TEMA PROIECTULUI:

ASAMBLARI NEDEMONTABILE
NITUIREA

CUPRINS
ARGUMENT
1. CADRU GENERAL ........................................ pag.
2. TIPURI DE NITUIRI.................................................................................. pag.
3. NITUIREA MECANICA ......................................... pag.
4. NITUIREA PRIN EXPLOZIE......................................................................pag.
5. NITUIREA METALELOR SI ALIAJELOR USOARE............................... pag.
6. CONDITIILE TEHNICE IMPUSE IMBINARILOR NITUITE................ pag.
ANEXE......................................................................................................................pag.
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................pag.

ARGUMENT

Pentru certificarea competentelor profesionale al nivelului 3 de calificare, am ales

tema Ansamblari nedemontabile - nituirea.
Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la care, pentru desfacerea pieselor
este necesar sa se distruga partial sau total organul de asamblare sau piesele ce
alcatuiesc asamblarea.
Am abordat aceasta tema respectnd condiiile de aplicabilitate cuprinse n
Standardele de Pregtire Profesional.

1. CADRUL GENERAL

Asamblarea este operatiunea de reunire, intr-o succesiune bine determinata, a

elementelor constituente ale unul sitem ethnic, in scopul de a indeplini cerintele
tehnologice impuse.
Dupa modul de demontare, cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre
elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:

Nedemontabile

prin nituire
prin sudare
prin lipire
prin presare

Asamblari

prin filet
prin pene
canelate
cu elemente elastice

Demontabile

La asamblarile prin presare, forta de frecare care apare intre cele doua suprafete
creaza o presiune de contact. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice,
asamblarea este demontabila. Daca apar si deformatii plastice, asamblarea va intra in
categoria asamblarilor nedemontabile.
Din categoria asamblarilor nedemontabile cele mai uzuale sunt asamblarile nituite,
asamblarile sudate, asamblarile prin lipire si incleiere.
In cele ce urmeaza se vor prezenta notiuni referitoare la asamblarile prin nituire,
asamblarile sudate si asamblarile prin lipire si incleiere.
Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la care, pentru desfacerea pieselor
este necesar sa se distruga partial sau total organul de asamblare sau piesele ce
alcatuiesc asamblarea.
Procedeele de obtinere a asamblarilor fixe nedemontabile se pot imparti in doua
grupe :
-procedee la care asamblarea se realizeaza fara un organ de asamblare ;
4

-procedee la care asamblarea se realizeaza cu ajutorul unui organ de asamblare.

Din prima grupa fac parte procedeele de asamblare prin presare,iar din a doua, cele
prin nituire, sudare, lipire.
Date iniiale ale procesului tehnologic de asamblare
Elementele necesare elaborrii procesului

Coninutul lor

de asamblare

Desenul de ansamblu

Fia tehnologic
Programul de producie
Stabilirea condiiilor de recepie

Vederile i seciunile necesare realizrii

ansamblului
Numrul pieselor i subansamblurilor
componente
Dimensiuni de gabarit
Ajustaje realizate ntre piese
Masa produsului asamblat
Prescripii speciale de asamblare
Informaii despre: utilajele necesare,
metodele i mijloacele de control, sculele
necesare montajului i timpul necesar
Metoda de asamblare, atelierul unde se
realizeaz, numrul de muncitori
Norme referitoare la condiiile tehnice ce se
impun produsului

2. TIPURI DE NITUIRI
Asamblarea prin nituire este operatia prin care doua sau mai multe table sau alte
profile subtiri se imbina nedemontabil prin intermediul organelor de masini numite
nituri.
Avantaje:

prezinta siguranta in exploatare, superioara asamblarilor sudate, la

constructii supuse la sarcini dinamice dupa directii variabile (ex.: poduri,
nave marine/fluviale sau aeronave etc.)

se pot imbina piese din materiale nesudabile, sau la care temperature

necesara procedeului de sudare ar diminua efectul tratamentelor termice sau
al acoperirilor de protectie sau elastice

Dezavantaje (comparative procedeului de sudura):

-

un consum mai mare de material si de manopera;

conditii de lucru mai incommode din cauza producerii de zgomot;

se micsoreaza rezistenta pieselor in sectiune, se diminueaza etanseitatea

constructiei realizate.

Materialele utilizate la confectionarea niturilor se aleg in functie de felul si

marimea solicitarilor la care sunt supuse, ex:
-

oteluri carbon (pentru lucrari obisnuite);

oteluri aliate (in cazul solicitarilor termice sau de coroziune ridicata);

cupru;

alama;

aluminiu;

anumite mase plastice.

In functie de tipul productiei, nituirea poate fi executata manual sau mecanic, iar in
functie de diametrul tijei nitului, ea se poate executa la cald sau la rece. In general, la
otel, cand tija nitului are un diametru sub 6 mm, nituirea se poate face la rece, iar cand
are un diametru mai mare, la cald.
Nituirea manuala in general este o operatie costisitoare care cere un volum mare
de munca avand totodata o productivitate mica.
6

Pentru acest motiv se recomanda ca oriunde este posibil, ea sa se execute

mecanizat, folosind dispozitive si utilaje speciale care usureaza munca si maresc
productivitatea (ciocane pneumatice, electrice, prese etc.)
Nituirea continua sa ramana un procedeu destul de raspandit pentru realizarea
imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precum si acolo unde nu se poate aplica
sudura datorita dificultatilor ce o insotesc. Astfel, nituirea ramane inca principalul
procedeu de asamblare in constructia de avioane precum si in unele constructii metalice
etc.
In plus, trebuie adaugat ca elementele imbinate prin nituire pot fi demontate prin
distrugerea niturilor, transportate si asamblate din nou in timp ce constructiile sudate nu
permit acest lucru decat in unele cazuri izolate date fiind transformarile care au loc in
material la locul taierii si sudurii ulterioare.
Imbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa diferite criterii si anume:
- dupa modul de executie

Imbinari nituite manual

Imbinari nituite mecenizat

- dupa starea tijei

Imbinari nituite la cald
Imbinari nituite la rece
- dupa modul de asezare a tablelor
prin suprapunere sau cu eclipse/cap la cap/pe o singura parte-pe ambele parti)
-dupa numarul randurilor de nituri

Imbinari nituite cu un singur rand

Imbinari nituite cu mai multe randuri paralele/in zigzag

-dupa numarul sectiunile de forfecare

Imbinari nituite cu o singura sectiune

 Imbinari nituite cu mai multe sectiuni

-dupa destinatia asamblarii
Imbinari nituite de rezistenta
Imbinari nituite de etansare
Imbinari nituite de rezistenta-etansare
-dupa modul de formare a capului nitului
Imbinari nituite directa
Imbinari nituite indirecta
Niturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde conditia principala care
se cere este transmiterea fortelor intre elementele respective.
Niturile de etansare se aplica la constructia bazinelor, rezervoarelor sau diferitelor
alte asemenea constructii, care nu sunt supuse unor eforturi deosebite. Avand in vedere
scopul acestor nituri, ea se poate executa cu nituri mai subtiri decat cele folosite la
nituirea de rezistenta insa ele trebuie dispuse mai des.
Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelor conditii. Asa cum s-a
aratat si anterior insa;indiferent de tipul nituirii, este recomandabil ca nituirea sa fie
inlocuita prin sudura ori de cate ori este posibil.

3. NITUIREA MECANICA

Ca si in alte operatii tehnologice din domeniul constructiilor de masini; tehnologia

nituirii si a utilajelor folosite sunt conditionate de tipul productiei. Astfel la productia
individuala si in atelierele de intretinere si reparatii, se aplica nituirea manuala pentru
realizarea unor imbinari care nu se pot efectua prin sudura din diferite motive. Nituirea
se realizeaza manual sau mecanic, la cald sau la rece.
Nituirea mecanica se executa la masinile de nituit obtinandu-se marirea
productivitatii si imbunatatirea calitatii nituirii. Forta de nituire realizata cu astfel de
masini este de 2000-8000 daN.
Masinile de nituit pot fi clasificate astfel:
- dupa procedeul de formare a capului de nit:
masini de nituit prin ciocanire (ciocane de nituit), care pot fi fixe si
transportabile;
masini de nituit prin presare (prese de nituit), care pot fi in potcoava (fixe si
amovibile) sau in cleste (fixe sau amovibile);
masini de nituit prin rulare.
- dupa posibilitatea de deplasare:
masini de nituit fixe;
masini de nituit transportabile, care pot fi portative,
carosabile sau suspendate.
- dupa modul de actionare:
masini de nituit hidraulice;
masini de nituit pneumatice;
masini de nituit hidropneumatice;

 masini de nituit electromecanice;

masini de nituit electrohidraulice.
- dupa felul comenzii de functionare:
masini de nituit cu comanda manuala;
masini de nituit cu comanda semiautomata;
masini de nituit cu comanda automata.
Masina de nituit prin ciocanire.Se foloseste la nituri cu diametrul pana la 42 mm.
Aceste masini pot fi actionate cu aer comprimat sau prin transmisii mecanice. In figura
20.1 este reprezentat schematic sistemul de parghii al unei masini pneumatice cu
parghie. Aerul comprimat actioneaza pistonul 1. Pe tija pistonului este fixata pana 2,
care, la deplasarea pistonului, impinge rola 3, transmitand printr-un sistem de parghii
efortul asupra capuitorului 4.Contracapuitorul 5 face corp comun cu batiul masinii.
Masina de nituit prin presare.Formeaza capul nitului dintr-o singura miscare a
capuitorului, iar presiunea asupra nitului creste in mod treptat. Nituirea cu astfel de
masini face ca refularea sa fie foarte puternica, ceea ce elimina operatia de stemuire. In
figura 20.2 este reprezentat modul de lucru la o astfel de masina. Masina se apropie de
piesele ce trebuie sa fie nituite pana cand capul de asezare al nitului vine in contact cu
contracapuitorul fix. Apoi se aplica presiunea asupra capuitorului si se formeaza capul
de inchidere al nitului.
Masina de nituit prin rulare (fig. 20.3) Formeaza capul de nit printr-o presare
rotativa care creste treptat. Constructia acestor masini de gaurit cu reglare manuala prin
maneta cu maner. In locul burghiului se folosesc doua role profilate 2a si 2b ,care la
rotirea si avansul arborelui 3 formeaza capul de inchidere al nitului 1. Nituirea cu aceste

10

masini este folosita numai pentru nituri de dimensiuni mici si din materiale moi.

Masina de nituit hidraulic. Are un cilindru cu apa sub presiune si un piston care
este legat direct cu capuitorul. Apa care formeaza agentul motor al masiniieste adusa la
cilindru prin conducta de la o pompa sau de la un acumulatorde presiune.

11

4. NITUIREA PRIN EXPLOZIE

Daca capul de inchidere al nitului se gaseste intr-un spatiu care nu permite nici un fel
de acces pentru formarea sa,atunci se aplica nituirea prin explozie (fig.20.4)
In asemenea cazuri se folosesc nituri semitubulare umplute in interior cu o substanta
exploziva, iar nituirea consta in introducerea nitului in gaura si incalzirea lui in timp ce
se apasa asupra capului fabricat din afara.Pentru incalzirea nitului, se foloseste un
incalzitor electric special care incalzeste nitul intr-un interval de 1-3 s la 130 C.
La aceasta temperatura explozivul se aprinde si explodeaza,iar capatul tubular al tijei
situat in afara isi mareste diametrul formandu-se astfel capul de inchidere al
nitului.Dupa explozie,nitul racindu-se se contracta puternic dand o imbinare nituita de
buna calitate.
Dupa caz, se pot folosi nituri din otel sau din metal neferoase
Niturile din otel pot avea diametre intre 4-10 mm,iar cele din metale neferoase intre
2-6 mm.
Nituirea cu explozie se poate executa de un singur lucrator fara ajutor si este de
mare productivitate dat fiind timpul scurt de formare a capului de inchidere.Timpul de
incalzire variaza functie de diametrul nitului inlimite destul de mici.

12

5. NITUIREA METALELOR SI ALIAJELOR USOARE

Dupa cum s-a precizat in partea introductiva a acestui subcapitol, nituirea are inca o
larga aplicabilitate intr-o serie de domenii unde nu se poate executa sudarea. Printre
principalele constructii nituite se numara si cele aernautice, unde se folosesc in general
aliaje de aluminiu. La asemenea constructii se aplica numai nituirea la rece, deoarece
prin incalzire tablele respective din cauza modificari structurii isi micsoreaza rezistenta.
Pentru acest motiv nu se pot folosi nituri cu diametrul mai mare de 13 mm.
De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca nituirea executandu-se la rece,
Strangerea puternica a tablelor nu este asigurata prin contractia ulterioara a tijei nitului
si eforturile se transmit numai prin contactul direct dintre tija si peretele gauri.
Deci, pericolul de forfecare a tijei nitului este mult mai mare decat in celelalte
cazuri, motiv pentru care la nituirea acestor aliaje se cere o atentie cu totul deosebita.

13

6. CONDITIILE TEHNICE IMPUSE IMBINARILOR NITUITE

Obtinerea unei bune calitati a imbinarilor nituite este conditionata de urmatorii

factori:
- presiunea executata asupra nitului si a tablelor ce se imbina trebuie sa fie suficienta
pentru a impiedica deplasarea dintre piese si a evita forfecarea;
- temperatura de incalzire a nitului trebuie sa fie intre limitele prescrise, iar niturile
sa nu stea timp indelungat la aceste temperaturi, pentru ca materialul sa nu-si schimbe
proprietatile tehnologice;
-niturile sa fie astfel alese incat sa existe un raport intre diametrul si tija nitului
suficient pentru formarea capului de inchidere;
-piesele care se imbina sa aibe suprafete bine curatate si indreptate;
-niturile se distribuie astfelincat sa se realizeze o buna rezistenta si etanseitate a
imbinarii.
Imbinarile nituite se considera de buna calitate daca indeplinesc urmatoarele
conditii:
-gaura este umpluta complet de corpul nitului;
-nitul asigura o strangere corespunzatoare a pieselor imbinate.

14

ASAMBLARI NITUITE
OPERATIA
Pregtirea nituirii

Punctarea centrelor viitoarelor

guri

Punctator

Suprapunerea pieselor
Executarea guriri

Poansoane, scule speciale sau

maini de gurit

Tablele se prind si ce
centreaz

Dornuri sau uruburi

Manuala
Introducerea nitului
Strngerea pieselor
Refularea capului tijei nitului
prin batere
Montarea cpuitorului pe capul
de nchidere
Mecanica

Montarea pieselor
pentru nituire

Nituirea

Controlul operaiei

S.D.V. -uri folosite

Trasarea centrelor
gurilor
Gurirea tablelor

LUCRARI
Curirea suprafeelor
Aplicarea unui strat de miniu
de plumb

Se verifica sa nu apar
urmtoarele defecte:
Capul de nit prezint bavuri
Piesele prezint tieturi in jurul
nitului
Capul de nchidere a nitului
prezint fisuri
Capul de nit nu sa format
complet
Capul de nit nu adera suficient
la suprafaa
Capul de nit este dezaxat fata
de axa tijei

15

Maini specializate - pentru

nituirea mecanica
- ciocane de nituit portabile
- prese de nituit
- maini de nituit prin rulare

ANEXE
Anexa 1

16

Anexa 2

17

Anexa 3

18

19

20

BIBLIOGRAFIE
1. Ciocrlea-Vasilescu, A., Constatntin, M., (2002), Asamblarea ntreinerea
i repararea mainilor i instalaiilor, Editura ALL, Bucureti.
2. Ion, Gh., Voicu, M., Paraschiv, I., (1979), Tehnologia asamblrii i
montajului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti.
3. Mrginean, V., Moraru, I., Teodorescu, D., (1998), Utilajul i tehnologia
Meseriei, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti.
4. Noia, R., enescu, L., (2003), Organe de maini i mecanisme, Editura
Sigma, Bucureti.
5. Pagini Web i softuri educaionale utile :
www.google.ro
www.forus.ro
http://stud.usv.ro

21