FALSIFICAREA DE TITLURI DE CREDIT SAU INSTRUMENTE

DE PLATA
COSTACHE OVIDIU EMIL DREPT, ANUL III, GRUPA 1.

FALSIFICAREA DE TITLURI DE CREDIT SAU INSTRUMENTE DE PLATA

CAPITOLUL
Falsificarea

I
de

monede,

timbre

sau

de

alte

valori

Art. 311
Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plat
(1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plilor sau a
oricror altor titluri ori valori asemntoare se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i
interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) Dac fapta prevzut n alin. (1) privete un instrument de plat electronic, pedeapsa este
nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepsete.

Introducere:
Referatul abordeaza problema falsificarii de titluri de credit sau instrumente de plata, fiind
evidentiate diferentele dintre NCP si Codul penal vechi, elementele constitutive ale
infractiunii, dar si prezentat o speta in materie. Cu privire la evolutia istorica a acestei
infractiuni, mentionam ca nu se poate realiza un tablou complex, acest tip de infractiuni
fiind relative nou incriminate, mai ales cu privire la instrumentele electronice de plata.
NCP raportat la Vechiul Cod Penal
Textul art. 311 alin. (1) C. pen are corespondente dispozitiile art. 282 alin. 1 C. Pen. Anterior,
in care erau incriminate atat fapta de falsificare de monede cat si fapta de falsificare de titluri
de credit sau instrumente de plata, sanctionate cu aceeasi pedeapsa ca natura si limite special.
Legiuitorul noului cod a precodetal al incriminarea faptei de falsificare de titluri de credit sau
instrumente de plata intr-un text separate de cel care incrimineza falsificarea de monede si a
prevazut pentru aceasta o fapta mai redusa.
Solutia legiuitorului noii legi penale este justificata luand in seama pericolul in abstract diferit
al celor doua incriminari determinat de importanta obiectului material asupra caruia se

exercita actiunea de falsificare.

O astfel de solutie este promovata si in alte legislatii straine, de exemplu codul penal spaniel
incriminand falsificarea de moneda in art, 386 iar falsificarea de documente oficiale in art.
390, codul penal german incrimineaza falsificarea de monede in art. 146 iar falsificarea
cartilor de plata si a eurocecurilor in alt articol distinct.
Dispozitiile art. 311 alin (2) C. pen incrimineaza o alta variant a falsificarii de titluri de credit
sau instrumente de plata, si anume cand falsificarea priveste un instrument de plata electronic
Aceasta variant nu are correspondent in Codul penal anterior ci in art. 24 alin (1) din Legea
nr. 365/2002 privind comertul electronic, republicata in M. OF. Nr. 959 din 29 noiembrie
2006.
In continutul prevederilor art. 311 alin (10 C. pen nu figureaza cecurile printer instrumentele
de plata care fac obiectul falsificarii, proabil ca acestea au fost expuse in expresia titluri sau
intrumente pentru efectuarea platilor.

Continut constitutiv:
Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale referitoare la increderea publica in
autenticitatea si veridicitatea titlurilor de credit, titlurilor sau instrumentelor pentru efectuarea
platilor, inclusiv a instrumentelor de plata electronica ori a altor titluri sau valori
asemanatoare
Obiectul juridic material: este diferit dupa cum actiunea de falsificare consta in
confectionarea sau alterarea titlurilor de credit sau instrumentului de plata.
Cand actiunea consta in contrafacere, obiectul material al infractiunii il constituie materialele
din care se confectioneaza titlul de credit sau instrumental de plata.
In cazul falsificarii prin alterare titlul de credit adevarat sau instrumental de credit asupra
caruia s-a efectuat obligatia de alterare constituie in acelasi timp si produsul si obiectul
material al inftactiunii.
Titlurile de credit: Sunt inscrisuri care emana de la o institutie bancara sau de la alte
institutii de credit care confera proprietarului un drept de creanta ori un document constatator
al unei creante.

Potrivit dictionarului bancar, titll de credit reprezinta un inscris emis de o banca sau de o
institutie de credit care confera destinatarului sau dreptul de creanta precis determinat in
cuprinsul sau si care se pate referi la dreptul de a primi sau a transmite o suma de bani, la
arantarea unui credit.
Titlurile sau instrumentele pentru efectuarea plaatilor sau a oricaror altor titluri ori
valori asemanatoare: Fac parte din aceasa categorie de titluri sau valori: cambia, biletul la
ordin, cecul, conosamentul, pentru ca sunt apte sa serveasca la efectuarea platilor prin simpla
lor inmanare creditorului.
Ordinul de plata: nu poate servi direct ca mijloc de plata, astfel ca el nu constituie titlu
pentru efectuarea platilor in acceptiunea art. 311 C. pen. Aceasta solutie a fost promovata si
de practica judiciara in codul penal anterior.
In acest sens, Instanta suprema a decis in solutinarea unui recurs ca nu poate fi asimilat
titlurilor pentru efectuarea platii, cat timp, potrivit regulamentului BNR, printr-un asemenea
instrument emitentul doar cere societatii bancare receptoare sa puna conditionat, la dispozitia
beneficiarului, o suma de bani la o anumita data iar emiterea lui nu este suficienta pentru
efectuarea platii fiind obligatorie indeplinirea anumitor obligatiuni catre societatea bancara,
fara de care transferal sumei nu se poae realiza. Aceste operatiuni care privesc receptia, adica
procedura de recunoastere a primiri ordinului de plata , autentificarea prin care se face
precum si acceptarea ce consta in recunoasterea balabilitatii ordinului, releva conditionarea
puterii circulatorii a ordinului de plata de efectuarea unor formalitati esentiale prin cooperarea
intre societatea bancara receptoare si societatea baancara destinatara 1
Incadrarea corecta a faptei de falsificare a unui ordin de plata este in prevederile din
Codul penal care incrimineaza falsul in inscrisuri sub semnatura private.
Instrument de plata electronica: este acel obiect care permite titularului sa efectueze
retrageri in numerar, incarcarea si descarcarea unui instrument de moneda electronica,
precum si tranferuri de fonduri altele decat cele ordonate si executate de institutiiile
financiare.
SUbiectii infractiunii:
a) Subiectul active nemijlocit: poate fi orice persoana care indeplineste conditiile
generale de a raspunde pena. Totusi tinand seama de complexitatea pe care o
1

CSJ, S. pen dec. nr. 2839/1999, CSJ. S. pen. Nr. 4548/2000, citate in V, Dobrinoiu, NCP
commentate pe articole.

presupune falsificarea nor titluri de credit se intelege ca autorul trebuie sa fie o

persoana care poseda cunostintele necesare pentru realizarea acestora.
Infractiunea poate fi savarsita in participatie penala, in cele mai multe cazuri la
aceasta contribuind mai multe persoane
b) Subiectul pasiv: in ambele bariante este institutia care a emis titlul de credit ori
instrumental de plata falsificat ajuns in circuitul servicilor sale pierzand atat
contravaloarea acestuia cat si increderea publica in valabilitatea titlurilor de credit sau
instrumental de plata de felul celor falsificate
Subiect pasiv enetula este si persoana celui care a fost prejudiciat ca urmare a inducerii
in eroare prmind ca valabil un titlu de credit sau un instrument de plata falsificat.
Continutul constitutive.
Latura Obiectiva:
a) Elementul material consta in actiunea de falsificare a elementelor enumerate, pentru
variant tip, iar pentru cea agravata consta in falsificarea unui instrument de plata
electronic, ce se poate realiza prin operatia de contrafacere sau alterare.
Tehnic, falsificarea unui instrument de plata electronica presupune o interactiune a
faptuitorului cu blanchete de blastic, prin intermediul unor echipamente special concepute in
acest sens, denumite inscriptoare de carduri. Inscriptionarea datelor preale pe un card se
realizeaza de catre inscriptoor prntr-o actiune electromagnetica asupra benzii magnetice a
instumentului de plata in curs de falsiicare, infromatia fiind stocata in doua sau trei siruri de
caractere numite piste.
Tot din practica judiciara in materie reise faptul ca falsificarea unui instrument de plata
electronic nu poate imbraca forma alertarii intrucat orice modificare adusa obiectului in sine
il face inutilizabil si deci nu ne afla in conditiole unei infractiuni.2
Prin contrafacere e intelge confectionarea producerea sua imitarea unui instrument de plata
electronica. In aces caz nu are relevanta daca imitatia este desavarsita sau nu este izbutita
fiind sufficient sa poata fi pusa in circulatie, adica sa fie capabila din punct de vedere ethnic
sa interactioneze cu sisteme informatice de gennul Bancomate, POS=uri. 3

2
3

M. Dobrinoiu citat in V. dobrinoiu op. cit.

Ibidem.

Contrafacerea esupune utlizarea de dispositive special concepute special, similare celor

ultilizate de institutiile financiare emitente care imprima pe banda magnetica a blanchetei de
plastic date in format electronic necesre in vederea acceptarii falsului la tranzactionare in
reteaua instituilor financiare.
b) Cerinte esentiale
Pentru integirea elementului material al laturii obiective a infractiunii de falsificare de
tilturi de credit sau instrumente de plata se impune constatarea a doua cerinte esentiale.
Prima astfel de cerinta este ca titlul sau valoarea falsificata sa corespunda unui aindtre
titlurile de credit, instrumentelor de plata sau valorilor aratate in art. 311. A doua cerinta
este ca titlurile instrumentele de plata sau valorile sa se gaseasca in circulate, adica sa aiba
legal puterea de a circular.
c) Urmarea imediata consta in crearea unei sari de pericol pentru relatiile sociale
privind increderea publica in aceste titluri sau valori. Se considera realizata indifferent
daca asemanarea produsului falsificarii cu elemental copie este sau nu perfecta
sufficienta fiind existent posibilitatii de a fi pusa in circulatie Nu se poate vorbi de
existent urmarii immediate a infractiunii daca produsul este atat de nereusit incat
nimeni nu l-ar putea confunda cu cel original.
d) Raportul de cauzalitate: rezulta din insasi materialitatea faptelor nefiind nevoie de
probatorii deosebite.
Latura subiectiva:
a) Forma de vinovatie: forma de vinovatie ceruta este intentia. In cazul in care la
actiunea de falsificare au contribuit mai multe persoane avand roluri diferite
existent elemtului subiectiv va tribui sa fie constata si stabilita in raport de fiecare
participant. Daca vre unul dintre ei a fost indus in erorare asupra contributii sale se
vor aplica dispozitiile referitoare la participatia improprie.
b) Scopul si mobilul nu au relevanta.
Forme. Sanctionare.
a) Actele pregatitoare: eseori este implicate o pregatire care poate consta in strangerea
de material, procurarea de insturmente indetificarea si contactarea de spacialisti.
Actele pregatitoare nu sunt incriminate. Ele pot consitui acte de complicitate
anterioara cand au fost effectuate de alta persoana decat autorul si s-a trecut la
executarea actiunii de falsificare.

b) Tentativa la ambele variante este incriminata.

c) COsnsumarea: are loc in momentul in care actiunile de contrafacere s-au
efectuat in intregime
d) Epuizarea are loc in momentul cand activitatea de falsificare a fost efectuata in
integime.
Jurisprudenta:
Trib. Bucureti, s. I pen., nch. nr. 29955 din 20 iunie 2010, definitiv prin nch. nr. 265 din
25 iunie 2010 a C.A. Bucureti, s. I pen., nepublicat.
Fapta de a instala dispozitive de copiere a cardurilor la mai multe ATM-uri, cu scopul de a
copia date de identificare ale cardurilor bancare folosite de diverse persoane fizice, date ce
urmau a fi inscripionate pe carduri blank, ntrunete i elementele constitutive ale infraciunii
de tentativ la infraciunea de falsificare a instrumentelor de plat electronic, prevzut de
art. 20 C. pen., raportat la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002.
Un astfel de act are valena unui act de executare a laturii obiective a infraciunii prevzute de
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, ntruct relev, n mod evident i univoc, intenia de
falsificare de instrumente de plat electronic.
n drept, inculpatul fusese cercetat pentru deinere de instrumente de plat electronic
falsificate (n vederea punerii n circulaie), tentativ de falsificare a instrumentelor de plat
electronic i deinere de echipamente n vederea falsificrii instrumentelor de plat
electronic fapte prevzute de Legea nr. 365/2002 privind comerul electronic.
n fapt, s-a reinut c inculpatul mpreun cu alte persoane a montat n cursul lunii iunie
2010 dispozitive de copiere a cardurilor bancare la mai multe ATM-uri aparinnd B.R.D.
Acesta a fost prins n flagrant, avnd asupra sa un skimmer ce tocmai fusese demontat ct i
alte obiecte cu relevan probatorie susceptibile s indice faptul c inculpatul urmrea
citirea i nregistrarea datelor coninute pe cardurile bancare aparinnd victimelor.
Discuia ce o considerm ca fiind necesar are n vedere strict ncadrarea faptei de montare a
skimmer-ului n gura bancomatului ca fiind o tentativ la infraciunea de falsificare a
instrumentelor de plat electronic art. 24 alin. 4 raportat la art. 24 alin. 1 din Legea nr.
365/2002.

Se pune aadar problema dac simpla montare a unui skimmer n gura bancomatului
reprezint un act de executare susceptibil s atrag ncadrarea faptei la infraciunea de
tentativ de falsificare a unui instrument de plat electronic, ori dac acest comportament
reprezint doar un act de pregtire.
Un posibil argument n favoarea tezei potrivit creia ne aflm n prezena unui act de
executare ar fi acela c, montarea skimmer-ului n fanta bancomatului este necesar n
vederea copierii datelor ce urmeaz a fi ulterior inscripionate pe un card blank rezultnd
astfel cardul clonat (falsificat). Astfel, chiar dac actul n sine nu se nscrie n sfera aciunii
prevzute de norma de incriminare art. 24 alin. 1 fcnd trimitere doar la aciunea
de falsificare nu se poate aprecia doar n baza acestui considerent c ne aflm n prezena
unui simplu act de pregtire. Aceasta deoarece, aa cum bine s-a subliniat n doctrin (F.
Streteanu, Tratat de drept penal. Partea general, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008, p.
613 i nota de subsol nr. 3), exist acte de executare ce necesit privite ca o tentativ dei nu
se pliaz n mod perfect peste aciunea cerut de norma de incriminare. Exemplul cel mai
potrivit este cel al furtului, unde aciunea avut n vedere de norma de incriminare este cea
de luare i unde se accept faptul c ptrunderea n ncpere ori deschiderea seifului este
susceptibil s atrag ncadrarea faptei ca fiind o tentativ (ibidem).
Pe de alt parte, nu putem accepta opinia conform creia acest comportament este unul
univoc. S-a susinut n acest sens faptul c actul supus discuiei este unul de executare din
moment ce relev n mod evident i univoc intenia de falsificare a cardului bancar. Fr a
respinge anumite ipoteze n care aceast intenie ar putea fi evideniat prin prisma
probatoriului administrat, considerm c un asemenea rspuns nu poate fi oferit n baza unei
analize in abstracto. Susinem acest punct de vedere din simplul motiv c, agentul ar putea
urmri nu falsificarea instrumentului de plat electronic, ci doar copierea datelor n vederea
folosirii lor ulterioare n lipsa unei transcrieri pe un card blank (de exemplu, pentru efectuarea
unor pli online).
De asemenea, necesit observat faptul c actul relevant n contextul consumrii infraciunii
prevzute de art. 24 alin. 1 este acela de transcriere (copiere) a datelor pe un card blank.
Aceast faz, chiar dac se poate afla ntr-un raport cu copierea datelor de pe cardul original
n memoria skimmer-ului, nu implic n mod necesar singura posibilitate de comitere a
infraciunii. Am putea discuta n acest sens i despre o falsificare prin transcrierea unor date
obinute n urma unei fraude informatice. Mai mult dect att, suntem de prere c simpla

poziionare a skimmer-ului n fanta bancomatului nu reprezint un act ndreptat n mod

nemijlocit spre consumarea infraciunii. Pentru aceasta este nevoie de un alt act esenial
copierea datelor n memoria skimmer-ului urmat de clonarea propriu-zis a cardului.
n baza tuturor acestor considerente, considerm c teza actelor preparatorii nu este una
lipsit de plauzibilitate.
BIBLIOGRAFIE:
1. Dobrinoiu V., Noul Cod penal comentat, partea speciala, editia a doua revizuita si
adaugita, editura Universul Juridic, Bucuresti, 2012.
2. Noul cod penal.
3. http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-311
4. http://www.penalmente.eu/2012/08/13/tribunalul-bucuresti-tentativa-la-falsificareade-instrumente-de-plata-electronica-montarea-de-dispozitive-destinate-citiriiinformatiilor-de-identificare-ale-cardurilor-bancare/