amintirea mrcii, asocierea ntre semn i marc putnd avea ca rezultat un transfer al
ataamentului fa de marca i diluarea imaginii legat de aceasta.
Fiind vorba despre bunuri de o valoare relativ mic, este mai mare riscul de a considera c bunul
provine de la acelai productor, creznd eventual ca este vorba despre o gam de produse. Or, ntre
prile litigante nu exist nici o legtur comercial.
Folosirea semnului CHATIER nu prezinta nici o relevan, fa de contrafacerea mrcii Very
Irresistible Givenchy.
Similaritatea mrcilor se apreciaz i avnd n vedere elemente extrinseci, precum modalitatea de
folosire a semnului pe produse. Prta folosete neautorizat semnul, pe produse identice, n acelai
fel n care este folosit i marca, fapt ce e de natur a spori riscul de confuzie. Sticla parfumului
prtei are aceeai culoare roz i aceeai form alungit, ambalajele fiind identice, cutii roz-ciclame.
Similaritatea se analizeaza n raport de riscul de confuzie generat de momentul achizitionrii
bunului, n care consumatorul nu are n fa ambele mrci, pentru a le compara. Apelanta
invoc faptul ca marca este larg cunoscut n rndul segmentului de public vizat, astfel c
elementele comune sunt percepute, consumatorul achizitionnd produsul ca urmare a
asocierii semnului cu marca.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea retine
caracterul fondat al apelului.
Instana de fond, utiliznd defectuos terminologia juridic specific conflictului de mrci,a
procedat la o greita interpretare i aplicare a prevederilor art. 35 al. 2 lit. b din Legea nr. 84/1998,
apreciind n mod gresit lipsa similaritii semnelor aflate n conflict, precum i lipsa riscului
de confuzie, incluznd i riscul de asociere a semnului cu marca anterioar.
Drepturile conferite de marc anterioar sunt protejate mpotriva folosirii, pentru
produse/servicii identice sau similare, a unui semn identic sau similar cu marca anterioar,
daca exista un risc de confuzie, incluznd i riscul de asociere a semnului cu marca.
Riscul de confuzie poate privi confuzia directa, respectiv riscul substituirii involuntare a
produselor marcate de semnele aflate in conflict ori riscul atribuirii aceleiasi proveniente produsului
marcat de semnul folosit pentru a marca produsele cu cel marcat de marca anterioara, sau confuzia
indirecta, respectiv riscul considerarii ca intre cei doi producatori diferiti ar exista vreo legatura
economica, juridica, etc.
Riscul de asociere nu constituie o alternativa la riscul de confuzie, iar cel dintai nu il implica cu
necesitate pe cel din urma.
Existena riscului de asociere este determinat de elementul verbal de debut comun semnelor aflate
n conflict, respectiv very, a crui prezen determina de altfel, si necesitatea cercetarii ipotezei de
conflict prevazuta de art. 35 al. 2 lit. b din Legea nr. 84/1998.
17

Riscul de asociere implic cu necesitate posibilitatea pentru consumatorul mediu vizat ca, la
momentul confruntrii cu unul dintre semne, acesta s i aminteasc de cellalt.
Riscul de confuzie trebuie apreciat global, tinnd seama de toi factorii pertineni n spea,
aprecierea global implicnd o anumit interdependen ntre factorii luai n considerare, n
special, similaritatea mrcilor i cea a produselor/serviciilor marcate, un grad sczut de
similaritate ntre produse/servicii putnd fi compensat de un grad ridicat de similaritate ntre
mrci i invers.
Percepia pe care consumatorul mediu vizat de produsele n cauz o are asupra mrcilor n conflict
joac un rol determinant n aprecierea global a riscului de confuzie. Or, consumatorul mediu
vizat percepe n mod normal marca precum un tot i nu recurge la examinarea diferitelor
detalii. n percepia de ansamblu, sunt reinute elementele dominante, interesnd pregnana
asemnrilor, iar nu deosebirile nesemnifcative n percepia de ansamblu.
Trebuie luat in considerare faptul ca nivelul de atenie al consumatorului este susceptibil de a varia
n funcie de categoria de produse/servicii.
Pe de alt parte, trebuie s se in seama de faptul c acesta nu are dect rareori ocazia de a proceda
la o comparaie direct a diferitelor mrci i trebuie s se ncread n imaginea imperfect a mrcii,
pe care o pstreaz n memorie, de unde i importana elementelor dominante i pregnana
asemnrilor, n percepia de ansamblu.
Aprecierea global a riscului de confuzie, n ceea ce priveste similaritatea vizual, fonetic sau
conceptual a mrcilor aflate n conflict, trebuie s fie fondat pe impresia de ansamblu
produs de acestea, innd cont n special de elementele lor distinctive i dominante.
Fiind vorba despre produse susceptibile a fi comercializate pe piaa romneasc n sistem de
autoservire, dar i prin comunicare verbal (ntre vnztor i consumator), astfel nct, cu ocazia
cumprrii, consumatorul mediu vizat poate percepe marca att vizual, ct i auditiv, trebuie
acordat importan sporit triplei similaritti, vizual, auditiv si conceptual, a semnelor alfate n
conflict, cu consecine asupra gradului de similaritate n percepia global i aprecierea riscului de
confuzie.
Instanta de fond se afla intr-o evidenta eroare in ceea ce priveste semnele aflate in conflict.
Reclamanta a declansat actiunea in contrafacerea marcii Very Irresistible Givenchy in conflictul
cu semnul Very Incredible Giovany.
n consecin, analiza comparativ trebuie s se circumscrie acestor semne conflictuale, cu luarea n
considerare, n aprecierea percepiei de ansamblu, a tuturor factorilor pertineni.
Folosirea semnului conflictual alturi de alt semn, nregistrat ca marc, de ctre prt, pentu a
marca acelai produs, intr n aceast categorie, a factorilor pertineni, de luat n considerare la
aprecierea gradului de similaritate n strns legtura cu riscul de confuzie, incluznd i riscul de
asociere a semnului cu marca anterioar.
Modul n care este utilizat semnul conflictual in raport de modul in care este folosita marca
anterioara constituie un factor pertinent in aprecierea gradului de similaritate vizuala in perceptia de
ansamblu, in stransa legatura cu riscul de confuzie, incluzand si risculde asociere a semnului cu
marca.
Marca Very Irresistible Givenchy este folosita prin dispunerea fiecaruia dintre cele trei elemente
verbale unul sub celalalt, pe ambalajul de culoare roz, in centru sus; in centru jos apare marca
verbala Chatier
Gradul de similaritate vizuala este foarte ridicat, dat fiind impactul inceputului comun al cuvintelor
reprezentate grafic de literele ce le compun, in perceptia de ansamblu a consumatorului potential, a
impresiei puternice in perceptia vizuala de ansamblu determinate de literele comune, dispuse in
aceeasi ordine in compunerea fiecaruia dintre elementele verbale succesive, precum si de modul
identic de folosire a semnului fata de modul in care este folosita marca pe produs.
18

Intruct produsele marcate de semnele aflate in conflict sunt produse de larg consum, iar perceptia
avuta in vedere este cea a consumatorului roman mediu, necunoscator de limba engleza, luarea in
considerare a aspectului fonetic din perspectiva pronuntiei in limba engleza nu prezinta o relevanta
consistenta in perceptia de ansamblu a semnului, decat pentru consumatorul cunoscator de limba
engleza.
Prin urmare, sub aspect auditiv, este avuta in vedere pronuntia potrivit foneticii limbii romane.
Sub aspect auditiv, data fiind identitatea primului element verbal (very), numarul mare de sunete
comune, dispuse in aceeasi ordine in elementele verbale, I(nc)re(d)ible I(r)re(s)i(st)ible, Gi
(o)v(a)ny Giv(e)n(ch)y, impactul silabei identice de final din al doilea element verbal (ble) si al
sunetului Gi identic /similar fonetic, dupa cum pronuntia este in limba engleza sau in limba
romana, gradul de similaritate este de asemenea foarte ridicat.
Sub aspect conceptual, marca anterioara contine termenul Irresistible, iar semnul conflictual
contine termenul Incredible, ambele evocand in perceptia consumatorului mediu din Romania,
data fiid similaritatea vizuala (grafica) si fonetica cu cuvintele de dictionar din limba romana,
irezistibil:, respectiv incredibil, superlativul, aprecierea calitatii la superlativ, ceea ce face ca, pe
plan conceptual, semnele conflictuale sa se afle intr-un grad ridicat de similaritate.
Elementul dominant al fiecaruia dintre semnele conflictuale, Givenchy, respectiv Giovany, este
perceput ca un nume propriu, dincolo de rezonanta franceza, respectiv italiana, care ar putea fi
ignorata de catre consumatorul roman mediu vizat, necunoscator al limbii franceze sau italiene.
In perceptia de ansamblu a consumatorului mediu potential al produselor aflate in conflict, care,
potrivit celor retinute anterior, are un nivel de atentie si precautie rezonabile, produsele fiind de larg
consum, gradul de similaritate in sine al celor doua semne conflictuale este unul foarte ridicat, riscul
de confuzie, incluzand si riscul de asociere a semnului cu marca, fiind ridicat.
Consumatorul mediu roman va putea substitui involuntar produsele ori, daca nu le va
substitui, va putea crede ca fac parte din aceeasi gama de produse apartinand aceluiasi
producator sau unor producatori diferiti, dar intre care exista o legatura economica,
financiara, juridical etc.
Larga cunoastere a marcii anterioare pe teritoriul Romaniei (teritoriu unde este ceruta protectia
marcii considerate notorie) trebuie luata in considerare pentru a aprecia daca similaritatea dintre
semne (si/sau produse) este suficienta pentru a retine riscul de confuzie.
Fa de cele reinute, n temeiul art. 296 al. 1 Cod procedur civil, Curtea a admis apelul declarat
de ctre apelanta-reclamant i a schimbat n tot sentina apelat, n sensul c, n temeiul art. 35 al. 2
lit. b din Legea nr. 84/1998, a admis cererea i , n temeiul art. 35 al.3 din Legea nr. 84/1998, a
dispus interzicerea importului i comercializrii neautorizate de ctre prta a produselor reinute de
ctre autoritaile vamale n temeiul Deciziei Autoritii Naionale a Vmilor nr.
72592/2/MC/19.12.2005, reprezentand 96 buci parfum i apa de toaleta 75 ml., ce poart semnul
Very Incredible Giovany.
c)
folosirea de ctre un ter n activitatea sa economic, fr consimmntul
titularului, a unui semn identic sau asemntor cu marca pentru produse sau servicii diferite
de cele pentru care marca a fost nregistrat, dac marca nregistrat este notorie, dac s-ar
profita de caracterul distinctiv ori de renumele mrcii sau folosirea semnului ar cauza
titularului mrcii un prejudiciu.
Invocarea notorietii mrcii anterioare implic o ipotez de conflict diferit fa de cea de la pct. b,
cu consecine asupra condiiilor pentru reinerea contrafacerii i implicit asupra probatoriului,
notorietatea trebuind a fi dovedit de ctre cel care o invoc, potrivit alineatului 4 al Regulii 16 din
Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998, aprobata prin H.G. nr. 833/1998, pentru a putea fi
luat n considerare.
19

6. Suspendarea judecii.
CA Bucuresti, Sectia a III-a civila , decizia nr. 1320 din 8 noiembrie 2004
Prin ncheierea din edinta publica de la 10.12.2003, Tribunalul B Sectia a V-a civil, a dispus
suspendarea judecarii cauzei privind pe BV in contradictoriu cu paratii SC ZP SRL si SA, apreciind
ca dezlegarea pricinii ( actiunea in contrafacere) atarna de existena dreptului ce face obiectul
judecii n alt dosar al aceleiai instane, respectiv anulare marc.
n urma recursului formulat de reclamanta, instana arat c constatarea Tribunalului nu poate fi
contrazis, ntruct este evident ca n cazul n care printr-o hotrre definitiv i irevocabil s-ar
dispune anularea mrcii n discuie, cu efecte retroactive, n spe s-ar conchide n sensul
nendeplinirii cerinelor aciunii n contrafacere.
Msura suspendrii legale prevzute de art. 244 C.pr.c are caracter facultativ, astfel nct
adoptarea sa depinde de aprecierea instanei de judecat, care trebuie s in seama nu numai
de legatura dintre cauze ci i de oportunitatea suspendrii judecii. Tribunalul a constatat n
mod eronat ca se impune o atare msura procesuala.
nregistrarea mrcii, cu efecte din data de 26.08.2002, n spe, ndreptete titularul s utilizeze
orice mijloace procesuale pentru protejarea dreptului recunoscut, inclusiv aciune acivil n
contrafacere.
ntreruperea cursului judecii este incompatibil cu o protecie eficient a dreptului legal
recunoscut.
Interesul protejrii dreptului la marc este prioritar fa de cel al ocrotirii drepturilor
virtuale pretinse de teri asupra aceluia semn sau unui semn similar, pentru care
recunoasterea legal opereaz abia ulterior potenialei anulri a mrcii, cu posibilitatea
valorificrii retroactive a propriilor pretenii.
Pn la acel momnet, dreptul obtinut prin inregistrare se impune a fi protejat ca atare, prin
repararea prejudiciului evntual ncercat i evitarea amplificrii acestuia, rezultat ce nu ar
putea fi atins n cazul ntrruperii cursului judecii, dimpotriv, atare masur ar prelungi sine die
procesul al crui scop este acela de a stopa faptele pgubitoare ale terului.
Msura suspendrii judecii incert fiind ca ntindere a efectelor sale n timp, ar lipsi de
finalitate demersul judiciar iniiat de titularul dreptului la marca i ar contraveni voinei
legiuitorului care a preconizat o protecie eficient a dreptului prin orice mijloace procesuale.
O solutie eficient ar fi conexarea cauzelor, la solicitarea reclamantului.
7. Produse puse n comert cu acordul titularului marcii.
Ordonana presedinial. Aparena dreptului.
Reclamanta care considera ca sunt indeplinite conditiile textului de lege art. 35 alin 2 lit. B, poate
solicita interzicerea actelor la care se refera acest text de lege si pe cale de ordonanta presedintiala,
daca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate referitoare la urgenta, vremelnicie si
neprejudecarea fondului.
CA Bucuresti, sectia a IX-a civil i pentru cauze privind proprietatea intelectual, prin
decizia civil nr. 28 din 3 martie 2005, a reinut c prin contract s-a menionat c reclamanta
este de acord sa permita prtei s vnd stocurile de produse farmaceutice care sunt deja
importate i care exist pe teritoriul Romniei.
Cu privire la aceste produse sunt aplicabile dispozitiile art 37 din L84, in conformitate cu care
titularul unei marci inregistrate nu poate sa interzica altei persoane detinerea, oferirea spre vanzare
20

sau comercializarea produselor care poarta aceasta marca, pentru produsele care au fost puse in
comert de insusi titular sau cu consimtamantul acestuia.
Fara a prejudeca instanta este totusi datoare sa stabileasca aparenta dreptului, pentru a
admite odonanta presedintiala.
Prin contract reclamanta si-a dat acordul ca produsele care sunt in stoc importate deja in R sa poata
fi vandute( operand aici prevederile art. 37 din L)
Cu alte cuvinte, daca in ceea ce priveste calitatea de titular al dreptului la marca, aparenta de drept
opereaza in favoarea reclamantei, in ceea ce priveste dreptul de a vinde produsele aflate in stoc, deja
importate in Romania, aparenta dreptului opereaza in favoarea paratelor in calitate de producator,
vanzator si antrepozitar al produselor purtand semnul Moxiclav, similar cu marcile reclamantei.
A interzice paratelor sa efectueze comert cu aceste produse purtand semnul Moxiclav,
inseamna a nesocoti dreptul conferit acestora prin conventia partilor, care potrivit art 969 c
civ, are intre acestea putere de lege.
Reclamanta a sustinut cu ocazia dezbaterilor din recurs ca isi asuma riscul de a opri comercializarea
produselor chiar importate anterior conventiei si de a plati eventuale despagubiri pentru acestea, in
urma solutionarii procesului de drept comun. Acesta presupune insa o incalcare a prevederilor
contractului pe care ea insasi l-a incheiat, pentru care, indiferent ca isi asuma sau nu riscul, nu poate
solicita concursul instantei de judecata.
8. Sarcina probei
n cauza KENZO SA mpotriva MC, CA Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind
proprietatea intelectuala prin Decizia civila nr. 379/A din 3 noiembrie 2005 reine c, avnd n
vedere c reclamanta a sustinut ca marfurile au fost produse si comercializate fara autorizarea sa ,
era n sarcina prtei s fac dovada faptului pozitiv contrar, aa cum corect se arat n motivele de
apel
Nu i se poate pretinde reclamantei, care este titularul mrcii, s fac dovada ca nu a autorizat
utilizarea de catre parata a unui semn identic ori similar cu marca, ceea ce reprezinta un fapt
negativ.
Prin actiunea inregistrata la 23 februarie 2005, reclamanta K SA a chemat in judecata pe
parata MC, solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa constate ca marfurile
importate de parata si retinute de autoritatile vamale conform deciziei Autoritatii Nationale a
Vamilor nr. 5404/MC/02.02.2005 aduc atingere drepturilor reclamantei asupra marcii KENZO si sa
dispuna interzicerea importului si a comercializarii neautorizate de catre parata a produselor
purtand marci identice sau similare, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea aciunii, reclamanta a aratat ca la data de 27.01.2005, autoritatile vamale din
cadrul Biroului Vamal Giurgiu au retinut ca fiind susceptibile sa aduca atingere unui drept de
proprietate intelectuala un numar de 198 bucati parfumuri, purtand inscriptionata denumirea
KENZO. Produsele retinute provin din Turcia fiind importate de catre parata MC.
KENZO reprezinta o marca inregistrata a reclamantei, conform certificatului de inregistrare OMPI
nr. R 476179/29.04.2003, iar importul si comercializarea neautorizata a produselor purtand marci
identice sau similare cu aceasta aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala
detinute asupra marcii.
Prin sentinta civila nr. 259/24.03.2005, T Bucuresti, sectia a V-a civila a respins actiunea ca
neintemeiata, pe motivul ca din actele dosarului nu rezulta imprejurarile in care aceste
marfuri au fost puse in comert, cu sau fara acordul titularului marcii, si nici natura
21

marfurilor comercializate, marfuri originale sau contrafacute. In drept instanta a retinut ca,
potrivit art. 37 din L84, titularul unei marci inregistrate nu poate cere sa se interzica altor persoane
detinerea, oferirea spre vanzare sau comercializarea produselor care poarta aceasta marca, pentru
produsele care au fost puse in comert de insusi titularul sau cu consimtamantul acestuia, iar acest
text, care reglementeaza regimul as-ziselor importuri paralele, se coroboreaza cu prevederile art. 3
alin 1 din L 202/2000. Prin urmare nu se poate stabili ca marfurile importate de parata aduc
atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala ale reclamantei, cata vreme nici din
cerera introductiva de instanta si nici din probele administrate nu rezulta natura marfurilor si
modalitatea in care acestea au fost puse in comert.
Instanta de apel a admis apelul declarat de reclamanta, pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta este titulara dreptului asupra marcii KENZO, conform certificatului de inregistrare
pe cale internationala eliberat de OMPI indicat mai sus, protectia fiind acordata inclusiv pentru
Romania, pentru produse si servicii din mai multe clade printre care si clasa 3 produse de
parfumerie, produse cosmetice si de machiaj.
La data de 27.01.2005, ANV a decis, la cerera reclamantei, suspendarea operatiunii de vamuire si
retinerea a 198 bucati parfumuri, avand inscriptionate urmatoarele semne:
78 buc a cate 8 ml KENZO, 108 buc. A cate 8 ml LEAU PAR KENZO, 18 buc a cate 8 ml
FLOWER BY KENZO, marfurile fiind importate de catre parata MC
Data fiind identitatea si respectiv similaritatea semnelor cu marca i identitatea produselor pe
care sunt utilizate, sunt incidente dispozitiile art. 35 alin 2 lit a si b din L84, potrivit carora
titularul marcii poate cere instantei judecatoresti competente sa interzica tertilor sa
foloseasca, in activitatea lor comerciala, fara consimtamantul titularului, un semn identic cu
marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost inregistrata,
respectiv un semn similar cu marca pentru produse sau servicii identice, daca exista risc de
confuzie din partea publicului.
Nu i se poate pretinde reclamantei, care este titularul marcii, sa faca dovada ca nu a autorizat
utilizarea de catre parata a unui semn identic ori similar cu marca, ceea ce reprezinta un fapt
negativ.
Parata care ar fi putut face dovada faptului pozitiv contrar daca ar fi inteles sa sustina un
asemenea fapt- nu s-a prezentat nici in fata 1 instante nici in fata celei de apel si nu a administrat
nici o proba prin care sa combata sustinerile reclamantei.
Prevederile art. 37 pe care Tribunalul si-a intemeiat sustinerea, nu sunt aplicabile in acest caz.
Pentru a se putea retine aplicabilitatea acestui text ar fi trebuit sa se faca dovada ca este vorba de
produse originale, care au fost puse in comert chiar de titularul marcii sau cu consimtamantul
acestuia.
In speta nu s-a facut o astfel de dovada iar partea interesata sa administreze probe in acest sens ar fi
fost parata, care insa nu si-a facut niciun fel de aparari in cauza. Atfel activitatea paratei care a
importat bunurile retinute de autoritatea vamala, apare ca nefiind autorizata de titularul dreptului
asupra marcii.
Reclamanta este indreptita sa solicite interzicera importului i a comercializrii produselor
contrafcute atta vreme ct prta nu a fcut dovada ca reclamanta a pus n comert sau a consimit
la efectuarea de ctre prt a operaiunilor de import cu privire la produse purtnd un semn identic
sau similar cu marca nregistrat de reclamant.
BIBLIOGRAFIE
22

1. Octavia Spineanu Matei, Proprietate intelectual. Practic judiciar, Ed. Hamangiu, 2006
2. Revista Romn de Proprietate Industrial nr. 11/2004; nr. 7/2003
3. Legea 84/1998 privind mrcile i indiciile geografice
4. Legea nr. 344/2005 privind unele msuri pentru asigurarea respectrii drepturilor de
proprietate intelectual n cadrul operaiunilor de vmuire
5. Directiva 2008/95/CE
http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta
http://www.avoconsult.ro/dreptul-proprietatii-intelectuale-cabinet-avocatura-avocat-marianrosca.html
http://www.inregistrare-marci.ro/jurisprudenta/sentinte.php?sentinta=4
www.osim.ro

23