Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
psihologic
Pentru a institui o educatie adevarata, trebuie sa intelegem
semnificatia vietii in intregul ei, iar pentru aceasta trebuie sa fim
capabili sa gandim direct si in spiritul adevarului. Un ganditor prea
logic este in realitate nechibzuit, caci el se conformeaza unui model,
repeta fraze, iar gandirea lui urmeaza un fagas. Este cu neputinta
sa intelegem viata in mod abstract sau teoretic. A intelege viata
inseamna a ne intelege pe noi insine si acesta este atat inceputul cat
si scopul final al educatiei." Jiddu Krishnamurti
Ca parte a pedagogiei, didactica reprezint arta de a-i nva pe toi toate" (J. A.
Comenius, Didactica Magna, 1657). Jan Amos Comenius este creatorul primului mare sistem
de educaie i reuete prin lucrarea lui s ofere noi concepii educative, conferind secolului al
XVII-lea denumirea de secolul didacticii. De asemenea, un merit deosebit al lui Comenius
const n faptul c a dorit s construiasc o tiin a educaiei, pornind de la legile naturii, de la
comuniunea om-natur (arta de a preda i a nva s fie adus la un asemenea grad de
siguran ca micarea boltei cereti, ca mecanismul ceasului, ca arta navigaiei, ca agricultura
i horticultura, ca pictura, arhitectura, sculptura i, n fine, ca arta tipografic.)
Un alt reper important n clarificarea terminologic o gsim la Johann Friedrich Herbart
(1776-1841). Herbart considera c educaia nu este posibil fr instrucie i a studiat procesul
de asimilare a cunotinelor, att din perspectiv didactic (predarea), ct i din perspectiv
psihologic (nvarea). n opera lui J.F. Herbart gsim prima delimitare a didacticii de
pedagogie: didactica este parte a pedagogiei, poziie recunoscut i acceptat i azi. Lucrrile de
referin ale lui J.F. Herbart, traduse i n limba romn, sunt: Despre aplicarea psihologiei n
pedagogie (1831) i Prelegeri pedagogice (1835). n Despre aplicarea psihologiei n
pedagogie, acesta a pus bazele teoriei treptelor psihologice ale leciei, care s-au impus pentru
mai bine de un secol ca etape ale activitii didactice.
Spre deosebire de filosofie, noile metode specifice tiinelor sunt cele inductive de la
concret spre abstrat i prin urmare, metoda de baz a didacticii este declarat de Comenius
INTUITIA. nvmntul ,aa cum l cunoatem astzi, i se datoreaz n mare parte lui
Comenius. ncepnd cu acest mare pedagog, nvmntul nu se mai desfaoar individual sau
n grupuri eterogene, ci pe clase de elevi de aceiai vrst, cu aceleai particulariti, ntr-o
form organizat numit lecie.
HEINRICH PESTALOZZI este pedagogul care continu, n secolul al XVIIIlea, opera nceput de Comenius. El elaboreaz lucrarea Cum i creste
Gertruda copiii, subliniind, ca i predecesorul, su rolul educaiei n familie.
Pestalozzi nfiineaza coli i institute pedagogice, care s se ocupe de studiul
pedagogiei. Ca si COMENIUS, el pune un accent deosebit pe finalitatea moral a
educaiei, pe dobndirea VIRTUII PRIN INTERMEDIUL ADEVRULUI I METODEI.
Lucrrile sale semnificative pentru evoluia pedagogiei ca tiin sunt
Pedagogia general i Prelegeri pedagogice.
FRIEDRICH HERBART, ca reprezentant de baz al pedagogiei germane n
secolul al XVIII-lea, elaboreaz i susine o pedagogie autoritar. El introduce trei
concepte noi: GUVERNAREA, NVMNTUL I EDUCAIA, n strns legatur cu
disciplina, autoritatea, virtutea. Metodele pedagogice pe care le susine HERBART
sunt cele de conducere autoritar a procesului educaional, de disciplin i
autodisciplin pentru educaia moral i dobndirea virtuii.
THORNDIKE i DEWEY sunt considerai cei mai importani reprezentani
ai pragmatismului american, care la sfritul secolului al XIX-lea i la nceputul
secolului al XX-lea, orienteaz pedagogia spre fapte, experien i experiment.
Cercetarea experimental se extinde i n pedagogie, pornindu-se de la situaiile
concrete, de la fapte, de la cunoaterea copilului pentru a se ajunge la reguli, la
legi, la norme i legiti.
Bibliografie:
1. Aebli, H. (1966): Didactique psychologique. Application la
didactique de la psychologie de Jean Piaget;
2. Mialaret, G., (1979): Vocabulaire de l'ducation;
3. Oana-Andreea Prnu, Silvia Popa: Comunicare prin lectur i
traducere
4. Jiddu Krishnamurti: Arta nvrii
5. J.F. Herbart: Despre aplicarea psihologiei n pedagogie