Infinitatea

cuvintelor
Revista clasei a IX-a D

Colegiul National
de Informatica Spiru Haret
Suceava nr. 1 2013

Cnd sunt
bine alese,
cuvintele au o
putere att de mare n ele,
nct o
descriere i trezete adesea
imagini mai
nsufleite dect nsi
vederea
lucrului zugrvit.

Joseph Addison

Din sfera mea veni cu greu

jos, luceafr blnd,

Cobori n

Ca s-i urmez chemarea,

Alunecnd pe-o raz,
Iar cerul este tatl meu
cas i n gnd

Ptrunde-n

i muma-mea e marea...
lumineaz

i viaa-mi

Luceafrul
Mihai Eminescu

Dragi
colegi
Noi, elevii clasei a IX-a D, ne-am propus sa va
supunem atentiei o noua revista: Infinitatea
cuvintelor. O revista, in care vom publica ganduri,
texte, versuri, care vor veni din suflet, din ceea ce simtim
si speram sa ajunga acolo unde trebuie, adica in inimile
voastre.
Ceea ce vrem sa incepem astazi va fi inedit si
original si va asiguram ca textele si versurile compuse nu
vor fi deloc plictisitoare si va vor face sa evadati din
monotonie si insipidul vietii.
La inceput ne-am propus ca aceasta revista sa se
numeasca: Ani de liceu, Iluzii printre file, Ganduri de
adolescent, Nostalgii sau Trepte spre viitor. Toate
titlurile erau bune, insa ceva din interior ne-a spus ca in
cele din urma Infinitatea cuvintelor e ceea ce cautam, e
ceea ce vroiam sa spunem. Cuvintele noastre chiar daca
vor avea un sfarsit, semnificatiile lor vor fi infinite.
Articolele vor ilustra intocmai viata de adolescent si
cu siguranta, fiecare dintre voi va veti regasi in acestea.

Dati o sansa acestor texte si deschideti-va inimile sa

simtiti caldura si magia cuvintelor noastre.
Viata de adolescent, chiar daca pare inocenta si
frumoasa, este totusi o varsta, pe care daca o analizam in
sinea ei, vom descoperi cai neumblate, taramuri unde sau trait povesti inedite, unde a avut loc primul sarut,
prima iubire si prima provocare, primul obstacol in fata
caruia a trebuit sa spunem nu, in fata caruia a trebuit
sa alegem o cale importanta, deoarece lucrurile pe care
le facem acum nu mai sunt atat de puierile, iar noi
trebuie sa ne asumam mult mai multe responsabilitati.
Asa ca: Hai cu noi. Sa descoperim si sa traim alaturi:
cuvant cu cuvant, rand cu rand, pagina cu pagina, sa
creem un spatiu cotingent, unde toate visele se unesc si
se-ndeplinesc.
Va uram lectura placuta si speram sa aveti parte de
clipe magice si versuri, pe care nu le veti uita!

Cu

drag

C
olectivul redactiei

Infinitatea cuvintelor

Cuvintele-s coliere de smarald,

Cuvintele-s corabii, fara catarg
Care plutesc pe valul marii,

Si-ajung pe taramul uitarii.

Si zboara,
plutesc, calatoresc,
In timp si
spatiu se contopesc,
Ele n-au loc
si nici stapan,
Sunt peste
tot pe-acest pamant.
Dar si in vis sau in abis,
In univers si-n paradis,
Cuvintele-ating infinitul,
Se-ntorc si creaza mirificul.
Iar fara
versuri sau randuri,
Plutesti
aleatoriu-n neandru,
Devii un
suflet de trup mort,
Care
traieste fara scop.
Ostasuc Monica

Ce e poezia?
Demult atunci cand a aparut omul, acesta a incercat sa-si
exprime sentimentele prin diferite mijloace. La inceput sumerienii, au
folosit scrierea cuneiforme pentru a lasa anumite mesaje: Cuvinte
simple, care sa ii poata ajuta sa comunice, pentru ca fara comunicare
omul este practic inexistent.
Cu timpul acesta a inceput sa se individualizeze, sa creada in ceva
si sa dezvolte comunicarea. Astfel primele rugi, pe care le-au adresat
zeilor, le putem numi versuri fiindca termenii folositi primeau intelesuri
noi, omul simtind nevoia de a vorbi mai frumos si mai cizelat.
Probabil ca aceste rugi, necunoscute noua azi, au reprezentat
prima forma poetica elaborate de om.
Treptat acestu felui de scrisoare care se cheama stihuri, a
devenit tot mai frumos formulata, iar de la imnurile care slaveau
anumiti idoli, poezia a inceput sa imbrace si alte forme si sa descrie
tablouri din natura, sentimente, ganduri si cuvinte care nu pot fi
rostite.
Poezia poate transmite sentimente foarte profunde, il poate
linisti pe cel care a scris-o si il poate cutremura pe cel care o va citi.
Poezia are ceva special, care nu poate fi definit usor.
Multi cercetatori s-au chinuit sa ii dea o definitie corecta poeziei,
dar nici pana in ziua de astazi nu putem descifra cu adevarat aceste
texte magice, despre care putem spune ca au la baza o alchimie

profunda, pe care pentru a o intelege e nevoie de un drum initiatic lung

si obositor.
Si-atunci, ce e poezia? E oare atat de relativa incat nu are o
definitie proprie, care sa ilustreze exact fiecare traire, pe care o
poate transmite? Versurile sunt oare, doar o insiruire de cuvinte care
se joaca cu sunetele?
Poezia este ceva mai mult decat atat si impresioneaza prin ceva
facand sufletul sa vibreze si sa se inalte intr-o alta lume. O lume
melodioasa, in care acesta sa pluteasca pe aripi de cuvinte.
Versurile pot avea o putere magica, uneori aducand lacrimi sau
alteori zambete. Deci nu sunt atat de neansemnate pe cat par si nu sunt
deloc lipsite de inteles. Si totusi definitia poeziei ramane ascunsa in
neant, asteptand sa fie descoperita, sa fie chemata de un suflet, poate
mult mai curat decat al celor care au incercat sa o inteleaga. Si astfel
sa poata sa fie descifrata cu adevarat.
Fii tu acel suflet! Citeste si simte magia unei poezii si daca simti
apoi ecouri in adancurile neumblate din tine, scrie si tu cateva versuri,
care sa fie biletul tau spre o alta lume. Viseaza, traieste si zboara prin

Infinitatea de cuvinte, care pluteste in jurul tau.

Poezia e un nu stiu ce atat de complicata si totusi atat de
simpla, atat de ascunsa si totusi atat de evidenta, atat de scurta si
totusi infinita Poezia e magie insirata pe hartie!
Ostasuc Monica

POEZII

Pentru mama mea

Pentru ea voi fi soarele-n zori,
Pentru ea voi face-o casa din flori,
Pentru zambetul ei, pentru mama
mea,
Pentru ea voi fi floare de primavera.
Pentru ea voi spune: Vara, mai stai!
Pentru zambetul ei minunat.
Cand ma trezesc sta acolo, langa mine si
mi-e bine.
Cu sufletul ei ma-ncalzeste mereu
Daca intr-o zi ar uita cat de mult
inseamna pentru mine,
Ii voi aminti cantecul meu.
Cu linistea ei ma-nconjoara mereu.
Poate-ntr-o zi cand voi creste putin
mai mare,
Ii voi aminti cantecul meu.

Ana-Maria Blindu

Clepsidra timpului pierdut

Timpul trece pe lungi carari,
Viata se scurge doar cu urmari
Si chiar daca pleaca in trecut,
Raman urme ce nu s-au pierdut.
Timpul nu
sterge urma durerii,
Si o imprima
pe calea tacerii,
Si pare c-a murit
o amintire-n trecut,
Dar ea invie din
sufletul surd.
Apare ca o fantoma in intuneric,
Te cheama si usuca, suflet angelic.
Si nici nu simti cum te topesti
De trupul tau te dezlipesti.
Si inima-aduna ca
intr-o mare,
Durere fara nici o
valoare,
Si desi cred ca
ma cunosc,

Sufletu-mi
piere, trup pacatos
Raman cazuta in necunoscut,
In clepsidra timpului pierdut,
In suferinta si durere,
Care nu pleaca si nici nu piere.
Ostasuc Monica

M pierd n mine
Cand soarele cade de pe cerul senin,
Cand norii ii iau locul si vin spre pamant,
Lumini nu rasar si umbre apar de la sineAtunci eu ma pierd in mine.
In jur se
face intuneric,
Si norii apasaasupra mea,
Iar eu ma lupt din
rasputeri,
Sa scap din lumea
asta.
Sa-mi las inima plumb de durere,
Undeva pe un mal si apa s-o spele
Sa nu stiu nimic

Si nici sa nu simt durere.

Cad pe pamant
si-aud cerul crapand,
Lumea intrand in
pamant odata cu mine,
Devin tot mai rece, pulsul
prin vene nu-mi trece,
Si nu ma mai simt.
Raman fara trup si faraamintiri,
Ma-nalt spre nimic.
Si doar o bataie de inima moarta,
Se-aude din cand in cand din vechiul meu
trup,
Eu nu mai sunt, am disparut.

Ostasuc Monica

Antic sarut
Demultin timpul uitat-

Imbatata de

amor
Petale de iubire m-au sarutat
mana ta cea calda,

Stau sub

Au plecat si dispar tot mai mult,

chipul tau duios,
In repaus nu stau sa le mai simt.
clipe de tacere,

Sub
Si-atatea
In

noapte trec pe langa noi.

Alerg nebuna dupa ele,
nevoie de cuvinte,
Petale, ce viata mi-au dat,
fraze spuse fara rost,
Dar sunt ruginite de praf,
nevoie de-o privire,
Ascunse in timpul uitat.
atingere usoara,

Dar nu-i
Si nici de
E doar
Si o
Si toate

capata-nteles.
Nimic din jur nu mai conteaza,
Nici oamenii, nici apa, nici
pamantul,
E totul in zadar daca n-ai fi,
Aici sa-mi alini sufletul,
Si doua cuvinte imi sunt
de ajuns,
Soptite la ureche pe
jumatate,
Mi-e de ajuns sa inteleg,

Si sa ma-mbat cu-n dulceaamor,

Si sa visez si sa traiesc, pe un
pamant ratacitor.
Ostasuc Monica

Rosu

Nu mai e timp
Galbenul toamnei s-a transformat,
In sangele rosu de vin imbatat
Si rosu apare din departare,
Si soarele-i rosu, fara suflare.
Si razele lui se dizolva in
cer,
Sunt rosii si ele, cutite de fier
Strapung marea, se
contopesc,
Isi pierd culoarea de sange
domnesc.

Rosu e raul care curge la vale,

Aleea de frunze e rosie-acum,
E toamna tarzie si nu mai e timp,
Totul devine un rosu prea-sfant.

Ostasuc Monica

Vant de toamna
Vant de toamna se izbi de geamul
meu
Il facu sa sangereze
Si sa curga sange-albastru
Si sa-nghete-a mea natura,
palida,
neputincioasa

Doar un glas
vocifereaza
Striga, plange si racneste,

El e vantul care poarta

Lungi troiane de regrete,
Spre ce-a fost si ce mai este.

Ostasuc Monica

Aer gri
Ma sufoca si m-apasa,
Aer greu si plumb de ceata,
Tot se scurge si dispare,
Lumea grea in aiurare.
Aer gri din-naltul cer,
Vine demon peste mine,
Ma usuca ca pe-o frunza,
Vesteda si fara nume.
Si ma pierd in lungi
abisuri,
Casele devin
morminte,
Preotii vin, cantari preasfinte,
Ielele rasuna-n mine.
Aer gri domina
lumea,
Si-o ineaca-n
valuri negre,

Eu raman inimam piere,

Pe sub ceata
mea cea grea.

Ostasuc Monica

Suflet de plumb
Ma simt asa rece,

Soarta mi-e

dura,
Departe de lume,
mi-e vitreg
Pierduta in ganduri
urla,
Si in amintiriprinter gratii.
La lampa aprinsa,

Destinul
Sufletul
E-nchis

Trupul mi-

e greu
Oftez din adanc,
poveri,

Incarcat cu

Inima-in stinsa,
scufunda,
Pierduta in timp.

Sufletul se
Si el in dureri.

Is ca o piatra,
Suflet perdut,
Aruncata in mare,
Ratacit
printer lacrimi,
Calcata-n picioare
Invie din
golul cel greu!
De valuri de gheata.
Fa-ma
sa pot sa mai sper!
O! Suflet de plumb,
Incarcat de poveri!
Ostasuc Monica

Manunchi de suspine
Astept langa izvorul sec,
S-aud versuri, un motet,

O ora

tarzie

S-aud vocea din-launtru,

Cum ma cheama si ma mustra
intuneric peste tot,

Si
noaptea-nghite la un loc,
Sunt suspine de durere
fericire si tristete
Si sunt stele cazatoare,
pierde-n al ei spatiu.
Ce imi umplu-a mea lumina,
De-ntuneric si rumoare.
mai stiu ce zi a fost-

Si
Si mi le
Nici nu
E-

ora asa tarzie

Un manunchi greu de suspine,
toate visele se scurg
Bantuie prin trupul meu,
neagra fantezie.
Si mi-l scalda si mi-l umple,
Cu durere pan-la cer.
te vreau

Si
In
Nici nu
Nici

nu te caut
Si oftez si tot suspin,
Si nu stiu
ce-i cu mineIntr-un univers infim
As vrea
sa pier aievea
Si m-asez incet pe-un trunchi,
Si
nimeni sa nu stie
Vreau sa scap de-acest manunchi.
-Eora-asa tarzie!

Ostasuc Monica

Noaptea
Lumea-ngeata, se transforma,
Intunericul o scalda,
Aripi negre, grele ca de
plumb,
Se tot lasa si apasa,
Lumea neagra, fara viata.
E o noapte-atat de trista,
Simt cum pier in intuneric,
Ma scufund in lungi abisuri,
Inima imi tremra
Sunt doar eu-n-acest
nimic,
Singura si fara scop,
Si-n peisajul plin de
corbi,
Devin rece si adorm.

Ostasuc Monica

Puterea nopii

Un ntuneric nemrginit,
att de mare e-n Univers
Rsare din cerl cu negru vopsit
srbtoare-n imensul ceresc,
i-apar vise i stele strlucitoare
ntuneric stele strlucesc
Luna ,mireasa fermectoare.
guri negre se limpezesc
n noapte ntunericul pare biruitor
pmntul cel pustiit,
i luna e rul fr izvor
cade n golul vrjit
Strlucete cu o lumin rece
vieii si pierde pulsul
Fr s trezeasc,timpul care trece.
zilei vede apusul.

O magie
E
n
i-n

Iar pe
Lumea
i inima
Lumina

Totul devine plictisitor,

noapte a trecut,

i nc-o

Lumea nghea ntr-un mod monoton,

calea cerului tcut,

Pe

Cosmosul se transform-n magie lunar,

terestr infarct a fcut,

Lumea

Terestrul devine o groap abisal.

ceresc,a renscut.

Spaiul

Ostauc Monica

Cantecul tau
Iubite nu-mi mai canta!
Ca tot ce-atingi se pierde.

Adanc
Tu faci un vals, al mortii jale,
Ca sa dansez in aiurare.
adanc ma cheama

Ecouri din
Ma

cheama, devin obsedante

Atingi pianul cu clape de fier,

Ma fac
sa ma uit in adanc
Cu un mars funebru, preotii ii chemi,
Ma
fac sa ma-ntorc.
Ma tem sa nu mor odata cu ei,
Iubite opreste-te! Nu vreau ca sa pier.
Adanc mi-e trecutul
Ca o
cascada,
In ea au
cazut amintiri,
Adanca mi-e inima
ce le-a uitat,
Adanc e sicriul
ce le-a-ngropat.
Dar au mocnit destulSi ies din adanc- le vadMa bantuie iar, nu ma lasa sa
sper,
Adancul devine-efemer.

Ostasuc Monica

Locul de nicaieri

Oriunde-as sta, oriunde-as

merge,
Ajung la locul de nicaieri,
Orice-as face, pe unde-as
trece,
Din nou m-as pierde in albe seriDar poate lumea asta se pierden aiurare,
Nu are nimic mai sfant,
Si poate-i cer prea mult,
O cale ce n-o are.
Si tot incerc sa o trezesc,
Sa-i spun tot ce ma doare,
S-o rup din nou si s-o
cladesc,
S-o schimb far-amanare.
Dar tot i-abis in jurul meu,
Si tot i-un loc de nicaieri,
Raman cuvinte de nespus,
I-un loc atat de-ngust.

Ostasuc Monica

Umbre
Un joc de umbre in amurg,
Apare-n parcul adormit,
Si totu-i greu, fara sfarsit,
Sunt doar fantome care plang.
nu se-aude

Tacere
Nimic
Nimic nu

se vede,
Un joc de umbre in amurg,
nu se simte
Nici viata si nici puls nu mai exista,
totusi cevaDoar jocul ielelor pesista,
inima beata,
Sunt doar fantome care plang.
De-apusul de raze
Tremura-n taina
Un joc de umbre in amurg
simte ceva.
Ma infioara in adanc,
Si vreau sa mor,
limpezeste, in linistea rece
sa zac intr-un mormant,
trezeste un nu stiu ce
Sunt doar fantome care plang.
aminteste randuri din viata

Nimic
Si-i
O

Si
Se
Si-n ea se
Si-si

Din nou
traieste, dar altundeva.
Sentimente curate, pleaca
si vin,
Linistea-nghite, dulci
amintiri,
Se pierd in neant, dispar
ca prin farme
Un lacat le-nchide-n
singuratate.
Ostasuc Monica

E greu
E greu sa te uit,
Sunt amintiri ce mocnesc,

Te

cautLe-as arunca in hu,

moment dat fericire
Dar ma definesc.
mi-a adus iubire

Am simtit la un
Prezenta ta
Si dintr-o

data-ai disparut

E greu sa te uit,
mare, te-am pierdut.
In inima sunt urme de tine,
Le-as sterge cu buretele,
caut peste tot,
Dar fac parte din mine.
cred ca nu mai esti,

In lumea asta
Si-acum te
Fara sa
Fara sa cred ca

iubirea dintre noi

zboara-n
povestiStiu ca traiesti si mastepti
E greu sa te uit,
Nu vreau sa traiesc in trecut,
Si nu ma
las pana nu te gasesc
Dar mai bine mor,
Aici pe
pamant sau in univers,
Decat sa te uit.
In amintirile trecutului sau
in clipele viitorului
Te caut ca un orb
insetat de iubire
Te caut peste tot, te
caut pana mor.

Ostasuc Monica

Nedefinit
In lumina de asfintit
Am vazut niste ochi, care mi-au
zambit,
Mi-au spus asa multe si totusi
nimic,
Ii vad asa bine si totusi deloc.
Iluzie sa fie?
Cevanedefinit
Evident si totusi nimicMa urmaresc
obsedant,
Ma fac sa tresar.
Ii simt, ii visez si ii vad
asa-aproape,
Dar dispar in neant, vise
spulberate.
Imi dau seama ca nici n-au existat,
Imi dau seama ca doar te-am visat.

Ostasuc Monica

Esti zeul lumii!

Cu gandul la tine,
Ma gaseste soarele,
Cu gandul la tine,
Rasare luna-n valuri.
Tu-mi esti in central
lumii,
In mijloc deunivers,
Chiar daca-i
infinit,
Tu poti sa-l
socotesti.
Tu ai putere de imparat,
Esti zeul lumii nenfricat,
Poti sa ma faci nemuritoare,
Sau sa ma faci sa pier in departare.

Poti sa ridici valuri

sa ma-nece,
Esti un Poseidon
in apa rece,
Tu ai o cheie din
adancuri scoasa,
In fata ta,
raman neputincioasa.
Ostasuc Monica

Fantoma iubirii
E noapte si
frig,

As vrea sa fiu

Vant si bluestem

Si-un suflet greu

As vrea sa fiu un soare,
Coboara din cerSa-ti pot incalzi inima cu dragostea mea.
As vrea sa fiu o ploaie,
E
nelinistit, rece si vrajit
Sa ma pot prelinge pe buzele tale.
Cauta
ceva in labirint

As vrea sa fiu o furtuna,

cauta ne cauta
Sa pot sa iti compun ceva.
misca si cadeAs vrea sa fiu un curcubeu,
iubirii ce moare
Sa te poti bucura.
iele in noapte.
As vrea sa fiu inima ta

Cauta te
Tipa, se
E dansul
E jocul de

E sufletul
meu tulburat,
Straton Alexandra
aruncat,

Ranit siCe bantuie

inca pe strazi,
Te cauta-n abis
fara sens.

Ostasuc Monica

Iluzii

Ochiu-mi priveste-n zarea,

plina de pacate,
Si spera sa vada, o silueta moarta,
o unbra desarta
Suspina si plange, o lacrima-i curge,
Inghite durere, ramane-n
tacere.
Ar vrea doar
sa vada
o urma
de tine,
Sa-ti uite dorul si
setea de-amor
Sa vada cum apari
din chaos,
Si-n universal infim
sa zaci in repaus
Si cand vede ca apari,
Pe poteca de iluzii,
Simte junghiuri si durere,
Si ar vrea sa i se para,.sa disparasa ramana-n asteptare
Ostasuc Monica

Himera
Soarele-i jos, sufletu-i trist,
Iluzii il napadesc,

Incert
Fantasme apar ca prin vis
Himere imi domina sufletul trist.
vrut sa scriu ce simt-

Am
Dar simt

asa de multe,
O lume intoarsa pe dos,
Sunt iarasi
strivita de singuratate
Cu stelele jos si marea pe cer,
sau de multimeCu oamenii-n cer si zeii jos,
Nu stiu ce
simt si cred ca nimic
Cad stele de fier,
mi-e sufletu-ntors.
Dar tot e ceva, ce
vrea sa racneasca
Sa
evadeze din sufletul greu,
Fantasme se plimba in jur,
As
vreanu mai stiu
Ma mangaie si m-alina,
Sa
plangsau sa rad

O lume trista, himera,

Imbratiseaza un suflet ce piere.
greu sa mai spun-

Mi-e
Si

nici nu mai scriu.

Ostasuc Monica

Jocuri
Poate ca iubesc perfect,dar ajung s fac totul
imperfect.
Si poate mereu incerc s nu
fiu eu,dar macar intotdeauna te cstig ca pe
un trofeu..
Dar stiu c treisez pentru c nu pot s m
atasez,
Si doare,doare ru s vezi
cum iubirea dispare mereu!
Si vorbim de sentimente fr ca ele s fie
prezente
Si vorbim de
nepasare,far s fie vorba de atasare.

acum dragostea e doar un joc unde doar tu

esti prins in mijloc!

Radasanu Georgiana

Ploaie de cuvinte
Cand amintirile nu mai au rost,
Si ti-e dor de ce a fost,
Asculti cum inima-ti bate
Si parca asculti iarasi soapte;
Te pierzi usor in linistea profunda
Dar te sperii, tacerea e prea
sumbra
Astepti un inger salvator
Dar el s-a pierdut usor in
zbor.
Fulgera din cand in cand
Norii se aduna, nu se frang
Dar trasnetul surzitor,
Ma face sa devin mai ganditor,
Sa mai scriu un vers ceva.
Si sa te fac sa-asculti
povestea mea.

Radasanu
Georgiana

Un pic de culoare
O culoare pufoas,
n nici un caz aspr,
Cnd o atingi
Bumbac i se pare
Gust parc are.
Dar te duce n eroare,
Complicat pare
N-are gust de sare.
Ca un nor n zare,
E pe cale s dispar
Cu amploare.
Dulce i dorit,

O vezi ntr-o clipit.

Hail
Gabriela Anca

Mai tare
M uit pe fereastr
i ploaia se revars.
Cnd ai plecat, mi s-a scurs o
lacrim albastr,
Dar eu nu o s m las mai
prejos.
mpreun eram un suflet ntreg.
De ce ai plecat?
Vreau doar s-neleg.
De ce m-ai lsat cu
sufletul secat?
Ca s m vindec

Eu doar am s alerg prin ploaie

i am s uit de tine, ascultnd
un cntec.
Eu doar vreau s simt ritmul
acela
i s-mi las inima s bat mai tare;
S-mi las inima s vorbeasc
mai tare dect mintea.

Hail Gabriela Anca

Nu m mai judecai !
Am rmas ca un gard, satanic i greu,
Am rmas fr cuvnt, n lumea de fier,
Voi ai fcut din mine doar putreziciune,
M-ai lsat s plutesc n amrciune...
Nu m mai judecai !

Ce vrei? S mndreptai?
Dar lumea voastr e o
cale dreapt ?
Sau doar
iluzia...tulbure...beat ?

Mai bine tiu c tot ce fac e dureros,

Mai bine devin un suflet de plumb,
Dect s nu tiu s m definesc,
Mai bine ncerc s zmbesc,
Dect s cred c triesc, mai bine visez...

Ostauc Monica

Lasati-ma sa visez!
E lumea mea, nu mi-o luai!
E visul meu, nu-l spulberai!
Sunt versuri din mine,
Nu le-aruncai!

Visul e tot ce-a rmas,

Pe tmpla-mi fierbinte,
Alearg-n repaus
Gndu-mi danseaz,
ultimul vals.
Timpul se-oprete, ceasornicul
merge,
I-o alt sfer, nedefinit,
De n-o-nelegei, plecai!
Visul s nu mi-l luai!
Timpu-a trecut
Totul n jur e aproape nul,
Vistor m-am nscut,
Vistor vreau s mor.
Ostauc Monica

Alter ego
Nu pot sa fiu ca toata lumea,
Nu pot sa merg pe-acelasi drum,
Si sa vorbesc fara sa simt,

Sau sa simt fara sa spun.

Si chiar daca pana acum,
Am mers alaturi de altii la drum,
Acum ma departez si plec,
Ma desprind din acest cerc.
Devin un alt eu,
Cu un alt nume si-un
alt tel,
Si stiu ca voi ramane
nenteles,
Dar simt ca doar asa
pot sa traiesc.
Azi un alt eu am devenit
Un alt destin s-a prabusit,
Si l-am luat de la-nceput,
Si am sculptat inca deacum:
Un alter ego pe veci sa
raman.
Ostasuc Monica

Resemnare
Am plans asa mult, am suferit

Un alt

sfarsit

Incat si sufletul m-a parasit

Am pierdut ce-am avut,
sfarsit a inceput,
Si nu mi-a ramas- nimic.
de cel trait

Un alt
E diferit
Dar e mai greu

ca un mormant
Nimic e prea mult
E un sfarsitnimic mai multPentru ce cer acum,
Nu cer nimic si totusi e mult.
E-n
mine, simt cum urla
Cu ura
ma cheama sa sufar, M-am resemnat, dar nu
am uitat, E greu sa stiu ca vine sfarsitul,
M-am transformat in umbre ce tac,
Mi-e
greu sa accept viitorul.
Si valuri de amintiri, ma napadesc,
O, resemnare, greu te gasesc!
E-un
inceput de sfarsit,

Si
sufletul-mi panicat,
E panica
mare in trupul meu,
Morminte grele,
m-apasa sa pier.

Ostasuc Monica

Laureaii Premiului Nobel pentru

Literatur
1901-Sully Prudhomme,Frana(1839-1907)
1902-Theodor Mommsen,Germania(1817-1903)
1903-Bjornstyerne Bjrnson,Norvegia(1832-1910)
1904-Frdric Mistral,Frana(1830-1914)
-JoseEchegaray,Spania(1833-1918)
1905-Henryk Sienkiewicz,Polonia(1846-1916)
1906-Gious Carducci,Italia(1835-1907)
1907-Rudyard Kipling,Anglia(1865-1936)

1908-Rudolf Eucken,Germania(1846-1926)
1909-Selma Lagerlf,Suedia(1858-1940)
1910-Paul heyse,Germania(1830-1914)
1911-Mauric Maeterlinck,Belgia(1862-1949)
1912-Gerhart Hauptmann,Germania(1862-1946)
1913-Rabindranth Tagore,India(1861-1941)
1914-neacordat
1915-Romain Rolland,Frana(1866-1944)
1916-Verner von Heidenstam,Suedia(1859-1952)
1917-Henrik Pontoppidan,Danemarca(1857-1943)
-KarlGjellerup,Danemarca(1857-1919)
1918-neacordat
1919-Carl Sptteler,Elveia(1845-1924)
1920-Knut Hamsun,Norvegia(1859-1952)
1921-Anatole France,Frana(1844-1924)
1922-Jacinto Benavente,Spania(1866-1954)
1923-William Butler Yeats,Irlanda(1865-1939)
1924-Wladislaw Stanislaw Reymont,Polonia(1868-1925)
1925-George Bernard Shaw,Anglia(1856-1950)
1926-Grazia Deledda,Italia(1871-1936)
1927-Henri Bergson,Frana(1859-1941)
1928-Sigrid Undset,Norvegia(1882-1949)
1930-Sibclair Lewis,S.U.A.(1885-1951)

1931-Erik Axel Karlfeldt,Suedia(1864-1931)

1932-John Galsworthy,Anglia(1867-1933)
1933-Ivan Bunin,U.R.S.S. dup 1925 stabilit n Frana(1870-1953)
1934-Luigi Pirandello,Italia(1867-1936)
1935-neacordat
1936-Eugene O'Neill,S.U.A.(1888-1953)
1937-Roger Martin du Gard,Frana(1881-1953)
1938-Pearl Buck,S.U.A.(1892-1973)
1939-Frans EemilSillanp,Finlanda(1888-1964)
1940-neacordat
1941-neacordat
1942-neacordat
1943-neacordat
1944-Johannes Jensen,Danemarca(1873-1950)
1945-Gabriela Mistral.Chile(1889-1957)
1946-Hermann Hesse,Elveia(1877-1962)
1947-Andr Gide,Frana(1869-1951)
1948-Thomas Stearns Eliot,Anglia(1888-1965)
1949-William Faulkner,S.U.A.(1897-1962)
1950-Bertrand Russel,Anglia(1872-1970)
1951-Pr Lagerkvist,Suedia(1891-1974)
1952-Franois Mauriac,Frana(1885-1970)
1953-Winston Churchill,Anglia(1874-1965)

1954-Ernest Hemingway,S.U.A.(1898-1961)
1955-Halldor Laxness,Islanda(1902)
1956-Juan Ramon Jiemenez,Spania(1881-1958)
1957-Albert Camus,Frana(1913-1960)
1958-Boris Pasternak,U.R.S.S.(1890-1960)
1959-Salvatore Quasimodo,Italia(1901-1968)
1960-Saint-John Perse,Frana(1887-1975)
1961-Ivo Andric,Iugoslavia(1892-1975)
1962-John Steinbeck,S.U.A.(1902-1968)
1963-Ghiorghios Seferis,Grecia(1900-1971)
1964-Jean-Paul Sartre,Frana,(1905-1980)
1965-Mihail olohov,U.R.S.S.(1905)
1966-Shmuel Iosif Agnon,Israel(1888-1970)
-Nelly Sachs,Germania,dup 1940 a trit n Suedia(1891-1970)
1967-Miguel Angel Asturias,Guatemala(1899-1974)
1968-Yasunari Kawabata,Japonia(1899-1972)
1969-Samuel Beckett,Irlanda(1906)
1970-Alexander Soljenin(1918)
1971-Pablo Neruda,Chile(1904-1973)
1972-Heinrich Bll,R.F.G.(1917)
1973-Patrick White,Australia(1912)
1974-Eyvind Johnson,Suedia(1904-1976)
-HarrxMartinson,Suedia(1904-1978)

1975-Eugenio Montale,Italia(1896-1982)
1976-Saul Bellow,S.U.A.(1915)
1977-Vicente Aleixandre,Spania(1898)
1978-Isaac Bashevis Singer,S.U.A.(1904)
1979-Odysseas Elytis,Grecia(1911)
1980-Cyeslaw Milosz,S.U.A. i Polonia(1911)
1981-Elias Canetti,Anglia(1905)
1982-Gabriel Garcia Marquez,Columbia(1928)

Un Nobel printer scriitori-Andr Gide

Scriitor, umanist i moralist francez, laureat al Premiului Nobel pentru
Literatur n 1947, Andr Gide a abordat diferire stiluri: romancier psiholog
tradiionalist, modernist inovativ, critic literar de marc, cruciat social i purttor
de cuvnt pentru drepturile homosexualilor. Cutarea eu-lui liric n operele lui Gide
ca laitmotiv al multor opere ale sale-rmne ns esenialmente religioas.

Frmntrile tinereii
Andr Paul Guillaume s-a nscut la Paris n anul 1869, provenind dintr-o
familie de hughenoi recent convertii la catolicism. Dup moartea tatlui su n
anul 1880, Gide a fost crescut de 3 femei-mtua sa, o celibatar englezoaic n
vrst, i mama sa de religie calvin care i-a dedicat ntreaga ei via. Studiaz
la coala Asalcian ns este adeseori bolnav ceea ce determin ntreruperea
studiilor, timp n care este instruit de profesori particulari.
La vrsta de 13 ani se ndrgostete de verioara sa MadelaineRondeaux cu
care se va cstori 12 ani mai trziu. Madelaine se va stinge din via n 1938
dup un mariaj de 43 de ani pe care mama ei, Maria Van Rysselberghe l va descrie
n Cahiers de la Petite Dame 1918-1945(Caietele Micuei Doamne 1913-1945) ca o
cstorie de rai i iad. n timpul acestui mariaj, considerat cea mai lung
cstorie neconsumat din cte se cunosc, Gide a avut ocazional relaii homosexuale
i a avut o fiic, Catherine, cu o alt femeie, n 1923.
Lucrarea LesCahiersd'Andr Walter(Caietele lui Andr Walter, 1891) i
deschide uile cercurilor literare simbolistice ale vremii. Cartea, publicat anonim pe
cnd Gide avea doar 18 ani, povestea despre un tnr nefericit i dragostea lui
pur pentru verioara sa Emmanuelle. Primele sale poeme apar n anul urmtor, dar
pn n 1900 el abandonez total poezia.
S nu doreti niciodat s mai guti din apele trecutului.
Nu cuta niciodat s regseti trecutul n viitor. Ia din fiecare

clip

noutatea de neasemuit i nu-i pregti bucuria-sau afl ca n locul celei pregtite

te va surprinde o alt bucurie. De ce n-ai neles oare c fericirea e ntmpltoare
i i se poate ivi n fiecare clip ca un ceretor n cale?

Vai ie dac spui c fericirea ta e moart pentru c nu visasei aa fericirea

i c tu nu o admii dect conform dorinelor tale. Visul de mine e o bucurie-dar
bucuria de mine e o alta-i nimic, din fericire, nu seamn cu visul pe care i-l
furisei pentru c fiecare lucru preuiete ntr-altfel.

O via presrat de cltorii

ntre 1893-1894 n timpul cltoriei sale n Africa de nord, studiaz diferite
convenii morale care i ofer punctul de plecare pentru romanele sale psihologice
Imoralistul(1902), scris cu treceri ntre naratorul intern i cel extern i La porte
troite( Poarta ngust, 1909 ), un contrapunct critic la opera anterioar artnd
nu hedonismul

ci impulsul estetic ca for distructiv. n Paludes( 1895 ) Gide

examineaz ironic fosta sa via, deoarece abia n Africa reuete s i acopere

orientarea sexual. Dar evenimentul decisiv al acestor ani a fost o boal sever
care l aduce n pragul morii precipitndu-i revolta mpotriva educaiei puritane
primite.

LesNourrituresTerrestres

Fructele

Pmntului,

1897),

drama

Saul( 1903 ) i mai trziu Le Retour de l'enfantprodigue( ntoarcerea fiului

risipitor, 1907) sunt mrturiile acestei revolte.
Cartea de poeme n proz Fructele Pmntului a devenit n anii 1920 cea mai
popular oper a sa, care a influenat o ntreag generaie de tineri scriitori
printre care existenialitii Albert Camus i Jean Paul Sartre. Imnul n poezie i
proz nchinat frumuseii a fcut tinereteul receptiv s resping tot ce este
artificial sau pur i simplu convenional. n 1909 Gide ajut la fondarea influentei
reviste literare Nouvelle Revue Franaise( Noua Revist Francez) pentru care scrie
numeorase eseuri i recenzii, aprnd clasicismul n literatura francez, respingnd
naionalismul n literatur i declarnd c marile inteligene nu se tem niciodat de
influene, dimpotriv le caut cu un fel de sete asemntoare setei de a tri.
Un rezultat al revoltei lui Gide a fost libertatea i deschiderea fr precedent
cu care ie aprarea homosexualitii, n Corydon( 1924), lucrare care a fost violent
atacat. La jumtatea anilor '20 Gide devine un aprtor al victimelor sociale i
cere condiii mai umane pentru criminali. El observase nedreptile sociale mai
ndeaproape dect ali scriitori ncepnd din anul 1890 mai nti ca primar al unei
comune din Normandia( 1896 ) apoi ca jurat n Rouen( 1912 ) i ca trimis special al
Ministerului Colonial ( 1926-1926 ). n timpul cltoriei n Congo ( 1925-1927 ) i

public autobiografia Si le grain ne meurt( Dac smna nu moare, 1924) care a

fost comparat cu Confesiunile lui Rousseau iar jurnalul su de o via este publicat
n trei pri mai trziu : Jurnal 1889-1939 ( 1939 ), Jurnal 1939-1942 ( 1948 ) i
Jurnal 1942-1949 ( 1959 ).
Gide i-a divizat opera narativ n prostioare ca LesCaves du Vatican
( Pivniele Vaticanului, 1914 ) i recitative clasice rstrnse ca La Porte troite
( Poarta ngust, 1909 ) i Symphonie Pastorale (Simfonia Pastoral, 1919 ),
oper scris sub forma unui jurnal n care Gide exploreaz ipocrizia mascaradelor ca
mila i datoria cretin. Un film de succes dup aceast carte a fost turnat n
1946 dei autorul nu a fost mulumit de rezultatul acestei ecranizri. Singura oper
pe care a considerat-o roman a fost opera experimental de o structur complex
LesFauxMonnayeurs ( Falsificatorii de bani, 1926 ) n care expune ipocrizia i
autodezamgirea oamenilor care ncearc s evite dinceritatea.

Literatur, politic i critic literar

Pn n anii '20 Gide era cunoscut n cercurile literare ezoterice i de
avangard, dar n anii mai trzii a devenit o figur foarte influent, dei
controversat. Cltoria sa la Congo a dat natere unui tulburtor raport asupra
abuzurilor firmelor franceze. Dac n anii '30 Gide i-a pierdut o parte din
admiratori din cauza simpatiei sale fa de comunism, tonul dezamgit al raportului
cltoriei sale n Rusia, Le Retour de l'URSS (ntoarcerea din URSS, 1936 ) a
scandalizat cealalt parte.
Interesele lui Gide mergeau mult mai departe de graniele literaturii franceze.
El a tradus din Shakespeare, Whitman, Conrad i Rilke. Era un critic literar cu
influen ( Pretexte, 1903;Noi pretexte, 1911 ) i era n special atras de scriitori
problematici ca Dostoievski despre care a scris i o carte ( 1923 ). Printre ultimele
opere a lui Gide se numr Thse ( 1946 ) ca i mai timpuriul Oedip ( 1931 )
rescrierea unui vechi mit. Operele complete a lui Gide au fost publicate n 15
volume ( 1933-1939 ). S-a stins din via la 19 februarie 1951.
Nu accepta viaa aa cum i-o propun oamenii. Nu nceta s crezi c ea er
putea fi mai frumoas;viaa ta i a celorlali oameni;nu o alta viitoare care ne-ar
consola de aceasta i ne-ar ajuta s-i acceptm mizeria. Nu accepta. Din ziua cnd

vei ncepe s nelegi c nu Dumnezeu trebuie s rspund de toate relele vieii ci

oamenii, n-ai s te mai resemnezi s admii aceste rele.

Un Nobel printre scriitori-Sinclair Lewis

Harry Sinclair Lewis a primit premiul Nobel pentru fora i plasticitatea
artei lui descriptive, precum i pentru darul de a crea cu ascuime i umor
personaje reprezentnd tipologii noi.

Un copil bolnav de lectur

Primul american care a primit premiul Nobel pentru literatur s-a nscut la
7 februarie 1885 la Sauk Center, un mic orel din Minnesota, n Vestul Mijlocu.
Acest copil singuratic a citit din abunden i, n ciuda capacitilor intelectuale
evidente, nu i-a fcut prea muli prieteni. Dup absolvirea Universitii Yale, n
1908 Sinclair Lewis i-a petrecut muli ani cltorind, lucrnd n domeniul
jurnalistic i al caselor de editur. El i-a publicat prima oper n anul 1914, i,
puin dup aceea s-a cstorit cu Grace Hegger.Urmtorii ase ani i-a dedicat
scrisului, i, dei a produs patru romane i un oarecare numr de nuvele el a
trebuit s atepte anul 1920 i apariia romanului Strada mare pentru a
dobndi celebritatea literar. Anii '20 l-au surprins n apogeul reuitei,culminnd
cu premiul Nobel n anul 1930. Lewis manifesta totui o oarecare instabilitate :
el a efectuat frecvente cltorii n Europa. n 1928 a divorat de Grace Hegger
pentru a se cstori cu Dorothy Thompson, de care s-a desprit n anul 1942.
Dei uneori se dovedea un om fermector, i se ntmpla adesea s fie grosolan i
orgolios, tendine exacerbat, fr ndoial n urma declinului progresiv care a
nceput n anul 1930. A continuat s publice timp de douzeci de ani;totui
niciodat producia sa literar nu a mai atins calitatea operelor precedente.

Iubesc America, nu-mi place.

Aceast lapidar mrturie fcut de Sinclair ctre sfritul vieii explic
traiectoria urmat de existena lui i reprezint cheia laturii rezistente a
creaiei lui. Eforturile au fost ncununate n anul 1920 de romanul Strada mare,
satir magistral a vieii de provincie. Aceast oper, c care iniia 10 ani de
producie abundent, prin succesul eu rsuntor, i-a constrns pe americani s-i
reconsidere comportamentul, cultura, valorile sociale, ambiiile naionale. Bilanul
n-a plcut tuturoraCarol Kennicott, eroina romanului, o tnr idealist, dar
naiv, decide s cntreasc ceea ce-i ofer existena i s fac mai bun lumea
ce o nconjoar. Ea aspir s fac ceva n via, fr a putea s specifice ce
anume. Ea crede c i-a gsit scopul vieii n a-l urma pe Dr. Will Kennicott, cel
cu care recent se cstorise, n micul ora natal din Gopher Prairie. Atunci cnd
ea se ateapt s culeag elogiile datorate opiniilor sale progresiste, nefericita
descoper un ora care refuz s-i adopte ideile, care par n ochii locuitorilor ca
fiind de un extremist excesiv.
Doi ani mai trziu a aprut Bibbitt.

Geoarge F. Bibbitt , agent imobiliar,

este mndru n calitate de zelos cetean al oraului Zenith, ora imaginar din
Vestul Mijlociu. Conveniile sociale troneaz aici : manierele, moralitatea, chiar i
arhitectura se supun unor criterii standard. Babbitt reprezint o satir vie a
americanului mijlociu preocupat mai degrab de contul din banc dect de sufletul
su : el este grosolan, zgomotos, conservator, ipocrit. Lewis reuete totui
surprinztor s nfieze un personaj adesea respingtor, dar care poate fi
uneori simpatic ntr-un mod inexplicabil. n adncul fiinei sale Babbit are
sentimentul c viaa sa cunoate un gol. De-a lungul romanului, Babbitt i neal
soia, i neglijeaz copii i i prsete muli prieteni. Lewis pare s subscrie el
nsui la prelnicul liberalism care l cuprinde pe Babbitt? Efectele sale asupra
personajelor nu sunt n orice caz cu adevrat concludente : banda tinerilor pe
care ncepe s o frecventeze se comport ca nite adolesceni ntrziai i joac
rolul

unor

boemi.

Opera

se

ncheie

cu

imaginea

lui

Babbit

ntors

la

conservatorsimul i la vidul existenei sale.

Arrowsmith ( 1925 ) ne prezint aceeai critic acerb, dei povestirea pare
s fie mai puin deschis spre o comedie satiric. Dr. Martin Arrowsmith pare

ntr-adevr un erou cnd ncearc s i pstreze integritatea tiinific n ciuda

unui corp medical dezumanizat, corupt i venal. Aceast lucrare a primit elogiile
criticii pentru fora viziunii sale i pentru expunerea plin de talent a datelor
tiinifice astfel c i se va decerna premiul Pulitzer, distincie pe care Lewis se
va grbi s o refuze cu mndrie, protestnd mpotriva acestui fenomen i artnd
c acest gest de recompens produce autori nfrigurai, politicoi, asculttori i
sterili, un elitism conformist care-i displcea n totalitate. Va fi criticat dei i
se va recunoate curajul pentru a fi adoptat aceast atitudine vindicativ, doar
n scopul de a-i face publicitate i de a-i lua revanan anul 1926 apare Lacul
care viseaz, roman de o calitate mediocr care relateaz o aventur care se
petrece n pdurile slbatice din Canada. Totui n Elmer Gantry ( 1927 ), Lewis,
din nou n mare form, se las n voia unei satire pline de fora lumii corupte i
avide a sectelor organizate care copleesc America. Rspunznd speranelor lui
Lewis, lucrarea a declanat o furtun de proteste pstentative, venind mai ales
din partea bisericii : n toat ara, pastorii s-au adunat n scopul de a condamn
aceast carte, care pe alocuri a fost interzis. Scriitorul a pus punct acestui
deceniu fertil n realizri cu Sam Dodsworth ( 1929 ) care relateaz evoluia
personal a unui cetean din Zenith. Acest bogat fabricant i-a vndut
afacerea, cci a decis s fac o lung cltorie n Europa nsoit de soia sa,
Fran. Lewis i-a imaginat un american, care n ciuda unor limite pe plan cultural,
rmne la fel de cinstit, loial, inteligent i deosebit de simpatic, n comparaie cu
Fran. Aceasta se dovedete la fel de pueril, crud, egoist i manipulatoare.

Un scriitor prea simplist

Dac Sam Dodsworth ncheie anii '20, apoteza a reprezentat-o mai ales
atribuirea premiului Nobel, eveniment care a avut loc n noiembrie 1930, dei
pentru el acest lucru nu a reprezentat o victorie facil. Dac criticii se
simeau fericii s vad c un american a reuit n sfrit s l obin ( dei
unii estimau c Henry James ar fi meritat cu adevrat aceast onoare,
douzeci de ani mai nainte ), Lewis era departe de a culege sufragiile
acestora. Universitarii vedeau n Lewis, un autor prea simplist, prea naiv i
ceea ce era mai ru, iubit de cititori. Mark Schorer scrie : Spiritele luminate

i virulente nu l-au luat niciodat n serios pe Lewis. Eperimentalitii, la fel ca

i expatriaii, l considerau un slujba al penei care se vindea bine. De
asemenea tinerii extremiti l considerau analfabet, din punct de vedere
politic i autori mai n vrst s-au ridicat mpotriva sa n numele artei. A
continuat s scrie i dup 1930, dar i lipsea pasiunea. Valorile americane pe
care le considera falese, ipocrite i corupte preau acum convenabile i
onorabile. El a cunoscut un declin precipitat i, dei este respectat n Statele
Unite, nu-i gsea loc printre cei mari.

Un Nobel printrescriitori-T.S. Eliot

Laureat al premiului Nobel pentruliteratur n anul 1948 pentru contribuia sa
remarcabil de pionierat la poezia zilelor noastre,Thomas Stearms Eliot

a vzut

lumina zilei la Saint Louis,Missouri(S.U.A.) la 26 septembrie 1888.A urmat studii de

filologie i filozofie la Universitatea Harvard.n perioada 1906-1909 l descoper pe
Laforgue i curentul simbolist.Din aceast perioad dateaz poemele sale timpurii
care include Potrait of a lady (Portretul unei doamne)

i nceputul operei

Prufrock.Dup 1911 i continu formaia mai ales la Sorbona apoi(1914) la

Margburg,n Germania,de unde trece la Oxford ca student n filozofie la Merton
College.Interesul pentru istoria gndirii se mpletete de la nceput cu dragostea
pentru marea poezie:entuziasmele juvenile ale lui T.S. Eliot sunt Dante,Robert
Browning,John Donne,Jules Laforgue,teatrul elizabetan,romanele lui Henry James.
n perioada 1911-1914,dup ce absolvise la Harvard,ncepe o lucrare despre
filosofia lui Francis Herbert Bradley. Studiile n Germania i sunt ntrerupte de
rzboi.i stabilete reedina la Oxford i scrie scurte poeme satirice.Prufrock
este publicat la Chicago n iunie 1915,se cstorete cu VivienHaigh-Wood.

nceputurile unui poet

Debutul su ca poet fusese n 1907 dei prima poezie cu caracter major, The
Love Song of J.AlfredPrufrock(Cntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock) vede
lumina tiparului abia n 1915 n revista Poetry din Chicago.Debutul n critic poate
fi socotit eseul su cu caracter pragmatic Traditionandthe individual talent(Tradiia
i talentul personal,1919).
n volum debuteaz n 1917 cu PrufrockandOtherObservations(Prufrock i alte
observaii)iar n calitate de critic n anul 1920 cu The Sacred Wood(Pdurea Sacr).
n perioada 1917-1920 este angajat a Lloyd's Bank i scrie numeroase editoriale i
recenzii. Scrie poeme franceze, catrene, Gerontion.
Unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale literare este
publicarea poemului The Waste Land(ara pustie,1922) n primul numr al revistei
Criterion, ntemeiat de el i pe care o va conduce pn la ncetarea apariiei n
1939. Pentru aceasta primete Dial Award i devine corespondentul din Londra al
revistei La Revue Franaise(Revista Francez). A fost pe rnd profesor, funcionar
de

banc,

colaborator

apoi

director

al

prestigioasei

edituri

londoneze

FaberandFaber.
Absorbit de mediul intelectual i artistic european, opteaz n 1927 pentru
cetenia englez. La Londra ntlnete un alt important scriitor american stabilit n
Europa, pe Ezra Pound, mpreun cu care iniiaz i ctitorete-n toi anii
interbelici-vasta micare de inovare modernist a poeziei de expresie englez.
n anul 1932 public SelectedEssays (Selecie de eseuri) care cuprinde i
mare parte din Pdurea Sacr iar n 1935 public Poeme 1909-1935.
n anul 1947 soia sa se stinge din via n urma unei suferine ndelungate;
T.S. Eliot se va recstori 10 ani mai trziu n 1957 cu Valerie Fletcher.
Primete premiul Nobel pentru literatur n 1948 i n acelai an regele George
al VI-lea i acord distincia Order of Merit.
Alte

titluri

din

opera

SweeneyAgonostes:Fragments

sa
of

sunt:
an

AshWednesday(Miercurea
Aristophanic

cenuii,

1930),

Melodrama(SweeneyAgonostes,

fragmente dintr-o dram aristofneasc, 1932), The use of poetryandtheuse of

criticism: studies in therelation of criticism topoetry in England(Folosul poeziei i

folosul criticii:studii despre raportul dintre critic i poezie n Anglia, 1933), Notes
towardsthedefinitions of culture(Note pentru o definire a culturii, 1948), On
poetryandpoets(Despre poezie i poei, 1957).

Figur complex a literaturii universale

Complexitatea personalitii lui T.S. Eliot nu poate fi neleas pe deplin fr
sublinierea rolului su cu totul deosebit de animator de cultur, de ef de generaie
i de coal. Prin propriul su vers, prin eseuri, prin aciunea fecund pe plan
intelectual i spiritual a revistei Criterion, T.S. Eliot a contribuit ca puini alii n
prima jumtate a secolului XX la primenirea limbajului i expresiei poetice engleze la
reaezarea actului creator ntr-o matc valoric luminat de reperele celei mai nobile
tradiii europene: att gndirea critic ct i timbrul modern al poeziei anglofone i
datoreaz foarte mult. Nu mai puin important este contribuia lui la dezvoltarea
teatrului, T.S. Eliot fiind acela cruia literatura de expresie englez i datoreaz-n
termenii unei moderniti discrete-rensufleirea conceptului i practicii de teatru
poetic. Murder in theCathedral(Crim n Catedral, 1935) este punctul cel mai
memorabil al acestei cotituri;n aceast pies(al crei personaj principal este Thomas
Beckett) ca i n cele din urm care i-au urmat lui T.S. Eliot mbin valori ale
tradiiei cu expresii scenice de o modernitate ferm constituit i de la sine
gritoare. Gnditorul umanist(critic al barbariei fasciste n poemele de rzboi
FourQuartets-Patru cvartete) artistul cuvntului i eseistul profund s-au ntlnit n
chip fericit n personlitatea creatoare a lui T.S. Eliot, opera sa-pe ct de divers
pe att de solid construit-fiind mrturia uneia dintre contiinele majore ale
secolului. Scriitorul s-a stins din via la 4 ianuarie 1965.

Incercari literare
Magia unei carti
Citind, nu numai c o s capei informaii noi, ci i
prieteni noi. O carte este un prieten, un profesor, un
printe. Ea nu te va trda niciodat i i poate oferi sfaturi,
povestiri nemaiauzite, cuvinte dulci i nu n cele din urm
aventuri de neuitat.
Cnd citesc, simt c zbor, c parcurg aceleai aventuri
ale personajelor, oferindu-mi sentimente variate: de
dragoste, de team, de bucurie, chiar i de tristee. Din
fiecare carte, pe care am citit-o am nvat ceva nou, am
cltorit gratis n mai multe ri, am luat contact cu alte
lumi, culturi i timpuri ceea ce mi-a mbogit
creativitatea, imaginaia i cultura general. Am citit sute
de cri, am atins mii de pagini de hrtie, milioane de
rnduri i am parcurs miliarde de cuvinte pe care nu le voi
uita niciodat.
Citind, m relaxez i mi limpezesc mintea. Multe cri
m-au fcut s rd, s zmbesc, s plng. Mi-au rspuns
chiar i la unele ntrebri, pe care nu indrzneam s le pun.
Crile au fost mereu alturi de mine: m-au ajutat la teme,
m-au fcut s surd cnd am fost trist, m-au ajutat s
evadez din lumea real i sa intru ntr-o lume numai a
mea. Au fost i sunt n continuare cei mai buni prieteni, pe
care i-am avut vreodat.

Aa c data viitoare cnd deschidei o carte, lsai-v

nvluii de magia ei!

Hail Gabriela
Anca

Printre stele
Ce e mai frumos dect s locuieti printre stele? S te
nveleti n fiecare noapte cu ptura neagr a cerului, n
timp ce te lai nclzit de cldura i lumina acestora. S
priveti nencetat pe fereastra universului sclipiri angelice
i dulci. Unele stele par de zahr i ai vrea s i se topeasc
n gur aa cum se topesc n zare, formnd spirale
nclcite de lapte. Ar fi minunat s te oglindeti ntr-un
cristal de ghea i s simi vapori de ap cum i flutur
prin pr chiar dac va trebui s-i scuturi hainele de praful
cosmic aezat dup ce le-ai lsat s pluteasc n infinitul
ndeprtat. Mai fantastic ar fi s faci plaj pe asteroizi, s
cltoreti pe comete, s admiri coroana solar i s-i
desenezi propriile constelaii. Attea experiene galactice
i attea aglomerri de materie cosmic te fac s-i doreti
s fi printre stele.

Hail
Gabriela Anca

Luna
In bataia usoara a vantului, in noapte luna
danseaza, absenta, pe codri. Nici arborii
falnici nu reusesc sa o umbreasca cu puterea
lor, nu reusesc sa-i fure din frumusete. Deci
rece, continua sa stapaneasca intreg tinutul,
domina cerul, iar stelele i se inchina coborand
din ubrele noptii. De atatea veacuri, de cand
apare si dispare din orasul in care ploua de
trei ori pe saptamana, a ramas neschimbata,
a ramas un mister.
Farmecul ei unic, vraja acesteia ti se
invaluie, noapte de noapte, pana cand cazi in
candenta ei.

Vrei sa o urasti, dar nu i te poti impotrivi,

traiesti ca s-o vezi numarand stelele, traiesti
ca sa o admiri in gand.
Iti devoreaza sufletul, iti fura privirea,
aratandu-ti pe cer minunile ei, dar inima ta e
prinsa in sperante, e prizoniera
lunii,
facandu-ti mintea sa zboare si sa-ti fie
confuza, ca doua jucarii stricate.
Ea captureaza suflete si cucereste inimii,
capteaza atentia fiecaruia si se simte un
mister al noptii.

Straton Alexandra

Adio, copilarie!
Toti crestem, ne maturizam,
traim si
murim. Niciodata nu uitam poate cea mai
frumoasa perioada a vietii noastre: copilaria.
Copii fiind credem ca totul ne este permis, ca
viata e un joc nostim, iar noi, oamenii, suntem
jucarii.
Si desi lumea noastra era un joc, noi il
controlam: prin simplul fapt de a crede ca

totul e posibil si ca orice vis poate deveni

realitate fara nici macar cel mai mic efort.
Ca si in orice alt joc sunt atat avantaje cat
si dezavantaje: avantajul este ca am invatat
ce e bine si rau, am invatat cum sa fim noi
insine si sa traim in societate. Dezavantajul
este ca trebuie sa parasim acest joc si sa
mergem la urmatorul nivel: maturitatea.
Regulile acestui nivel sunt total diferite ,
cand o sa clacam nu o vom putea lua de la
inceput, trebuie sa ridicam capul si sa
mergem inainte.
Viata este un joc cu suisuri si coborasuri,
in care copilaria trece ca o fractiune de
secunda si fara sa ne dam seama se trece de
la joc la responsabilitate.
Cred ca oricine dintre noi ar vrea sa
redevina copil, sa scape si sa incalce regulile
impuse de societate. Deci, sa pretuim
copilaria, caci ea a fost leaganul fericirii
noastre.
B
lindu Ana-Maria

Viitorul apropiat
Ma ascund in coroana verdelui de iarba,
dar nimic mai verde ca acel din mine. De-ar fi
fi avut candva zeii fiinta, verdele acesta ar fi
fost fiinta lor. Uneori, ma doare un gand, si mapuca un dor de duca, fara seaman, dar vad
coroana verdelui de iarba. Si sunetul greu,
asemenea cristalului parca-i tot verde Asa
vede, sufletul meu.
Din suflet chiar ies pasari cu mult mai
visatoare decat mine, mereu cutezatoare,
infruntand furtuni. Dragostea mea colinda
carari nevazute.
N-o simti dupa tremurul pietrei ce-o calci?
E ea ca si cum ai visat O noua camera din
viitorul apropiat, cu ferestrele mari, luminate
ca cele de la palatul lui Praslea cel Voinic. Usa
fermecatoare, are o culoare aramie ce iti
deschide lumea celuilalt taram. Peretii sunt
viu colorati, iar dejur-imprejurul patului atarna
baldachini pastelati. Sub cerdacul scaldat in
lumina, un future rotund isi pierde polenul in
flacara surda la rugi si chemari. Fluturi, flori si

vise Plutesc si nu mai stiu daca pe cer,

daca pe ape.
Dar ce-aud?! Pasarile isi canta doinele,
facandu-ma sa uit de visul meu si sa revin la
realitate.
Straton Alexandra

Pierdut in timp. . .
Parfumuri delicate, miresme
imbietoare,
adierea dulce si usoara ce-mi deschide sufletul,
toate plutesc in jurul meu si ma atrag in lumea
lor magica ce nu va cunoaste niciodata sfarsitul.
Privesc hipnotizata lumina purpurie a
asfintitului iar inima imi sopteste ca abia acum
va incepe adevarata aventura a vietii mele. Se
aude un sunet cald dar destul de rasunator in
acea padure fermecata plina de culoare si
zambet. E ca un corn de vanatoare. Probabil
sunt centaurii ce au iesit din ascunzisurile lor
umbroase, acum, dupa ce in sfarsit cerul ca un
safir acoperit cu pulbere de aur vegheaza
asupra tuturor. . .
Ochii-mi sclipesc de admiratie. Albul luminos
al florilor de mangolie ma incanta pe deplin.
Zanele imbracate in matase si dantela zboara

vesele ca niste licurici , iar ochii lor irezistibili

reflecta lumina.
Privesc in sus si mi se pare ca stelele
coboara pe Pamant. Dar m-am inselat. . . mii de
fluturi dadeau nastere unei ploi de stele
raspandind polenul florilor. Era o lume magica ,
este
si
va
continua sa
fie
la
fel
de
incantatoare. . . este o magie ce nu se sfarseste
niciodata.
Insa, ce am trait eu a fost doar visul unei
nopti de vara. Probabil ca picaturile fierbinti ale
ploii senine de vara au patruns adanc in
sufletul meu. . .

Dumitriu Alexandra

Apus
Soarele arunc ultimele fascicule din razele sale sngerii pe cerul nsetat
de lumin. Norii par a fi cicatricile rmase n urma unei lupte crncene, din
care nc se mai preling picturi de snge.
Frunzele copacilor se prind ntr-un dans nebun, frenetic n btaia vntului
care poart pe aripile sale iele cu capete ncoronate cu smaralde i rubine, ce
par a opri timpul n loc pentru a-i pregti grandioasa sosire. Trunchiurile
noduroase ca de abanos ale copacilor par a fi creaturi mitologice ce au evadat
pentru a nspimnta natura prin imensitatea lor. Ciorile nal cnturi
diavoleti n naltul cerului. Penele strlucitoare, nmuiate parc n smoala din
adncurile Iadului, strlucesc spre a face n ciud mndrului Soare, care se
ascunde n spatele munilor, adevrai gigani ce vegheaz n tain acest
pmnt sacru.
Dintre norii stini, se nal falnic Luna, nvemntat n zale de argint,
urmat de o ntreag otire de stele ce mpnzesc bolta cereasc. Ielele
dispar, frunzele se opresc din dans caznd ntr-un somn adnc, iar ciorile,
copii ai diavolului, i gsesc adpost pe clopotnia catedralei.
Ritualul nocturn este tulburat de btile vibrnde ale clopotului, care
anun miezul nopii. Acum, spiritele care nu i-au gsit linitea se dezlnuie,
iar creaturile nopii url n lumina palid a lunii. Iadul se dezlnuie pe pmnt.
Apa pur i cristalin a lacului este tulburat de cntul mirific al unei sirene
care nnoat spre mal, ascunzndu-se ntre trestiile nalte.
n tot acest haos incontrolabil, nimeni nu observ c luna prsete
cmpul de lupt, se pred, pentru a face loc Soarelui, cel care are puterea s
alunge demonii, s conduc spiritele spre adevrata Lumin Cereasc i s
curee pmntul de creaturile scpate din lanurile Iadului.
Astfel, ncepe o nou zi, Soarele nclzete i lumineaz din nou chipurile
oamenilor. Dar nimeni nu realizeaz c timpul se scurge din nou, iar un alt apus
nseamn nc o zi irosit n zadar, de care nu tim s ne bucurm i pe care
nu o trim cu adevrat.

rc-Candrea
Antonela

Apus de soare
O raza plapanda imi mangaie obrazul plans iar soarele
pleaca de pe bolta cereasca si aluneca usor pe luciul albastru,
lasand urme rosii de caldura, ce crapa cerul rece si limpede, fara
durere. Strapunge ca un cutit orizontul si lasa in urma un drum
nemarginit singuratatii mele.
Amintirile se lasa greu duse, ca si cum o mana uscata si
calda ar zgaria cu regret cerul si n-ar mai vrea sa plece.
E o lupta intre soare si luna, intre fericire si tristetesi acum,
la apus de soare, durerea ma inconjoara si acopera fericirea,
acopera clipa iubirii traite. Acopera soarele, sub ale carui mari
petale ne-am sarutat.
Si toate florile se ascund in lumea lor fara sfarsit. Natura toata are
secrete, se inchide fara regrete si pleaca la culcare.
Si doar eu raman s-asist, cum dispare si ultima raza de soare, in
amintirea zilei ce a trecut. Si numai straluceste ca altadata, se
pregateste sa moara, sa se scufunde in abis.
Dupa ce soarele se oglindeste in apa si-i canta marii acea
serenada, cu care-i deschide poarta ruginita de fier, paseste cu
incredere pe o cale, unde va disparea pentru un timp. Tremura-n
fata iubitei ca un indragostit si-apoi se contopeste in marea
infinita.
In urma-i raman stele si luna cea rece, care domneste in
intuneric. Asa dispare inca o speranta, o zi in care as fi putut sa
te-ntalnesc si apare un regret uitat pe o piatra in suflet.
Si-acum ma-ntreb: De ce...? De ce a plecat si a lasat in
urma doar tristete? Oare maine va rasari acelasi soare...? Si daca
el va mai trai dupa ce a murit, a disparut, inima mea imi va pieri
si nu va mai straluci ca-n trecut.

E apus de soare pe bolta cereasca, apus de soare si-n inima

mea...

Ostas
uc Monica

Prin natura si prin vis

Naturaun spatiu perfect si mirific, unde
fiecare fiinta cat de mica are un rol si fiecare
floare spune o poveste si multa lumina si
splendoare ne daruieste.
Deschid usor portita din gradina bunicii,
putrezita de greutatea stropilor de apa, care
s-au adunat in timp si si-au lasat fiecare
amprenta, creand in cele din urma semnele si
enigmele nedescifrate ale naturii. E poarta
care ma teleporteaza in alta lume. O lume
unde totul e perfect si simplu.
Pasesc cu incredere pe covorul de iarba
verde, care se scalda in lumina razelor de
soare si deodata, o adiere de aer curat si
proaspat ma loveste in obraz. Si o lumina
stralucitoare ma orbeste. Simt ca am intrat pe
un taram de basm, undeva sus la inaltime ca

si cum as fi ajuns la stadiu de iluminat, pentru

ca trupul nu il mai simt cu exactitate si doar
niste tuse neconturate ies la iveala din cand
in cand. Dar simt ceva mult mai profund:
dragoste, fericire si poate cel mai important,
imi simt inima cum bate iar cu putere de
parca pulsul a inviat.
Dupa ce am reusit sa deschid ochii, in
ciuda luminii puternice, am vazut in jurun
paradis! Doi copaci mari si impunatori priveau
de sus natura magica si jucau rol de scut
impotriva razelor prea grele, care ar fi putut
apasa greoi asupra petalelor fragile si colorate
ale florilor.
Ce interesant! mi-am zis in gand Nu
sunt orice culori: albastrul viorelei are
imprimat in el, atat valuri deschise de apa cat
si cer profund si inchis la culoare. Este ca si
cum cele mai mici elemente ale naturii, fura
cu invidie cate un strop de esenta de la
fiecare lucru maret.
Un camp de flori magic si parfumat ma
face sa visez si sa zambesc, sa fac trecerea
de la realitate la fictiune, E minunat si nu e
foarte complicatSunt lucruri firesti, carora
mama naturale atribuie magie.
Ma las dusa de val si ma intind usor pe
pamant. E rece, proaspat si umed Ma uit in

sus, la cer si il vad atat de departe, atat de

mare ca un infinit, pe care niciodata n-as
putea sa-l patrund. De jos lumea e altfel si
abia acum inteleg magia natrurii care exista
in fiecare lucru.
Ma apropii de tulpina unei flori, sa vad
cum urca mica furnica agale, sa descopar ce
ascunde si ce vrea sa faca.
Dar deodata cerul se invarte si gradina
penduleaza ca acul ceasornicului. Nu stiu
exact ce se intampla cu mineDeschid usor
ochii si vad in ceata semineul din casa si
fereastra, care primeste lumina calda a
soarelui de dimineata.
A fost un visCe pacat! mi-am zis eu.
Si ce coincidenta sa ma trezesc acum, tocmai
cand era sa descopar misterele naturii, ca si
cum mama natura nu ar fi vrut ca eu sa aflu
mai multe, ca sa poata sa-si pastreze
puritatea.
Faptul ca natura ramane inca magica si
plina de mistere o face speciala. Si faptul ca
visul se termina exact cand nu vrei, il face tot
mai misterios
Imi dau seama ca natura e un vis magic, iar
visul magic are in centru natura!
Ostasuc Monica

Regrete
Oare de cte ori pot s cad? Oare de cte ori, orele
au zburat fr s-mi dau seama? S-au scurs ca nisipul
dintr-o clepsidr. n tot acest timp am czut fr oprire. De
attea ori m-am i ridicat, ntrebndu-m cum ma vor
aprecia ceilali dac nu sunt ceea ce vor ei s fiu. Cred c
a putea doar s sper.
Regret c m-au vzut cznd, c m-au prins la un
moment greit, inoportun. A vrea s-mi dea o a doua
ans, un al doilea start. Nu vreau sa naufragiez n
singurtate. Regret c indiferent de vreme, nu am o pauz
sufleteasc. S nchid mcar pentru o clip ochii, s uit de
tot i s ascult tcerea lucrurilor, care m nconjoar.
Mereu e la fel. Am ctigat un joc, am pierdut altul.
Regretele s-au adunat ntr-o camer izolat din inima mea.
Am plns, pn cnd rurile de lacrimi s-au transformat
ntr-un lac, ntrebndu-m cum pot s m neleag ceilali,
cnd nu m cunosc. Motive pe care nu o s le tiu
niciodat.
Regretele s-au npustit asupra mea ca un nvod. M
simt pe jumtate n via, nu mai am cuvinte, nu mai sunt
eu nsmi i a milioana oar plng.
Hail Gabriela Anca

coala Galactic de pe Terra

compunere tiinifico-fantastic

Chiar dac se afl pe Terra, la coala Galactic merg i alte fiine

de pe alte planete. Eu locuiesc pe Terra i sunt om. Merg la aceast
coal pentru c e aproape de casa mea. Alte fiine de pe alte planete
merg la acest coal pentru a evita aranienii. Sunt nite fiine oribile
cu un comportament deplorabil. Aadar prietenii mei sunt de pe alte
planete cum ar fi: Crint este de pe Saturn, Stridi e de pe Lun, Zozole e
de pe Pluto, Lazara este marian, Hosti e de pe Neptun, Luke e de pe
Mercur i Vector de pe Venus. Am prieteni de pe toate planetele i toi
mergem la coala Galactic.
O zi la coala Galactic ncepe prin teleportarea de acas la
coal. Apoi ncep orele care sunt: limba romn( normal c trebuie s
tim foarte bine limba colii n care nvm) , filozofia tiinei, fizic
cuantic sau matematic cuantic, desen 3D, limba venuian,
historimatic, biologie extraterestr, sport galactic i altele. Cea mai
interesant este biologia extraterestr unde am nvat cum s clocim
un ou de extraterestru chiar dac nu e att de folositor. La sport
galactic am jucat tentaculebal. Eu, prietenii mei i cei care n-au
tentacule am jucat cu minile. La ora de limb venuian profesorul ii
aduce chitara i cntm melodii n limba venuian. Ne place foarte
mult. Prietenii mei sunt uimii de acest instrument pentru c pe
planetele lor nu exist. Fiind ultima or ne teleportm acas foarte
relaxai.
Aceasta este o zi la coala galactic de pe Terra. Cea mai grozav
coal din toat galaxia. n fiecare zi abia atept s merg la coala
Galactic i s trec din nou printr-o alt aventur extraordinar cu
prietenii mei extrateretri.
Hail Gabriela Anca

De-ale tinerilor

Magia primei iubiri

Sentimentul suprem, care inmoaie pana si
cele mai tari inimi si sparge cele mai mari
ziduri este acela de iubire.
Iubirea e un cuvant atat de simplu si totusi
atat de complicat in sinea lui si-atat de greu
de inteles. Nu sunt cuvinte inca pe acest
pamant, care sa explice acest sentiment. Siatunci iubirea este relativa? Ramane ceva
nedeslusit, ce-apare din senin, uneori cand nu
te astepti, se hraneste si creste in inima si
cateodata se usuca treptat si lasa-n urma
izvoare de lacrimi si mari de durere, dar si
amintiri atat de fericite si regretabile?
Prima
iubire
e
magica,
pura
si
memorabilia. Aceasta apare de obicei la
varsta adolescentei, spontan si din nimic,
rasare o floare, un trandafir. Si nici nu stii ce
te-a lovit si ce s-a intamplat. Trupul tresare la
orice atingere si inima zboara, e libera,
iubeste si e fericita.
Cand iubesti vezi lumea cu alti ochi, ca si
cum ai intrat intr-un alt cadru, intr-o lume
frumoasa de basm si plina de minuni.
Sentimentul acela de frica, pentru a nu face
ceva gresit, care sa supere persoana iubita,
grija pentru aceasta si punerea ei pe locul

intai, inainte de viata ta, e ceea ce se cheama

prima iubire, iubirea adevarata.
De aceea nu trebuie sa ne inchidem inima
cu-n lacat ruginit si cand va bate iubirea la
poarta sa gaseasca inchis.
Prima iubire ne-nvata sa iubim, sa daruim
infinite magica!
Ostasuc Monica

Definitia dragostei
Dragostea...cel mai pur sentiment, cel mai
curat i apreciat de toat lumea!
Dragostea a existat dintotdeauna, de la nceputul
lumii, pn n prezent i va continua s existe
pentru totdeauna.
Oamenii, uneori nu i pot atribui dragostei o
definiie, spun doar c este un sentiment puternic.
Dar aceast definiie exist, n Cartea Crilor,
apostolul Pavel n epistola nti ctre Corinteni ne
prezint definiia dragostei:
Dragostea este ndelung rbdtoare, este plin de
buntate, dragostea nu pizmuiete; dragostea nu
se laud, nu trufete, nu se poart necuviincios, nu
caut folosul su, nu se mnie, nu se gndete la
ru, nu se bucur de nelegiuire ci se bucur de
adevr, acoper totul, crede totul, ndjduiete

totul, sufer totul. Dragostea nu va pieri

niciodat!
Aadar, aceasta este definiia dragostei. Noi
dac n-am avea dragoste, am fi nimic. Chiar dac
am dispune de toate crile i toate cunotinele i
nu am avea dragoste nu am exista ca oameni.
Chiar dac am vorbi toate limbile acestei lumi i nu
am avea dragoste, totul ar fi n zadar. Dac ne-am
da toat averea sracilor i nu am avea dragoste,
nu ne folosete la nimic.
n concluzie, dragostea va dinui pentru
totdeauna, chiar dac timpul trece.

Varasciuc Arianda

Fericirea
Fericirea ncepe atunci cnd ai gsit sensul vieii.
Fericirea are la baz buntatea, iubirea, iertarea, rbdarea,
respectul, generozitatea i sinceritatea.
Iubirea i iertarea sunt cele mai importante n cadrul
fericirii, deoarece dac cineva are puterea de a ierta va putea
s i iubeasc. Cnd cineva i greete iar tu l ieri atunci
aduci o raz de soare n viaa lui. Toat lumea vrea cldur, iar
cnd acel bulgre de lumin i face apariia toat lumea e
fericit i se bucur de lumin.
Mark Twain spunea c : Buntatea este limbajul pe care
surdul l poate auzi i orbul l poate vedea. Pentru a fi fericii
trebuie s gsim bucuria de a-i ocroti pe cei din jur.
Maica Tereza spunea despre buntate c: Vorbele pline de
buntate pot fi spuse uor i repede, dar efectele lor sunt
nepreuite. Buntatea mai nseamn s trieti n aa fel nct
la sfritul zilei s poi spune : Astzi am adus o bucurie n
viaa unui om i datorit faptelor mele el poate deveni mai
bun i mai ntelept.
Alt caracteristic a fericirii este rbdarea. Unii oameni nu
sunt rbdtori, dar fiecare dintre noi trebuie s se obinuiasc
cu ideea c oamenii nu sunt perfeci.
Respectul n zilele noastre i-a cam pirdut din esen, dar
fiecare dintre noi ar trebui s ne comportm cu ceilali ca si
cum ne-ar fi prieteni.
Generozitatea nseamn s ncerci s fii altruist cu ceilali
oameni, chiar dac ei nu i ofer generozitate. Fii tu generos i
astfel, prin comportamentul tu se pot schimba i ei. Niciodat
s nu uii s oferi ncurajare in orice ocazie, care i se ivete.
Sinceritatea nseamn s fii tu nsui cu cei din jur.
Niciodat s nu-i trieti viaa ncercnd s-i impresionezi pe
ceilali, ntr-un final oamenii te vor judeca oricum.
n final, a vrea s v spun c oamenii nu v vor arta
buntate chiar dac le vei oferi; nici iubire, nici iertare, nici
respect, nici generozitate i nici rbdare. Dar voi putei fii un
exemplu pentru cei din jur.

Mahatma Gandhi spunea c : Fii schimbarea pe care vrei s o

vezi n lume!
Varasciuc Arianda

prea multe cuvinte

Mai tim s trim? Ce facem noi n fiecare zi? Oare ne
trim viaa sau doar supravieuim?
De multe ori trim aceeai zi la infinit, acelai orar, acelai
drum spre coal, aceleai jocuri pe calculator astfel incat
ajungem uneori s avem o ciudat senzaie de dj vu i
avem impresia c am cazut intr-o clepsidr nesfarit.
De cate ori nu ni s-a intmplat s ne plictisim i sa nu
gsim nimic interesant de fcut? Chiar dac avem aparate tot
mai sofisticate, ne plngem de ele i spunem c sunt
invechite, iar telefoanele au devenit de unic folosina.
Am pit cu ncredere intr-o er a tehnologiei i
mucam din ea tot mai mult,
fara sa ne dam seama ca nu mai stim sa ne bucuram de ceea
ce conteaza cu adevarat, lucrurile simple care ne fac sa
simtim ca traim: natura, prietenii si nici de cum calculatorul
sau iphon-ul.
Haidei, s ne oprim o secund i s ne ntrebm: Ce
rost au toate aceste lucruri, de care ne-am nconjurat?/Care
este cu adevrat esena vieii? Ar trebui s ne bucurm de
lucrurile simple: de flori, de copaci, de natur, de o plimbare
in parc sau pur i simplu s zmbim cnd vedem o furnic.
Am ajuns s trecem pe lng toate acestea cu
nepsare i s clcm tot ce-i frumos in picioare. Ne
nconjurm de un peisaj dezolant, n care blocurile nalte,
mainile, calculatoarele sunt decorul acestei lumi iar noi nite
piese, nite marionete care joac mereu acelai joc.
ncearc mcar o data, s lai deoparte toate aceste
lucruri, s stai in natur, s asculi glasul divin al florilor i

mirificul cntec al psrilor, s citeti o carte i s descoperi ci

neumblate, s evadezi!
Ar fi frumosAr fi ca o lume de basm i probabil te
vei speria de ct magie exist in fiecare lucru i vei credea c
ai murit i c ai ajuns in rai.
Nu te lsa dus de valul de plumb al societaii, care te
mpovrez. n prea puine cuvinte, esena ar fi: Nu fi ca alii!
Fii original i unic!

Ostasuc Monica

Mai stim sa ne distram?

La ce se rezum distracia n zilele noastre?
Modalitatea copiilor de a-i petrece timpul liber s-a
schimbat. Jocuri precum de-a v-ati ascunselea, otronul
sau chiar sritul corzii in spatele blocului, au fost uitate de
copiii din ziua de astzi. Toate acestea au fost date n
schimbul calculatorului si a tehnologiei, care ndeparteaz
tinerii de familie i i fac dependeni de o lume virtual.
Este ngrijortor faptul c internetul i jocurile pe
calculator sunt preferate de tot mai multi copii, de la cele
mai fragede vrste, acetia, petrecndu-i tot timpul n
faa unui ecran fr via, neglijand micile bucurii ale
vrstei.
Atenia copiilor i adolescenilor de alt dat nu era
distras de internet, fa de tinerii de astzi, care parc se
maturizeaz mult prea repede. n aceste condiii, expresia
toate la timpul lor nu mai are nici un farmec.
Calculatorul nu este singurul motiv de ngrijorare in
ceea ce privete timpul liber i sntatea tinerilor. Exist i

ali factori importani ce contribuie n mod negativ n viaa

adolescentilor, ca de exemplu alcoolul, tutunul, drogurile,
care i ele la rndul lor creeaz dependen, detanu-i pe
consumatori de viaa real.
Timpul liber este un bun prilej de a acorda mai mult
atenie activitilor plcute nou, precum dansul, cntatul,
plimbatul, dar din pcate muli dintre noi nu tiu s
valorifice acest timp.
Lmanu Bianca

Elevul ntreab, psihologul rspunde

Violena ntre adolesceni
Motto : A nva ca n via, mai
uor se

poate nvinge ura cu

dragostea,
minciuna cu adev rul i
violena
cu abnega ia, ar trebui
s fie un

element fundamental n

educaia
oric rui copil Mathama
Gandhi
Violena, att fizic ct i verbal este astzi o mare problem, cu
care se confrunt societatea.n cele mai des ntlnite cazuri de violen
sunt implicai adolesceni. Aceste comportamente violente nu sunt
deloc benefice. Am decis s stau de vorb cu doamna Vasiliu Gabriela,
psihologul colii pentru a-i cere o prere despre aceast problem.
R: -Bun ziua! Ma numesc Sasu Emilia din clasa a IX-a D si doresc
s v cer un interviu n legtur cu violena.
V.S.: -Bun ziua! Cu mare plcere!
R: -Cum ai defini violena n rndul elevilor?
V.S.:
-Violena ntre adolesceni nseamn lovire, bruscare,
mpingere, ameninare, intimidare. Adolescenii i iau unii altora
obiectele, i pun porecle jignitoare, discrimineaz, folosesc telefonul i
internetul pentru mesaje jignitoare la adresa celorlali.
ntr-un cuvnt, violena ntre adolesceni nseamn nerespectarea
regulilor scrise i nescrise ntr-o comunitate, cum este coala.
R: -Ce tipuri de violen ntlnim ntre adolesceni?
V.S.: -ntre adolesceni exist o multitudine de tipuri de violen,
de la violena fizic direct: lovirea unui coleg, la violena fizic indirect:
lovirea sau distrugerea unui bun al celuilalt, de la violena verbal:
njurturi, jigniri, ameninri, la violena verbal indirect: calomnia.
R: -Care ar fi cauzele acestor tipuri de violen?
V.S.: -Cauzele violenei n rndul elevilor sunt multiple. Mediul
familial
influeneaz
comportamentul
neadecvat,
agresiv
al
adolescenilor. O familie caracterizat prin lipsa cldurii i a implicrii,
eecul adulilor n stabilirea limitelor n ceea ce privete
comportamentul agresiv fa de ali copii, frai, rude, prea mult

libertate i prea puin iubire, utilizarea pedepselor corporale i a

violenei emoionale n creterea copilului, formeaz un copil agresiv cu
dificulti de relaionare i adaptare.Temperamentul este un factor ce
contribuie la manifestarea violenei. Un adolescent foarte activ i
impulsiv este mai predispus la manifestarea unui comportament
agresiv
cu
ali
adolesceni.
Influenele
sociale
determin
comportamente violente. Prinii trebuie s fie ntr-o permanent
btlie cu influenele negative, pe care lumea le poate avea asupra
copiilor. Adolescenii trebuie nvai s nu fie prtinitori, s accepte c
ceilali au caliti i defecte. Televiziunea are un impact foarte mare
asupra copiilor deoarece prezint mult violen iar copii petrec mult
timp liber n faa ecranului.
Nu n ultimul rnd, mediul educaional este o cauz a violenei
ntre adolesceni. Factorii care cresc probabilitatea apariiei actelor de
violen ntre adolesceni sunt : un regulament colar prea lung, neclar
pentru copii sau inexistent, copii nu sunt tratai ca indivizi cu valoare,
slaba toleran asupra diferenelor dintre copii, profesorii care ip,
personal al colii care amenin copii n public, lipsa locurilor de sport.
R: -Exist o categorie de elevi predispus la violen ( fete, biei)?
V.S.: - Violena se ntlnete att n rndul bieilor ct i al
fetelor, poate difer tipurile de violen. La biei predomin violena
fizic, iar la fete violena verbal. Nu este de neglijat violena
emoional, folosit n egal msur att de fete ct i de biei.
R: -Cum ar trebui un elev s reacioneze la actele de violen
ndreptate asupra sa?
V.S.: - La violen nu se rspunde cu violen. Comunicarea este o
cale eficient de a rezolva conflictele, care apar ntre adolesceni.
R: - Ce soluii de diminuare a violenelor ntre elevi ar trebui
gsite i aplicate?
V.S.: - Soluiile de diminuare a violenelor difer de la coal la
coal, n funcie de tipul de violen care se manifest. Recomandarile
generale ar fi urmatoarele:
- identificarea elevilor cu potenial violent i a cauzelor care pot
determina violene, prin implicarea cadrelor didactice i a
personalului specializat (consilieri colari, psihologi, mediatori ).
- elaborarea
i
derularea
unor
programe
de
asisten
individualizat pentru elevii implicai n cazuri de violen .
- implicarea activ a elevilor care au comis acte de violen n
programe derulate de coal i alte instituii ( poliie, biseric ) .
- valorificarea
intereselor,
aptitudinilor
i
capacitilor
adolescenilor care au comis acte de violen prin implicarea
acestora n activiti colare i extracolare .
- responsabilizarea elevilor cu comportament violent .

informarea prinilor cu privire la serviciile pe care le poate oferi

coala n scopul prevenirii violenei, a relaiilor prini-copil
( consiliere, asisten pedagogic, mediere ) .
acordarea de sprijin familiilor care solicit asistena i orientarea
acestora ctre servicii specializate.
R: -Va multumesc pentru interviul acordatsi speram ca intradevar violenta sa nu mai existe mai ales in randul tinerilor.
V.S.: -Sigur ca da.
In concluzie putem spune ca desi violenta a existat, exista si va
exista in randul adolescentilor, totusi exista metode de a diminua
aceste cazuri nefavorabile pentru societate, iar aceste metode
trebuie aplicate in randul tinerilor inca de la cele mai fragede varste.
-

Sas

u Emilia

Perspectiv asupra vieii

Viaa nu e deloc aa cum ne-o imaginm noi. Viaa
nu e deloc aa cum vism s fie, viaa nu e deloc ca n
cri sau filme.
Probabil c ceea ce spun eu e banal, c s-a mai spus
de attea ori... Doar c eu de abia acum am realizat
acest lucru. i e destul de greu s faci fa. tiu, nu pot
spune c nu am fost avertizat. Pot doar s spun c
speram ca lumea s fie altfel. Uneori chiar m gndesc c
a prefera s triesc cu iluzia unei lumi perfecte, dect n
adevr i cu inima zbuciumat de multitudinea de ruti
care exist. Dar atunci unde ar fi farmecul fericirii, dac
numai ea ar fi posibil? Trebuie s trecem i prin greu

pentru a aprecia mai mult binele. S trim fiecare zi ca i

cum ar fi ultima, n fiecare moment s ne bucurm de
ceea ce avem i s nu ne ngrijorm sau s ne gndim la
ceea ce ne lipsete. Trim ntr-o lume n care nu nelegi
ce e cu adevrat fericirea pn nu treci prin amarul vieii.
Viaa e ca un film, n care noi suntem personajele
principale, noi ne scriem propriile replici i le interpretm
cum vrem, dar cteodat alii ne scriu restul scenariului.
Pn i felul n care ne manifestm strile de spirit pare
regizat. Plngem din instinct, dar zmbim cnd suntem
fericii, pentru c aceasta e natura uman, asta ne
definete pe noi oamenii. Faptul c nu suntem perfeci,
greim, iertm, definesc frumuseea omului. Fr s ne
dm seama, am rmas prini n acest sistem al gndurilor
i interpretrii asupra vieii.
Desigur, toi ne-am ntrebat Cum ar fi lumea, dac
ar fi altfel ?

Davidescu Iulia

Pagini de jurnal- din viata adolescntilor

Pagin de jurnal
n mod normal, la aceast or trzie ar trebui s dormDar n
mintea mea pulseaz imaginaia aa c m-am decis s mi atern
gndurile pe hrtie.
S ncep prin a rememora tot ceea ce s-a petrecut astzio zi
monoton, ploioas, o zi gri. Dar un lucru mi-a captat atenia: copacul

noduros din faa blocului. n naltul cerului, crengile sale negre

impregnate cu ap par a forma adevrate labirinte celtice, n care
rtcesc nestingherii centaurii. Un moment remarcabil ce merit
imortalizat. i poate c achiziionarea unui nou volum merit "trecut
n revist". Acum, urmeaz acel moment de adnc cugetare, n care
ncerc s ptrund n adncurile subcontientului meu i ncerc s
privesc dincolo de aparene.
"Infernul societi secrete i secte mafiote" de Pierre Bellemare
i Jean-Franchois Nahmias
n continuare, merg pe principiul "O carte nu se judec dup
coperta". Dar n momentul de fa, sunt indecis dac s dau sau nu
credibilitate acestei zicale deoarece, sincer s fiu, pentagrama n
flcri m arunc dincolo de limitele irealului i m face s cred c
ilustreaz ntocmai coninutul crii.
Probabil c, un om cu credin n Dumnezeu, orice om care
neag cu nvrednicire ideile i principiile Codului lui Da Vinci i ale
Sfntului Graal, m-ar considera probabil membr a Liber
Cugettorilor, observndu-mi interesul pentru aceste lucrri.
Nu m pot abine s nu fac o parantez i s nu mrturisesc
faptul c, acum, n clasa a noua, am nceput s fiu interesat de
enigmele pentagramei i ale stelei lui David, dar i ale concepiilor
menionate mai sus. Dar acesta nu este un motiv concret pentru care
s nu fiu considerat cretin-ortodox. Dei nu merg prea des la
Sfnta Biseric, asta nu nseamn c nu m tem de puterea lui
Dumnezeu, dei am unele neclariti n legtur cu ideologiile
cretinismului.
Acum, s revenim la carte. Dei nu am citit dect 20 de pagini,
deja simt c am pit n lumea fantastic a acestei cri. Nu tiu cum e
pentru alii, dar n cazul meu, atunci cnd citesc, se aplic urmtoarea
regul: dac o carte lecturat nu m-a fascinat, nu mi-a deschis porile
ferecate ctre sufletul ei i dac eu nu am reuit s m transpun n
lumea ei, atunci a fost citit zadarnic. Prin urmare simt c acest volum
nu va fi lecturat n van.
Am cam terminat cu analiza zilei. Acum, obinuita revizie
psihologic i sufleteasc.
Inim, ai onoarea s fii prima:

"M mai dor uneori amintirile, dar reuesc s atenuez durerea

privind ncreztoare spre viitor. Uneori, cred c m-a simi mai bine
ntr-un borcan cu spirt. M-a conserva, a amori i nu a mai simi
nimic. Dar asta ar nsemna s nu mai simt intensitatea privirilor i
dulceaa zmbetului. Cum spuneam, ar putea fi mai bine, dar m
mulumesc i cu att.
Dragul meu creier, te ascult:
"n ultimul timp, nu am mai avut acele momente de adnc
cugetare i au nceput s mi lipseasc i teoriile filosofice asupra vieii.
Dar toate acestea se compenseaz cu supradoze constante de
imaginaie, datorate mirosului de cerneal proaspt. Stau i reflectez,
la faptul c tot palatul meu s-ar putea prbui la cea mai mic adiere a
maturitii. Dar asta nu este posibil. Voi simi mereu esena tinereii,
cu care voi nmiresma paginile acestui jurnal. Imaginaia va domni
peste ntunericul eternitii
nc o zi, nc o pagin ptat cu clipe memorabile!
rc-Candrea Antoanela

Pagin de jurnal
nca o saptmn, inca una, ce se adauga colectiei mele. Nu a fost foarte
stralucita daoarece nici un eveniment fericit nu si-a facut simtita prezenta.
Lucrurile rele erau pretutindeni,

La inceputul saptamanii un necaz mi-a lovit atat familia cat si prietenii, nici
nu am apucat sa ma ridic, sa ma scutur de tot praful melancoliei, deoarece vestile
negative ma doborau una cate una.
Dar pe la mijlocul saptamanii, intr-o zi, diferita de celelalte privita de mine ca
printr-o oglinda deformata, apare o persoana, care ma incurajeaza si imi ofera din
intelepciunea sa. Cu un chip luminous, o voce dulce si niste atingeri vesnic
inconjurate de dragoste, imi alina intreaga saptamana. Dupa terminarea temelor,
ma asez usor la birou si privesc fereastra realizand ca, desi e intunecata frumusetea
noptii e cea mai tacuta prietena posibila. As fi vrut sa vedeti si voi ce vedeam eu,
fiecare detaliu marunt dar totusi important. Cerul era deosebit de misterios, negru.
Stelele straluceau ca niste tinte de argit pe patura de catifea a norilor. Fumul iesea
din hornurile caselor ce pareau moarte. Nimeni nu avea ochii deschisi, nimeni. Doar
eu vegheam acea seara, uimita de frumusetea naturala a tot ceea ce ma inconjoara.
Gandindu-ma la ultimele zile din saptamana, care dupa parerea mea vor fi la fel ca
si celelalte , zambesc.
Stiu ca vom sta in banca fiecare cu propriile soapte ale memoriei, chiar as
vrea sa le stiu sau sa le vad pe toate, pentru ca stiu cat de puternica este mintea
umana sub presiunea emotiilor. Dar momentan, cunosc doar cararile mintii mele si
camerele sufletului meu, infinitul nedeslusit separate doar de cateva cuvinte.
Realizand ca peste cateva ore soarele rasare si clopotelul scolii va rasuna in tot
orasul , ma asez in pat si imparatia somnului ma cucereste. Dar ultimele mele
ganduri treze , imi spuneau sa zambesc, pentru ca o singura zi iti poate schimba o
intreaga saptamana . La fel cum o secunda , iti poate schimba tot anul.
Dupa toate acestea, sunt pregatita sa ma intorc la rutina, dar cu un suras
dulce, deoarece o zi fara un zambet este o zi pierduta. Asa-i? Noapte buna.

Murariu Costina

Cititor de elita
Te-ai simit vreodat vesel, fericit i plin de via? Aa m-am simit eu cnd
am aflat c sunt una din ctigtorii premiului Cititor de elit.

Am ctigat acel premiu cnd m ateptam mai puin. Nu tiu dac m-am mai
simit vreodat la fel de bine cum m-am simit cnd am luat premiul. A fost un
moment emoionant pentru mine.
Trebuie s recunosc, m-am simit extraordinar, poate chiar puin mndr de
mine. Ctignd, nseamn c am fost apreciat pentru multele cri citite chiar
dac eu le-am citit din plcere, nu ca s primesc un premiu. S te simi apreciat
este un sentiment absolut minunat.
De aceea continuai s facei ce v place, indiferent ce spun ceilali, i poate
c ntr-o zi vei fi aprecia pentru acel lucru.

Hail Gabriela Anca

Interviu cu Miss-Boboc
Ctigtoarea de anul acesta a concursului Balul Bobocilor,
pentru cea mai bun prestaie i cea mai frumoas fat din liceu a
fost nimeni alta dect Iulia Davidescu, din clasa a 9-a D. Astfel,
putem dovedi c fetele din clasa noastr nu sunt doar detepte si
creative ci i extrem de frumoase.

n cele ce urmeaz mi-am propus s stau de vorb cu Iulia,

despre modul n care i-a schimbat viaa participarea la acest
concurs. i nu neaprat pentru c a ctigat, ci pentru experiena
pe care a acumulat-o i lucrurile minunate i utile pe care le-a
nvtat.
R: -Cum au fost pregtirile dinainte de bal ?
I.D.: -Pregtirile dinainte de bal au fost lungi i obositoare, dar totui
distractive. Cele mai minunate amintiri le-am dobndit la repetiii, cunoscnd
persoane minunate.

R: -Cu ce gnduri ai intrat n aceast competiie ?

I.D.: -Singurul motiv pentru care am intrat n aceast competiie a fost
acela de a m distra i de a cunoate persoane noi.

R: -Ai simit vre-un moment, att la pregtire ct i la bal, c

ai rivale n jurul tu ?
I.D.: -Desigur. Doar a fost un concurs, nu ?

R: -Te simi mai frumoas ca nainte, acum c ai ctigat

concursul ?
I.D.: -Cu siguran nu m simt mai frumoas. Acesta este dect un titlu
i consider c frumuseea interioar e cea care conteaz.

R: -Ce ai simit cnd ai fost anunat ctigtoarea balului i

i-ai auzit numele?
I.D.: -Sincer, nu m ateptam i am rmas uimit cnd mi-am auzit
numele. Efectiv nu mai vedeam nimic n faa ochilor i nu tiam cum s
reacionez.

R: -Ce s-a schimbat n viaa sau n comportamentul tu de

cnd ai ctigat concursul?

I.D.: - n viaa mea sunt nite schimbri. Am cunoscut foarte mult

lume, am dobndit o experien nou, ns eu am rmas aceeai.

R: -Ce poi s-i spui unei viitoare eleve de clasa a 9-a, care ar
vrea s participe la bal? Are de ctigat?
I.D.: -i pot spune s nu se nscrie..Glumesc, pi participarea i
implicarea ntr-o asemenea activitate implic mult responsabilitate, stres i
gnduri. Tot ce i-a putea transmite este s nu asculte lumea din jur,
deoarece este plin de oameni rutcioi i invidioi.

R: -Sunt i dezavantaje ale acestei participri? i dac

da,care ar fi ele?
I.D.: -Ooo i cte dezavantaje sunt. n primul rnd tot liceul te cunoate
i eu sunt o persoan creia nu i place s fie n centrul ateniei, iar n urma
participrii la bal, s-au constituit o groaz de ruti i minciuni. Dar nu-i
nimic, viaa merge nainte.

R: -Am neles c n urma participrii la bal ai fost nscris la

un concurs intitulatMiss Bucovina. Despre ce este vorba?
I.D.: -Da, n urma participrii la bal am fost nscris la acest concurs,
unde au fost selectai toi ctigtorii fiecrui bal, al fiecrui liceu.

R: -Ce planuri ai pe viitor? Ai vrea s te axezi pe frumusee i

s te afirmi n acest mod?
I.D.: -Cu siguran,nu. Nu m vd fcnd lucrul acesta. Eu rmn la visul
meu iniial, acela de a devenit avocat.

R: - Mulumesc mult pentru interviul acordat.

I.D.: -Mi-a facut placere.

Iulia Davidescu i Ostauc

Monica

Simbolistica culorilor n operele literare

Rosu: semnifica pasiune, pericol, poate sugera

sangele, vitalitatea sau actiunea.
Portocaliu: semnifica veselia,
tineretea, caldura, optimist, echilibru si
incredere.
Galben: semnifica culoarea luminii,
genereaza caldura, dispozitie si veselie.
Verde: semnifica speranta, viata
eterna si relaxare
Albastru: semnifica pasiune, transmite
incredere si liniste.
Alb: semnifica puritate, pace,
credinta si reprezinta dragostea
Negru: semnifica durere, intuneric, disperare,
mister sau moarte.
Gri: semnifica eleganta, respect,
plictiseala, batranete, o culoare sobra, care
scoate in evident valorile spiritual si
intelectuale.
Mov: semnifica negroza, nervozitate.

Maro: semnifica ofilire si moarte

(moartea naturii)

culese
de Ostasuc Monica

Ch
estii
Valoarea Timpului
Pentru a descoperi
valoarea unui an, intreaba un student care nu aluat examenul final;
valoarea unei luni, intreaba o mama care a adus un copil pe lume mai
devreme de termen;
valoarea unei saptamani, intreaba editorul unei reviste saptamanale;
valoarea unei ore, intreaba-i pe parintii care abia asteapta sa-si
intalneasca copilul;
valoarea unui minut, intreaba pe cineva care a pierdut trenul sau
avionul;
valoarea unei secunde, intreaba pe cineva care a supravietuit in urma
unui accident;
valoarea unei miimi de secunda, intreaba un atlet care a castigat
medalia de argint la olimpiada.
Timpul nu asteapta pe nimeni. Aduna fiecare moment care iti
ramane deoarece are o mare valoare.

Ana-Maria Blindu

Reteta prieteniei
Daca te-ai hotarat ca vrei sa fii cu adevarat un prieten bun, dar poate nu stii
cum si nu stii ce ar trebuii sa faci, poate ti-e frica sa investesti incredere si iubire,
crezand ca nu vei fi platit cu aceeasi moneda. Si-ntradevar te cred, pentru ca nu este
usor sa fii prieten. Prietenia cere multe sacrificii.
Iata o reteta utila, care te va ajuta sa creezi un adevarat tort al prieteniei, bazat
pe incredere.

Ingrediente:
1 kg de iubire
70 g de incredere
30 g de rabdare
20 g de intelegere
O lingura de bunavointa
O cana rasa cu amabilitate
30 g de curaj
3 lingurite de sacrificiu
Dragoste cat cuprinde

Mod de preparare:
Adauga iubirea si cele trei lingurite de sacrificiu. Apoi amesteca intr-un bol cele
30 g de curaj, de asemenea nu uita si de cana de amabilitate si de lingurita de
bunavointa.

Dupa ce ai amestecat bine toate acestea adauga intelegerea, rabdarea si

increderea.
Inainte de a turna bolul peste celelalte ingredient, adauga dragoste cat cuprinde
si nu te zgarci deoarece coca va iesi mai moale, cu cat dragostea este mai mare.
Toarna apoi totul peste iubire si sacrificiu si lasa 30 de minute la cuptor in inima ta.
Se serveste abia dup ace cunosti cu adevarat persoana respective.
Ostasuc Monica

Top 10
Cele mai frecvente minciuni ale unei fete
10) Sunt

bine. Cand ea defapt nu e bine.

9) N-am

nevoie de ajutor! Cand ea defapt are nevoie de ajutor, dar

nu stie cum sa-ti spuna.

8) Nu

sunt geloasa! Cand ea defapt e geloasa, dar nu o arata.

7) Nu ma intereseaza cu cine ai fost. Cand ea defapt vrea sa

stie sic el mai mic detaliu despre persoana cu care ai iesit.
6) Am

trecut peste. Cand ea defapt plange-n tacere.

5) Vreau sa uit tot. Cand ea defapt ar vrea sa sculpteze acele clipe in

sufletul ei si sa le pastrze pentru vesnicie.
4)

O sa fie bine. Cand ea defapt stie cu siguranta ca lucrurile nu vor fi

bine.
3) Poti

sa pleci. Cand ea defapt ar vrea sa ramai.

2) Nu astept
in fiecare noapte.

sa te revad.

Cand ea defapt aspira si viseaza acea clipa

1)Nu te iubesc Cand ea defapt te adora.

Ostasuc Monica

Top 10
Replicile bine-cunoscute ale parintilor, care ne deranjeaza
si totusi ne sunt utile.
1. Fa-ti temele!
2. Nu lasa mizerie!
3. Cum a fost azi la scoala?
4. Puteai sa ieie o nota mai mare.
5. Mai pune mana pe o carte!
6. Nu fi atat de egoist/a!
7. Nu fi atat de lenesa!
8. Nu-mi raspunde pe tonul asta!
9. Respecta persoanele din jur!
10.Invata sa iti asumi consecintele!
Ostasuc Monica

Parodie
Suntem la filologie,
Mari maiestri-n poezie
In romante, comedie
Si oricat am incerca
Nu-ntelegem fizica
Matematica, chimia,
Nici macar biologia.
Note mici mereu luam
Incercam sa invatam
De
ramanem corigenti,
Poate chiar si
repetenti.
Am facut o poezie
Sa para o parodie
Sa o scriem pe hartie
Cu rima imperecheta,
Poate chiar si-ncrucisata.

Ne-am gandit, ne-

am tot gandit

Cum s-ajungem la

sfarsit,

La sfarsit de parodie,
Cu un sfat am incheiat:
Tine-te de invatat!
Plesca Daniela si
Ferar Andreia Mirela

Eminescu

1.

Arbore cu flori mirositoare, des ntlnit n

poeziile acestui poet.
2. Numele revistei la care a
debutat poetul.
3. Cu penetul ca....

4.

Astrul nopii,
blnda....

5. Numele femeii care a avut o mare influen asupra

marelui poet
6. Poetul a scris ...5.
7. Numele celui mai bun prieten al su.
8. Titlu de poezie dar si nume de astru ceresc.

Limba romana
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
B

1. Antonimul cuvntului suprat este..

2. Strofa alctuit din patru versuri se
numete

3. ntr-o oper epic avem personaje secundare,

episodice i ......................
4. Caracterizarea personajelor fcut de ctre autor
sau celelalte personaje se numete
caracterizare.....................
5. Potrivirea sunetelor de la sfritul a dou sau mai
multe versuri se numete..................
6. Modul de expunere prin care autorul nfieaz
particularitile unui personaj sau al unui inut se
numete..
7. Figura de stil care arat nsuirea unui obiect sau al
unei aciuni se numete................
8. Opera n care autorul i transmite n mod direct
ideile i sentimentele este opera...........................
9. Opera n care autorul i transmite n mod indirect
gndurile, ideile i sentimentele este
opera.............................................

CUPRINS
Infinitatea cuvintelor
Ce e poezia?
Poezii
Incercari literare
De-ale tinerilor
Pagini de jurnal din viata
adolescentilor
Performante
Scoala mai interesanta
Chestii

Colectivul redactiei

Filologia

(cuvnt provenit din greaca veche,

, compus din philos prieten,
iubitor de
i logos cuvnt, vorb) a fost considerat
tiina care se
ocup cu studiul culturii scrise a popoarelor,n
special cu studiul
textelor arhaice i al operelor literare, din
punctul de vedere
al limbii, al influenelor suferite,precum i
cu editarea
acestora. n sensul restrns al
termenului,
filologia nseamn critica textelor
i tehnica ediiilor.