Deprinderi complexe : deprinderi pentru viaa n societate

Adolescena este o etap complex, dificil , plin de contradicii , n cursul creia

individul i desvrete socializarea. El trebuie s asimileze cunotine i deprinderi legate
de stpnirea i dezvoltarea propriei lumi interioare dar si privind relaiile cu cei din jur:
persoane de aceai vrst sau mai mari, de acelai sex sau diferit,prieteni, colegi, prini sau
rude, oameni cu diferite poziii sociale i roluri diverse.
Asumarea propriei identiti
Formatorul trebuie s transmit informaii despre caracteristicile adolescenei,
autocunoatere i s dezvolte abiliti n delimitarea EU CEILALI.
Personalitatea omului este alctuit din tot ceea ce se ntiprete n mintea omului i
este evideniat prin comportamentul lui n diferite situaii pe parcursul ntregii viei;
Experiena pe care o acumulm de-a lungul vieii determin o permanent dezvoltare
adaptiv, dar rmnem constani n trsturile de fond: suntem mereu altfel, dar totdeauna noi
nine;
Ceea ce suntem fiecare dintre noi, ceea ce putem fi i ce am dori s devenim sunt
componentele luptei pentru devenire, ntre ele trebuind s existe echilibru i armonie;
Cunoaterea de sine i educaia trebuie s stea la baza modelrii propriei
personaliti;
Scop
Pregtirea adolescenilor pentru asumarea i exercitarea corect a statutului de adult
independent n rolurile sociale fundamentale.
Obiective
Contientizarea de ctre adolescent a faptului c oamenii sunt, n elementele lor
eseniale, toi la fel: se nasc, cresc i se dezvolt psihosocial, mbtrnesc i mor;
Fixarea elementelor caracteristice dezvoltrii n adolescen, implicit a diferenelor
determinate de identitatea de sex;
Abilitarea adolescenilor cu informaii i metode de autoevaluare;
Dezvoltarea interesului pentru cunoaterea de sine;
Stimularea relaionrii sociale, cunoaterea limitelor individuale n relaia EU
CEILALI.
Cunoaterea caracteristicilor creterii i dezvoltrii bio-psiho-sociale la pubertate i
adolescen;
Recomandri pentru formatori
Verificarea materialului de suport al leciei naintea ntlnirilor, luarea msurilor legate
de spaiu, participani astfel nct s se evite surprizele neplcute;
Activitatea de formare va implica utilizarea tehnicilor specifice alternnd secvenele
de pregtire prin metode afirmative, interogative i active.
Metode afirmative:
Prezentarea unui material, de ctre formator sau de specialitii invitai de acesta, sub
forma unor mici expuneri;
Exerciii utilizndu-se tehnica creion hrtie, tabla, flip chartul etc;
Metode interogative:
Verificarea cursantului privind gradul de nvare i de fixare a unor informaii;
Metode participative
Discuii de grup, joc de rol, brainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau
de grup.

Evaluarea iniial va permite comparaia informaiei de baz, deinut iniial de

participani, cu informaia similar obinut dup un timp i va demonstra influena pe care au
avut-o activitile derulate i dac lecia i-a atins scopul propus.
Resurse necesare
Un spaiu adecvat numrului de cursani i tipului de activitate; Materiale informative
de tipul planelor, pliantelor, mici cri de popularizare n domeniul sntii
comportamentului sexual; Flip chart, tabl, creioane colorate; fie, chestionare, foi de
evaluare, etc; dosare i eventual albume foto; diferite obiecte de recuzit pentru jocul de rol;
reportofon, casete audio.
Activitatea 1
Aa sunt EU
Cunoaterea de ctre adolesceni i tineri a prilor pozitive i negative ale
personalitii lor joac un rol important n gsirea unor modaliti de depire a aspectelor
negative i a unor modaliti de dezvoltare a ceea ce au mai bun. Exist foarte multe elemente
ale personalitii n formare de care ei nu sunt contieni, elemente pe care le ignor sau le
minimalizeaz precum i elemente de care sunt mndri.
Autocunoaterea sau autoaprecierea reprezint cunoaterea calitilor i defectelor
proprii, a capacitilor, aptitudinilor i atitudinilor, a trsturilor de personalitate precum i a
gradului lor de dezvoltare. Ea se realizeaz prin comparaie cu ceilali oameni i evideniaz
particularitile individuale n cadrul unor grupuri.
Exerciiul 1
Cine sunt? Ce sunt?
Fiecare din noi ndeplinete n viaa de zi cu zi mai multe roluri: om, european, cretin,
fiu/fiic; elev, prieten, coleg, frate / sor, etc.
Vorbii despre voi identificnd ct mai multe roluri pe care le ndeplinii.
Timp de lucru: 5 minute reflexie, 5 minute expunere individual
Explicaii pentru formator
n dinamica articulrii identitare se disting trei niveluri de definire a eului.
- un nivel supraordonat care trimite la identitatea speciei umane, la fiina uman i
diferenele dintre aceasta i alte specii (eu sunt / noi suntem oameni);
- un nivel intermediar al definirii propriei persoane ca membru al unui grup; este vorba
de o identitate social bazat pe similitudinile din interiorul grupului i diferene fa de alte
grupuri;
- un nivel subordonat al definirii propriei persoane ca fiin singular, unic;
identitatea este bazat acum pe comparaii interpersonale, pe diferenele dintre eu i cellalt n
interiorul grupului de apartenen (eu i X suntem elevi n aceeai clas, dar spre deosebire de
X care nu are frai, eu am 2 frai i tiu s cnt la ghitar).
Prezentarea conceptului de identitate. Ce reprezint procesul de socializare?
Pornind de la exerciiul 1, se discut prezentrile membrilor grupului, subliniindu-se
asemsnrile i deosebirile identitare.
Timp de lucru: 20 min.
Exerciiul 2
Cum m prezint ?
Scop
Facilitarea autocunoaterii de ctre subieci.
Dezvoltarea capacitii de prezentare a propriei persoane.
Resurse necesare: Covor /mochet; Tabl / flipchart; Creioane i cret colorat; Coli de
scris; Fie de autoevaluare; Scenariile pentru jocul de rol; Studii de caz.
Procedura:

Dup ce grupul s-a ntrunit, formatorul le prezint scopul activitilor care se vor
derula; va trebui s-i informeze, n linii generale, n ce vor consta acestea i se va accentua
caracterul informal, distractiv al lor.
Participanii vor sta n cerc pe covor mpreun cu moderatorul grupului i vor face o
scurt prezentare a lor; nume, vrst, autodescriere fizic, orice informaie pe care ei o
consider important i cred c i reprezint.
Recomandri pentru formator
Prezentarea va ncepe de la formator;
Vor fi stimulai s spun ct mai multe lucruri despre ei;
Nu se vor permite ironiile, ntreruperile etc.
Exemplu pentru autoprezentare: M numesc sunt elev() mi place s
muzica mea preferat este sunt nlat() / scund() cea mai mare calitate a mea este
meseria pe care vreau s o practic mai trziu este am prieteni etc.
Dup ce s-au prezentat toi participanii, sunt ntrebai dac i amintesc ce i
caracterizeaz pe X, Y, Z ; apoi se scriu pe tabl elementele comune identificate la
toi participanii sau lacea mai mare parte a lor precum i cele care i difereniaz.
Exemplu pentru sistematizarea acestor informaii:
Comune
Specifice
Fete i biei
Vrsta 16-17 ani (= adolesceni);
Blonzi / brunei / ateni
Reedina: Centrul de Plasament;
nali / scunzi
Profesia: elevi
Pasiuni
La sfrit se solicit participanilor s comenteze observaiile notate pe tabl i s
sintetizeze cteva concluzii care s rspund la urmtoarele ntrebri:
Ce anume ne caracterizeaz pe noi toi ?Ce anume ne difereniaz ?De ce natur
sunt elementele care ne difereniaz ?
Discuia de grup se termin cu jocul Baba oarba n care, grupul, mprit n dou,
trebuie s acumuleze un punctaj din identificarea subiecilor. Fiecare membru al subgrupului
va fi legat la ochi i va trebui s identifice din 3 ncercri un subiect al celuilalt grup. Va fi
ajutat cu informaii legate de preocuprile acestuia i nu din trsturile fizice.
Grupul ctigtor va hotr pedepse hazlii pentru nvini.
Se pot propune mai multe jocuri, interactive, cu scopul de a stimula participarea i de a
identifica reacii pozitive sau negative, n cazul unor situaii reale sau imaginare.
La finalul activitii li se solicit participanilor s completeze fia de autoevaluare
Aa sunt EU (v. anexa), n cazul n care timpul nu le permite aceste fie pot fi date spre
completare ca tem de cas. Formatorul trebuie s insiste pentru completarea tuturor
rubricilor. Este de ateptat ca subiecii s nu completeze toate spaiile sau ca informaia
transmis s fie sumar. Fiele se vor pstra i se vor compara cu cele care vor fi administrate
la sfritul acestui modul de pregtire.
Exerciiul 3
Cu cine m asemn ?
ncearc s identifici 5 grupuri distincte din care faci parte i gndete-te cum au
influenat/cum influeneaz ele identitatea ta!
Timp de lucru: 10 min.
Explicaii pentru formator
Se discut la sfritul exerciiului despre grupurile din care fac parte tinerii,
subliniindu-se c fiecare dintre ei face parte din acelai grup (ex. toi sunt elevi n aceeai
clas), dar aparin i unor grupuri diferite (ex. X este prieten cu Y i Z, pe cnd A este prieten
cu B, C i Z, etc.).

Formarea personalitii este un proces cu dubl deschidere:

socializarea (integrarea social, nvarea culturii ca transfer de la o generaie la alta, etc.);
individualizarea (adaptarea cerinelor sociale la structura proprie, cultivarea elementelor
individuale specifice, etc.).
n acest context conceptul de identitate este foarte important: identitatea este noiunea
fundamental pe care trebuie s o avem n vedere atunci cnd vorbim despre scopurile
socializrii; ea rezult din interaciunea dimensiunilor social i individual ale fiinei umane
i, ca i cultura, nu este dat odat pentru totdeauna ci se construiete i re-construiete
permanent, fiind multidimensional.
n cazul copiilor instituionalizai, formatorul va sublinia n discuii pe marginea
exerciiilor diversitatea identitar a acestor copii, faptul c ei nu sunt deosebii de celelalte
grupuri de aceeai vrst, beneficiaz de acelai tip de instrucie, aparin aceleiai culturi,
aceleiai naiuni, etc. i trebuie, n consecin, s i valorifice la maximum potenialul
individual pentru a se integra n viaa social i profesional fr complexe de apartenen la
un anumit grup supus unor etichete discriminatorii.
Exerciiul 4 Cine sunt ei?
Alege din exerciiul 2 dou grupuri din care ai afirmat c faci parte i enumer trei
caracteristici ale lor. ntreb-i pe colegii prezeni (care s-au afirmat sau nu ca aparinnd
acelorai grupuri) dac sunt de acord cu tine. Compar caracteristicile gsite de tine, cu cele
gsite de ali colegi ce au afirmat c aparin unui aceluiai grup cu tine. Timp de lucru: 20
min.
Exerciiul 5
Ce fel de persoan te consideri?
Se va rspunde n scris, individual. Rspunsurile nu se vor discuta n grup. Fiecare
membru al grupului va fi invitat s reflecteze singur asupra profilului personal ce reiese din
chestionar.
Timp de lucru: 15 min.
Sunt :
Sunt
o M consider:
M consider o Crezi n:
persoan:
fiin:
mai
curnd
1.generos
1.foarte fericit 1.propriile fore
optimist
1.indiferent
2.individualist
2.mai curnd 2.destin
mai
curnd 2.negativist
3.interesat
fericit
3.noroc
pesimist
3.susceptibil
4.nu tiu
3.mai curnd 4.nu tiu
nu tiu
4.nu tiu
nefericit
4.foarte
nefericit
5. nu tiu
Exerciiul 6
Chestionar pentru a te autocunoate
Care consideri c este:
Cea mai mare fericire:..
Cea mai mare nefericire:..
Cea mai frumoas floare:.
Cel mai mare defect la persoana iubit:
Cea mai mare calitate la persoana iubit:..
Cea mai frumoas vrst:
Cel mai frumos oras :..

Timp de lucru: 15 min.

Rspunsurile individuale se scriu de ctre formator pe tabl i se comenteaz cu
ntregul grup pentru a se vedea spre ce se ndreapt preferinele grupului respectiv.
Exerciiul 7
Povestete despre tine!
Povestete colegilor o ntmplare din viaa ta n care i-ai pus n valoare una sau mai
multe caliti personale; relateaz ntmplarea i amintete-i cum te-ai simit dup aceea. Ce
au spus sau au fcut celelalte persoane care au participat sau au asistat la ntmplare (i-au
mulumit, i-au recunoscut meritele, etc.)?
Timp de lucru: 3 min. pentru fiecare membru al grupului.
Concluziile formatorului la tem
Timp de lucru: 5 min.
Formatorul va pune n eviden ce cunotine i mai ales ce atitudini i comportamente
au manifestat copiii / tinerii n cadrul activitilor subliniind aspectele pozitive i implicarea
personal a fiecruia.
Joc autodescoperire: Palariile
De-a lungul vietii noastre vom purta multe si diferite palarii precum rolurile pe care
le vom interpreta. Dandu-ne seama ce palarie ar trebui sa purtam si totodata de rolul pe care
ceilalti cred ca il jucam, putem invata mai multe despre noi insine si cum sa ne integram mai
bine in peisaj.
Aceasta activitate le da frau liber participantilor in a alege o palarie care sa
reprezinte starea de spirit zilnica a fiecaruia. Fiecare participant va trebui sa creeze o palarie
pentru o alta persoana din grup, pentru a-i arata cum este perceputa.
Impartasirea sentimentelor despre perceptia de sine intr-un grup si costientizarea
fiecarui individ asupra modului in care este privit de examinator (grup).
Participani : Membri ai unui grup care deja se cunosc bine n numr par.
Resurse necesare : Ziare sau hartie creponat; Panglica ; Markere colorate
Fiecarei persoane i este stabilit un alt membru din grup, caruia va trebui sa i
confectioneze o palarie din hartie. Fiecare participant va confectiona o palarie pentru sine si
alta pentru corespondentul sau in joc. Palariile trebuie sa fie colorate in asa fel incat sa fie o
palarie semnificativa, care sa reprezinte persoana pentru care a fost confectionata (ex. o
palarie colorata in bleu-culoarea cerului, ar fi pentru o persoana calda cu toti cei din jurul
sau sau o palarie de bucatar pentru o persoana care "aduna toate lucrurile mici si le
transforma intr-un lucru mare"). Incurajati participantii sa fie creativi.
Cand palariile au fost confectionate, initiati o ceremonie in care fiecare are ocazia sa
isi prezinte propria palarie si sa explice palaria pe care a confectionat-o pentru corespondentul
sau. Aceasta activitate ar trebui sa se desfasoare intr-un grup cu participanti care se cunosc
bine intre ei.
1. Ce parere ai despre palaria care a fost creeata pentru tine?
2. Cum te-ai hotarat ce fel de palarie sa iti confectionezi?
3. Cate palarii diferite porti in viata ta cotidiana?
4. Ai palarii pe care le porti in viata ta cotidiana si pe care ai vrea sa le schimbi? Daca
da, care sunt si de ce vrei sa le schimbi?
Jocuri de autoapreciere Pentru tine, dar de la cine?
Cateodata este dificil sa auzi si sa accepti complimente, mai ales atunci cand acestea iti
sunt adresate in fata altora. Dar daca aceste complimente sunt parte dintr-un joc in care trebuie
sa ghicesti, este mult mai usor sa le auziti, si mult mai distractiv sa le faceti.

Invatarea deprinderii de a face si primi comentarii pozitive, ca o cale de imbunatatire a

imaginii de sine.
Pentru persoane cu o stima de sine scazuta, care ar putea beneficia auzind comentarii
pozitive despre ei/ele si, in acelasi timp, pentru cei care trebuie sa exerseze deprinderea de a
face comentarii pozitive despre altii.
Intre 4 si 15 participanti
Resurse necesare : Cate un plic per persoana; Hartie ; Pixuri sau creioane
Procedura
Dati fiecarei persoane cate un plic, pix sau creion si mai multe bucati de hartie. Cereti
fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el/ea. In momentul in
care ai primit plicul celui/celei de langa tine, scrii pe o bucata de hartie un atribut pe care il
admiri la acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua
dand plicul la urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din
grup.
Cand plicurile s-au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. Acesta deschide
plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa
citesca numele celui care l-a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic trebuie sa ghiceasca
cine i-a adresat comentariul/complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct.
Scopul este ca la sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au
fost deschise si toate comentariile citite. Cand jocul s-a sfarsit, fiecare participant poate pastra
plicul cu complimente ca sa-si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest joc.
1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine?
2.Ti se intampla deseori ca ceilalti sa-ti faca complimente? Cum te influenteaza acest
lucru?
3.Vei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu?
4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti?
5.Crezi tot ce a fost spus (scris) despre tine? De ce da sau de ce nu?
Dupa ce toata lumea a scris atributele si le-a introdus in plicuri, redistribuiti plicurile
printre participantii la joc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da.
Este o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces.
Oglinda
Cand ne privim intr-o oglinda, s-ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem
vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi,
greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este bine. Putem efectiv sa nu
ne vedem partile bune asa cum le vad ceilalti.
Aceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. Suntem prea duri cu
noi insine? Acordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri
pot fi cu propria persoana, incep sa-si vada si partile bune. Poate ca se vor simti mai bine in
legatura cu ei insisi.
Explorarea modului in care membrii grupului se percep pe sine si compararea acestei
perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti membrii din grup.
Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti membrii ai
grupului si recunoasterea originilor acesteia.
Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. Este recomandabil ca membrii
grupului sa se cunoasca intre ei.
Se poate lucra individual precum si intr-un grup
Resurse necesare: Coli albe de hartie, Rigla, Markere colorate, Pixuri, creioane

Procedura
Dati fiecarui membru al grupului cate o coala alba in care sa deseneze chenarul unei
oglinzi, lasand cel putin 2,5 cm spatiu pe margine.Fiecare trebuie sa-si treaca numele ca titlu
si sa scrie cuvinte si convingeri in interiorul oglinzii, care sa descrie felul in care se percep.
Cand fiecare si-a indeplinit sarcina, adunati colile si asezati-le intr-un teanc. Acordati
suficient timp pentru ca fiecare din grup sa scrie in spatiul alb din jurul oglinzii comentarii
pozitive pentru fiecare dintre colegi.
Aceste comentarii trebuie sa reflecte cum ii vede fiecare individ pe ceilalti din grup. Incurajati
grupul sa fie pozitiv.
Dupa ce toti si-au indeplinit sarcinile, dati oglinzile inapoi celor ce le-au creeat, si
acordati timp pentru citirea comentariilor inainte de o analiza finala
1.Este vreo diferenta intre modul in care va percepeti si modul in care sunteti perceputi
de ceilalti?
2.Sunteti surprins de modul in care va percep ceilalti?
3.De ce este important sa decoperim aspecte pozitive ale propriei personalitati?
4.Cum va apreciati stima de sine?
Daca grupul este prea mare, impartiti-l in grupuri mai mici atunci cand este timpul sa
se scrie in spatiul alb de pe marginea oglinzilor.
Daca grupul este format din copii mai mici sau cu deficiente, desenati-le Dvs. conturul
oglinzii, urmand ca ei sa deseneze in interior.
In functie de tipul grupului, ar fi indicat sa permiteti jucatorilor sa scrie orice, nu
numai lucruri pozitive, dar Nu evidentiati acest fapt. Aceasta creste increderea celor cu o
stima de sine scazuta in cele scrise.
Activitatea
2
Identitatea sexual
Adolescenii i tinerii preiau n comportament elementele care i caracterizeaz din
punct de vedere al identitii sexuale, fiind puternic influenai de modelele culturale,
ateptrile familiale, prerea grupului de prieteni, influena mass media, mod.
Factorii care influeneaz modelarea lor sexual nu se afl neaprat n echilibru i pot
determina uneori un comportament sexual deviant, fie prin cenzurare excesiv, fie printr-o
exacerbare a comportamentului sexual.
Scopul
Contientizarea de ctre adolesceni i tineri c viaa sexual este condiionat de toate
aspectele vieii omului i c nu poate fi abordat corect dect n contextul relaiilor sociale i
al maturizrii socio-afective a fiecrui individ.
Durata :30-40 de minute.
Participanti :8-10 cursani.
Resurse: Tabl i cret; Hrtie, creioane; Pliante despre educaia sexual; Plane
anatomice;
Procedura
Se mparte grupul n dou subgrupe respectiv de biei i de fete. I se
solicit fiecreia dintre grupe s completeze un minichestionar:
Bieii
Fetele
Fetele sunt
Bieii sunt
Bieii sunt
Fetele sunt
La sfrit are loc o discuie general n care s se evidenieze diferenele de percepie
i s se dezvolte un dialog n care tinerii de sexe diferite s nvee c diferenele sexuale nu
sunt doar biologice ci i psihologice, emoionale i individuale. Rolul acestui exerciiu este de
a diminua stressul i nelinitea care are uneori loc n relaiile sexuale ale tinerilor. Ei confund
adesea dragostea cu sexul sau atracia fizic, ignornd universul individual, calitile,
prietenia pe care o pot gsi la o persoan de sex opus.

Exerciii Cum m raportez la sexul opus; ce tiu despre prietenie i dragoste?

Loc de desfurare: centru de plasament i cinematograf; formatorul va alege un film
despre prietenie sau un film de dragoste , n funcie de vrsta patrticipanilor.
Probleme abordate:
Cum comunic cu o persoan de sex opus de aceeai vrst / mai n vrst?
Ce sentimente (admiraie prietenie, respect lista va fi completat de membrii
grupului) dezvolt fa de aceast persoan?
Cum mi exprim aceste sentimente? Cum m comport?
Exerciiul 1
Timp de lucru: 3 min. / persoan
Povestii (fiecare membru al grupului) o ntmplare n care cineva v-a oferit o dovad
de prietenie.
mpreun cu formatorul, pe baza povestirilor, analizai:
Ce caliti trebuie s aib un prieten adevrat?
Ce defecte ale unei persoane v mpiedic s-i devenii prieten?
Exerciiul 2
Acest exercciiu reia tema prieteniei i are rolul de a identifica:
Ce caliti trebuie s aib un prieten / o prieten (enumerai minimum 5)?
Ce defecte s nu aib prietenul / prietena (enumerai minimum 5)?
Chestionar (a se rspunde n scris, individual)
Timp de lucru: 30 min.
Crezi n dragostea la prima vedere?
da
nu
nu tiu
Persoana iubit ar trebui s fie:
frumoas
inteligent
sentimental
senzual
sensibil
nu tiu
Chestionarul se lucreaz individual, apoi cu ajutorul formatorului, se listeaz pe tabl
scorul calitilor / defectelor n ordinea descresctoare a frecvenei apariiei lor n completarea
individual a chestionarului. Se comenteaz de ctre ntregul grup tipul de rspunsuri
furnizate i caracteristicile cele mai apreciate n relaia de prietenie cu sexul opus.
Exerciiul 2
Timp de lucru: 30 min.
Forma de desfurare: joc de rol.
Teme pe grupe:
Grupul 1 Cum facem cunotin cu o fat / un biat?
Grupul 2 Cum facem prezentrile ntre fete i biei?
Grupul 3 Cum facem o invitaie (la film, n ora, etc.)?
Grupul 4 (format din perechi) Cum ne mpcm dup o ceart, cum cerem scuze, cum
iertm pe cineva ?

Formatorul va oferi copiilor, nainte de nceperea exerciiului liste cu principalele

formule specifice fiecrei situaii.
A se prezenta / a prezenta pe cineva; a face cunotin
l cunoti / o cunoti pe
l cunoti pe prietenul meu O cunoti pe prietena mea
V cunoatei?
i prezint pe (sora mea, prietenul meu, colegul meu)
Permitei-mi s v prezint pe
Sunt ncntat () s v / te cunosc. Bun ziua / Salut.
mi pare bine (de cunotin).
S m prezint: sunt
mi permit s m prezint singur. M numesc i sunt(elev n clasa,
coala., prietenul lui etc)
ntre prieteni sau tineri prezentrile se pot face numai cu prenumele, cu un gest al
minii, fr formule explicite de prezentare.
A invita, a face o invitaie
nainte de a face invitaia se ntreab persoana respectiv dac este liber (aceasta este
deja o invitaie mascat):
Eti liber () disear?
Ce faci smbt?
Ai un program pentru duminic?
Atenie!
ntrebarea Eti liber mine sear? poate ridica o problem: dac rspunsul este da
va fi dificil s refuzi invitaia ce va urma. Dac rspunsul este nu va fi dificil s accepi
invitaia ce i va fi adresat. Cum vom proceda?
Dac nu cunoti bine persoana care te invit, poi rspunde vag: Ah, nu tiu nc ce voi
face mine sear. Sau: oh, n principiu ies cu un prieten / o prieten, dar nu este nimic sigur.
Acest tip de rspuns i va permite s te orientezi asupra acceptrii / refuzrii invitaiei ce va
urma.
Dac cunoti bine persoana, poi rspunde cinstit: Depinde. Vrei s-mi propui ceva? /
S m invii undeva?
Trebuie s stabilii o distincie clar ntre a invita i a propune: tradiional, cel ce invit
este i cel care pltete. Este deci o diferen ntre: S mergem la un film / la o pizza
(propunere, sugestie) i Te invit la un film / la o pizza. (invitaie)
Cum invitm
Te invit la
Vrei s mergi cu mine?
Vrei s dansm?
Ce-ai zice de un film? A vrea s te invit
A accepta o invitaie
Da, cu plcere.
E drgu din partea ta. Vin cu plcere.
E simpatic. De ce nu?
De acord.
Dac spui tu
Eu tiucred c da.
A refuza o invitaie
E drgu din partea ta, dar
Sunt dezolat (), darnu sunt liber () mine searnu potam de lucru

Regret, darnu potnu-I posibilpoate alt dat

Nu, nu m intereseaz.
Nu-mi plac filmele
Nu tiu dac sunt liber ()Poate, voi vedea(dac vrei s te mai gndeti
asupra rspunsului ce-l vei da)
A mulumi pentru o invitaie
Mulumesc (mult).
Oh, mulumesc.
Mii de mulumiri.Sunt ncntat ().
E foarte drgu din partea ta
Nu tiu cum s-i mulumesc
mi face mare plcere
A rspunde la mulumiri
N-ai pentru ce.
Cu mult plcere.
Plcerea e de partea mea.
M bucur c ai acceptat
Exerciiul 3 : film pe tem adecvat, la cinematograf
Timp de lucru: 2 ore.
Not: formatorul poate fructifica experiena din exerciiul precedent stimulnd
membrii grupului s invite la acest film pe cineva astfel nct pe ct posibil s ias n
perechi cu o persoan pe care o simpatizeaz. La ntlnirea viitoare se vor rezerva 15 20
min. / grup pentru comentarea filmului vzut i concluziile care se pot desprinde la sfritul
ntregii teme (nevoia de comunicare deschis, de cunoatere, criterii de alegere a unui prieten,
valori ce stau la baza relaiilor dintre fete i biei, etc.).
Este recomandabil ca organizarea ieirii, cumprarea biletelor, alegerea filmului dintr-o ofert
de filme cu tematica respectiv ce ruleaz n localitate s fie fcute de ctre copii / tineri cu
ajutorul formatorului. Se vor repartiza responsabiliti: cine se intereseaz de orarul filmelor i
de costul biletelor, cine cumpr biletele; dac este cazul, cine se intereseaz de mijloacele de
transport n comun care circul n acea zon, etc.