Sunteți pe pagina 1din 359

Ion Milo=

O ALT{ LUME
AM VISAT
Ion Milo=

O ALT{ LUME
AM VISAT
Edi\ie antologic[
de autor

LITERA
CHI+IN{U 2000
CZU 859.0-1
M 73

Coperta: Vladimir Zmeev

 Text, Ion MILO+, 2000


ISBN 9975-74-247-5  Prezentare grafic[, LITERA, 2000

"
UN EXILAT }NTRU POEZIE: ION MILO+

Ion Milo= nu face, pare-se, altceva decât s[-=i transforme condi\ia


de ve=nic exilat ]ntr-o conditio sine qua non a poetului ca cel care scrie
(meta)textul exilului asumat. Nu-l putem ]n\elege f[r[ aceast[ tripl[
transfigurare ontologic[: condi\ie geoetnic[ (este poet a trei \[ri:
Iugoslavia, România, Suedia), condi\ie de exilat, condi\ie uman[ ]n
genere. Dar dincolo de vitregiile soartei, el apare ca un exilat ]ntru poezie,
adic[ drept un poet care valorizeaz[ exilul ]n pozitiv =i care scrie o poezie
a exilului cu ]ntreg complexul existen\ial care presupune dialectica ecua\ie
a frustr[rii/mântuirii. Exilul ]nseamn[, ]n cazul lui Ion Milo=, infern
dantesc, dar =i paradis auroral.
Poezia lui Ion Milo= poart[ ca pe un blazon de noble\e aceast[
marc[ ontologic[ a ]nstr[in[rii, care genereaz[ fondul ei autentic senin-
tragic, ponderat-fatalist, c[ci mioritismul se infiltreaz[ ca ni=te ape
freatice hr[nitoare de esen\[: „Eu ]nc[ nu sunt eu, Doamne! //N-am
voie s[-mi aleg singur mersul drumului /S[ cânt cu adev[rul sus pe
culmi /M[ simt acas[ doar ]n scorbur[ la bufni\e /Nesiguran\a ]mi umple
nop\ile cu vânt /Oameni trec pe lâng[ mine f[r[ s[ m[ vad[ //Nu ar[t ca
toat[ lumea /Soarta-mi bate cuie ]n frunte /Eu sunt n[scut str[in ca fiul
t[u, Iisus“ (Eu ]nc[ nu sunt eu, Doamne). Vântul nesiguran\ei =i
ne]mplinirii bântuie puternic =i ]nmoaie versurile ]ntr-o esen\[ amar[,
b[ut[ cu pl[cere de ]nsingurat, dar singur[tatea este nu doar a Eului, ci
a lui Noi. La steaua lui Iisus se adaug[, astfel, =i steaua ciobanului
mioritic, cele dou[ ]nsemne simbolice contopindu-se ]ntr-o unic[ marc[
a Destinului =i a resemn[rii sisifice „c[ nu-i nimic a=a cum noi dorim“,
noi fiind aci români (]n sensul lui Octavian Goga): „Norocul vie\ii nu-i de
partea noastr[ /Noi tr[im ca =i cum nici n-am fi fost /}n jurul nostru zac
imensele imperii moarte /+i-au fost =i ele ca =i când n-au fost //Aceasta-i
lumea lui Cain =i-a Iudei /Nu seam[n[ cu noi, e tiranic[ =i rea /Noi ne
tragem din semin\ia mor\ilor care ]nvie /Din Iisus cre=tinul =i din Ciobanul
f[r[ stea“ (La noi).

#
}nstr[inarea de propria esen\[ a eului se dubleaz[ cu ]nstr[inarea
lumii de paradisul ini\ial =i cu reiterarea faptelor rele ale lui Cain =i-ale
Iudei. Con=tiin\a penetrant[ a acestui tragism de propor\ii mundane d[
na=tere expresionismului milo=ian, care irumpe ]n \ipete existen\iale.
Expresionismul apare acolo unde omul s-a desprins de spirit, unde lumea
e r[scolit[ de disperare =i oroarea mor\ii: „+i iat[ disperarea urlând, noteaz[
un teoretician al curentului: omul ]=i cere urlând sufletul, un singur strig[t
de suferin\[ se ]nal\[ din timpul nostru. Chiar =i arta url[ ]n ]ntuneric,
cheam[ ]n ajutor, invoc[ spiritul: este expresionismul“ (citat apud Mario
de Micheli, Avangarda artistic[ a secolului XX, Bucure=ti, 1968, p. 70).
Or, la Ion Milo= hybrisul expresionist se pune sub surdina
mioritismului echivalent =i senin, alimentându-se ]n chip alternativ =i din
imperativul etic de „a fi ]n pielea ta“, de a face lumea „dup[ chipul =i
asem[narea ta“: „Fii ]n pielea ta /Dulce sau s[rat[ /Dar fii /}nc[p[\ânat ca
piatra /Ca focul =i apa ce nu vor s[ se cunune /Ca luna ce nu vrea s[ cad[
/Ca iarba ce cre=te ]n ciuda vântului /Ca fulgerul ce nu vrea s[ devin[
rugin[ /Ca rugina ce nu vrea s[ r[mân[ fier /Ca acul magnetic ce nu
p[r[se=te nordul /Ca Dumnezeu ce nu vrea s[ se arate“ (Fii ]n pielea ta).
A spune despre Ion Milo= c[ este numai un expresionist ]nseamn[
a nu cuprinde ]ntregul adev[r: el cultiv[ o formul[ mitopoetic[ com-
plex[ ]n care recunoa=tem =i expresionismul simbolist sau inventarismul
autobiografic de origine american[, apoftegmatismul clasic sau
paradoxismul =i intertextualismul postmodernist. |ip[tul existen\ial face
cas[ bun[ cu simplul ]ndemn hedonist la tr[irea bucuriei cu lini=tea
izb[vitoare a farmecului culorilor, formelor, sunetelor, nota\ia
autobiografic[ jurnalier[ cu sugestia adânc[ a stampei color
neosimboliste, tr[irea blând[, pa=nic[, teluric[, lini=tit-cosmic[ cu
impreca\ia etic[.
O tr[s[tur[ de c[petenie a demersului poetic milo=ian este o
excep\ional[ dezinvoltur[, o libertate democratic[ a (re)formul[rilor =i
o u=urin\[ a figur[rii, care impune un proteism organic =i desf[=urat
din aceea=i substan\[ a eului. Trecerile dintr-un registru ]n altul nu acuz[
nici un efort special. Acela=i gest organic ]l atest[m =i atunci când picteaz[
st[ri =i când creeaz[ atmosfer[ =i ]n tr[irile =i ]ncrust[rile ]n piatr[ ale
gândurilor concentrate aforistic, =i ]n rescrierile de texte pe palimseste
care implica refacerea =i =tergerea =i când lanseaz[ ]ndemnuri morale
sau face h[r\i geopolitice sau sociografice. Poetul \ese firele din propria
sa crea\ie, ca p[ianjenul.

$
Autoreferen\ialul se desf[=oar[ cu de la sine putere ]n albie
clasicisto-expresionisto-simbolisto-paradoxist[. Substan\a se
spiritualizeaz[ =i spiritul se substan\ializeaz[; este de fapt, la el, o
transsubstan\iere printr-o paradox[ ar[tare/ascundere, pictare/
estompare, realisticizare/iluzionare. Vinul =i pâinea se transforma ]n
sânge =i trup, ca ]n fapta tainic[ iisusiac[.
Proteismul spectaculos sub semnul unei unit[\i organice a fost
observat =i de critica suedez[: „La ce se gânde=te Dumnezeu ]n aceast[
clip[ este literalmente =i ]n sens pozitiv o carte pe care nici un suedez
autohton n-ar fi reu=it s-o scrie... Poeziile sunt marcate de o atmosfer[,
o concep\ie asupra ve\ii foarte neobi=nuite, de-a dreptul necunoscute
]n Suedia... Un poet ca Milo= ]mpinge grani\ile, ne l[rge=te experien\a...
Ceea ce este excelent la Milo= =i face poezia lui atât de cuceritoare =i
spontan[, aproape irezistibil[, este felul s[u de a se mi=ca ]ntre st[ri
suflete=ti, de a schimba dispozi\ii: triste\ea, resemnarea alternativ[ cu
poezia de ]ncredere ]n Dumnezeu, el poate chiar s[-i surâd[ lui
Dumnezeu, el poate s[ scrie o tandr[ =i fermec[toare liric[ de dragoste,
prin urmare foarte frumoas[. O carte de versuri ce ar trebui s[ aib[
cititori ]n mai multe limbi, peste multe grani\e“ (Kurt Bladh, ]n „Sundsvalls
Tidning“, 1993).
Nu e vorba, ]ns[, doar de capacitatea de a se mi=ca ]ntre st[ri, ci =i
de a traversa momente =i st[ri diferite ]n cadrul aceleea=i st[ri.
Paradoxismul nu se limiteaz[ la numai unirea de idei sau momente
suflete=ti contrarii; al apare ca expresie complex[ a unirii ]n contrapunct,
al trecerilor de la un prag la altul al tr[irii, din domeniul tainicului,
ascunsului ]n domeniul dest[inuirii =i ar[t[rii =i viceversa. A=a cum raza
vine din izvorul luminiscent, se izbe=te de ceva obiectual, concret, se
transform[ ]n umbr[ =i dispare ]n imperiul necunoscutului =i nev[zutului,
tot astfel gândul milo=ian se relev[, se estompeaz[ =i se ascunde, se
mut[ din real ]n posibil =i iluzoriu sau din câmpul tr[irii ]n cel al
metafizicului, din logosul ]ntrupat ]n cel al t[cerii primordiale. Arta lui
Milo= e o art[ a transmut[rii, a proteismului sus\inut de paradoxismul
ce cristalizeaz[ ]n unitate. Este, ]n definitiv, o art[ a glis[rii certitudinii
de-a lungul iluzoriului =i adev[rului de-a lungul minciunii, a luminii de-
a lungul ]ntunericului, a contingentului =i teluricului de-a lungul
transcendentului =i cosmicului. Astfel de ]ngân[ri, de reflect[ri reciproce,
]n oglinzi paralele, de alunec[ri ]n zone limitrofe sau opuse au loc la
nivelul instantaneului pastelist („Marea oglinde=te cerul =i zeii //}ns[

%
pesc[ru=ii cred ]n vapoare /Nu le pas[ /De zeii cerului //Eu arunc cu
pietrele-n valuri /+i privesc /Cum se joac[ timpul cu luminile“ (Marea),
la nivelul momentelor de con=tiin\[, ca ]n frumoasa poezie Gândul =i
inima („Gândul e de aceea=i natur[ cu soarele /Lumineaz[ ]n umbre //
Lumea ar trebui tr[it[ cu inima /Numai inima poate s[ simt[ /Ceea ce
gândul nu-i ]n stare s[ vad[ //}ns[ f[r[ gând /Inima vede umbrele mari
/Chiar =i atunci departe de \int[ /+i cade ]n fl[c[ri /+i arde“) sau la nivelul
mai liniar al surprinderii procesului relativizator al aparen\ei/disparen\ei
(„Aceast[ fa\[ este fa\a altei fe\e /Aceast[ fa\[ este fa\a altei fe\e /Aceast[
fa\[ este fa\a altei fe\e /Lumea se ]nvârte=te beat[ de parfum“ —
Minciuna).
Fe\ele ce gliseaz[ pe alte fe\e preg[tesc spectacolul lumii ca teatru
(al absurdului), al crengienei lumi pe dos, conven\ionalizate,
automatizate, birocratizate: „Copiii nu mai au unde s[ se joace /+erpi
liberi ]n parcuri /Ho\i ]mpopo\ona\i cu medalii /Saluta\i ca ni=te ]nving[tori
olimpici /Telefoanele sun[ pustiu la poli\ie /Poli\ia este la cafea /Suflete
reci la putere /Croiesc legile =i viitorul /F[ina trece, t[râ\ele r[mân /
Minciuna ridicat[ la stare de cultur[ /Justi\ia m[tur[ str[zile cu morala
/Morala vinde nasturi vechi ]n iarmaroace /Adev[rul doarme obiectiv /
Pe drumuri de lauri /Doar racii mai ]nainteaz[“ — Pe drumul de lauri.
Paradoxismul milo=ian culmineaz[ ]ntr-o combinare ciudat[ de
esen\[ modern[ a demiurgismului cu satanismul, ]nsu=i actul creativ
ap[rând nu doar ca o ac\iune de facere pozitiv[, lini=tit[, ci ca o ac\iune
de vr[jire a existen\ei, de ]nv[luire ]n cuvinte, de spunere a gândului „pe
jum[tate“, de exorcizare a nimicului: „Bate apa ]n piu[ /Taie frunz[ la
câini /Spune-\i gândurile doar pe jum[tate /Las[ pe al\ii s[ rezolve
problemele //Vr[je=te existen\a /}mpodobe=te adev[rul /}nv[luie=te ]n
cuvinte /Umbl[ pe vârfuri //Mare este / Doar cel ce nu se vede“ (Bate
apa).
}n Tauri =i melci apare o lume kafkianizat[, ]nchis[ ]n sine ]n propriul
„castel“, plin[ de birocra\i, tehnocra\i =i psihocra\i, de speciali=ti ]n vorbe
=i ]n cifre care „picteaz[ curcubeie ]n birouri =i ]ncuie adev[rul ]n sertare“,
o lume ]n care „stâlpul metafizic putreze=te“ =i ]n care este de fapt o
lume cu temeiurile morale surpate, cu rolurile =i imperativele inversate:
„+oimii nu mai atac[ =oareci /Acum vâneaz[ oameni /Veveri\ele lovesc
copiii cu castane /Fiecare frunz[ ascunde un microfon /Agen\ii secre\i /
Cârti\e ce sap[ ]n suflete /Restaurantele sunt pline de inimi /}necate ]n
pahare /}ndr[gosti\ii /Nu mai au comun decât patul /Ideile fug de plo=ni\e

&
/Zâmbete dulci /Arunc[ cu\ite pe la spate /Umanismul barbarie
zâmbitoare /Doamne, /Sunt singur ca luna /Pe masa imens[ a apelor /
Cei tari sunt primii care cedeaz[“ (Zâmbete dulci).
Sentimentul singur[t[\ii se accentueaz[, se transform[ ]ntr-o
toropeal[ ontologic[, dup[ expresia poetului ]nsu=i, r[ul moral ia form[
de r[u existen\ial. Ion Milo= nu are, evident, mijloace pentru a surprinde
o asemenea imagine satanist[ a lumii =i se limiteaz[ fie la constatarea
amar[ a golului, instaurat de sec[tuirea omului =i naturii =i de lipsa de
leg[tur[ a gândurilor cu realitatea, sau la sentin\a moralizatoare: „Ce-i
trebuie omului cap? /Pe=tele de la cap se-mpute /Ce-i trebuie omului
limb[? /Toat[ pas[rea pe limba ei piere /Ce-i trebuie omului nas? /
Oricum nu-=i simte prostia /Ce-i trebuie omului minte? /Computerul
gânde=te mult mai bine /Ce-i trebuie omului inim[? /Bate cât bate =i
odat[ st[“ (Ce-i trebuie omului).
Formula imprecativ-etic[ apare uneori mai nuan\at[, ironia ob\inând
substrat filozofic, iar lumea ap[rând ca un spectacol al „punctelor de
vedere“. Paradoxismul e aici buf-intelectual, luând ]nf[\i=area unui teatru
de idei ciudate: „DUMNEZEU: Crede\i c[ sunt — =i sunt /Ferici\i cei ce nu
m[ v[d; +ARPELE: P[c[tui\i =i ve\i afla adev[rul; PROMETEU: Fura\i /+i
se va face lumin[; ULISE: R[t[ci\i /+i ve\i g[si locul; /SOCRATE: Be\i
otrava /+i l[sa\i minciuna ]n pahar; /SPARTACUS: Trezi\i balaurul /+i va
cânta libertatea; /FEMEIA: De ce nu iubesc boii? /De ce nu lucreaz[ taurii?;
/jiDON JUAN: P[c[li\i /F[r[ momeal[ nu se poate prinde pe=te; IISUS:
Face\i bine /+i ve\i ajunge pe cruce; /DIAVOLUL: Numai femeia s[ r[mân[
femeie /+i totul va fi ]n ordine“ (Zece puncte de vedere).
Ion Milo= este un paradoxist =i ]n lirica de dragoste, unde Eros are
o tolb[ din care s[ge\ile pot s[ zboare ]n diferite direc\ii. Ele ]nvigoreaz[
spiritul, dar =i ]l toropesc, ]l contamineaz[ cu boala incurabil[ a
ata=amentului de fiin\[ concret[, stimuleaz[ setea de ]mplinire, dar aduce
=i fiorii trecerii =i mor\ii. Ca ]n ]ntreaga liric[ modern[, Eros se ]ntâlne=te
cu Mors, alimentând sentimentul ]n[l\[tor al cosmicului rev[rsat ]n
senza\ii („Tu e=ti taina /Ce \ine viu focul iuburii /}n linia vie\ii /Din inima
mea //}n ochii t[i /Cerul mângâie marea //Soarele apune ]n corpul t[u /
Floare cosmic[ /Ce lumineaz[ la ]ntuneric“ —Tu e=ti taina), dar =i
sentimentul degradant al neantiz[rii prin intrarea ]n zona umbrelor =i a
sunetelor disparente („Noi ne iubim /Din când ]n când sâmb[t[ noaptea
/S[ nu pierdem ce-am agonisit //}ns[ vioara /Nu mai cânt[ ]n sim\urile
noastre /Nu mai auzim decât sunetele /Pe cale s[ dispar[“ — Umbre).

'
Iubirea pur[ =i ideal[ de esen\[ romantic[ se transform[ sub
presiunea timpului =i a cotidianului materializat ]ntr-o „dragoste cu pietre
scumpe /Pe care (iubita) le vinde cu succes /}n pat =i la pia\[“. De aceea,
iubita este chemat[ ]ntr-o zon[ pur[ a idealit[\ii, departe de Aici-ul
subjug[tor =i „aproape de izvoare =i Dumnezeu“.
Iubirea intr[ ]ntr-o zodie a schimb[rilor capricioase, iubita ]nflorind
]n lucruri, fiind un cerc ce mereu se ]nvârte=te =i neputând urma sfatul
iubitului de a zbura spre cerul purit[\ii dintâi. Iubirea este, ]n definitiv,
„drama luptei ]mpotriva timpului /Via\a ]nchis[ /}ntre doi du=mani
ireductibili /Cunoa=terea =i Ve=nicia“. Odat[ intrat pe t[râmul dragostei,
poetul r[mâne singur ca =i pe drumul predestinat al cunoa=terii, ve=nic
reluat.
Nunta sfâr=e=te tragic: n[scut[ din coasta visului poetului, iubita
devine „soare al minciunii“ =i drumul nun\ii se frânge ]n neantul
necunoa=terii („Dragostea C[s[toria Fericirea /Totul este hermeneutic[
/Unit[\i maxime ale necunoa=terii“, conchide poetul ]n atât de paradoxalul
poem Nunta). O senzorialitate de frageziuni matinale se ]ntâlne=te
contrapunctic, la Milo=, cu o senzorialitate aspr[ de flori s[lbatice peste
care r[bufnesc vânturile reci ale Nordului. Frigul se strecoar[ ]n ]ns[=i
zona fierbinte a sim\urilor nup\iale ]nvâlvorate.
Demersul paradoxist al lui Ion Milo= transform[ ontologia ]n
deontologie =i viceversa, el ]ncercând mereu s[ converteasc[ experien\a
existen\ial[ ]ntr-o experien\[ moral[. Gândurile lui au caracter de sentin\[,
iar summa gândurilor ia forma de catehism, de carte de ]nv[\[tur[ care
expune meseria de a tr[i, o ars vivandi. Perceptele se nasc ca perlele,
printr-o r[nire a con=tiin\ei, inimii, sufletului, adic[ fixeaz[, cum zice
]nsu=i poetul, r[ni ontologice: „Adev[rul nu-i democra\ie /El este o ran[
ontologic[ /Precum m[rg[ritarul“; „Nu v[ fie team[ /De sfâr=itul lumii /
Mor\ii sunt cu noi“; „}n\elepciunea spune un cuvânt /Apoi te las[ s[
gânde=ti /Prostia vorbe=te“; „R[s[ritul =i Apusul /Nu sunt decât n[scociri
omene=ti /Soarele habar n-are de asta“; „C[rarea b[t[torit[ /B[t[tore=te
t[lpile //Dictatura rupe coarnele /Democra\ia le toce=te //Na\iunile Mari
au lumea /Cele mici — Na\iunile Unite“; „Nu ar[ta ce crezi /Nu ar[ta ce
gânde=ti /Nu ar[ta ce iube=ti /Nu te ar[ta /Cine vrea s[ te vad[ /S[ te
caute“; „Mai bine singur /Decât cu o gr[mad[ de prieteni /Lacomi ]n
poal[ /Mai bine fl[mând /Decât tronul de zdren\e de con=tiin\[“.
Exercitat ]n asemenea defini\ii de filozofie stoic[, ]n care cristalizeaz[
ardoarea etic[ ce-l marcheaz[, Milo= poate configura cu mult[ u=urin\[


o hart[ aforistic[ a lumii: „Suedia = Stân[ de ]ngeri ce mulg ghe\arii /
România = Valea plângerilor ]n floare /Iugoslavia = Mar=ul inimilor
zdrobite /Germania = Muntele unde cresc r[d[cinile fulgerului /Rusia =
Biserica unde clopotele bat miezul nop\ii /Spania — Moara razelor de
vânt /Italia = Perpetuum mobile al artei /Fran\a = Iubirea ]n sticle de vin
/Anglia = Politica gr[dinilor suspendate /U.S.A. = }mbr[\i=[ri cordiale
de for\[ /China = Busola care arat[ zuia de mâine /India = Cuibul unde
Nirvana face ou[ /Japonia = Paradisul cutremurilor progresiste /Israel
= Câmpia unde pasc caii apocaliptici //Lumea = A fost odat[ o poveste“
(Lumea).
}n astfel de versuri gnomice se manifest[ con=tiin\a puternic[ a
poetului c[ realitatea e realitatea absolut[ a lumii. De aceea ]n gândirea
lui agitat[, scindat[ tragic, plin[ de amar =i r[u existen\ial, intervine
dreapta cump[n[ româneasc[. Imaginile de rou[ ale lumii vin ]n schimbul
imaginilor de lacrim[ seac[, apocaliptic[, echilibrul fiin\ei mundane
restabilindu-se: „Exist[ un cer sub ierburi /Acolo vin gândurile diminea\a
/S[ bea rou[ //Se aude o tain[ /E muzica /Pe care doar cei ]nvin=i /O =tiu
cânta /Când vântul devine mai tare /Decât vorbele //}n ce s[ cred /Dac[
nu ]n mor\ii care ]nvie /+i-n omul care merge pe ape“ (Cerul de sub
ierburi).
Paradoxismul milo=ian sfâr=e=te ]ntr-un catharsis mântuitor, peste
versurile recente din Cerul de sub ierburi r[sfrângându-se lumina lin[
=i dens[ a esen\elor de experien\[ tr[it[, poetul nemaiinteresându-se
de ve=nicia ve=nic[ =i nemaisim\ind nevoia de a sta de vorb[ cu
Dumnezeu despre ea: „Acum prefer /}ntâmpl[rile simple =i trec[toare /
Dragostea soarelui /Pentru fereastra mea diminea\a /Bucuria rândunicii
/Ce-=i reg[se=te cuibul la ]ntoarcere //Nu mai opresc femei pe strad[ /
S[ le spun c[ sunt frumoase /Nu mai arunc cu pietre ]n nori /S[ le alung
umbrele /Acum m[ simt ca o pas[re /Obosit[ de b[taia propriilor aripi“
(De azi diminea\[). O singur[ raz[, o singur[ culoare, o simpl[ c[dere
de flori de cire= te face s[ sim\i c[ „via\a curge cântând prin tine“ ]n
ciuda faptului c[ „pe con=tiin\a lumii /Dorm vipere aurii“. }ntre
Dumnezeul m[re\ =i Dumnezeul slab, umilit =i r[stignit poetul ]l alege
pe cel din urm[, drumul vie\ii trece gâfâind pe lâng[ iubi\i, c[ci „Binele
=i r[ul se bat amical ]n coad[ /Ura ]mbr[cat[ ]n straie de iubire /Purici
potcovi\i trag tr[sura vie\ii /Spre soare-apune ]nainte, mereu ]nainte“,
dasc[lul adev[rat acum nu mai este Sören Kierkegaard, ci Kierkegaard,
care ]nseamn[ ]n danez[ cimitir.


Poetul ]=i reg[se=te identitatea frustrat[ ]n resemnarea =i ]n
con=tiin\a lini=tit[ a datului determinist: „Eu nu sunt Iov /S[ zac cu
credin\a pe gunoaie /Nici Iisus s[ apun pe cruce /Sau Socrate s[ beau
otrav[ /Nici Giordano Bruno /S[ m[ las pr[jit pe rug /S[ =lefuiesc lentile
ca Spinoza /S[-nnebunesc ca Eminescu //Cu destinul /Nu te po\i bate /
/Lumea e a=a cum e f[cut[ /S[ r[spund[ Dumnezeu“ (Frunz[ verde).
Despre datul nostru fatal poetul discut[ cu Mircea Eliade, meditând
asupra eternei re]ntoarceri, cu Noica, pentru care fiin\a româneasc[ e
„c[ldu\[“, c[ci „sub deal se afl[ focul /Iar sub foc un izvor /Acolo se
adap[ r[d[cinile ve=nice /Ale fiin\ei noastre /Un gând a aprins luminile
spa\iului unduit /}ns[ luminile se aprind pentru cei ce pot s[ vad[ /Noi
nu vedem nici paiul nici bârna /O coas[ imens[ cose=te mun\ii //Abia
acum ]n\eleg /De ce s-a stins Eminescu atât de tân[r“ (Sus la P[ltini=).
Ne caracterizeaz[ un anume fel de a fi, diferit de al altor popoare, =i
acest fel de a fi s-a materializat ]ntr-o blânde\e =i o resemnare fiin\ial[:
„Dac[ Constantin Brâncu=i /Ar fi fost francez /Ar fi sculptat un Arc de
Triumf /Nu (Poarta S[rutului) //Dac[ ciobanul mioritic /Ar fi fost neam\
/Ar fi declan=at r[zboiul mondial /Nu Nunta Cosmic[ //Dac[ poporul
român /Ar fi fost american /Ar fi scris basmul /„Omul cu pistolul ]n
mân[“ /Nu „Tinere\e f[r[ b[trâne\e“ /=i via\[ f[r[ de moarte“ (Dac[).
N[scut ]n Banatul sârbesc, având trei patrii („Eu am trei \[ri //
Iugoslavia e moart[ /România zace la spital /Suedia =chiop[teaz[ /Eu
deschid ferestrele ]n larg“), dintre care patria lui str[mo=easc[ are =i ea
dou[ \[ri („Pe una o cheam[ România /Pe cealalt[, Republica Moldova“),
definindu-se ironic ca fiind „plin de bani =i de porniri imperialiste“, „un
agent f[r[ c[p[tâi /Nu =tie s[-=i tr[iasc[ traiul /Munce=te ca un tâmpit =i
d[ câ=tigul la impozit /+i la blonde suedeze“ =i comparându-se „cu ge-
nii =i cu sfin\ii“, Ion Milo= este unul dintre cei mai importan\i poe\i români
care, al[turi de Nichita St[nescu =i Marin Sorescu, a impus cu deosebit[
putere spiritul modernit[\ii =i a promovat imaginea noastr[ cultural[ ]n
lume cu mult[ d[ruire, seriozitate =i capacitate de a fi plurilingv, traducând
]n limba suedez[ din român[ pe Eminescu, Bacovia, Blaga, Bogza,
Sorescu, Blandiana, Jebeleanu, Dinescu, Vintil[ Horia, pe Cioran ]n
suedez[ din francez[ =i traducând numero=i autori din fosta Iugoslavie
=i Macedonia (]n suedez[) =i ]n limba suedez[ din sârb[ =i croat[ =i
viceversa.

12 martie 2000 Mihai CIMPOI


MUGURI
1953

!
"
ANII MEI DE MUGURI

Anii mei de muguri


Anii mei de foc
De vis =i descântec
Anii mei de cântec
Anii mei de joc

Anii mei de ruguri


Chinui\i de doruri
Fr[mânta\i de gânduri
Anii mei de juguri
Ce cânt[ pe lun[
Ce lucesc la soare
Trandafiri de aur
Dou[zeci la num[r

Anii mei de muguri


Anii mei de foc
De vis =i descântec
Anii mei de cântec
Anii mei de joc

#
URCU+

C[r[rui de soare
Spre mine din zare
Vin f[r[-ncetare
S[ m[ urc oare?

C[r[rui de stele
M[-mbie din noapte
S[ m[ urc poate
Cumva printre ele?

$
MELCUL

}ndr[gostit de lini=te =i pace


Liber (]n c[su\a lui) s[ viseze-i place

Duce-n corni\e virginile lumini


Pe drumul ]n spiral[ ]n\epat de spini

Pa=te ]ncet din vreme. Dar solemn


Sigileaz[ via\a cu tainicu-i semn

%
ANOTIMPURI

Prim[vara mi-o petrec cu-ndr[gosti\ii


Vara zbor ]n gânduri mari - opuse
Toamna plec ]n excursii cu cocorii
Iarna r[mân cu c[r\ile
+i caut adev[rul dac[ exist[ ]n lume

&
IUBIREA

La ]nceput ai fost tremur[tor surâs =i fug[


Speriat[ de inima mea ai fost

Mai târziu ai venit singur[ =i semea\[ la mine


S[-mi pa=ti nop\ile =i visele ai venit

Iar când fl[c[rile s-au ve=tejit


M-ai l[sat obosit =i gol ]n pârjolita pust[…

'
FILOZOF{RI SIMPLE

+i noaptea asta o s[ treac[


Nu bate pe loc nici o leac[

Vântul rupe visele de m[tase


Timpul fluier[. Nu-i pas[.

Doar câinii mai latr[ pe lun[


Pâinea-i amar[. Lumea-i nebun[


|IGANCA

S[lbatec[-i ca furtuna

Cu obraji de noapte cu lun[


+i cu ochi de soare
|iganca vr[jitoare
De câte ori prin sat vineri
}n jurul ei
Fl[c[ii se adun[
+i la vreun loc neb[gat ]n seam[
O roag[
S[ le ghiceasc[ soarta-n palm[.

Ea:
Le râde
Le cânt[
Le descânt[
Pân[-i deoache
Ei:
O umplu de bani =i de p[cate


LUNA

Ca o pisic[ galben[
Adunat[ ]n jurul ei
Rotund
St[ culcat[ luna
Pe covorul din stelare abisuri
+i molcom toarce
ETERNA AUROR{
1977*

* Aceste poezii au fost scrise ]ntre anii 1954—1958 =i trebuiau s[


apar[ ]n 1959 la editura Libertatea din Vâr=e\ cu titlul A venit un om,
dar care n-au v[zut lumina tiparului din cauza ]ndep[rt[rii mele ]n
str[in[tate, 1959.

!
"
SECOLUL FERICIRII

Ce fericire
S[ tr[ie=ti ]n secolul acesta fericit

+tiin\a te ]nva\[ s[ tr[ie=ti ca zeii


Câte vitamine s[ m[nânci
Câte ceasuri s[ dormi
Cum s[ tr[ie=ti =i s[ mori s[n[tos

Statul te ap[r[ de vecini


+i de alte fiare

Politica ]\i cur[\[ capul de omizi


+i de alte larve dizidente

Biserica ]\i spal[ sufletul de p[cate


Te binecuvânteaz[
+i-\i arat[ drumul spre lumea cealalt[

#
LUMEA

Oameni la stânga, oameni la dreapta


Homo sapiens, homo faber, homo ludes, homo lupus
Supraomul, Omul nou, omul interplanetar, omul
num[r
Omul ce râde, omul ce plânge, omul ce ucide
}n numele p[cii, ]n numele libert[\ii
Omul ce construie=te himere unde fabric[ fericirea
Omul ce ridic[ nivelul de via\[ al omului
Omul ce seam[n[ monumente – morminte de flori
}n numele iubirii, de la inim[ la inim[
De la om la om
Oameni aduna\i, oameni sc[zu\i, oameni multiplica\i
Oameni ]mp[r\i\i
Dup[ culoare, dup[ limbi, dup[ credin\e
Dup[ clase, dup[ partide, dup[ bani, dup[ meserii
Dup[ haine, dup[ gânduri, dup[ vânturi
La stânga, la dreapta
Doar zâmbetul acesta este zâmbetul altui zâmbet
+i privirea aceasta este privirea altei priviri

$
OMUL

Plec pe strad[
S[ ]ntâlnesc Omul
S[-l salut
Dar nu ]ntâlnesc decât:
Ingineri, \[rani, medici, muncitori, solda\i
Strada miroase a praf de pu=c[

Intru gr[bit s[-l ]ntâlnesc ]n cafenea


Dar nu v[d decât:
Filozofi, poe\i, fantome, negustori, femeile
tuturor
+i fum
Lume beat[ de o religie nou[

Ies, trec prin pie\e =i m-afund prin parcuri


Dar ]mi apar doar:
Maimu\e, ra\e, m[gari, porumbei ]ndr[gosti\i
O pas[re plânge gr[dina pierdut[

Omul – nic[ieri

%
FERI|I-V{

Feri\i-v[ de oamenii
Care nu citesc nici o carte
Dar pretind c[ =tiu totul
Orice le poate trece prin minte

Feri\i-v[ de oamenii
Care au ochii lâng[ inim[
Ei nu v[d decât ceea ce simt
+i spun tot ce au pe limb[

Feri\i-v[ de oamenii
Care-\i iau locul la plecare
Fa\a lor se vede doar ]n ]ntuneric
Luminat[ de puterea vântului

&
NU-I SPUNE

Nu-i spune orbului


Nimic despre lumin[
S-ar putea s-o vad[
+i s[-=i piard[ imaginea
Despre lume

Nu-i spune surdului


Nimic despre muzic[
S-ar putea s-o aud[
+i s[-=i piard[ imaginea
Despre lume

Lumea f[r[ imagini


E moartea

'
CINEVA M{ URM{RE+TE

Cineva m[ urm[re=te, iubito


Nu-i spune =arpelui unde m[ aflu
M-am ascuns aici ca s[ plâng
Noaptea e plin[ de inimi t[iate
Oamenii se ]mbr[\i=eaz[ lovindu-se

Aceasta nu-i lumea trandafirilor albi


Alian\e mari de for\e =i polen
Unesc popoarele dezbinându-le
+i fiecare speran\[ e o lacrim[
+i fiecare pas e r[t[cire

!
VIZIUNI DE MIEZUL NOP|II

}nchid ochii
+i durerea galben[ a zilei se vindec[

Un savant cu cap de plumb


Plânge cu s[mân\a universului ]n palm[

Cineva fur[ stelele din m[rul somnului


+i danseaz[-ntr-un picior
Un avocat
Care a uitat cum ]l cheam[
Explic[ bufni\elor logica timpului mort

Luna =i-a f[cut drum spre mare


+i cade

Deschid ochii
Lumea ]nc[ doarme cu fundul ]n sus

!
FRIGUL

A= vrea s[ fiu orice ]n noaptea asta


Numai eu s[ nu fiu
}nc[ nu sunt liber de principii =i
Prejudec[\i
Fac ce fac al\ii
M[ ascund de mine =i de lume

+i cea mai frumoas[ muzic[


}mi pare moart[

Nici aici nu se vorbe=te limba mea

Un fluture ]nghe\at mi-a c[zut pe buze


Mi-e frig

!
VIITORUL

A vrut omul s[ zboare – =i zboar[


S[ cucereasc[ miezul universului – =i-l cucere=te
Minuni dup[ minuni

}ntr-o zi
N-o s[ ne mai cad[ p[rul
Din\ii n-o s[ se mai strice

Tehnica ne va duce ]n rai


Cu avionul

!!
NICI LUMEA ASTA

Nici lumea asta nu e cea adev[rat[


Via\a seam[n[ cu o mare ce zace
Omul nu mai e numit pe numele lui
Promisul rai se vede ca prin ape

Atomii explodeaz[ patetic ]n metafore


Poe\ii caut[ drumul cu b[\ul
St[pânirile ne zdrobesc cumplit =i mint
Marile virtu\i strig[: am ]nvins

!"
TAURI +I MELCI
1982

!#
!$
LUMEA MEA

Lumea mea
Nu este lumea optimi=tilor
Orbii veseli de nep[sare
Nici o triste\e nu-i poate ]ntrista

Inimi desp[r\ite de con=tiin\[


Umbl[ be\i cu coasa-n mân[
+i taie spicele din gânduri
Seam[n[ vântul peste lume
+i cânt[ mândri din pahare
Iar natura st[ s[ moar[
De boli =i de otrav[

Pesimi=tii sunt creatorii

Cu microscopul ]n minte
V[d ce nu se vede
Fac pustia s[-nfloreasc[
+i ne duc la via\[ =i lumin[
La botezul dimine\ilor ]nalte

!%
TAURI +I MELCI

De ce nu v[d =i taurii cu vârful coarnelor


Ca melcii
De vreme ce au coarne?

De ce nu ]mpung =i melcii cu coarnele


Ca taurii
De vreme ce au coarne?

De ce nu se retrag ]n sinea lor =i taurii


Ca melcii
Când le mângâi botul moale?

De ce nu las[ urm[ ]n urma lor =i taurii


Ca melcii
Când pleac[-n lume descânta\i?

!&
VIA|A }N MÂINI SIGURE

Politica a pus mâna pe soart[


+i leag[n[ lumea cu iluzii
Birocra\i, tehnocra\i, psihocra\i
Scot luminile din ape
+i ]nva\[ pe=tii cum s[ ]noate
Doctori tob[ de carte
Vindec[ copiii de râs =i fantezie
+i alung[ eviden\ele la umbr[
Speciali=tii ]n vorbe =i ]n cifre
Picteaz[ curcubee ]n birouri
+i ]ncuie adev[rul ]n sertare
Taocra\ii sperie oamenii cu sfâr=itul
Pream[rirea mor\ii ]n numele lui Dumnezeu
Donjuanii patrio\i =i vedetele de showuri
Beau trandafirii de pe lun[
+i ]mp[uneaz[ realitatea cu fulgi
Probleme transformate ]n spum[
Doar negustorii mai =tiu ce e cultura
Via\a ]n mâini sigure

!'
PE DRUMUL DE LAURI

Copiii nu mai au unde s[ se joace


+erpi liberi ]n parcuri
Ho\i ]mpopo\ona\i cu medalii
Saluta\i ca ni=te ]nving[tori olimpici
Telefoanele sun[ pustiu la poli\ie
Poli\ia este la cafea
Suflete reci la putere
Croiesc legile =i viitorul
F[ina trece, t[râ\ele r[mân
Minciuna ridicat[ la stare de cultur[
Justi\ia m[tur[ str[zile cu morala
Morala vinde nasturi vechi ]n iarmaroace
Adev[rul doarme obiectiv
Pe drumuri de lauri
Doar racii mai ]nainteaz[

"
P{DUREA

P[durea nu-=i vede arborii


Arborii fo=nesc neputincio=i ]n ]ntuneric
Se aud suspine ]n gr[din[
Sunt melcii care n-au putut s[ fie tauri
Filozofi ]nvin=i de negândire
Caractere de pia\[
M[soar[ cultura cu dobânda
Nu produci, nu ai valoare
Stâlpul metafizic putreze=te
Câ\iva pumni bat ]n p[mânt
Viermii se preg[tesc s[ ias[
}mp[r[\ia roz[ a pomilor sterpi
Omul – om nu mai exist[
Buchet parfumat de atitudini
O, con=tiin\[, ap[ st[tut[
Cum s[ ies
Din eternitatea asta de groaz[
Cum s[ m[ ap[r?

"
ZÂMBETE DULCI

+oimii nu mai atac[ =oareci


Acum vâneaz[ oameni
Veveri\ele lovesc copiii cu castane
Fiecare frunz[ ascunde un microfon
Agen\i secre\i
Cârti\e ce sap[ ]n suflete
Restaurantele sunt pline de inimi
}necate ]n pahare
}ndr[gosti\ii
Nu mai au comun decât patul
Ideile fug de plo=ni\e
Zâmbete dulci
Arunc[ cu\ite pe la spate
Umanismul barbariei zâmbitoare
Doamne,
Sunt singur ca luna
Pe masa imens[ a apelor
Cei tari sunt primii care cedeaz[

"
NIMIC NU S-A SCHIMBAT

Nimic nu s-a schimbat ]n lume


M[rul e tot m[r
+i =arpele e =arpe
Grâul seam[n[ cu cel din anii trecu\i
Piatra e ceva mai moale
Dar e ]nc[ piatr[
Cuvântul e ca la ]nceput
Lumin[ zdrobitoare
Cei ce nu pot s[ fie
}i fac pe cei ce sunt
Hamlet tot mai caut[ adev[rul
Ofelia plânge nebun[
Dragostea nu-i m[n[stire
Omul nu se mântuie=te, Doamne!

"!
CEA MAI BUN{ DINTRE LUMI

}n cea mai bun[ dintre lumi


Bun[starea se admir[ ]n oglind[
+i arunc[ gândurile ]n balt[
Via\a pune pietricele ]n cea=ca de cafea
Oamenii beau ferici\i
Aromând –
Iluzia se face realitate

Libertatea
Se plimb[ pe strad[ ]n ma=ini de poli\ie
Crucile ]nfloresc ]n cimitire
Capete ridicate
T[iate de sabie
Ferici\i cei ce tac

Un greiere din ziduri cânt[


Dincolo de nori
Cerul e mereu albastru
}ns[ ce nu se vede nu exist[
Ce nu se vede nu exist[

""
BUN{STAREA

Atâta gol ]n lumea bun[st[rii


Oameni seca\i de singur[tate
Se hr[nesc la farmacie
+i se tem s[ fie veseli
Copii b[tu\i la cap
}=i caut[ p[rin\ii la tribunale
P[rin\ii nu mai v[d pe unde calc[
+i merg pe dou[ c[r[ri ca la be\ie
Melci mor\i ]n paturi
}ngerii vând dragoste pe trotuare
}ndr[gosti\ii se privesc cu ochii ]nchi=i
Suflete h[ituite de lucruri
Tinerii cu mintea frânt[
|ip[ s[ nu se r[t[ceasc[
Nep[sarea atârn[ moral ca o floare ofilit[
Justi\ia nu mai ucide
Oamenii se omoar[ singuri cu fericirea
+i fac istoria cu familia =i cu venitul

"#
CIVILIZA|IE

Mamele nu mai au timp s[ fie mame


Mo\[ie triste ]n birouri
+i bat via\a la ma=in[

Copiii beau lapte din biberoane


+i v[d lumea prin sticl[

La =coal[ nu se mai ]nva\[ etica


Ci tehnica sexual[ =i marketingul
Pedagogia minunii industriale

Toropeal[ ontologic[
Somnolen\[ muzical[
Cea\[ =i polei

"$
MÂINE

Capitalismul refuz[ s[ moar[


Sec[tuie=te omul =i natura
Scopul lumii
Nu poate fi banul =i pu=ca ]nc[rcat[
Societatea de consum
Cu zâmbet fin fardat[
Fericirea ce supune

Socialismul
Nu mai =tie cum s[ vin[
Drumul nu se vede de fum
Gândurile n-au nici o leg[tur[ cu realitatea
Via\a nu-i osp[\ de vorbe =i de cifre
Statistic[ de ou[ =i ma=ini
Socialismul
Este omul din carne =i din oase
Libertatea vie pe mas[

Restul
E mâine cu flori de p[p[die ]n fereastr[

"%
ZECE PUNCTE DE VEDERE

DUMNEZEU:
Crede\i c[ sunt – =i sunt
Ferici\i cei ce nu m[ v[d

+ARPELE:
P[c[tui\i
+i ve\i afla adev[rul

PROMETEU:
Fura\i
+i se va face lumin[

ULISE:
R[t[ci\i
+i ve\i g[si locul

SOCRATE:
Be\i otrava
+i l[sa\i minciuna ]n pahar

SPA RTACUS:
Trezi\i balaurul
+i va cânta libertatea

FEMEIA:
De ce nu iubesc boii?
De ce nu lucreaz[ taurii?

"&
DON JUAN:
P[c[li\i
F[r[ momeal[ nu se prinde pe=te

IISUS:
Face\i bine
+i ve\i ajunge pe cruce

DIAVOLUL:
Numai femeia s[ r[mân[ femeie
+i totul va fi ]n ordine

"'
CE-I TREBUIE OMULUI

Ce-i trebuie omului cap?


Pe=tele de la cap se-mpute
Ce-i trebuie omului limb[?
Toat[ pas[rea pe limba ei piere
Ce-i trebuie omului nas?
Oricum nu-=i simte prostia
Ce-i trebuie omului minte?
Computerul gânde=te mult mai bine
Ce-i trebuie omului inim[?
Bate cât bate =i odat[ st[

#
SUP{ A LA OMUL

Stoarce\i sim\urile =i instinctele


Sp[la\i bine creierul
Cl[ti\i gândurile
Condimenta\i iluziile
Cur[\a\i esen\ele
Umple\i urechile cu ulei
S[ra\i capul bini=or
O ceap[ ]n gur[
Pu\in piper ]n n[ri
Un ardei ]n fund nu stric[
Astupa\i oala
+i l[sa\i totul s[ fiarb[
Apoi mic=ora\i focul
A=tepta\i ni\el s[ se r[ceasc[
+i supa a la Omul
Este gata.

Se serve=te cu muzic[ de Morcov

#
OAMENI PUSTII

Str[zi goale
Case ]n uniform[
Oameni pustii
Adormi\i ]n fa\a televizorului
O umbr[
A ie=it cu câinele afar[
Banii lucesc ]n loc de l[mpi
O \east[ neagr[ a venit
S[ admire drumul fericirii
Stelele se ceart[ cu bufni\ele
Singur[tatea bate la fereastr[
U=ile restaurantelor
Se ]nchid =i se deschid
Ca ni=te guri
Inima ar iubi
Corpul ar vrea s[ se culce
Mâine e zi de lucru

#
FII OPTIMIST

Fii cet[\ean cumsecade


Nu-i sup[ra pe zei
Iube=te-\i patria ca pe tine ]nsu\i
|ine seama de opinia public[
Construie=te fericirea
Nu-\i vârâ nasul ]n oala statului
D[-i Cezarului ce-i apar\ine
Nu c[uta nod ]n papur[
}n\elege bine politica
Bucur[-te de m[rirea salariilor
De puterea de munc[
Cânt[ familia =i onoarea
Fii optimist
A=a-\i vei salva capul de bezn[
+i vei cuceri v[zduhul

#!
MORI

Mori pentru adev[r


Mari pentru libertate
Mori pentru dreptate
Mori pentru egalitate
Mori pentru patrie
Mori pentru Dumnezeu
Mori pentru onoare
Mori pentru bani
Mori pentru pace
Mori pentru idee
Mori pentru art[
Mori pentru o floare
Mori pentru un cui
Mori pentru un scaun
Mori pentru un bilet de autobuz
Mori pentru orice
}ns[ mori
Mori Mori Mori
Cine nu moare
Nu ]nvie

#"
CÂNTEC

Jos cu poezia
Privighetori =i lun[ verde

Lumea a fost destul cântat[


Lumea trebuie schimbat[

S[ ne batem

Via\a f[r[ de r[zboi e moarte


Istoria f[r[ cimitire e goal[
Cine moare pentru via\[
R[mâne viu =i dup[ moarte

S[ ne batem

Pu=ca s[ pocneasc[ ]n cea=ca de cafea


Rozelor de plastic s[ le punem spini
}n lupt[ cre=te omul =i min\ile se coc

S[ ne batem

##
VISURI

Dac[ visezi c[ g[se=ti bani


}nseamn[
C[ vei pierde =i banii ce-i ai
Mai bine nu-i lua

Dac[ visezi c[ zbori


}nseamn[
C[ po\i c[dea când nici nu te a=tep\i
Stai cuminte pe p[mânt

Dac[ visezi c[ e=ti floare


}nseamn[
C[ n-o s[ mai scapi de fluturi =i albine
R[mâi cine e=ti.

Dac[ visezi c[ mori =i nu mai ]nvii


}nseamn[
C-ai rezolvat problema spa\iului vital
+i n-o s[ mai visezi

#$
FLUIER{

Ridic[ degetul
S[ vezi ]ncotro bate vântul
Alege drumul cel bun
+i cu Dumnezeu ]nainte

Singur[tatea nu e pentru oameni

Nu te teme de balauri
De duhuri rele
De sirene

Legea e cu tine

Treci nemilos
Peste trandafirii ]ngropa\i
+i fluier[

La sosire
Te vor a=tepta ]ngerii
Cu steagul ]n mân[

#%
A+A MOARE TIMPUL

Iube=ti so\ia copiii \ara


Munce=ti
Faci bani
A=a moare timpul =i via\a
A=a devin arm[sarii
Cai cumin\i de trac\iune
+i taurii boi boga\i
Cumperi lucruri =i vise
Anii trec peste tine ca norii
Frumos
Minunat
Deodat[
}ncepe m[rul s[ se strice
+i vântul s[ bat[
Nu mai ]ndr[zne=ti s[ prive=ti ]nd[r[tul
Nu mai vezi nimic ]nainte
Cuiburi goale ]n jurul t[u
Auzi lupii z[d[rniciei cum url[
S[ ai de toate =i s[ nu fii nimic
Vrei s[ fugi de tine
De lume
De frunze
Nu mai po\i
E=ti singur

#&
NUN|I BOREALE
1984

#'
$
VIA|A PE ORBIT{

Totul e ]n ordine
Standardul de via\[ se ridic[ mereu
Stelele vorbesc la telefon
Lebedele se culc[ ]n parcuri cu motanii
Negresele cresc copii albi =i-i scald[
Copiii albi stau la soare s[ se ]nnegreasc[
Florile n-au decât o dorin\[
S[ fie flori =i s[ miroase
Fericire programat[
Via\a pe orbit[
Numai ziua de lucru
Este mai lung[ decât ar trebui s[ fie
Pre\urile sunt peste m[sur[ de mari
Locuin\ele sufoc[
Oamenii nu mai =tiu s[ râd[
+i se sinucid
Lucrurile privesc cu ochii mira\i
Bucuria muncii binef[c[toare

$
TREPTE

De când cu atâta reciclare


Nimeni nu-=i mai face meseria
Croitorii nu mai cos haine
Acum discut[ despre spa\ii literare
+i neantul structuralist
Poe\ii explic[ ]n pia\[
Cum se fac acele de g[m[lie
Juri=tii cur[\[ pomii de omizi
Asasinii zâmbesc cu \igara ]n gur[
Medicii m[tur[ lenevia din birouri
+i le stropesc cu parfum de trandafiri
Femeile sunt la =edin\[
Revolu\ionarii reabilita\i
Tr[iesc retra=i =i blânzi ca melcii
Un pictor strig[ de pe schele
Lumea nu se schimb[, Doamne!

$
REPETITIO MATER STUDIORUM EST

Poate c[ totul a fost spus pe lume


}ns[ nu totul a fost auzit
Mai spune =i tu o dat[
}n numele libert[\ii de expresie
Repetitio mater studiorum est

P[cat c[ adev[rul nu e floare


L-am cunoa=te dup[ miros
+i nimeni n-ar mai muri pentru el
}n numele libert[\ii de expresie
Repetitio mater studiorum est

Totul trece =i totul se repet[


Rana timpului sângereaz[ =i doare
Istoria amputeaz[
}n numele libert[\ii de expresie
Repetitio mater studiorum est

$!
EU SUNT PENTRU FIARE

Animalele domestice nu m[ intereseaz[


Eu sunt pentru fiare

Omul se trage din lup


Nu din maimu\[
Homo homini lupus est

}n jungl[ orice poate s[ creasc[


Pe asfalt nu cre=te nimic
Nici coarnele taurilor n-ar fi tari
Dac[ ar vedea cu ele

F[ r[u =i te va \ine lumea minte

Urc[ vertical =i râzi de sus


Peste câmpiile de trestii =ov[itoare

$"
SIMPLU

Omul-Om nu m[ intereseaz[
Prefer omul concret =i social
Omul care =tie s[ produc[
Lucruri bune =i folositoare:
Oale de noapte, trandafiri de plastic =i popice
Omul real dintr-o bucat[
Nu vis[torii =i ideali=tii
Care ]mbat[ realitatea cu palavre
Sufoc[ ]ngerii cu suspine
+i las[ lucrurile ]ncurcate
Solu\ia este tehnica, economia =i for\a militar[
Ele ]nal\[ via\a =i salveaz[ lumea de la moarte
Poftim: patru =i cu patru fac opt
Opt ]nmul\it cu opt fac =aizeci =i patru
A=a se construie=te raiul: simplu, logic =i real

$#
TEHNICA

Tehnica nu stric[ lumea ci o face =i-o ridic[


Era de piatr[, era de fier, era atomic[, era informatic[
Informa\ie cognitiv[ maxim[, risip[ expresiv[ minim[
Sco\i ideile cu burghiul =i le azvârli ]n vânt cu macaraua
Faci din pietre floricele =i din pene l’eau de vie
Pui cartela, ape=i butonul =i pe panoul de comand[
Al calculatorului electronic apar minuni dup[ minuni
Lumea pus[ ]n pentagram[ nu discu\ii =i slogane
Speli panoul cu privirea, =tergi memoria =i cân\i:
Siemens – Martin, interlock, pitch, go-devil
A=a se construie=te lumea: via\a c[lit[ ]n furnale

$$
BIROCRATUL

St[ la mas[ cu ochii ]n dosare =i ]ngrijorat


}n ton cu Constitu\ia societ[\ii de consum
Nu se pune niciodat[ ]mpotriva vântului
+tie exact ce e r[u =i ce e bine
Este categoric, definitiv =i impersonal
N-are porniri metafizice
Nici probleme de ordin sentimental

Frate – frate ]ns[ pilele sunt pe bani

Este cet[\ean cumsecade, so\ =i tat[ exemplar


Admir[ puterea =i ordinea ca pe sine ]nsu=i
Nu iese niciodat[ din cercul interesului general
Tot ce face este bun, util =i perfect uman

$%
MA+INA

Eu ma=in[
Tu ma=in[
El ma=in[
Ea ma=in[
To\i ma=in[
To\i boga\i
To\i ferici\i
Vedem – nu vedem
Gândim – nu gândim
Tr[im – nu tr[im
Trecem repede
Suntem ma=ini
Eu ma=in[
Tu ma=in[
El ma=in[
Ea ma=in[
To\i ma=in[

$&
M{ GÂNDESC LA OAMENI

M[ gândesc la oameni
+i pun mâna pe secure
Omul este singura creatur[
Care omoar[ ce iube=te
Jur[ dragoste =i prietenie
Dar tr[deaz[ =i distruge
Face r[u din l[comie
+i ucide din pl[cere
Animalele nu-=i las[ puii
Nepreg[ti\i pentru via\[
Nici p[s[rile
Pân[ ce nu pot s[ zboare
Numai oamenii ]=i bat copiii
Divor\eaz[ =i dispar

$'
TR{IESC }NTR-O LUME

Tr[iesc ]ntr-o lume modern[ =i civilizat[


Am bani, am cas[ cu piscin[
Copiii au de toate
Un satelit e singurul lucru ce le mai lipse=te
Magazinele, banca, po=ta, farmacia
Se afl[ doar la câ\iva pa=i
Biblioteca, =coala, teatrul =i spitalul
La câteva minute cu ma=ina

Totul e perfect =i la ]ndemân[


Numai de oameni sunt departe =i de mine

%
HOMO CONSUMENS

Toamna a coborât pe nea=teptate ]n ora=


Cu pantofi, e=arfe, rochii, m[nu=i
Raglane, taioare, p[l[rii
Articole moderne
Specifice sezonului autumnal
Magazinele universale
De confec\ii =i galanterie SUF{RZAC
V[ ofer[ frumuse\e
Hainele ]l fac pe om
Cump[ra\i =i v[ ]mbr[ca\i
Vin ploile =i frigul
+i bobocii r[mân nenum[ra\i

%
ISTORIE

Totdeauna a existat o cetate


Pe care nici o armat[ n-a putut s-o cucereasc[
Totdeauna a existat un om
Pe care nici o putere n-a putut s[-l corup[
}ns[ pân[ acum
N-a existat nici o armat[ s[ nu fi fost b[tut[
+i nici o putere s[ nu se pr[bu=easc[

%
O ALT{ LUME

O alt[ lume am visat


Adev[rat[ ca o diminea\[ verde de soare
Frumoas[ ca un zâmbet de copil

}ns[ ne-ai f[cut, Doamne, lupi


Cu fe\e surii de ]ngeri
+i cu duh vesel de maimu\[

S[ construim sisteme ro=ii de cuvinte


Himere mari =i industrii
S[ zbur[m pe aripi nucleare spre soare apune

%!
STRIG{TUR{

Frunz[ verde de eroi


Ce-ar fi lumea f[r[ noi
Oile f[r[ m[gari
Dragostea f[r[ curvari

Vai de capul f[r[ zile


+i de via\a f[r[ pile
De picioare f[r[ coate
De istorii f[r[ roate

Frunz[ verde de moral[


Lumea asta nu-i normal[
Frunz[ verde nop\i de bal
R[utatea n-are mal

%"
DIALOG

Dac[ trebuie s[ alegi


}ntre iubire =i via\[
Ce alegi?

Iubirea

Dar atunci cum s[ m[ iube=ti


Dac[ nu mai exi=ti?

Cu sufletul

%#
VIOARA NEF{CUT{

}n Suedia m-a adus dragostea


Ursita de a fi altul
Am dat poezia
+i-am ales familia
Aceast[ vatr[ parfumat[ de iluzii
Bucuria lucrurilor ]nmul\ite
Nu exist[ fericire sus la vulturi
Mi-am zis
Tot ce este
Cre=te de jos
Din p[mânt
De sus
Vin doar c[derile
Nu-mi mai pas[ de Hegel
Nici de imperativul categoric
Cine se mai gânde=te la izvor
Când se scald[ ]n mare
Adev[rul meu a fost dragostea
Aceast[ ran[ ontologic[
Floare ]n sânge beat
A=a ]ncepe conflictul meu cu soarta
C[derea ]n oglind[
+i lemnul a r[mas lemn
Vioar[ nef[cut[

%$
INVITA|IE LA O MAS{ DE APE
1985

%%
%&
INVITA|IE LA O MAS{ DE APE

Cineva m-a invitat la o mas[ de ape


+i mi-a dat s[ beau tot felul de ape:
Ap[ dulce, ap[ tare, ap[ vie, ap[ grea,
Ap[ gazoas[, ap[ neagr[, ap[ chioar[, ap[
distilat[
Ap[ coca-cola, ap[-bere, ap[-vin, ap[-\uic[
Numai ap[ de b[ut – nu
Apa potabil[ nu mai este potabil[
Apele =tiin\ifice asigur[ s[n[tatea =i via\a
Viitorul programat
Dup[ câteva ore m-am ]mboln[vit de sete
+i-am plecat acas[ – poluat

%'
DAC{ ADEV{RUL NU EXIST{

Dac[ adev[rul nu exist[


+i dac[ totu-i relativ
}nseamn[ c[ toat[ lumea minte
+i c[ totul e permis

Oamenii nu mai =tiu ]n ce s[ cread[


F[r[ perspectiv[
Nici o speran\[ nu se coace
Nici ]n iad nici ]n paradis

&
DUMNEZEUL-OM

Ce i-a ]ndemnat pe oameni


S[-i pun[ barb[ =i musta\[ lui Dumnezeu
S[-l fac[ om
Dup[ chipul =i asem[narea lor
Numai ca s[-l poat[ scuipa =i ]njura
Dac[ nu se comport[
Dup[ placul =i voia lor
De atunci Dumnezeu nu mai e Dumnezeu
Duhul t[m[duitor al cuvântului dintâi
+i lumea nu se mai poate vindeca de r[utate
Nici de prea amar
Nici de prea alean
Nici de p[cate

&
OAMENII UR{SC CE N-AU

Oamenii ur[sc ce n-au


Mincino=ii ur[sc adev[rul
Meschinii – m[rinimia
Strâmbii – dreptatea
Silnicii – libertatea
Murdarii – puritatea
Mediocrii – genialitatea
Ura ur[=te iubirea
+i cu vorbe dulci de mângâiere
Fac din neputin\a lor putere
+i cu vergeaua lor ocult[
Dau ]n cei ce nu ascult[
+i când satana, când un drac
Ne conduc din veac ]n veac

&
OAMENI, P{S{RI, FLORI

Florile sunt mai cumin\i decât oamenii


Ele nu se mândresc cu parfumul lor
Ele ]nfloresc pentru a ]nflori
Nu le pas[ de p[rerea gr[dinarilor

P[s[rile sunt mai falnice decât oamenii


Ele nu se ]nchin[ la chipuri cioplite =i necioplite
Ele cred ]n zborul lor
Nu le pas[ de furia furtunilor

&!
CUVINTE

Lumea e f[cut[ din cuvinte


}ngeri orgolio=i cu dou[ fe\e
Bun – R[u
Frumos – Urât
Dragoste – Ur[
Adev[r – Minciun[
Democra\ie – Dictatur[
Lumin[ – }ntuneric
Neofascism – Neorasism
Neocomunism – Neoimperialism
A\â\[torii r[zboiului – Du=manii poporului

Toate c[derile vin din cuvinte

Cuvinte ce taie =i spânzur[


Printre rânduri
Pe sub rânduri
Peste rânduri

}n rânduri
Doar copiii mai =tiu s[ se exprime

&"
BEAUTIFUL PEOPLE

Privesc la televizorul color


Serialul american de mare succes
Dallas

Via\a contului la banc[


Cultura cu paharul ]n mân[
}n loc de carte

Beautiful people!

Afacerile pasc iarb[ ca vacile


+i fat[ bani

Suflete doborâte la psihiatrie


A=teapt[ s[ treac[ prin urechile acului
}n rai

&#
VIA|A

C[ unii m[nânc[ pâine, iar al\ii friptur[


E o chestiune de gust =i de cultur[.

C[ unii beau vin, iar al\ii bere


E o chestiune de tradi\ie =i de pl[cere.

C[ unii fac bani, iar al\ii poezie


E o chestiune de estetic[ =i de economie.

C[ unii ne slujesc, iar al\ii ne poart[


E o chestiune de noroc =i de soart[

&$
OU{ C{ZUTE DIN CUIB
1985

&%
&&
GASTARBEITERII

}n ora=ele bun[st[rii
Gastarbeiterii se sting de nedreptate
Sclavii moderni ai lumii ]n ruin[
Creaturi f[r[ valoare
Cet[\enii nim[nui
Singuri cu singur[tatea
F[r[ visuri =i dorin\i
Suflete f[r[ speran\[
B[tu\i de ur[ =i de legi
Ca =i cum ei n-ar fi oameni
Ca =i cum ar fi nimic
Sco=i din grai =i din via\[
Ou[ c[zute din cuib

&'
STR{INII

Noi iubim str[inii


Cum ne iubim str[mo=ii
P[cat c[ nu seam[n[ cu noi
Au mintea ]ngust[
V[d totul pe dos
Nu =tiu s[ vorbeasc[
Abia gândesc
Viseaz[ numai femei
Nu lucreaz[
Tr[iesc din mil[ social[
Fac pe grozavii
Mint =i fur[
Scuip[ pe iarb[
N-au puncte cardinale
Vin mereu nepofti\i

Trebuie opri\i

'
NU SUNT

Nu sunt cuc
Nu-mi pun oul ]n inima altuia
Nu sunt =arpe
Nu mu=c pe cel ce calc[ pe umbra mea
Nu pun mâna pe cu\it
Când m[ gândesc la bani =i glorie
Capitalul meu este poezia
Iar cu poezia
Nimeni nu umple b[ncile cu aur
Nu sunt birocrat
Mâna mea tremur[ peste apele vii
Ale sufletului

Atunci de ce-mi t[ia\i crengile


De ce-mi bate\i piroane ]n palme
Dac[ nu v[ plac poe\ii
Scoate\i pistolul =i trage\i
C[ci =i eu =tiu s[ tai firul ]n patru
S[ scot apa din piatr[
S[ sictiresc sfin\ii =i zeii
+i ]nc[ multe alte groz[vii

'
PROCES DE }NSU+IRE

Mie nu-mi place pe=tele lutfisk*


Mie nu-mi place pe=tele lutfisk
Mie nu-mi place pe=tele lutfisk

S-a stins o lumânare

O s[ m[nânc pe=te lutfisk

* Pe=te care se serve=te tradi\ional de Ajunul Cr[ciunului ]n Suedia

'
DIVOR|

Sunt s[tul de tine


Te-am ]nghi\it destul
Dispari
Iubesc pe altul
}nfloresc
Dragostea nu e robie
Str[in ]mpu\it
Nu e=ti bun de nimic
Ai pleav[ ]n cap
Copiii sunt ai mei
+i banii =i casa
Du-te de unde ai venit
Nu uita pensia alimentar[
Dragostea cost[

'!
FRUNZ{ VERDE

Frunz[ verde flori de lun[


Egalitatea nu-i minciun[
Pân[ acum din ou de cuc
N-a ie=it nici un haiduc

Frunz[ verde flori de spum[


Fraternitatea nu e glum[
Omul vechi cu omul nou
Fac r[zboi pentr-un ecou

Frunz[ verde flori de raz[


Libertatea nu-i o fraz[
Plânge piatra c[ nu-i ghea\[
+i r[\oiul c[ nu-i ra\[

'"
PEDAGOGIE

A=a-i. Nu-i a=a.


A=a-i. Nu-i a=a.
A=a-i. Nu-i a=a.
A=a-i. Nu-i a=a.
A=a-i. Nu-i a=a.
A=a-i. Nu-i a=a.
A=a-i. Nu-i a=a.
A=a-i…
A=a-i…
A=a-i…
A=a-i. A=a-i…

'#
URA

Nimic nu r[ne=te sufletul


Mai puternic decât ura
De aceea exist[ atâ\ia invalizi

'$
AMURGUL FRUNZELOR
1993

'%
'&
LA MOSCOVA CA +I LA WASHINGTON

La Moscova ca =i la Washington
Idei optimiste \in oamenii de mân[
+i f[g[duiesc Binele =i Pacea
Portocale vesele =i trandafiri aurii

La Moscova ca =i la Washington
Muncitorii nu mai lupt[ pentru libertate
Acum vor confortul =i fericirea personal[
Mor ]n fiecare sear[ de oboseal[
Dar ]=i ]nchipuie c[ tr[iesc
Numai pentru c[ se scoal[
}n fiecare diminea\[
+i pleac[ la munc[
Cu inevitabilitatea istoric[
A utilit[\ii ]n\elese pe buze

La Moscova ca =i la Washington
Oamenii dorm cu frica sub pern[
Dar cred ]n dragoste =i progres

''
SI VIS PACEM PARA BELLUM

Totul e frumos =i bine


Oamenii ]=i spal[ fa\a cu lumin[
Pacea defileaz[ pe str[zi cu armele ]n mân[
Si vis pacem para bellum

Doar via\a
Este tot mai slab[
Mai neagr[
Mai frânt[
Moartea e fl[mând[
+i rupe nemilos din ea

De altfel totul e frumos =i bine


Oamenii ]=i spal[ fa\a cu lumin[
Pacea defileaz[ pe str[zi cu armele ]n mân[
Si vis pacem para bellum

}ntr-o zi n-o s[ mai existe r[zboaie


Din cimitire vor cre=te stalactite mari de flori
Corabia istoriei necrofile
Va duce omenirea spre lumea de apoi

+i totul va fi frumos =i bine


POESIA NON MUORI

Ast[zi exist[ ]n lume


Peste o sut[ de tone
De material exploziv pe cap de om
Câte miligrame de poezie exist[
M-a ]ntrebat un colonel
Via\a se ap[r[ cu armele
Nu cu versuri umaniste

Ast[zi un fotbalist cost[ milioane de dolari


Cât cost[ un poet
M-a ]ntrebat un director de banc[
Nu d[m credit pentru poezie
Dumnezeu ajut[ doar pe cei ce au

Fericit sau nefericit


Moare omul ori=icum
M-a sf[tuit un psihiatru
Ia medicamentele lini=tit
Tempus dolores tua delebit

Poesia non muori


FERI|I-V{

Feri\i-v[ de oamenii care nu pot s[ zboare


Ei nu pot merge decât du=i ]n spate
La \int[ te las[ singur cu spinarea frânt[

Feri\i-v[ de oamenii care se joac[ cu s[biile


Ei nu se las[ pân[ nu se taie
Via\a lor este moartea f[r[ urm[ =i urmare

Feri\i-v[ de oamenii m[run\i


Ei nu v[ admir[ când ridic[ fruntea s[ v[ vad[
Ci caut[ s[ v[ aduc[ la numitorul lor comun


NEPUTIN|A CERULUI

Dumnezeu s-a plictisit s[ mai fac[ minuni


Zace p[r[sit pe muntele Raiului ple=uv
Prive=te mirat cum apele ruginesc ]n izvoare
Cum ]ngerii se joac[ cu =erpii la umbra pomului oprit

Nu mai are puteri s[ st[pâneasc[


Dar ]nc[ mai crede ]n oameni
De=i omul ]l minte =i-l ]n=eal[
+i nici o femeie nu vrea cu el s[ se cunune

!
LUMEA CEALALT{

Exist[ oameni care vor s[ moar[


+i s[ ]nvie
S[ ne povesteasc[ cum arat[
Via\a de apoi

}ns[ pân[ acum


N-avem nici o m[rturie
To\i care s-au dus
Nu se mai ]ntorc
De fric[
S[ nu-l supere pe Dumnezeu

+i lumea se ]nvârte=te oarb[


Crede ]n ce nu vede

"
RAIUL

}n rai toate florile pot s[ ]nfloreasc[


}ns[ toate trebuie s[ aib[ acela=i miros

}ngerii cur[\[ sufletele de omizi =i de duhuri rele


Dau la o parte tot ce vine din alt[ parte

Din Pomul cunoa=terii se aude o privighetoare:


Vai de cel ce crede ]n alt Dumnezeu

#
CINE SE TREZE+TE

Cine se treze=te
+i ]nc[ mai crede ]n iubire
Vai de inima lui

Cine se treze=te
+i ]nc[ mai crede ]n adev[r
Vai de capul lui

Cine se treze=te
+i ]nc[ mai crede ]n oameni
Vai de via\a lui

$
IUBIREA +I ALTE IUBIRI
1993
=i
CERUL IUBIRII
1998

%
&
MARIA

Dumnezeu \i-a dat totul


S[ te fac[ mai frumoas[ decât frumuse\ea
S[ te ]nal\e mai sus decât ]n[l\imea

Te v[d
+i m[ gândesc
C[ iubirea este sufletul
Parfumul infinitului ]n p[durea cerului

Te privesc
+i v[d iubirea crescând
Din surâsul t[u
Muzica curcubeului diminea\a

M[ ]nvârtesc ca floarea soarelui


}n jurul corpului t[u
Ve=nic pom ]n floare

'
* * *

De când te-am cunoscut


Nu mai simt timpul c[ trece
Tu e=ti speran\a ]mbr[cat[ ]n hain[ de mireas[
Numele dup[ care m[ ascund
F[r[ tine nici o clip[ nu e adev[rat[
Din tine cresc =i sunt


* * *

Tu care vii ]n fiecare noapte


+i-mi p[ze=ti visele
Te treze=ti ]n fiecare diminea\[
S[-mi poveste=ti
Despre umbrele somnoroase ale apelor
Dac[ tu n-ai fi
Ziua n-ar mai =ti
Cum s[-mi deschid[ pleoapele


* * *

Prive=te ]n jurul t[u f[r[ r[utate


Admir[ pas[rea ]n zbor
Nu ]ntreba pe=tele de unde bea ap[
El =tie s[ ]noate =i ajunge
Crede ]n tot =i a=teapt[
Nu ]ntotdeauna toamna se culeg fructele
Exist[ =i toamne cu muguri
C[ci timpul e mereu acela=i
Doar ceasul se ]nvârte=te =i oamenii trec
Dincolo de ziduri nunta e ]nc[ posibil[
Speran\a e s[mân\a coapt[ la amiaz[


* * *

Hai s[ ne juc[m

Eu s[-\i mângâi corpul


Cu flori de m[r
Tu s-aprinzi razele
Din sufletul meu

Eu s[-\i dau o raz[


Tu s[-mi dai un m[r
+i-apoi s[ privim luna
Cum bea rou[
De pe buzele noastre

!
* * *

Tu e=ti lumina
Ce \ine viu focul iubirii
}n linia vie\ii
Din inima mea

}n ochii t[i
Cerul mângâie marea

Soarele apune ]n corpul t[u


Floare cosmic[
Ce lumineaz[ la ]ntuneric

"
* * *

Vino
S[ m[ duci la botezul apelor
Unde se adap[ m[rg[ritarul
Din scoica aurie
+i face ca lumea s[ semene cu surâsul t[u

Vino
S[ m[ duci la crinul mun\ilor
Unde se spovedesc tainele
Iar luminile se nal\[
De la suflet la izvor

#
* * *

Când vii
Se deschide cerul
+i grâul se coace

Când e=ti cu mine


Vine Dumnezeu s[ ne p[zeasc[
Nici un vis nu zboar[-n gol

Când pleci
Vin z[pezile s[ cad[
Peste tot ce este viu =i mort

$
* * *

Câteodat[
Semeni cu un copil
Care ud[ juc[riile
S[ le ajute s[ creasc[

Uneori
Semeni cu o câmpie
Acoperit[ de vise
Unde se adun[ culorile
Ce ]nc[ nu se v[d

Din ce vraj[ e=ti n[scut[


}n ce cântec s[ te caut
Trandafir alb de rai

%
* * *

Str[lucesc p[durile
Când sufletul t[u ]=i arat[ frumuse\ea
Pe oglinda apelor

+i orele se opresc
+i cerul tace

Iubirea plute=te deasupra noastr[


Ca o melodie alb[ de vioar[.

&
* * *

E atâta vraj[ ]n vocea ta când spui


C[ iubirea este o floare alb-mirositoare
Unde vin speran\ele s[ se ]nc[lzeasc[
}n timpul glacial

E atâta lumin[ ]n vocea ta când spui


C[ fericirea seam[n[ cu un sunet de lun[
}ntr-o fântân[ fermecat[
Unde ecoul soarelui bea ap[ diminea\[

'
* * *

Ce faci tu ]n noaptea asta


Când z[pada
}\i scrie numele pe fereastr[

Poate c[ ascul\i cum amintirea


Cânt[ cântecul
Pe care numai noi doi ]l =tim

Poate c[ te gânde=ti la copilul


Ce ]nflore=te ca un duh ceresc
}n trupul t[u

Sau poate c[ te rogi


S[ m[ aduc[ vântul
}n poala ta

Ce faci tu acum
Albina mea polar[

 
* * *

Te visez
Alerg[m ca ni=te miei astrali
Prin câmpiile aurorei boreale

M[ trezesc
Soarele r[sare din degetele tale
+i-mi cade ]n bra\e ca o floare

Deschid fereastra
Zbur[m la iubirile de sus
Unde Dumnezeu cânt[ la flaut

 
* * *

Dac[ a= fi Dumnezeu
|i-a= lumina fa\a
Pân[ devine
O gr[din[ parfumat[ de vise

Numit[ Amintirea

S[-\i repete numele


}n fiecare diminea\[
Ca pe o rug[ciune
}n sufletul meu


* * *

Dac[ drumul va fi infinit


La tine voi veni
Cu muzica Aurorei ]n inim[
S[ bem trandafirii albi de lun[
+i s[ ne iubim
Pân[ va apune timpul
Iar focul nu va mai cânta
La vioar[

 !
* * *

Iube=te florile
Pentru c[ sunt flori
Nu pentru parfumul lor

Iube=te arborii
Pentru c[ sunt arbori
Nu pentru fo=netul lor

Iube=te oamenii
Pentru c[ sunt oameni
Nu pentru m[re\ia lor

Aceasta este iubirea:


O lamp[ aprins[ ]n noi

 "
* * *

Noi ne iubim
Din când ]n când sâmb[t[ noaptea
S[ nu pierdem ce-am agonisit

}ns[ vioara
Nu mai cânt[ ]n sim\urile noastre
Nu mai auzim decât sunetele
Pe cale s[ dispar[

Pune clan\a la u=[, iubito


Vino s[ mai bem un pahar de vin
+i-apoi s[ stingem lumina

 #
* * *

E rece inelul =i cununa


Lumea seam[n[ cu un bar
}ntr-o duminic[ diminea\a
Inimile dorm cu galbenii pe grumaz

Nu te mai gândi la orele ce trec


Timpul nu e bani
Timpul e sufletul
}ns[ sufletul e la spital

 $
* * *

So\ia a aprins o \igar[


+i mi-a spus: divor\[m
Dac[ e c[s[toria sfânt[
De ce sfin\ii nu se c[s[toresc

}ntr-o zi
Femeile n-o s[ mai aib[ nevoie de b[rba\i

Copiii se vor na=te din


Spiritus Sanctus
}n eprubet[
F[r[ fioruri metafizice =i probleme
Ca ]ngerii

Vor cre=te la cre=[ dup[ statistic[


+i vor tr[i =tiin\ific
O via\[ cu garan\ie

 %
* * *

Iubita mea
Nu mai vrea s[ fie muz[
Inima ce bate ]n poezie
Roua de pe petala sufletului diminea\a

Cere dragoste cu pietre scumpe


Pe care le vinde cu succes
}n pat =i la pia\[

Poezia nu folose=te la nimic


Separ[ logica de via\[
+i duce inima de nas
Doar mor\ii
Se mai iubesc de poman[ – zice
+i-a plecat f[r[ bun r[mas

 &
* * *

Aici nu se mai poate tr[i, iubito


Viziuni tehnologice clatin[ lumile
Via\a merge tremurând

Hai s[ urc[m pe munte


S[ ne iubim pe stânc[
Aproape de izvoare =i de Dumnezeu

 '
* * *

E frig ]n pat

Iubita mea
St[ culcat[
+i num[r[ banii

E pustiu
Când oamenii nu mai au timp
S[ se iubeasc[
Iar via\a d[ ]napoi

S[ deschidem apele, iubito


S[ curg[ râmele din sim\uri

!
* * *

}n timp ce scriu
Iubita mea casc[
Viseaz[ o dragoste nou[
S[ r[sar[-n zori din rou[

Iubirea tr[ie=te prin schimbare


Ca bobul de grâu prin spic –
Zice
+i m[ prive=te cu mirare

!
* * *

Eu nu ]mb[t via\a cu vorbe dulci


Eu sunt pentru lei
Maimu\ele nu m[ distreaz[
+i de aceea iubita mea nu vrea s[ m[ iubeasc[

Eu privesc spre cer


+i-i zic: hai s[ zbur[m
}ns[ iubita mea ]nflore=te ]n lucruri
Ea este un cerc ce mereu se ]nvârte=te

!
* * *

Dragostea ta =i dragostea mea


S-au iubit atât de mult
De nu s-au mai v[zut

Dragostea ta =i dragostea mea


S-au v[zut
+i nu se mai iubesc

Dragostea ta =i dragostea mea


Se ur[sc atât de mult
De nu se mai v[d

!!
* * *

Iubita mea s-a trezit =i mi-a spus:


Vino s[ ne iubim
P[s[rile nop\ii
Nu-mi mai zboar[ ]n poal[
S[ m[ aprind[ cu cântecele lor

Cine =tie dac[ mâine vom mai fi

Iubirea este
Drama luptei ]mpotriva timpului
Via\a ]nchis[
}ntre doi du=mani ireductibili
Cunoa=terea =i ve=nicia

!"
* * *

Am venit dinspre soare


S[-\i aduc dragoste =i lumin[

Am furat de la altele
S[-\i dau ce n-ai avut
Sâni albi de munte
Cântec de vioar[

Mi-ai luat dragostea


M-ai dezbr[cat de vise
+i-ai disp[rut ]n p[dure
Cu o lalea ]n mân[

!#
* * *

Am ales iubirea
+i-am r[mas singur
Ca Tine, Doamne

Cine se mai gânde=te la iubire


Când fructele cad
Când se bea vin
Iar omul
Nu-i decât o unealt[

Buzele ce m[ s[rut[
Mint
Cuvintele ce m[ laud[
Mint

!$
NUNTA

1
Soarele ]nc[lze=te pupila mugurelui
+i-o deschide
Cu focul mi-ai deschis inima
Trec[toare blond[ =i nep[s[toare

De unde ai =tiut
C[ e=ti n[scut[
Din coasta visului meu
C[ e=ti muzica
Ce de vecii
Cânt[-n mine prezen\a ta viitoare

2
}n timp ce ne iubeam
Cineva a furat luna
+i-a umplut cerul cu fluturi

Vântul a rupt spicul visului


Vorbele se ceart[ cu amintirile
Vioara cu arcu=ul

Nu se mai vede
Drumul Nun\ii
!%
3
Inima mea
Nu mai vindec[ boli
Nu mai am ochii printre stele
Mi s-a frânt coloana din suflet
Nu mai =tiu ce iubesc
Fiin\a ta, Suedia
Sau femeia visului din mine
E frig iubito
Nordul =i sufletul
Banii lucesc ]n loc de soare
Singur[tatea sângereaz[
Oamenii mai s[raci ca obiectele
A=teapt[ pensia =i ]ntunericul

4
Ceasornicul de la biseric[ bate miezul nop\ii
Cel de la tribunal arat[ ora unu
Toate cuvintele ne neag[
Tu nu vezi marea când marea nu e
N-auzi muzica ]n pahar
E=ti vesel[ numai când spun nimicuri
Gândurile te sup[r[
}n ochii t[i cerul =i nep[sarea
N-am putut deveni Noi
Nu se mai vede drumul pe care l-am c[utat
Marile adev[ruri au r[mas la Sorbonna
Idei r[sfirate ]n cafenele
Dragostea C[s[toria Fericirea
Totul este hermeneutic[
Unit[\i maxime ale necunoa=terii

!&
5
Ai fost f[r[ nume
+i-am dat form[ =i suflare
Am f[cut din tine punctul meu de vedere
N-ai =tiut s[ te deschizi
Femeie instituit[
Zâmbet statistic
Cum ai putut ascunde
Atâta ging[=ie ]n ur[
M-ai despuiat idee cu idee de mine
F[r[ s[-\i pese
C[ frumuse\ea trece
C[ orele r[mân pustii
Nimic n-ai l[sat
Nici m[car iluziile copiilor
Mi-ai furat vara
Spicul min\ii unde se coc destinele
+i-ai pus ]n loc
M[runtele =i dulcile tale capricii
Nu m-ai l[sat s[ trec
De la frunz[ la raz[
Ai ridicat ]nchisori ]n jurul meu
Când n-am mai putut sta ]n picioare
Mi-ai distrus lumea

6
Dispari din via\a mea
Din lacrimi
Din sânge
Din paharul cu ap[
Cuvinte am[gitoare \ip[-n amintiri

!'
Floarea nun\ii sângereaz[ ]n farfurie
Dispari din c[r\ile mele
Din lucruri
Din icoane
Trecutul
N-a fost decât un soare de minciun[
Nu mai exist[
Nici da nici nu
Ninge pe cunun[

7
Nunta
Ar trebui f[cut[
La desp[r\ire
Nu la masa cu dar

"
EVOLU|II

Oamenii se ]ntâlnesc
Se iubesc
Fac copii
Nu se mai iubesc
+i se despart

Apoi vine altul


Apoi vine alta

Copiii cresc
Se ]ntâlnesc
Se iubesc
Fac copii
Nu se mai iubesc
+i se despart

+i iat[ a=a
Lumea se ]nmul\e=te
Din veac ]n veac
Bub[ f[r[ leac

"
DRAGOSTE CALD{

„}n Suedia nu exist[ dragoste“


Mi-a spus o suedez[
E prea frig

Dragostea cere c[ldur[


Mult[ c[ldur[

Astfel pleac[ ea ]n fiecare var[


Undeva unde e cald
+i viseaz[, viseaz[

Când se treze=te
Dragostea nic[ieri

Apoi se gânde=te
Se tot gânde=te

Dragostea e ca apa
}nghea\[ la frig
Se evapor[ la c[ldur[

"
DRAGOSTE PLATONIC{

Nu-mi place dragostea platonic[


E ca apa distilat[
Nu e bun[ de b[ut
Mi-a spus o femeie cu gât de aur
Dragostea adev[rat[
}n pat se arat[
Nu ]n vârf pe Himalaia
Numai impoten\ii
Fac pe popii =i poe\ii
Dragostea nu mai e mit

+aptezeci la sut[
Din bog[\ia Statelor Unite
Se afl[ ]n mâinile femeilor

Avere câ=tigat[ cu iubire


Nu cu Platon =i Shakespeare

"!
DRAGOSTE PE AP{

Ori de câte ori ]ntâlnesc o femeie frumoas[


}mi las[ gura ap[

M[ arunc ca o torpil[ ]n apele ei teritoriale


+i nu m[ las
Pân[ nu-i cuceresc toate malurile

O ]mb[t repede cu ap[ rece


+i ne sc[ld[m
Ne sc[ld[m
Ne sc[ld[m
Pân[ nu c[dem ]n apele somnului

Atunci m[ bag[ pe mine la ap[


+i m[ \ine
M[ \ine
M[ \ine
Pân[ mi se ]nmoaie toate m[dularele
Apoi m[ azvârle ca pe o piatr[ seac[
Pe apa Sâmbetei

Ce vine pe ap[ pe ap[ se duce


Zice
+i dispare râzând ]n larg

""
DRAGOSTE CU SIMBRIE

Pe plajele lumii
Iubirile se pr[jesc la soare
Viseaz[ minuni

Marea discut[ cu Mun\ii


Despre aer =i viitor

Nu se mai poate tr[i ]n dep[rt[ri

Eu citesc un roman de dragoste


+i caut cu privirea o femeie

Dore=ti iubire
M[ ]ntreab[ o siren[ cu sânii goi

Fericirea cost[ dou[ sute de m[rci

"#
POLCA IUBIRII

Fugi de femeia
Cu argint viu ]n sânge
Ea nu se astâmp[r[
Pân[ nu te scoate din lumin[

Apoi se duce la bal


S[ danseze cu altul
Polca iubirii
}n v[paia nop\ii ]nvolburate

"$
DRAGOSTE B{TUT{-N CERCURI

Dac[ te iube=ti numai cu Ion


Nu e bine
E=ti o femeie proast[ =i primitiv[

Dac[ te iube=ti cu un japonez, chinez sau sultan


E ceva mai bine
E=ti o femeie proast[, dar cu vederi mai largi

Dac[ te iube=ti cu Bobby, Jean, Giovani, Hans, Juan


Atunci e foarte bine
E=ti o fat[ fin[ cu gust distins =i interna\ional

"%
DRAGOSTE DOMESTIC{

+i filozofii sunt oameni


M[nânc[, beau =i dorm ]n pat
Mai ]ntâi gura =i apoi cultura
Mi-a spus so\ia ]n fiecare diminea\[

Fericirea se face cu parale


De poezie doar naivii se mai ocup[
+i luna din cer
Mi-a amintit so\ia ]n fiecare noapte

+i a f[cut din mine


A=a treptat
Un om practic =i adev[rat

"&
DRAGOSTE SEXUAL{

Nu exist[ curve la nivelul sexual


(Morala este o lege psihic[ nu trupeasc[)
Exist[ doar biologia ]n v[paie
Via\a ce nu vrea s[ moar[

Curva este politica =i ]ngerul cu dou[ fe\e


+arpele din zâmbet =i pustiul
Când carnea se r[ce=te
+i roua nu mai cade

"'
FEMEIE BLÂND{

Atent cu femeia blând[ =i lipicioas[


Ea ]=i face cuib ]n inim[
+i nu te las[
Pân[ nu-\i ocup[ toate r[d[cinile
Pân[ nu pune definitiv mâna pe tine
Pân[ ce nu mai po\i iubi
+i nimeni nu te mai iube=te
Pân[ nu e=ti numai al ei

}ns[ nici o femeie


Nu respect[ sclavul =i sl[biciunea
}\i d[ lovitura
+i te las[ singur
Cu via\a frânt[
Femeia trebuie iubit[
Nu ]n\eleas[
Cic[ ar fi spus Eva râzând
Când a mu=cat din fructul oprit

#
DE-A DRAGOSTEA

Când iube=te
Femeia se las[ pe spate
S[ credem c[ cedeaz[

B[rbatul ]ngenuncheaz[
S[ credem c[ se roag[

A=a ]ncepe nebunia


Val vârtejul =i be\ia
Orgasmul abisal

#
DRAGOSTE EUROATLANTIC{

S[ l[s[m focul =i patul s[ doarm[, iubito


Hai s[ ne construim o cas[
Pe malul de vest al vie\ii noastre

Acolo fiara =i vita


Se ]mbr[\i=eaz[ ca fra\ii de cruce
P[s[rile bând rou[
Cânt[ ]ntruna ]nvierea
Laptele =i mierea
Curg gratis la pia\[

Dar cine s[ ne treac[, drag[


Cine s[ ne treac[

#
FEMEI ROMANTICE

Feri\i-v[ de femeile
Romantice ca luna
Ele nu pot s[ iubeasc[
Via\a lor este oglinda

Iubi\i femeile
Care ne vr[jesc =i ard

Ele ap[r[ iubirea


De omizi =i de cenu=[
Ne dau ap[ din izvoare
+i ne fac superbi =i mari

#!
DRAGOSTEA OARB{

O femeie
Oarb[ de focul c[rnii
M-a prins de mân[ =i mi-a zis:
Dragostea e ca =i electricitatea
Stabile=ti contactul =i s-a f[cut lumin[

Nu crede femeilor
Care-\i spun
C[ iubesc b[rba\ii
Pentru inteligen\a lor

Sexul nu =tie carte

Paharul dragostei trebuie b[ut


Nu umplut cu duh de catedral[

#"
LUME NOU{ FEMININ{

De ast[zi b[rba\ii nu mai au voie s[ alerge dup[ femei


Acum e rândul femeilor s[ cucereasc[ b[rba\ii
}n numele imperativului categoric al emancip[rii sexuale
Lume nou[ feminin[

F[r[ metafizic[ =i contradic\ii sentimentale


Cu b[rba\i cumin\i ca p[pu=ile
}n loc s[ se bat[ – iubesc
+i ]mb[trânesc de fericire

##
S{ IERT{M DRAGOSTEA

S[ iert[m so\ul
Pentru palma dat[ so\iei
S[ iert[m so\ia
Care zdrobe=te inima so\ului
S[ iert[m du=manul
Precum iart[ m[rul viermele
S[ iert[m moartea
Precum iart[ cenu=a vântul
S[ iert[m =i pe Dumnezeu
Care pe noi nu ne iart[

#$
TIMPUL +I IUBIREA

O, timp – opre=te-\i zborul!


Exclam[ ]ndr[gosti\ii

N-ar fi mai bine s[ exclame:

O, iubire – mai r[mâi


+i las[ timpul s[ treac[

#%
RUG{CIUNE

Sunt bolnav de dragoste, Doamne


D[-mi un leac
Ce nu m[ poate lecui
Dar m-ajut[
S[ pot =i mai mult iubi
Eterna Auror[ a lumii

Ce-ar fi via\a
Dac[ iubirea nu e
Fe\e surde
+i suflete uscate
Ce ]n zadar mai caut[
S[ te vad[

#&
IMAGINI DE ROU{
1998

#'
$
DIMINEA|A

E diminea\[ ]n lume =i ]n mine


Un suflet zboar[ cu o vioar[ ]n bra\e
Nu exist[ gândire mai frumoas[
Decât lumina ce surâde

Spune-mi arici pogonici


De ce ]nchid ochii
}ndr[gosti\ii aceia din parc
Când se s[rut[?

$
TREZIRE

Soarele mic=oreaz[
Umbrele lene=e ale somnului

Fete cu aripi
Zboar[ din z[ri spre mine

Eu m[ simt vesel =i teaf[r


Ca un coco= de munte

$
P{R{SI|I OD{ILE

P[r[si\i od[ile
Tr[i\i ]n natur[
Nu l[sa\i via\a
S[ fie mai grea decât o frunz[

Asculta\i cântecul cucului


}n zori
Cântecul este
Un trandafir alb de rou[

$!
LIBELULA

Beau clorofila zorilor


+i privesc o libelul[

Ea se na=te numai pentru o zi


}ns[ ajunge
S[ ]nve\e frunzele s[ cânte
+i s[ ]ntinereasc[ ve=nicia

$"
ILUZIE

Cineva alearg[ dup[ o pan[


Crede c[ tot ce zboar[
Este o pas[re

Eu m[ uit ]n oglind[
+i zâmbesc

$#
MAREA

Marea oglinde=te cerul =i zeii


}ns[ pesc[ru=ii cred ]n vapoare
Nu le pas[
De zeii cerului

Eu arunc cu pietricele-n valuri


+i privesc
Cum se joac[ timpul cu luminile

$$
MIDSOMMAR
(s[rb[toarea Soarelui de miezul nop\ii)

Midsommar
Este Suedia ]n floare

Noaptea
Când Soarele se culc[ cu Luna

Când inimile se ridic[ la cer


Iar Dumnezeu ]=i arat[ fa\a

$%
VARA

Privesc infinitul
O imagine de ap[ ]ntr-o imagine de foc

Snopi mari de grâu cad din cer

Soarele coace destinele


+i schimb[ culorile infinitului

Dumnezeu doarme la umbra gândului

E var[

$&
VACAN|A

Pe plajele lumii
Oamenii dorm
Cu soarele pe burt[

Marea cânt[
Gândul moare
Din nervi picur[ sare
Fericire cump[rat[

$'
TOAMNA

Toamna e rece
Ploile ]nnegresc cerul
Suflete ]n haine v[rgate
Se plimb[ pe str[zi

O femeie f[r[ lumin[


Care a v[zut singur[tatea
Din ochii mei
}mi ofer[ o p[pu=[

%
TIMPUL

Timpul s-a oprit pentru o clip[

Stelele nu-mi mai sperie gândurile


Dumnezeu binecuvânteaz[ lumea
Cu vinul iubirii

Eu las ]n vânt o s[rutare


+i privesc cum pa=ii devin aripi

%
NOAPTEA

Iubirile se aprind =i se dezmiard[


+i leag[n[ lumea cu melodii de flori

%
CITE+TE O POEZIE

Cite=te o poezie ]n fiecare diminea\[


Ascult[ muzic[
}nva\[ de la r[d[cini =i izvoare
Cum simte =i gânde=te Dumnezeu

Nu-\i ]mpov[ra mintea


Cu fel de fel de lucruri
Mintea nu func\ioneaz[ ca stomacul
Nu vars[ ce nu-i prie=te

Cite=te o poezie ]n fiecare diminea\[


Ascult[ muzic[
}nva\[ de la r[d[cini =i izvoare
Cum simte =i gânde=te Dumnezeu

%!
TR{IE+TE POTOLIT

Tr[ie=te potolit

Admir[ festivalul pe=tilor


Din acvarii

Bucur[-te c[ vecinul t[u


N-are mai multe degete decât tine

Mul\ume=te Statului c[ banii exist[


+i frunz[ verde fericire

%"
NU SPUNE

Nu spune ]ngerilor
Nimic despre libertate
S-ar putea s[ te cread[
+i s[ zboare liberi

Nu spune mor\ilor
Nimic despre ]nviere
S-ar putea s[ te cread[
+i s[ a=tepte ]n[l\area

}ngerii =i mor\ii cred ]n tot ce li se spune

%#
EVIT{ LUPTA

Evit[ lupta corp la corp


Dac[ nu =tii
S[ love=ti sub centur[

Astfel de lovituri
Nu se pot ]nv[\a
Dac[ nu e=ti n[scut
Cu diavolul ]n bra\e

%$
NU CREDE

Nu crede c[ e diminea\[
Numai pentru c[ o raz[
|i-a netezit p[rul

Mai exist[ z[ri


Unde cea\a nu s-a risipit
Unde iubirea se conduce cu mâinile
Iar zilele seam[n[
Cu biletele goale de loterie

%%
GÂNDUL +I INIMA

Gândul e de aceea=i natur[ cu soarele


Lumineaz[ cu umbre

Lumea ar trebui tr[it[ cu inima


Numai inima poate s[ simt[
Ceea ce gândul nu-i ]n stare s[ vad[

}ns[ f[r[ gând


Inima vede umbrele mari
Chiar =i atunci
Când sunt departe de \int[
+i cade ]n fl[c[ri
+i arde

%&
VERSURI

Nu bate stânca
Stânca nu zboar[

Nu arunca gr[un\e de aur la g[ini


G[inile porumb viseaz[

Nu speria umbrele
Umbrele nu pot s[ fug[

%'
NU STA AFAR{

Nu sta afar[
Când muzican\ii cânt[
+i hora se ]ntinde
Intr[-n joc =i joac[

Tr[ie=te pentru oameni


+i mori

A=a se dep[=e=te egoismul


+i starea mic-burghez[
A=a devine omida
Fluture cu aripi de azur

&
NU TE AR{TA

Nu ar[ta ce sim\i
Nu ar[ta ce crezi
Nu ar[ta ce gânde=ti
Nu ar[ta ce iube=ti

Nu te ar[ta

Cine vrea s[ te vad[


S[ te caute

&
URC{ LA SUFLET

Urc[ la suflet
Dac[ via\a te doare
Sparge l[mpile minciunilor
+i râzi

Exist[ speran\[
+i-n frunza care cade
}n piatra din drum
+i-n norul singuratic
}n lacrimile din icoan[
+i-n rana timpului
Ce nu se mai vindec[

A fi ]nseamn[ mâine

&
NUM{RUL

De jur ]mprejur s-a l[sat nesiguran\a


Nu mai sunt ceea ce sunt

Statul m-a f[cut din nume – num[r


Respir pe Internet

Dormi
}mi =opte=te =arpele din m[r

Numai ]n somn
Mai po\i locui ]n pielea ta
+i vedea fa\a ascuns[ a Duhului

&!
VESTE

Mi se bate ochiul stâng


Cineva m[ pomene=te

M[ bucur Doamne c[ nu m-ai uitat

Iart[-i pe to\i
Care m[ vorbesc de r[u
+i m[ toarn[

&"
MINCIUNA

Aceast[ fa\[ este fa\a altei fe\e


Aceast[ fa\[ este fa\a altei fe\e
Aceast[ fa\[ este fa\a altei fe\e

Lumea se ]nvârte=te beat[ de parfum

&#
SIMPLU ALB

Pân[ acum
Nici o idee dumnezeiasc[
N-a fost ]ntruchipat[ de oameni
}n fapte =i-n cuvânt

Cu cât e mai diabolic[


Cu atât d[ roade mai bogate
}n noi =i pe p[mânt

&$
BATE APA

Bate apa ]n piu[


Taie frunze la câini
Spune-\i gândurile doar pe jum[tate
Las[ pe al\ii s[ rezolve problemele

Vr[je=te existen\a
}mpodobe=te adev[rul
}nv[luie-te ]n cuvinte
Umbl[ pe vârfuri

Mare este
Doar cel ce nu se vede

&%
M{RUL

Dragostea e un m[r – zici


}ns[ ]n m[r se afl[ =i viermele
+i se jur[ c[ nu e

Via\a e libertate – zici


Dar cum s[ tr[ie=ti liber
Când via\a este legat[ de moarte
Iar libertatea de lege =i drapel

&&
VIZIUNI

La pia\[ se aude:
Dumnezeu e aur

Via\a surd[ strig[:


Dumnezeu e mort

}n biseric[-mi =optesc:
Dumnezeu e lumânare

Dumnezeul adev[rat
Plânge la fereastr[

&'
E NOAPTE }N LUME

E noapte ]n lume
Oamenii sus-pu=i
Lucesc ca luna
Cu lumina altora

'
GÂNDURI

Cel ce doarme cu capul pe sârm[


N-are nimic de ]nv[\at
De la un filozof
Ce doarme ]n pat
*
Cine a ]mp[r\it dragostea
}n trup =i suflet
N-a v[zut taina ce le une=te
*
Fiindc[ nimeni nu plânge
Când te na=ti
Plângi tu singur
*
Nu v[ fie team[
De sfâr=itul lumii
Mor\ii sunt cu noi
*
Adev[rul nu-i democra\ie
El este o ran[ ontologic[
Precum m[rg[ritarul
*
}n\elepciunea spune un cuvânt
Apoi te las[ s[ gânde=ti
Prostia vorbe=te

'
*
R[s[ritul =i Apusul
Nu sunt decât n[scociri omene=ti
Soarele habar n-are de asta
*
Optimi=tii dorm cu ochii deschi=i
+i privesc cu ei ]nchi=i
Cum s[ nu fie veseli
*
Via\a de apoi
Nu m[ intereseaz[
Mi-a fost de ajuns asta
*
Adev[rul este fructul
Ce se coace ]n abis
}n gr[din[
Se coc minciunile
*
Dreptatea este gura
Ce se hr[ne=te cu r[d[cini amare
Cu cele dulci
Se hr[nesc vorbele goale
*
Mediocrii tr[iesc ]n realitate
Geniile – ]n timp
Spun adev[rul
+i r[mân singuri la mas[

'
IUBIRI

UN LINGVIST:
Dragostea este un substantiv frumos
}n locul unui verb urât

UN FILOZOF:
Din afar[ vin cei ce caut[ dragoste
Dragostea vine din l[untru

U N E C O N O M I S T:
Dragostea este singura pierdere
Ce-\i las[ impresia de câ=tig

UN POET:
Pân[ dureaz[ – dragostea e poezie
Când dispare – ]ncepe critica

UN COPIL:
Ce este mai periculos:
Un nebun ]ndr[gostit
Sau un ]ndr[gostit nebun?

UN |{RAN:
Dragostea este ca roua
Cade din nimic
+i tot a=a dispare

'!
DEFINI|II

Individualism = subiect f[r[ predicat


Diploma\ie = când cu mândra, când cu draga
Speran\[ = barc[ f[r[ lope\i
Civiliza\ie = triumful vie\ii programate
Moarte = via\a f[r[ cuvinte
Progres = unitate de m[sur[ ce m[soar[ nem[sura
Pumn = cuibul unde ]nva\[ viermii s[ zboare

'"
NORI

C[rarea b[t[torit[
B[t[tore=te t[lpile

Dictatura rupe coarnele


Democra\ia le toce=te

Na\iunile Mari au lumea


Cele mici – Na\iunile Unite

'#
MARCA|I }N C{SU|{

Ce este demagogia?

Aroma rozelor de plastic


Gânduri ]ncruci=ate ]n sânge beat
Focul cuvintelor de artificiu
Marca\i ]n c[su\[

Ce este c[s[toria?

Flac[ra ]nalt[ a trupului cald


Vatra parfumat[ de iluzii
Unitatea fermecat[ a contrariilor
Marca\i ]n c[su\[

Ce este fericirea?

Raiul f[r[ perspectiv[


Spicul unde se coace norocul
Pustia ]n floare
Marca\i ]n c[su\[

'$
VRAJA CÂNTECULUI

Câteva furnici
S-au urcat pe o stânc[
+i s-au pus s[ fac[ o tort[
Pentru greierii ce cânt[

Furnicile sunt romantice


Cred ]n visuri
+i-n puterea cântecului
De-a face din ele minuni

'%
OMUL +I CÂINELE

Mi-am cump[rat un câine


S[ am cu cine vorbi
Mi-a spus deun[zi un necunoscut
Oamenii nu mai vorbesc aceea=i limb[

'&
NECUNOSCUTUL

Stai pe dou[ scaune


Vezi s[ nu cazi ]ntre ele
Las[ scaunele s[ se certe
Pentru apartenen\a ta

Alearg[ ]n acela=i timp dup[ doi iepuri


Nu-i nimic dac[ nu prinzi nici unul
Respiri aer curat
+i vei cunoa=te necunoscutul

''
TAURUL

Tot ce e frumos e tare


Tot ce-i tare e frumos
For\a e ]n coarne
Taina e ]n coaie

Cam a=a gânde=te un taur


MELCUL

Ridic[-\i palma Doamne


Ai ]ntunecat cerul
Soarele nu-mi mai vede urmele


REVELIONUL +I P{S{RILE

Nu ]n\elegem oamenii - se mir[ p[s[rile


S[ se ]nveseleasc[
Pentru c[ au un an mai mult
Pentru c[ fac un pas
Mai aproape de groap[
Iar pe noi
S[ ne ]mpu=te cu artificii


M{GARII

Via\a e o mare nedreptate


Zice m[garul c[tre m[g[ri\[
Dac[ am fi atât de pro=ti
Cum lumea spune
Nu ne-ar l[sa ciobanii tocmai pe noi
S[ le conducem turma

!
OMUL +I COCO+UL

De la tribun[ se aude o voce:

Lumea ar fi mult mai frumoas[


Dac[ ar fi a=a cum o viseaz[ vis[torii
Lucrurile trebuie v[zute cu ochi noi
Femeia trebuie iubit[ cu sim\uri noi
Numai a=a se vor na=te copiii democra\i

De pe un gard cânt[ un coco=:

S[ l[s[m g[inile s[ fie g[ini


S[ se coco=easc[ cu coco=ii lor
+i s[ fac[ ou[
Numai a=a
Ele vor scoate pui frumo=i =i cumin\i

O vulpe =opte=te unui corb:


Doamne miluie=te-ne pe noi

"
NEM{RGINIRI
1998

#
$
16 FEBRUARIE

Ast[zi este ziua mea de na=tere

Ninge ca de obicei
}n lume =i pe anii mei

Atâ\ia au ajuns ]naintea mea!

Eu r[t[cesc din limb[ ]n limb[


+i sângerez

%
NU M{ C{UTA|I

Nu m[ c[uta\i ]n prispa puterii

Eu merg pe drumul Neantului


+i joc jocul ce pierde
Timpul meu nu se ]nvârte=te dup[ vânt

}nc[ sunt copil

Arunc cu pietre ]n ape


+i m[ mir
De ce nu se revars[ m[rile
Dac[ toate râurile se vars[ ]n ele

Stelele dorm drepte ]n visele mele

&
SEAM{N PRIM{VERI

Eu seam[n prim[veri =i visuri


+i-nv[\ pietrele s[ mângâie florile

}ns[ =arpele ]mi spune


C[ este r[u tot ceea ce fac
+i m[ mu=c[ de suflet

+erpii n-aud arborii ce strig[:


Lumin[ mai mult[ lumin[
Nu v[d tainele ce zboar[

+erpii se târ[sc =i mu=c[

'
CÂND M-AM N{SCUT

Când m-am n[scut


N-a murit nici un om
A fost la ]nceputul postului mare
Ziua cea mai curat[ din an

Atunci de ce-mi sunt orele negre?

Cine mi-a furat arcu=ul din inim[


Ca s[ fac[ din mine o juc[rie
S[ distreze sufletele
Ce nu vor s[ gândeasc[


}N TIMP CE-MI BEAU CAFEAUA

}n timp ce-mi beau cafeaua


Cineva ]mpu=c[ porumbeii
Cineva strig[: ninge ]n c[r\i

Un filozof vorbe=te la radio


A gândi este ca =i cum ai sparge noaptea
S[ mergi pân[ la aroma ]nsorit[ a con=tiin\ei

Privesc ]n cea=ca de cafea


S[ v[d dac[ se arat[ Dumnezeu
El ]nc[ doarme
Dup[ vân[toarea de ieri


LA +COAL{

La =coal[ mi-au spus


C[ binele este [sta
+i r[ul este [la

Acum =tiu c[ nu-i a=a

Adev[rul nu locuie=te la tribunal


El zace ]n patul
}n care a murit bunica mea

A=a a fost de când lumea


DEP{+IREA

Am ie=it din cuvinte


S[-mi ar[t fa\a
}ns[ oamenii prefer[ oglinzile
+i piep\ii ]mpopo\ona\i

Zeii istoriei
Au instalat frica ]n inimile noastre
Morala capului plecat
Ne-a f[cut c[\ei cumin\i cu creierii sp[la\i

!
CÂTEODAT{

Câteodat[
Surâsul nu-i decât un geam[t
Ce nu se-aude

Câteodat[
}n zadar r[sare soarele
Noaptea nu mai pleac[

Câtoedat[
E mai bine singur
Decât cu o gr[mad[ de prieteni ]n poal[

"
ZILELE

Atâtea zile trec ]n zbor!

M-am oprit ca s[ le num[r


Cum voi muri când o s[ mor
Ca un om sau ca un num[r?

Horoscopul nu =tie s[-mi spun[


Luna m[ prive=te somnoroas[
Lui Dumnezeu nu-i pas[

#
M{ DESPRIND

Nori molateci de marijuana


Lunec[ lene=i pe apele cerului
Rup z[rile ]n dou[

Eu beau laptele stelelor c[z[toare


+i m[ gândesc la pomii ce rodesc
Ei se sting mai repede decât ceilal\i

M[ desprind de \[rân[
+i trec ]n ziua de mâine
Mai departe de oameni
Mai aproape de Dumnezeu

$
AM V{ZUT

Am v[zut aproape toat[ lumea


M-am sc[ldat odat[ cu luna
Acum stau cuminte ]n casa mea
Beau vin =i-mi adun banii r[t[ci\i

Soarele ]nc[lze=te aici cinstit =i egal


+i ]mbrac[ lucrurile ]n art[
Eu deschid fereastra spre via\[
+i-l a=tept pe Dumnezeu s[-mi spun[
pove=ti

%
TRIST{-I LUMEA

Trist[-i lumea
Când curaj ]nseamn[
S[ ]ndr[zne=ti s[ sco\i adev[rul
Din sticla de vin

Când fericire ]nseamn[


S[ tr[ie=ti retras =i blând ca melcii
S[ crezi c[ =i melcii au aripi
+i c[ doi cu doi fac exact cât trebuie

&
OBOSIT

Obosit de dogme
Am venit s[ m[ culc
E greu s[ dormi când crezi
}n om =i-n dragoste
}n voin\a de pace a p[mântului

Prea multe arme


Prea multe hotare
Linii samovolnice
Trase cu creionul pe hârtie

Rana de la Yalta
}nc[ sângereaz[ =i doare

'
CE TRIST SUN{

Ce trist sun[ trandafiriul clavir din gr[din[


Aceasta-i lumea apelor moarte =i a pomilor usca\i

Gândul nu mai este opera ]nalt[ a izvoarelor


Bisericile gâfâie de p[cat

Savan\i f[r[ busol[


Preg[tesc p[mântul s[ sar[ =tiin\ific ]n aer


E FRIG }N LUME

E frig ]n lume
Banii z[ng[nesc ]n inimile trec[torilor
Via\a miroase a benzin[
Undeva ]ncepe un nou r[zboi

E pustiu ]n lume
Apele curg spre singur[tate
Oamenii se hr[nesc cu limbi de =erpi
+i se-nvârtesc be\i ]n jurul duhului vremii


SINGUR

Mi-am legat via\a de o femeie


Speran\a de oameni
+i viitorul de copii

Femeia s-a dus


Copiii s-au dus
Oamenii – nu-s

Am r[mas singur
Singur ca un punct p[r[sit de cuvinte
+i ros de insomnii
DIMINEA|{

Lumea ]=i spal[ fa\a cu lumin[


Dumnezeu scoate minunile din ape
Eu stau de vorb[ cu t[cerea

Exist[ muzic[ =i-n lucrurile mute


}n lunecarea lene=[ a norilor
+i ]n dorin\a stâncilor s[ zboare

!
AMIAZ{

La amiaz[
Via\a se zbate ]ntre vis =i realitate
Luminile ies din ape
+i-mpodobesc lumea cu fluturi

Gânduri ]n fl[c[ri se-nal\[ spre soare


Apoi cad ]n valuri mari de mit
Peste câmpiile de trestii =ov[itoare
Nu l-au g[sit pe Dumnezeu

La amiaz[
Curcubeul ]=i schimb[ culorile
+i cine ]ntârzie
Nu va mai ajunge

"
URMELE VIE|II

Soarele caut[ urmele vie\ii


Prin cimitire

Copii descul\i
Alearg[ printre cruci dup[ fluturi

Timpul trece
F[r[ a spune un cuvânt

Oare la ce se gânde=te Dumnezeu


}n aceast[ clip[

#
AMURG

Soarele cade molatec ]n bra\ele amurgului


Ca o femeie ]ndr[gostit[

Vântul
Rupe frunzele nesigure ale vie\ii
+i fluier[

Eu prind o stea c[z[toare


Cu un ac de g[m[lie
+i privesc cum se deschide o floare
La cap[tul ultimului cuvânt

$
LA MIEZUL NOP|II

La miezul nop\ii
Nici o lege moral[ nu mai e valabil[
Femei de foc
Culeg mugurii erotici
+i lumineaz[ cerul cu s[ruturi
Nu la pas[ de ce zice Dumnezeu
Ce-ar fi iubirea f[r[ p[cat
}mi =opte=te una din ele
+i-mi pune degetul pe buze s[ tac

%
ZIUA MOR|ILOR

Ast[zi stau la aceea=i mas[


Viii =i mor\ii
M[nânc[ amintiri =i beau lacrimi
Timpul arde ]n lumân[ri

La desp[r\ire
Cei vii au =optit celor mor\i:
Ave\i grij[ la ce ve\i vorbi la ]nviere
Fiindc[ tot ce ve\i spune
Va fi folosit ]mpotriva voastr[

&
L-AM }NTÂLNIT

L-am ]ntâlnit pe Sfântul Petru


Mergând singur pe strad[
+i Sfântul Petru mi-a spus:
De când l-au r[stignit pe Iisus
Dumnezeu nu mai ]ndr[zne=te
S[ umble printre oameni
}nc[ sângereaz[ ]n nop\ile de sus

'
}N CER CA +I PE P{MÂNT

}n cer ca =i pe p[mânt
Iubirea se vinde la pia\[
Libertatea merge cu capul spart pe strad[
Nimeni nu mai crede ]n cuvânt

}n cer ca =i pe p[mânt
Banii miros a parfum de femei frivole
Sufletul – a scrum
Adev[rul se zbate ]n mâl

O poe\i coco=i de lun[


Pân[ acum nici un vers n-a f[cut floare
Soarta se croie=te ]n r[zboaie
}n cer ca =i pe p[mânt

!
}N CE LUME TR{IM

}n ce lume tr[im, iubito


R[ul =i-a f[cut cuib ]n b[ncile din suflet
Fariseii arunc[ adev[rul ]n b[l\i la ra\e
+i-alung[ iubirea din izvoare
Dumnezeu se vait[ =i sângereaz[
Cerul nu se mai vede de bisericu\e
Diavolul se vait[ =i râde auriu
Nimeni nu mai spune: sunt om
Lucrul acesta nu mai renteaz[

S[ urc[m ]n mun\i, iubito


S[ admir[m nem[rginirea
+i arborii ]nal\i
Cu adev[rat frumoas[
E doar lumea care nu e
Visat[-n van de poe\i =i gânditorii mari

!
MEMENTO

Comunismul n-a murit!

A murit doar Iosif Visarionovici Stalin


Monstrul ce s-a numit comunism
+i spermatozoizii lui odio=i =i cruzi
Urina cu etichet[ de coniac VSOP imperial

O nou[ orânduire social[


Nu se face ca un curent literar
Pentru asta trebuie multe secole s[ treac[
+i multe vânturi mari s[ bat[

!
ECONOMIA DE PIA|{ +I VI|ELUL DE AUR

Economia Vi\elului de Aur


A intrat ]n inimile oamenilor
I-a spus Moise lui Dumnezeu pe Muntele
Sinai
Ce-i de f[cut?

O voi nimici cu poruncile de foc

Negustorii au f[cut din Templu – Pia\[


S-au plâns apostolii lui Iisus
Ce-i de f[cut?

}i voi da afar[ cu biciul de foc

Biserica se face c[ habar n-are


+i tace

!!
PEDAGOGIE PE INTERNET

Lupii nu mai vin s[ sperie copiii

Acum vin testele =i psihiatrii


+i-i cresc cumsecade ca pe ]ngeri
Cu frica lui Dumnezeu ]n sân
+i cu duhul banului ]n sânge
S[ apere STATUS QUO =i Steagul
+i legile Democra\iei de consum

}n vecii vecilor, Amin

!"
NORI

Dumnezeu st[ culcat pe un nor =i prive=te ]ngerii


}nc[ nu =tie dac[ au sex sau nu
}ngerii ]nva\[ cârti\ele s[ se roage
+i discut[ cu sfin\ii despre democra\ia celest[

Oamenii zboar[ strâmb ca liliecii


Se uit[ unii la al\ii sa=iu
}nc[ nu =tiu ce e r[u =i ce e bine
Zidul urii se ]nal\[ tot mai sus

!#
TESTAMENT
Fiului meu
Când faci bine unui tic[los
Nu te a=tepta la bine
Cum s[ recunoasc[ un orgolios
C-a reu=it prin tine

De când e lumea pe p[mânt


Crucific[m mereu ceva ce-i sfânt
}ns[ pân[ azi nu s-a ]ntâmplat
S[ fi fost vreun diavol crucificat

!$
S{ L{S{M OAMENII

S[ l[s[m oamenii s[ munceasc[


Munca a f[cut din maimu\[ om

S[ l[s[m oamenii s[ bea =i s[ m[nânce


Cu burta plin[ nimeni nu se revolt[

S[ l[s[m oamenii s[ viseze =i s[ râd[ ferici\i


Aceasta este libertatea =i democra\ia

Din p[dure se aude un cuc:


Pe mine nimeni nu m[ ]mbat[ cu ap[ rece

!%
LIMBA SOARELUI

Eu m[ scol cu noaptea-n cap


Ca s-ajung departe
Pe mine m[ treze=te Dumnezeu ]n fiecare diminea\[
+i m[ ]nva\[ limba soarelui

Limba soarelui e liber[


De idei preconcepute =i de prejudec[\i trandafirii
}n ea ]nfloresc t[cerile =i tainele cere=ti
Iar Ve=nicia ]=i spal[ fa\a ]n apele Duhului

!&
CERUL DE SUB IERBURI
1998

!'
"
CERUL DE SUB IERBURI

Exist[ un cer sub ierburi


Acolo vin gândurile diminea\a
S[ bea rou[

Se aude o tain[
E muzica
Pe care doar cei ]nvin=i
O =tiu cânta
Când vântul devine mai tare
Decât vorbele

}n ce s[ cred
Dac[ nu ]n mor\ii care ]nvie
+i-n omul care merge pe ape

"
CÂND ERAM COPIL

Când eram copil


Mi se p[rea
C[ Dun[rea curge lent =i greoi
C[ nici o pas[re nu poate s[ m[ ]ntreac[

Acum
Toate apele sunt mai repezi decât mine
+i toate p[s[rile zboar[ mai sus

Inima mea
Nu mai bate ]n miezul lumii
Prietenii
Plutesc ca ni=te fulgi

Doar umbra
Se mai \ine de mine
+i copil[ria

"
}MI BEAU CAFEAUA

}mi beau cafeaua

M[ gândesc la Iosif =i la fra\ii lui


+i la to\i aceia
Care n-au avut noroc ]n via\[

O musc[
Ce =i-a ars aripile
A c[zut pe mas[

Nu oricine
Poate s[ zboare gândind

}n camer[ intr[ mama


S[-mi cear[ ziarul
S[ citeasc[ pagina cu mor\ii

La 80 de ani
Moartea e mai aproape de cas[

"!
TOAT{ VIA|A MEA

Toat[ via\a mea


N-a fost decât un =ir de speran\e frânte
Zilele au trecut
Crezând c[ lumea va fi mâine mai bun[
Iar poimâine =i mai bun[

Nu mi-am dat seama


C[ viitorul nu-i decât o stea invizibil[
+i c[ trecutul
Este singura lamp[ ce lumineaz[

Fluturii speran\elor
}=i spal[ aripile arse
}n apele s[rate ale dezn[dejdilor

""
DE AZI DIMINEA|{

De azi diminea\[
Nu mai ard de dorin\a de a fi cineva
De a aprinde lumini ]n p[dure
Nu mai simt nevoia
S[ stau de vorb[ cu Dumnezeu despre ve=nicie
Ve=nicia ve=nic[
Nu m[ mai intereseaz[

Acum prefer
}ntâmpl[rile simple =i trec[toare
Dragostea soarelui
Pentru fereastra mea diminea\a
Bucuria rândunicii
Ce-=i reg[se=te cuibul la ]ntoarcere

Nu mai opresc femei pe strad[


S[ le spun c[ sunt frumoase
Nu mai arunc cu pietre ]n nori
S[ alung umbrele
Acum m[ simt ca o pas[re
Obosit[ de b[taia propriilor aripi

"#
EXIST{ ZILE

Exist[ zile
Când totul e noapte
Când timpul st[ =i apele se opresc
Iubirile fug =i muzica tace
Via\a capituleaz[

Exist[ zile
Când e de ajuns o singur[ raz[
+i lumea cap[t[ o alt[ culoare
Flori de cire= cad din cer
Via\a curge cântând prin tine

"$
AI GRIJ{

Ai grij[ diminea\a
Nu l[sa urme
Te g[se=te fulgerul
+i te fulger[

Ai grij[ cu vorbele
Soarele gre=e=te
Ori de câte ori se ]ncrede ]n nori

Ai grij[ cu via\a
Lupul care ]n\elege
Condi\ia mielului
R[mâne singur
+i moare de foame

"%
D{-MI MÂNA

D[-mi mâna, iubito


Via\a e rece când omul e singur
Când inimile bat de partea neagr[
Iar fântânile nu-=i mai g[sesc izvoarele

Am f[cut din via\[ un tratat de astrologie


Promitem trandafiri – oferim p[p[dii
Sem[n[m monezi ]n loc de semin\e
+i vindem con=tiin\ele la bâlci pe t[râ\e

Doar ]n biserici mai exist[ smerenie


}ns[ bisericile sunt goale
Oamenii n-au voie s[ se iubeasc[
}n casa lui Dumnezeu

"&
DUHUL CUVÂNTULUI

Un duh sângerând
S-a urcat pe scen[ =i-a zis:
Eu sunt cuvântul
Punctul alb al Gândului dintâi

Cuvântul ce spune adev[rul gol =i pur


Ce d[ nume la lucruri =i la fiin\e
Cânt[ roadele p[mântului
+i frumuse\ea sufletului

Apoi a pus mâna pe putere


+i-a ]nceput s[-=i laude splendorile
S[ fardeze realitatea
S[ vopseasc[ adev[rul
+i estetica a devenit cosmetic[
Cuvinte pictate
}n c[r\i colorate

Adev[ratul cuvânt zace ]n exil

"'
JUR{MÂNTUL

Jur[m pe Biblie c[ vom spune tot adev[rul


}ns[ la ce folose=te adev[rul
Când justi\ia este oarb[
Iar dreptatea se afl[ de partea Vi\elului de Aur

Sunt atât de ]ndep[rtate vremurile acelea


Când Dumnezeu mergea pe p[mânt printre oameni
Când copiii se jucau cu ]ngerii pe lun[
Iar p[s[rile purtau lumini pe aripi

Acum, Dumnezeu locuie=te ]n temple


Morala nu-i decât un cer
De care nimeni nu mai are nevoie
Frunzele adev[rului tremur[ ]n lacrimile mele

#
COPIII

Copiii de partea cealalt[ a frontierei strig[:


Nimeni nu ne mai p[ze=te visele
Nop\ile vin cu spaim[ =i viol
P[rin\ii merg pe drumuri pierdute

Dictatura ne taie aripile


+i culege stelele din pomii speran\elor
Democra\ia f[g[duie=te portocale vesele
+i ne las[ s[ cre=tem alandala =i haihui

Aceasta nu-i lumea copiilor, Doamne!


E infernal[
Plin[ de vampiri =i pedofili
Mintea lumii fumeaz[ marijuana =i mestec[
chewing gum

#
ISTORIA +I TIMPUL

Ce fericire s[ tr[ie=ti acum =i aici


Oamenii merg democratic pe dou[ picioare
Horoscopul lumineaz[ tainele
Realitatea e pe dischet[

Istoria =i-a pierdut memoria =i se repet[


Ieri strigar[m: „Proletari din toate \[rile, uni\i-v[!“
Azi strig[m: „Bani din toate \[rile, uni\i-v[!“

Dumnezeu ]=i schimb[ caii


Din nor ]n nor
+i râde de soarele
Ce-a c[zut ]ntr-o fântân[

#
GURI DE IARMAROC

Guri de iarmaroc
F[g[duiesc fericirea =i câ=tigurile mari
Ceruri imense de vulturi
+i \[râna u=oar[

Iisus nu mai izgone=te negustorii din templu


Preo\ii stau la mas[ cu Iuda =i num[r[ argin\ii
}ngerii vând sperm[ la pia\[
+i-a=teapt[ berzele s[ vin[ cu copii

Duhul Sfânt
Joac[ c[r\i cu sufletele moarte

#!
PROGRESUL

Mu=când din fructul oprit


Adam a pierdut raiul
Dar a creat omenirea

Furând focul
Prometeu a pierdut Cerul
Dar a luminat omenirea

Omorându-=i fratele
Cain
+i-a ridicat standardul de via\[

#"
NIMIC NU SE MAI POTRIVE+TE

Nimic nu se mai potrive=te


Crucea nu mai poate convie\ui cu Luna
Nici Luna cu Luna
Nici Crucea cu Crucea

Limbile se ceart[ cu limbile


Inimile cu inimile
Sângele cu sângele
Via\a cu via\a

Dumnezeu =i-a ]ntors fa\a spre moarte


+i doarme

##
OMUL

Cum s[ recuno=ti Omul, Doamne


Când atâ\ia ascund ]n mân[ un cu\it
Când atâ\ia poart[ barb[
Ca s[ semene cu tine
+i ne vând neghin[ =i vânt

Cum s[ recuno=ti surâsul Duhului


Când justi\ia merge cu ochii ]nchi=i
Când pe con=tiin\a lumii
Dorm vipere aurii
Iar adev[rul
Nu se poate spune decât la psihiatru

#$
POVESTE DUP{ O POVESTE *

A fost odat[ un pescar


A prins patru pe=ti
+i s-a a=ezat la umbr[ s[ admire nem[rginirea

De ce nu prinzi mai mul\i –


L-a ]ntrebat un negustor

Am prins exact cât ]mi trebuie


Doi pentru cei doi copii
Unul pentru so\ie
+i unul pentru mine

}ns[ ai putea s[ prinzi mai mul\i


S[-i vinzi =i s[-\i cumperi o barc[ de pescuit

+i atunci?

+i atunci ai putea s[ prinzi =i mai mul\i


S[-i vinzi =i s[-\i cumperi o fabric[

+i atunci?

+i atunci ai putea s[ nu mai faci nimic


Dar s[-\i tr[ie=ti dulce via\a

Tocmai asta fac acum – r[spunse pescarul


Privind departe spre mare
* O anecdot[ auzit[ de autor

#%
NU M{ }NTREBA

Nu m[ ]ntreba pe mine
Cine a câ=tigat primul Maraton
Nu-mi place sportul

Nu m[ ]ntreba pe mine
Cine a aruncat prima bomb[ atomic[
Asta nu-i treaba mea

Nu m[ ]ntreba pe mine
Cine a pictat pe Mona Lisa
Arta nu m[ intereseaz[

Nu m[ ]ntreba pe mine
Cine a compus Simfonia a noua
Muzica simfonic[ m[ adoarme

Nu m[ ]ntreba pe mine
Cine a luat Premiul Nobel ]n literatur[ anul acesta
Eu n-am timp s[ citesc c[r\i

Nu m[ ]ntreba pe mine
Cine a pus primul piciorul pe lun[
De unde s[ =tiu eu asta

#&
Nu m[ ]ntreba pe mine
Cine l-a omorât pe Iulius Cezar
Eu n-am fost acolo

Nu m[ ]ntreba prostii

Eu am alte lucruri de f[cut


Serviciul, casa, copiii
De rest mi se rupe

#'
PE DRUMUL VIE|II

Merg ]ncet pe drumul vie\ii


Printre diferitele stadii ale Adev[rului

}l caut pe Soren Kierkegaard

Nimeni n-a auzit de el


}n portul Nyhamn din Copenhaga

Cineva m[ trimite spre Kierkegaard*


Cimitirul b[trân al ora=ului

Merg ]ncet, ]ncet =i m[ ]ntâlnesc cu:


Victor Eremita
Constantin Constantius
Johannes de Silentio
Johannes Climacus
Virgilius Haufniensis
Nicolaus Notabene
Hilarius Bogvinder

Oh, Soren Kierkegaard


R[t[citorul sublim al ve=niciei
Ascuns dup[ pseudonime
Precum Iahve
}nal\[-ne din mâlul beznei
La duhul viu al mântuirii

*Cimitir (]n limba danez[)

$
IE+IREA

Nu m[ intereseaz[
Dac[ pisica democratic[ este alb[ sau
neagr[
Dac[ =tie s[ prind[ =oareci sau nu
Important este c[ este
S[ stea ]ndr[gostit[ ]n poala mea
+i s[ toarc[ molcom raze verzi de lun[

Nu e nevoie s[ m[ crede\i
Când v[ spun
C[ ]n Nord fructele se coc =i la ger
C[ oamenii ]=i r[cesc inimile
Ca s[ vad[

Dar e bine s[ =ti\i


C[ popoarele care nu pot s[ fac[
Din vorbe – semin\e
Nu vor mai ie=i din iarn[

$
C{LCÂIUL LUI ACHILE

Ideologiile s-au s[turat s[ se bat[


Lupta de clas[ sfor[ie pe divan
Acum se r[zboiesc inimile =i divor\eaz[
Dragostea se nume=te aiureal[

Achile nu mai alearg[ dup[ broasca \estoas[


St[ ]ntins pe plaj[ =i-l cite=te pe Zenon
Alian\e mari de for\e =i polen
Unesc popoarele dezbinându-le

Cine nu tr[ie=te cosmic n-are viitor

$
CERUL DIN PUSTIE

}ntr-o noapte am visat c-am murit


+i am zburat ]n cer

Un ]nger a venit s[ sting[ lampa


Mor\ii n-au voie s[ citeasc[
C[r\ile aprind amintirile vie\ii

Apoi a venit un poet


}n nimic =i tu e=ti nimic
Moartea este via\a f[r[ cuvinte

Sufletele care ]nc[ nu =i-au g[sit drumul


Cump[r[ indulgen\e
Broa=tele cânt[ psalmi de mântuire la televizor

Precum ]n cer a=a =i pe p[mânt


Dumnezeu se roag[ singur ]ntr-o pustie
Lumea se ]nvârte=te ]n jurul Marelui Vis

$!
NIMIC MAI U+OR

Nimic mai u=or decât s[ reciclezi un om


Mi-a =optit =arpele din rai

O cl[tinare de cap – aprobare


O ridicare de umeri – nep[sare
Un zâmbet sfios – semn de ne]n\elegere
Clopo\elul sun[: e timpul s[ ne rug[m

La radio un papagal repet[:

Asta se poate
Asta nu se poate
Asta se poate
Asta nu se poate

+i a=a mai departe


Pân[ ce fulgii devin vise
Iar cuvintele t[ceri ce zâmbesc

Un câine mârâie la poli\ie:


}i mu=c pe to\i
Care nu ]nva\[ s[ latre ca mine

$"
PUTEREA

Minte, Fur[, }n=eal[,


Ridic[ temple de glorie =i mândrie
Surâde cu sfial[
Seam[n[ ciuperci ]n capete nevinovate
Ridic[ coarne tari
Las[ dreptatea s[ urle pân[ nu mai poate
Apoi scoate cu\itul =i o taie ]n dou[
O parte d[-o la avoca\i s-o apere
Pe cealalt[ arunc-o popilor s-o miluiasc[

Pân[ acum
Nici un diavol n-a fost r[stignit

Dumnezeu este bun


Crede ]n ]nviere
Iart[ =i uit[
Procurorul =opte=te:
Adev[rul este sarea de pe musta\a =oarecelui
Ce vindec[ pisica s[ mai vâneze

$#
FRUNZ{ VERDE

De ce s[ nu mint =i eu
Dac[ toat[ lumea minte

De ce s[ nu fur =i eu
Dac[ toat[ lumea fur[

Eu nu sunt Iov
S[ zac cu credin\a pe gunoaie
Nici Iisus s[ apun pe cruce
Sau Socrate s[ beau otrav[
Nici Giordano Bruno
S[ m[ las pr[jit pe rug
S[ =lefuiesc lentile ca Spinoza
S[-nnebunesc ca Eminescu

Cu destinul
Nu te po\i bate

Lumea e a=a cum e f[cut[


S[ r[spund[ Dumnezeu

$$
DE AZI PE MÂINE

Femeile nu mai vor s[ fie muze


Iubirea n-are viitor

Poe\i b[tu\i de s[r[cie


Citesc versuri ]n cafenele
Musafirii citesc horoscopul
}n ziarele de sear[

Birocra\ii discut[ despre cultur[


+i se scarpin[
Copiii privesc tri=ti spre cer
Raiul nu mai fascineaz[

Via\a de azi pe mâine

$%
LOCUL

De când mi-a spus un filozof


C[ totul se poate schimba =i ]nlocui
Primul lucru ce-l fac ]n fiecare diminea\[
Este s[ controlez
Dac[ scaunele ]nc[ mai sunt scaune
Dac[ mai exist[ merii din gr[din[
Dac[ florile ]nc[ sunt flori
+i dac[ vecinii nu =i-au schimbat numele

M[ uit bine =i ]n suflet


S[ v[d
Dac[ cineva nu l-a ]nlocuit pe Dumnezeu

Nimeni nu poate lua locul nim[nui


Zic so\iei cu mândrie

Ba da – r[spunde dânsa scurt =i ferm

$&
}N TIMP CE SCRIU

}n timp ce scriu
Cineva face pipi pe istorie
Cineva d[ un regat pentru o femeie
Prietenul meu Constantin Barbu
Bate filozofia cu nuiele
}n TEMPPELIANKION KIRKKO
Sauna lui Dumnezeu din Helsinki

Se aude un cântec de leag[n


E muzica primordial[ a Duhului
Rug[ciunea ce lumineaz[

$'
CUVINTE

E frig ]n cuvinte
Iubirea doarme cu =erpii
Realitatea =i adev[rul
Sunt ca mutul cu surdul

Cine are bani are de toate


Numele ]nscris pe frunte
+i puterea-n buzunar
Frunz[ verde =i-un tâlhar

Cine e nemul\umit –
S[ ]njure
}n numele libert[\ii de expresie
+i al dreptului interna\ional

%
}NAINTE

Se topesc stâlpii ce sprijin[ sufletele, iubito


Puterea merge ca orbii cu capul sus
+i nu vede via\a ce trece gâfâind pe lâng[ noi
Fra\ii ]=i vând fra\ii pe minciuni

Binele =i r[ul se bat amical ]n coad[


Ura ]mbr[cat[ ]n straie de iubire
Purici potcovi\i trag tr[sura vie\ii
Spre soare apune: ]nainte, mereu ]nainte

%
CIVILIZA|IE DE RÂS

De când cu informatica =i cu robo\ii


Nimeni nu mai cere gândire
Ideile se gudur[ cu g[inile ]n pulbere
Broa=tele vor s[ fie vaci

Oamenii poart[ acelea=i haine ca obiectele


Identitatea perfect[ ]ntre lucruri =i fiin\e
Politica trage vesel[ din pistoale
Cafenelele crap[ de râs: prostia este solidar[

%
DECRET

De-acum ]ncolo
Pisicile nu mai au voie s[ prind[ =oareci
Acum e rândul =oarecilor s[ prind[ pisici

De-acum ]ncolo
P[s[rile nu mai au voie s[ zboare
Acum e rândul animalelor s[ se ]nal\e

De-acum ]ncolo
Oamenii nu mai au voie s[ moar[ pentru adev[r
Acum e rândul adev[rului s[ moar[ pentru oameni

%!
DUMNEZEUL MEU

Dumnezeul meu
Nu este cel M[re\ =i Atotputernic
Care ne bate =i ne potope=te

Dumnezeul meu
E cel slab, umilit =i r[stignit
Care ne iube=te =i ne iart[
Cu moartea pe moarte c[lcând

C[ci Dumnezeu nu-i Dumnezeu


Decât pe cruce

%"
N{SCUT }N TREI |{RI
1999

%#
%$
TREI |{RI

Eu am trei \[ri

Iugoslavia e moart[
România zace la spital
Suedia =chiop[teaz[

Eu deschid ferestrele ]n larg

%%
ROMÂNIA

România este
O insul[ latin[
}n Marea Slav[

România este
O maree ortodox-pravoslav[
}n Marea Catolico-Latin[

România este
Un smârc bizantin
}n Marea Vie a Lumii

O troi\[ f[r[ tor\[


L[sat[ balt[ de Dumnezeu

%&
CELE DOU{ ROMÂNII

Patria mea str[mo=easc[


Are dou[ \[ri
Pe una o cheam[ România
Pe cealalt[, Republica Moldova

Limba mea matern[


Are dou[ limbi
La una-i zice româneasc[
La cealalt[ – moldoveneasc[

De na\iune nu ne pas[
O jertfim =i-o ]mp[r\im
Azi cei mari sunt partio\ii
Nu patrio\ii români

%'
ISTORIA +I SOARTA

Pe malurile Dâmbovi\ei
Se plimb[ bra\ la bra\
Istoria =i Soarta
Discut[ despre metafizica cenu=ii

Dac[ Me=terul Manole


Ar fi fost Rrromân-Rrromân
S-ar fi dus =i cu mândra =i cu draga
Ar fi ajuns Me=ter mare cu stea ]n frunte
Nu fântân[ de izvor
Zice Soarta c[tre Istorie

Istoria se face c[ n-aude


+i se las[ dus[ de vânt

&
EVANGHELIA DUP{ P{CAL{, TÂNDAL{ +I MITIC{

F[ politic[. Stai cel pu\in pe dou[ scaune


Dac[ vrei s[-\i mearg[ bine ]n via\[
Dac[ vrei s[ stai la mas[ cu Puterea
+i s[-\i cânte greierii ]n palate
Zice P[cal[ c[tre Tândal[

Nu te urca mai sus decât Curcanii


Dac[ vrei s[ nu te pasc[ moartea
Ca pe Eminescu, Iorga, Vulc[nescu, Maniu
+i ]nc[ mul\i români universali
Zice Tândal[ c[tre P[cal[

S[-i pasc[ moartea, s[ sângereze


Dac[ =i-au zidit iubirea ]n m[n[stiri
Dac[ au crezut ]n frunz[ verde
+i-au zburat f[r[ plas[ dedesubt
Râde-n hohote Mitic[

&
REVOLU|IA 1989

Cine-a tras ]n România?


Eu – nu
Tu – nu
El – nu
Ea – nu
Noi – nu
Armata – nu
Securitatea – nu
Revolu\ionarii – nu
Conspiratorii str[ini – nu

Nimeni – nu

Atunci cine a tras ]n România?


Cine a tras ]n România?

Mor\ii!

&
JURNAL

20 martie 1990
Am urcat pe dealul Mitropoliei s[ ridic degetul
S[ v[d dincotro bate vântul

Trei români – zece partide

20 martie 1991
Care este deosebirea dintre comunism =i capitalism –
]ntrebasem
Pe cineva care st[tea la coad[ ]n fa\a unei alimentare
Pân[ ieri am fost tovar[=. Ast[zi sunt domn

20 martie 1992
}n pia\a Universit[\ii am ]ntrebat un student:
Care este deosebirea dintre dictatur[ =i democra\ie?
Una te bate la cap, cealalt[ ]n cap

20 martie 1993
Cine se odihne=te aici – ]ntrebasem o b[trân[
Care st[tea nemi=cat[ cu o lumânare ]n mân[
}n fa\a unei cruci ]n cimitir
Aici se odihne=te Mesia românilor =i-l a=tept s[ ]nvie

21 martie 1994
Am plecat la \ar[ s[ respir aer curat

&!
Am ]ntâlnit un \[ran
+i l-am ]ntrebat: de ce nu merge treaba ]n România?
Dumnezeu a f[cut din idei Fapte. Noi facem din fapte
idei =i
Murim pe culmile disper[rii

1995, 1996
……………..
Trecut-au anii sterpi =i goi…Lupii =i-au vopsit p[rul

1997, 1998
………………
România zboar[ f[r[ aripi

&"
RESTAURANT VALAH

Comunismul a mâncat sufletul poporului român


Poporul român a mâncat amarul comunismului
Apoi a venit Salvarea s[ deschid[ “Cantina Libert[\ii”

Un dizident de bani gata a mâncat câteva inimi =i-a


plecat
Cineva a invitat minerii la friptura de golani
Ziari=tii m[nânc[ vorbe pe hârtie
Scriitorii se m[nânc[ ]ntre ei
Studen\ii servesc numai piftie =tiin\ific[
Puterea m[nânc[ putere
La masa al[turat[ cânt[ un taraf de iele
Printre mese umbl[ ]ngerii
Politicienii se hr[nesc cu ciorb[ de voturi
Guvernul ]=i men\ine silueta cu salat[ de lozinci
Parlamentarii cer mereu acela=i meniu: brânz[
democratic[
+i vin de lacrimi uscate

Afar[ S[r[cia url[ de foame

Minciuna e ]nc[ la banchet

&#
COMUNI+TII NECOMUNI+TI

P{CAL{:
Eu nu sunt comunist
Eu doar am fost membru ]n PCR
De sil[ bucuros

TÂNDAL{:
Eu nu sunt comunist
Eu doar am fost membru ]n PCR
De sil[ bucuros

MITIC{:
Eu nu sunt comunist
Eu doar am fost membru ]n PCR
De sil[ bucuros

P A PA G A L U L :
Eu nu sunt comunist
Eu doar am fost membru ]n PCR
De sil[ bucuros

Atunci cine a construit


Comunismul ]n România?
To\i ]n cor: |APII

&$
ALEGERI VALAHE

Destul cu dictatura =i cu vederile obscure


Oamenii vor bun[stare =i voie bun[
Visuri ]nflorite =i revendic[ri bogate ]n dorin\i
Amalgamarea pornirilor infla\ioniste =i prop[=irea
Anularea contradic\iilor deficitare =i fr[\ia

Servirea micului dejun ]n pat =i democra\ia


Venituri mari =i libertate eminent[
Noi propov[duim averea nu vaxul gol de buzunar
Scopul nostru este omul, viitorul cer =i pur
Noi nu spunem ce nu este =i nu facem ce nu spunem
Noi suntem pentru schimbare,
Noi ce promitem nu schimb[m

Vota\i cu economia de pia\[ a


Progresului bancar

&%
BAZACONIA NA|IONAL{

}ntr-o zi to\i românii vor fi liberi =i ferici\i


S[r[cia va c[dea
La dreapta =i la stânga timpului
Firul ro=u al visului
Va ]mpreuna focul cu apa
Fl[c[ri de bucurie
Vor \â=ni din inimi =i vor dansa
Hora libert[\ii
}n ritmul muzicii euroatlantice
Banii vor umple aerul cu flori de cire=
Tot ce nu exist[ va fi =i va cânta
Doina dorului democratic
Lapte =i miere
Celor ce cred =i a=teapt[

&&
MUNTELE G{INA

Am urcat pe Muntele G[ina


S[-mi v[d \ara

|ara geme b[tut[ de speran\e

Nu se mai vede drumul


Ce duce la Dumnezeu

&'
CÂNTEC

Frunz[ verde pat =i mas[


Casa nu mai este cas[
}ntre noi nu-i leg[tur[
Nici iubire, nici m[sur[
De la om pân[ la om
Omul nu mai este om
De la inim[ la mân[
Faptele se fac r[=in[
Din s[mân\a s[n[toas[
D[ n[pârca veninoas[
Buc[\ica de cultur[
Am t[iat-o-n cult =i ur[
Geme timpul tutelar
Duhul cânt[ tot mai rar

'
PE NOI

Pe noi s[ nu ne-nve\e nimeni cum s[ fim


S[ nu ne porunceasc[ nimeni cum s[ tr[im
S[ nu ne sf[tuiasc[ nimeni cum s[ gândim
Noi suntem un neam de genii =i pe toate le =tim

Noi bem cu inspira\ie idei fierbin\i de must


+i mânc[m =tiin\ific ]n patul roz al lui Procust
La noi umbrele cresc =i luminile apun
+i tot ce-i bun ]n lume, la noi e =i mai bun

Trecutul nostru-i alb =i f[r[ nici o pat[


Soarta gratuit[ ca o oper[ de art[
Via\a alearg[ pe str[zi cu fruntea g[urit[
+i bea alcool s[ nu r[ceasc[-n cea\[ aurit[

La noi durerea cânt[ =i norii str[lucesc


Oamenii sunt slobozi: vorbesc =i se-nmul\esc
Noi facem Paradisul din zel aprins f[r[ efort
Din avânturi ]mplinite =i gata de export

'
SATUL MEU NATAL

Se stinge via\a ]n satul meu natal


Tinere\ea a plecat peste hotare
B[trâne\ea se retrage ]n cimitire
Copiii abia de mai vorbesc limba lor român[

Amintirile plâng ]n casele goale


Oglinzile ruginite nu-mi mai recunosc fa\a
Pustietatea url[ ]n turnul bisericii ]n ruin[
Clopotele bat a dor =i a jale

Eternitatea nu mai tr[ie=te ]n satul meu natal

'
SUS LA P{LTINI+

L-am ]ntrebat pe Noica sus la P[ltini=


Cum este fiin\a româneasc[
Bun[ sau rea
Dac[ e rea
De ce n-a reu=it ]n istorie
Dac[ e bun[
De ce n-a pierit ]ntre cruce =i cer
E c[ldu\[
Mi-a r[spuns filosoful zâmbind
Apoi m-a luat de bra\
+i m-a dus la gura raiului
Doar aici se mai poate vorbi despre omenie
Dincolo se ]ntinde golul
Nu se prea vede cu ochiul liber
Puterea lui este totdeauna subteran[
La suprafa\[ se petrec doar tr[snetele
Acolo cresc iubirile viclene
Pâinea amar[
+i urâtul
Acolo vin cârti\ele s[-=i spele ochii ]n minciun[
Lâng[ ele se usuc[ florile
+i cad p[s[rile moarte
}n vale zac ideile sonore =i cuvintele cumin\i
Sub deal se afl[ focul
Iar sub foc un izvor

'!
Acolo se adap[ r[d[cinile ve=nice
Ale fiin\ei noastre
Un dând a aprins luminile spa\iului unduit
}ns[ luminile se aprind pentru cei ce pot s[ vad[
Noi nu vedem nici paiul nici bârna

O coas[ imens[ cose=te mun\ii

Abia acum ]n\eleg


De ce s-a stins Eminescu atât de tân[r

'"
BLESTEM +I LACRIMI

M[ gândesc la marile inven\ii ale lumii

Dar noi românii ce-am inventat?


L-am ]ntrebat odat[ pe Cioran

Dorul =i Naiul
Dans[m c[lu=arii =i b[tuta
+i zbur[m ca liliecii

Batem geniile ]n piu[


+i le ascundem de lumin[
Zicem binelui c[ este r[u
+i r[ului c[ este bine
Noi tr[im vremuri trecute
La r[scrucea imperiilor moarte
Apa trece – pietrele plâng
Copiii cad ]n mâl

}n locul saltului spre ]nalt


Noi am ales
Blestemul =i lacrima
+i mergem mândri… ca racii

'#
ETERNA }NTOARCERE
Lui Mircea Eliade
Noaptea vine visul =i pleac[ speran\a
Ziua vine speran\a =i pleac[ visul
+i a=a =i tot a=a
Plec[m =i ne ]ntoarcem
+i iar plec[m =i ne ]ntoarcem
De la speran\[ la vis
De la vis la speran\[
+i umbrele se m[resc
+i timpul se face b[trân
Acum ca alt[dat[
Speran\ele se bat ]n coad[
+i visele se bat ]n vis
Pân[ la izvor mai trebuie o speran\[
Pân[ la lumin[ mai trebuie un vis
+i a=a =i tot a=a
Acum ca alt[dat[
}n loc s[ ar[m p[mântul
Noi ar[m cerul
+i-l sem[n[m cu lacrimi
+i a=a =i tot a=a
Noaptea vine visul =i pleac[ speran\a
Ziua vine speran\a =i pleac[ visul

'$
LA MASA T{CERII

Stau la Masa T[cerii


+i m[ gândesc la Iuda

Farfurii goale
Pahare pline de frig
}nc[ mai cer=im din poart[ ]n poart[

La stânga mea
Un ins agit[ aerul
+i-l las[ mesenilor s[-l respire

}n dep[rt[ri
Cineva cânt[ „Hora Unirii“
E noapte =i vântul bate

Stejarii ]=i spal[ frunzele


}n apele moarte

'%
INTERVIU IMAGINAR CU EUGENE IONESCO
LUAT }N TIMPUL TRADUCERII
}N LIMBA SUEDEZ{
A ROMANULUI „LE SOLITAIRE“

A\i scris undeva ]n „Nu“:


„Adev[rul e un cuvânt
care nu exist[
]n dic\ionarul con=tiin\ei mele“
Mai crede\i =i ast[zi a=a?
Que s’est curieux!
Que s’est bizarre!
A\i mai scris:
„Tân[rul român
este un ins f[r[ tinere\e,
f[r[ via\[, f[r[ perspectiv[,
f[r[ rost…“
A=a a fost atunci
A=a a fost sub comunism
Cum vede\i ast[zi aceast[ problem[?
Amedée ou comment s’en débarrasser
„Si j’etais français,
je serais genial“
a\i exclamat odat[ pe când tr[ia\i
]n România
A\i plecat ]n Fran\a =i a\i devenit
un român genial
Cum comenta\i acest fenomen?
Que s’est curieux! Que s’est bizarre!

'&
LA POARTA S{RUTULUI

Stau la Poarta S[rutului


Nu =tiu ]ncotro s-o apuc
La izvoare – ap[ st[tut[
La r[d[cin[ – viermi
Iubirile fug
Alungate de =erpi aurii

Timpul miroase a preistorie


De dou[ mii de ani
Nu ]nv[\[m nimic
Nici de la r[u nici de la bine

Ne batem
Când cu unii când cu al\ii
Ap[r[m
Când pe unii când pe al\ii
+i luptând ne pustiim

La Poarta S[rutului
Cresc buruieni =i m[r[cini

''
POETUL
Lui Mircea Dinescu
S-a ridicat Poetul
A r[sturnat un tron de mon=tri
+i un cuib de vipere
+i-a deschis poarta Libert[\ii

Dup[ un timp
Au venit oamenii la Poet
S[ se plâng[
C[ le-au mâncat porcii libertatea

Ie=it din l[turi


|ip[ Poetul frânt de neputin\[
+i s-a dus la mistre\i
}n p[dure

!
LA NOI
Lui Octavian Goga
La noi cresc Zânele =i Fe\i-Frumo=ii
Trecutul nostru-i o comoar[ de fapte =i idei
Noi sl[vim eroii =i onor[m str[mo=ii
+i ne trudim s[ sem[n[m cu ei

Noi iubim pove=tile =i cântecul


Frumosul lumii-l pream[rim
Dar nu =tim bine cum se face
C[ nu-i nimic a=a cum noi dorim

Norocul vie\ii nu-i de partea noastr[


Noi tr[im ca =i cum nici n-am fi fost
}n jurul nostru zac imensele imperii moarte
+i-au fost =i ele ca =i când n-au fost

Aceasta-i lumea lui Cain =i-a Iudei


Nu seam[n[ cu noi, e tiranic[ =i rea
Noi ne tragem din semin\ia mor\ilor care ]nvie
Din Iisus Cre=tinul =i din Ciobanul f[r[ stea

!
DAC{

Dac[ Constantin Brâncu=i


Ar fi fost francez
Ar fi sculptat un Arc de Triumf
Nu Poarta S[rutului

Dac[ ciobanul mioritic


Ar fi fost neam\
Ar fi declan=at r[zboiul mondial
Nu Nunta Cosmic[

Dac[ poporul român


Ar fi fost american
Ar fi scris basmul
„Omul cu pistolul ]n mân[“
Nu „Tinere\e f[r[ b[trâne\e
=i via\[ f[r[ de moarte“

!
IUGOSLAVIA

Tito e mort
Iugoslavii au ]nceput s[ se bat[
+i mor

Nu mai exist[ decât


Sârbi
Croa\i
Sloveni
Musulmani
Muntenegrini
Macedoneni
Câteva minorit[\i f[r[ culoare
+i cenu=a mor\ii oarbe

Copiii r[t[ci\i
Caut[ adev[rul

Copiii mor\i
}l caut[ pe Dumnezeu

!!
BOCETUL BOSNIEI

}N BOSNIA S-A SPART EUROPA


Vie\ile se ofilesc =i ]ngerii plâng
Râmele se ]nsoresc pe cadavre
Sufletele sunt alungate de lilieci

Nu mai exist[ speran\[


Atâta timp cât oasele url[ ]n cimitire
Cât lupii p[zesc luminile
Iar tunurile trag ]n Dumnezeu

!"
BALCANII

Arde via\a ]n Balcani


Trupuri topite
Arbori ]n fl[c[ri
Aer de v[paie
Timpul sare ]n fântân[ s[ se r[coreasc[
Câinii scheaun[ dup[ umbr[
B[rba\ii dorm cu sexul ]n sus
+i viseaz[ cai verzi
Paparude cu sâni aprin=i
Cer dragoste =i ploaie
Suflete de ciubuc
Servesc snoave =i mofturi
O lume de colaje
Civiliza\ie de arm[sari
Politicienii vând soarta prin iarmaroace

Cum s[ scap de bazaconii


+i de carnea cald[?

!#
SUEDIA

Ce-a f[cut Fericirea


din \ara mea aleas[

Oamenii nu mai =tiu s[ mearg[ singuri


Statul ]i poart[ de mân[ ca pe ni=te copila=i
Aici toate florile pot s[ ]nfloreasc[
}ns[ toate trebuie s[ aib[ acela=i miros
Aici totul este just =i bine
Totul e f[cut din linii drepte
Via\a nu-=i arat[ decât bijuteriile
Politica surâde =i st[pâne=te
Sexul e democra\ie
Vatr[ parfumat[ de iluzii
Doar sufletele mor de gol =i de plictiseal[
Nivelul de trai ridicat la culme

!$
LUMEA

Suedia = Stân[ de ]ngeri ce mulg ghe\arii


România = Valea plângerilor ]n floare
Iugoslavia = Mar=ul inimilor zdrobite
Germania = Muntele unde cresc r[d[cinile fulgerului
Rusia = Biserica unde clopotele bat miezul nop\ii
Spania = Moara razelor de vânt
Italia = Perpetuum mobile al artei
Fran\a = Iubirea ]n sticle de vin
Anglia = Politica gr[dinilor suspendate
U.S.A. = }mbr[\i=[ri cordiale de for\[
China = Busola care arat[ ziua de mâine
India = Cuibul unde Nirvana face ou[
Japonia = Paradisul cutremurelor progresiste
Israel = Câmpia unde pasc caii apocaliptici

Lumea = A fost odat[ o poveste

!%
ROATA LUMII

Roata lumii se-nvârte=te


Adev[rul prinde pe=te
Musca bâzâind ajunse leu
Banul ]nsu=i Dumnezeu
Mitocanii =i escrocii
Fac pe sfin\ii =i prorocii
Cu morala de r[zboi
Duc via\a la gunoi
Demagogi cu cap de miel
+i cu pumnii de o\el
Dau ]n cei ce nu ascult[
Cu vergeaua lor ocult[
Spun c[ este =i ce nu-i
Frunz[ verde, hai =i hui

!&
GURA LUMII

Ion Milo=
este un român-iugoslav-fran\uzit
din Suedia

E plin de bani =i de porniri imperialiste


Zboar[ ]n nori cu drapelul p[cii ]n frunte
+i ]nva\[ copiii limbi str[ine
Nu ]n\elege c[ la melci e=ti melc
+i la tauri e=ti taur
Se compar[ cu genii =i cu sfin\ii
+i ]mbat[ lumea cu liturghii literare
}n fond e un nimic incontestabil
Un agent f[r[ c[p[tâi
Ni =tie s[-=i tr[iasc[ traiul
Munce=te ca un tâmpit
+i d[ câ=tigul la impozit
+i la blonde suedeze

!'
RUG{CIUNI

Un român se roag[:
F[, Doamne, s[ moar[ capra vecinului
+i dac[ se poate =i vecinul
+i voi umbla atunci trei zile beat prin cârciume

Un evreu se roag[:
La vecin i-ai dat o capr[, Doamne,
D[-mi mie dou[ dac[ se poate
+i-atunci toat[ lumea va avea lapte

!
N-AM PUTUT S{ FIU

N-am putut s[ fiu


Cum au vrut p[rin\ii mei s[ fiu
N-am putut s[ fiu
Cum au vrut dasc[lii mei s[ fiu
N-am putut s[ fiu
Cum au vrut prietenii mei s[ fiu
N-am putut s[ fiu
Cum au vrut iubitele mele s[ fiu
N-am putut s[ fiu
Cum au vrut Lumea =i Statul s[ fiu
N-am putut s[ fiu
Nici cum eu ]nsumi am vrut s[ fiu
Am r[mas singur
O lamp[ aprins[ ]n p[dure
Unde se ]ntâlnesc stelele ce r[t[cesc

!
}N LUME

Eu fiul Liviei =i al lui Iosif


Români din Banatul iugoslav
Am plecat ]n lume s[ cunosc =i s[ iubesc

Soarta a vrut s[ m[ opreasc[


Am spus – Nu
Mi-am aruncat amintirile
+i pentru prima dat[
Mi-am spus =i mie ]nsumi – Nu

+i m-am dus =i tot m-am dus


Dinspre soare la apus
Bog[\ia m-a supus

+i m-am dus =i tot m-am dus


De la vatr[ la prepus
Str[in[tatea m-a r[pus

+i m-am dus =i tot m-am dus


Unde nu este de dus
La oglinzile de sus
Unde sufletele zac
Unde dorul n-are leac

!
TRANSFORMAREA

Mai ]ntâi au venit m[tur[torii


S[-mi m[ture natura de gunoaie
Apoi pe rând
Preo\ii s[ m[ mântuie de p[cate
Avoca\ii s[ m[ apere de duhuri rele
Scafandrii s[-mi scoat[ scoicile din memorie
Lipitorile s[-mi sug[ plo=ni\ele din sânge
Poli\ia s[-mi spele creierii de larve dizidente
So\ia s[ m[ ]nve\e cum s[ fac banii =i copiii
De suflet s-au ocupat psihiatrii
De identitate, birocra\ia

A=a s-a f[cut opera\iunea de trecere


De la o cet[\enie la alta

Suedezul cu num[r personal:


300330-1333

!!
BALAD{

N-am venit ]n Suedia


S[-mi cump[r Volvo
Eu ]nc[ nu =tiu s[ conduc
Am luat dragostea ]n bra\e
+i-am ales familia
Aceast[ facl[ ]nalt[ a trupului cald
Am ]nceput s[ cump[r
Numai mere =i ro=ii suedeze
S[ m[nânc la lumân[ri ca suedezii
S[ \in paharul la al treilea nasture
+i s[ ]nchin tot la al treilea minut
Cu dama de la dreapta mea

S[ discut angajat despre nimicuri


S[ mul\umesc frumos pentru mas[
S[ iubesc ]n soarele de miezul nop\ii

Dragostea nu-i totul ]n lume


Repet[ so\ia ]n fiecare sear[

Serio=i =i con=tien\i de scop


Ne iubeam numai de s[rb[tori
Apoi tot mai rar
+i mai rar
Dar am construit o cas[

!"
+i ]nc[ una
+i ]nc[ una
Am ]nceput
S[ ar[t =i eu ca toat[ lumea

Mintea-mi ardea sec =i steril


}n loc de bujie
La o fabric[ de motoare cu explozie
C[r\ile au adormit ]n bibliotec[
Copiii se jucau singuri cu juc[riile lor
Noi ne mândream cu bijuteriile
+i cu iubirea moart[

!#
FII }N PIELEA TA

Fii ]n pielea ta
Dulce sau s[rat[
Dar fii
}nc[p[\ânat ca piatra
Ca focul =i apa ce nu vor s[ se cunune
Ca luna ce nu vrea s[ cad[
Ca iarba ce cre=te ]n ciuda vântului
Ca fierul ce nu vrea s[ devin[ rugin[
Ca rugina ce nu vrea s[ r[mân[ fier
Ca acul magnetic ce nu p[r[se=te nordul
Ca Dumnezeu ce nu vrea s[ se arate
F[ lumea
Dup[ chipul =i asem[narea ta

!$
|ARA MEA

Care este \ara mea

Aceea ]n care ]ntâmpl[tor m-am n[scut


Aceea pe care singur mi-am ales-o
Sau aceea unde se vorbe=te limba mea?

Lucruri oarbe trec pe lâng[ mine


Se bat cu pumnii ]n piept
Nu m[ primesc ]n hora lor

Dumnezeu
}=i spal[ r[nile ]n sufletul meu

!%
R{D{CINA

Cât ar fi s[ p[time=ti
Limba s[ n-o p[r[se=ti
Cât e lumea de frumoas[
Mai frumos este acas[
Te cunosc c[r[rile
Oamenii =i z[rile

S[ ai grai, s[ ai un nume
E singura dreptate-n lume
Lumina nu-i lumin[
Când e=ti smuls din r[d[cin[
Via\a e un leg[mânt
Cu str[mo=ii din mormânt

!&
DOIN{, DOR +I OMENIE

Frunz[ verde ve=nicie


Doin[, Dor =i Omenie
Trei cuvinte române=ti
}n alte limbi nu g[se=ti

Doina nu e numai cântec


Doina este un descântec
Frumuse\e =i speran\[
Dragostea ce ne ]nal\[

Dorul este o tr[ire


Un fior de nemurire
}ntre Cosmos =i Fiin\[
}ntre Om =i Suferin\[

A fi Om de Omenie
Este jertf[ =i fr[\ie
Leg[tura de iubire
}ntre ins =i omenire

Frunz[ verde poezie


Doin[, Dor =i Omenie
}mpreun[ d[ltuiesc
Omul ve=nic românesc

!'
}N TREI LIMBI

Am ajuns la fântân[
+i plâng
Nu-mi mai v[d chipul ]n ap[
Vin din dragoste
+i oamenii nu m[ cunosc
Pielea mea e vân[t[ de mu=c[turi de =arpe

Am r[mas copil
Spun vorbele pe fa\[
}n trei limbi
Se poate vedea cine sunt
}n toate tremur de singur[tate
}n Iugoslavia n-am fost iugoslav
}n Suedia nu sunt suedez
}n România sunt str[in
O co\ofan[ m[ ]njur[
Pentru un ghiocel
O râm[ m[ scuip[
Pentru o lalea
Copoii nu-mi cunosc mirosul
+i latr[, latr[, latr[…
N-am drept s[ fiu vultur cu aripi de azur
S-aprind trandafirii pe culmi
Dreptul meu este supunerea
Somniferele =i munca

! 
EXIL

Tu nu e=ti de-ai no=tri


Mi-a spus omul puterii de stânga
N-ai r[d[cini
Cine nu-i cu noi
E mai r[u decât un fascist
+i m-a alungat din \ar[
Ca pe un du=man al poporului =i al clasei muncitoare

Tu nu e=ti de-ai no=tri


Mi-a spus omul puterii de dreapta
N-ai r[d[cini
Cine nu-i cu noi
E mai r[u decât un comunist
+i m-a scos din cas[ afar[
Ca pe un du=man al omenirii =i al vie\ii ]mbel=ugate

Tu nu e=ti de-ai no=tri


Mi-au spus vocile puterilor aurii
N-ai r[d[cini
Cine nu-i cu noi
E mai r[u decât un ho\ de drumul mare
+i m-au izgonit de la osp[\
Ca pe un du=man al fericirii =i al lumii viitoare

! 
NU PLECA

Nu pleca din cas[


Locul t[u ]n lume
}ntoarcere nu mai exist[
Pentru cel ce pleac[ din casa lui

Nu pleca din inim[


Lumina ta ]n lume
}n[l\are nu mai exist[
Pentru cel ce pleac[ din inima lui

Nu pleca din grai


Rostirea ta ]n lume
Mo=tenire nu mai exist[
Pentru cel ce pleac[ din graiul lui

!
GAST POETUL

Deci dânsul e poet


Se mir[ soacra
+i filozof, adaug[ socrul
Str[in, =optir[ vecinii

Poezia e bolboroseal[ goal[


Din asta nu se tr[ie=te
Trebuie s[ reu=im ]n via\[
Zâmbi so\ia

Cum se hr[nesc poe\ii?


M[ ]ntreab[ la Biroul Muncii

Cu vitamine
Cu ce le cump[r[?

Nu le cump[r[
Le culeg din aer
Din c[r\i
Din raze
Le scot din p[mânt
Latr[!
Strigar[ la poli\ie
Poe\ii latr[ la lun[

! !
Nu latr[
Doar url[ uneori

{sta gânde=te
Are inima ]n palm[
|ip[ un director

Da\i-l afar[

! "
}NGERII ETNICI

Tu nu e=ti român – mi-a spus ]ngerul etnic român


Nu e=ti n[scut ]n \uica noastr[ politic[
Nu spui hop ]nainte de a s[ri
Via\a ta are culoarea focului

Tu nu e=ti sârb – mi-a spus ]ngerul etnic sârb


N-ai inim[ pravoslavnic[
Nu =tii de care parte se afl[ adev[rul
Ai multe steaguri

Tu nu e=ti suedez – mi-a spus ]ngerul etnic suedez


Nu pronun\i corect: 7777
E=ti rupt ]n dou[
}n sângele t[u curg ape str[ine

! #
CE AU FARISEII

Ce au fariseii cu numele meu, Doamne


}l lovesc de sângereaz[
}i lipesc când o etichet[, când alta
+i-l scot afar[ din lumin[

Eu merg pe urma Ta =i te ap[r


Nu spun da ]n loc de nu, nici nu ]n loc de da
Nu vorbesc dulce cu vorbele altora
}ns[ fariseii cred c[ nimic nu se poate face numai
din iubire

! $
UNDE S{ MAI PLECI

Unde s[ mai pleci, sufletul meu?

Aici ca =i acolo
Oamenii n-au loc unii de al\ii
De=i locul fiec[ruia e atât de departe
De locul celuilalt

Aici ca =i acolo
Filozofii culeg zmeur[ ]n birouri
Adev[rul nu-i decât un lucru
Pe care nimeni nu mai vrea s[-l cumpere

Atunci unde s[ mai pleci, sufletul meu?

! %
EU }NC{ NU SUNT EU

Eu ]nc[ nu sunt eu, Doamne!

N-am voie s[-mi aleg singur mersul drumului


S[ cânt cu adev[rul sus pe culmi
M[ simt acas[ doar ]n scorbur[ la bufni\e
Nesiguran\a ]mi umple nop\ile cu vânt

Oamenii trec pe lâng[ mine f[r[ s[ m[ vad[


Nu ar[t ca toat[ lumea
Soata-mi bate cuie ]n frunte
Eu sunt n[scut ca fiul T[u, Iisus

! &
DOINA

}nc[ mai r[sare soarele din copil[ria mea


Nu se usuc[ m[rul obâr=iei
La plecare
Am ]mplântat cu\itul ]n tulpin[
S[ bat[ ]n loc de inim[
Albinele mi-au adunat amintirile ]n faguri

M[ cânt[ p[s[rile ]n gr[din[


Nu m-au uitat greierii din ziduri
Curg ]n apele Timi=ului cumin\i
}nc[ mai sunt
M[ pomenesc coco=ii dorului
Ard ]n lumân[ri str[mo=e=ti

! '
NU PLECA

Nu pleca din cas[


Locul t[u ]n lume
}ntoarcere nu mai exist[
Pentru cel ce pleac[ din casa lui

Nu pleca din inim[


Lumina ta ]n lume
}n[l\are nu mai exist[
Pentru cel ce pleac[ din inima lui

Nu pleca din grai


Rostirea ta ]n lume
Mo=tenire nu mai exist[
Pentru cel ce pleac[ din graiul lui

!!
IMPOSIBILA DEZR{D{CINARE

Ion Milo=
este un romantic român-iugoslav-fran\uzit
din Suedia

E plin de bani =i de porniri imperialiste


Zboar[-n nori cu drapelul p[cii ]n frunte
+i ]nva\[ copiii limbi str[ine
Nu ]n\elege c[ la melci e=ti melc
+i la taur e=ti taur
Se compar[ cu genii =i cu sfin\i
+i ]mbat[ lumea cu liturghii literare
}n fond e un nimic incontestabil
Un agent f[r[ c[p[tâi
Nu =tie s[-=i tr[iasc[ traiul
Munce=te ca un tâmpit
+i d[ câ=tigul la impozit
+i la blonde suedeze

Iat[ o precuvântare suficient[ ]n a prezenta un volum antologic al lui Ion


Milo= =i la Chi=in[u. Suficient[, dac[ poetul ar fi un creator obi=nuit, unul
dintre atâ\ia ai unei limbi menit[ a fi, extinzând vorba lui Vasile Alecsansri, a
unei românit[\i de poe\i.
Dar Ion Milo= nu este un poet ca to\i ceilal\i. }ntr-o \ar[ a poeziei, dup[
Eminescu lirica s-a ]n[l\at cu atâta for\[ expresiv[ ]ncât a l[sat ]n urm[
literaturi adâncite ]n trecut, ceea ce se constat[ din pofta de poezie
româneasc[ ]n culturi europene tradi\ionale. +i ]n acest spa\iu de verb
românesc, care cuprinde =i Banatul Sârbesc, se afl[ =i obâr=iile lirice ale
lui Ion Milo=, ]nscris categoric ]ntre cei dintâi poe\i de la sfâr=itul acestui
veac =i având =ansa s[ primeasc[ lumina noului mileniu =i s[-i cânte vestea
unei sor\i mai bune.

!!
S-a f[cut destul caz despre emigra\ia lui Ion Milo=. Am propune dou[
distinc\ii ]n acest sens. El este mai degrab[ unul dintre cei pleca\i spre acele
orizonturi care s[-i satisfac[ dorul de art[. Numai c[ nu =i-a ales Parisul,
mirajul ademenitor pentru Brâncu=i sau Eugen Ionescu, Capitala noii arte de
la ]nceput de veac XX, de=i a trecut pe aici, pentru a se forma =i ]mb[ta de
frumuse\e. Timpul „c[ut[rii“ lui era ]ns[ altul, contorsionat de rela\iile Vest—
Est, iar creatorul ]=i avea nevoia lui de lini=te. }mplinirea a luat ]nf[\i=area
visului eminescian: Valhalla, crezând c[ va fi primit ]n Palatul lui Odin:

— Bine-ai venit, tân[r cu ochii din ceruri...


......................................................
— Un scaun pentru bard — =i-n scaunul ]nalt
De piatr[, cu sprijoanele lui nalte,
Eu m-a= sim\i c[-s uria=.

Nu =tiu cum va fi fost ]ntâmpinat Eminescu la Odin, dar pentru Milo=


mitul s-a tansformat ]ntr-o \ar[ de trai real, cu bucurii =i destule necazuri,
pricinuite de ]ndep[rtarea de ba=tin[ =i iubiri, ]n care poezia l-a \inut deasupra
pe=terilor =i sufletelor de ghea\[.
For\a lui Milo=, venind din Eminescu, la fel ca la orice poet adev[rat de
limb[ româneasc[ din acest veac (nu are importan\[ c[ scrie la fel de expresiv
=i ]n alte trei limbi — sârb[, suedez[ =i francez[!), soarbe adâncul r[d[cinilor.
Imposibila dezr[d[cinare ]i asigur[ =i specificul, ]ntre atâ\ia poe\i mari ai acestei
jum[t[\i de veac final. Suferind =i agonia Jugoslaviei, =i boala României, =i
opinteala Suediei, cele trei \[ri care sunt chiar patru, c[ci „Patria mea
str[mo=easc[/ Are dou[ \[ri/ Pe una o cheam[ România,/ Pe cealalt[, Repub-
lica Moldova“, Ion Milo= ]=i p[streaz[ tinere\ea sufletului spre toate \[rile, ca
orice mare poet care se confrunt[ cu viitorul. Cu atât mai mult cu cât se afl[
la interferen\a mileniilor, ademenitoare surse de premergere.
Imposibila dezr[d[cinare ]l \ine ]n patria limbii române, unde s-ar afla
mai pu\in astral ca Nichita St[nescu =i mai re]ntors ca orice atâta plecat. De
aici =i conturul Milo=, analizat ]n trei direc\ii aparte de Mihai Cimpoi, Al. Husar
sau Constantin Dram, fiecare adâncind tipul filozofic uman al dimensiunii
sale suflete=ti =i ajungând la un numitor comun al expresiei aparte, numai
milo=iene.
Nu aprofund[m aceast[ particularitate, dezv[luit[ ]n special de critica
româneasc[ din ultimul deceniu, ]ncepând cu +erban Cioculescu. Suntem ]ns[
datori s[ accentu[m o contribu\ie paralel[: mesajul românesc exprimat prin
Ion Milo=. El este singurul român din lume care a ]nf[\i=at poezia dorului =i a

!!
doinei, atât de proaspete, permanente =i destul de pu\in cunoscute unitar ]ntr-
o antologie str[in[. Panorama poeziei elaborat[ de el are astfel un merit triplu:
adun[ creatori din toate spa\iile de românitate: |ara-mam[, Basarabia,
Bucovina,Banatul Sârbesc, Ungaria, neexistând nici ]n România o asemenea
antologie. T[lm[cirea dep[=e=te grani\ele unei limbi, este adev[rat, ]n alta, tot
cu o circula\ie restrâns[, dar care se adreseaz[ ]ntregului Nord, putând fi
receptate cu u=urin\[ de mai multe popoare. Viziunea este a unei singure
personalit[\i artistice, =i nu a unui num[r mare de transpun[tori: am putea
considera c[ prin glasul lui Ion Milo= vorbesc aproape dou[ sute de poe\i
moderni, de la Eminescu, Alecsandri, Macedonschi =i pân[ ast[zi. Diversitatea
lor este explicabil[ =i prin timp, =i prin spa\iul pe care ]l reprezint[ =i t[lm[citorul,
redându-le ]n\elesul specific =i colorând o percep\ie proprie asupra culturii
lirice române=ti.
Dar nu este numai atât. Panorama sa reprezint[ o sintez[ a trudei de un
sfert de veac de r[spândire a liricii române=ti, prin t[lm[cirea lui Jebeleanu,
Eminescu, Bogza, Sorescu, Blandiana, Mircea Dinescu, Anghel Dumbr[veanu,
Lucian Blaga, George Bacovia, Grete Tartler, la care se adaug[ proze de Vintil[
Horia, D. R. Popescu, Augustin Buzura =i al\ii.
Ion Milo= a ]nf[ptuit astfel o oper[ menit[ a fi a unei institu\ii na\ionale. A
mai f[cut cineva un lucru similar de o asemenea adâncime ]n alt[ parte? Pe
cât avem =tiin\[ — nu. Ad[ugând la toate acestea t[lm[cirile din suedez[ ]n
român[, sârb[, macedonean[, =i din aceste ultime dou[ limbi ]n suedez[. Ce
lume a literaturii moderne a cuprins un poet român, revenit la ]nce\o=[rile
visate de Eminescu?
Aceste rânduri vor fi cunoscute de cititor dup[ ce a parcurs ]ntreaga
patim[ a românului, c[ci român este, ]nainte de toate, Ion Milo=. Ele nu vor s[
reprezinte un elogiu. Aprecierea atârn[ de gustul iubitorului de vers. Noi nu
am dorit decât s[ intuim c[ un român adev[rat, pe deasupra poet, ]=i ]mpline=te
destinul prin IMPOSIBILA DEZR{D{CINARE.

Victor CR{CIUN
31 martie 2000

!!!
REFERIN|E CRITICE

Poezie veritabil[... Un liric impresionant, puternic.


Tommy OLOFSSON

O poezie de medita\ie care subliniaz[ constant demnitatea omului…


Strofe scurte =i pline de miez, mici perle…
Ulf MALMQVIST

Milo= vorbe=te pentru cei care au fost ]nvin=i, c[rora li se refuz[ un


loc ]n acea formulare a istoriei, care va legitima viitorul… Pentru mine
punctele culminante ale culegerii sunt poeziile de dragoste. Aici ]=i
vorbesc frumuse\ea =i fericirea, iar ceea ce este frumos se p[streaz[
nealterat de atingrea discret[ a vocii de=ert[ciunii. Aici ni se aminte=te
cât de impersonal =i de pu\in privat poate fi cuvântul eu ]n mâinile
adev[ratului poet.
Ulf ERICSSON

La ce se gânde=te Dumnezeu ]n aceast[ clip[ este literalmente


=i ]n sens pozitiv o carte pe care nici un suedez autohton n-ar fi reu=it s-
o scrie… Poeziile sunt marcate de o atmosfer[, o concep\ie asupra
vie\ii foarte neobi=nuite, de-a dreptul necunoscute ]n Suedia… Un poet
ca Milo= ]mpinge grani\ele, ne l[rge=te experien\a… Ceea ce este excelent
]ns[ la Milo= =i face poezia lui atât de cuceritoare =i spontan[, aproape
irezistibil[, este felul s[u de a se mi=ca ]ntre st[ri suflete=ti, de a schimba
dispozi\ii: triste\ea, resemnarea alterneaz[ cu poezii de ]ncredere ]n
Dumnezeu, el poate s[ scrie o tandr[ =i fermec[toare liric[ de dragoste,
prin urmare foarte frumoas[.
Kurt BLADH

!!"
Ion Milo= st[pâne=te limba suedez[ ]n mod suveran… Scrie poezii
scurte, comprimate, scânteietoare reflec\ii lirice asupra condi\iei umane,
minunat[ dar ]n egal[ m[sur[ tragic[
Håkan MÖLLER

Ion Milo= se dovede=te a fi nu numai un important poet ]n exil, dar


=i un semnificativ poet de limb[ suedez[… El este un demn reprezentant
al lumii, deopotriv[ str[in[ =i binecunoscut[. [...] Milo= se plaseaz[
central =i sigur ]n parnasul suedez.
Mats GRANBERG

Ion Milo= scrie (cânt[) atât de simplu =i de frumos de parc[ ar


asista la actul de sp[lare la o mas[ improvizat[, pe iarb[ =i ]n ploaie, dar
care este un act agreabil la fiecare ]mbuc[tur[, dat fiind c[ dispune de o
magie d[t[toare de via\[.
Adam PUSLOJIC

Poezia lui Milo= nu este o filozofie versificat[ a disper[rii sisifice.


Ea este o poezie adânc tr[it[ =i stoic[, indicând cu dârzenie tragismul
nostru cotidian =i al infernului etern al lui Dante. }ntr-adev[r, aceasta o
pot face doar poe\ii adev[ra\i.
Danica DIKOVIC-CURCUZ

Ion Milo= a fost primul nostru dizident ]nainte de diziden\i… =i


primul intelectual român de pe aceste meleaguri b[n[\ene care a ridicat
vocea ]mpotriva dogmatismului infect =i degradant.
Slavco ALM{JAN

O poezie excelent[… Milo= se folose=te de ]ntâmpl[ri concrete,


zilnice, pentru a demonstra chestiuni importante. Filozofie subtil[, ]ntr-
adev[r, precum =i poezie, iar aceasta este o opinie englezeasc[ rezonabil[
=i empiric[
Jim BURNES

Prin ac\iunea criticii sociale =i prin amara sa luciditate spiritual[,


Ion Milo= s-ar ]ncadra nu ]ntr-o =coal[ literar[ anume, ci ]n familia de
spirite a poe\ilor expresioni=ti, fa\[ ]n fa\[ cu amenin\[rile apocaliptice

!!#
ale momentului istoric. Un poet de frapant[ originalitate, c[ruia
ursitoarele i-au h[r[zit premise dintre cele mai rare: s[ se nasc[ român,
fiu de \[ran din Banatul Sârbesc, s[ scrie poezii originale ]n patru limbi,
s[ se afirme, ]n sfâr=it, ca un novator =i un poet modern ]n limba p[rin\ilor
s[i pe care o manevreaz[ magistral, atât ]n poemele r[zvr[tirii sale
spirituale, cât =i ]n cele lucide…
Sub acest raport esen\ial, m[ bucur s[ salut ]n Ion Milo= pe
concet[\eanul nostru purt[tor de cuvânt. [...] Ion Milo= este modern
prin prezen\a sa patetic[ ]n contemporaneitate =i clasic prin limpezimea
cristalin[ a „demersului“ liric, oricât ar afecta acesta caracterul prozaic.
+erban CIOCULESCU

Ion Milo= este unic… Eu v[d ]n el cel mai vital dintre poe\ii Centrului
=i Estului Europei ]n linia gândirii lui Cioran =i a lui Gombrozowicz.
Cornel UNGUREANU

Ion Milo= este un poet moralist =i un filozof tr[dat de o medita\ie


grav[, convertit ]ntr-un comentariu liric pe marginea condi\iei umane
contemporane. Efectul de =oc al poeziei sale rezult[ din acest mod de
gândire universal[ modern[, fundamentat pe alian\a unor informa\ii =i
sentimente de provenien\[ diferit[, exprimate ]n limba român[. Din acest
statut de existen\[ al scriitorului se configureaz[ o viziune specific[
asupra lumii.
Romul MUNTEANU

Sufletul poeziei lui Ion Milo= este ]nstelat de cicatrici. N[scut[ din
medita\ie direct[ asupra lumii, poezia lui Ion Milo= ]ndeamn[ la adânc[
medita\ie, ]ntr-un veac ]n care cele mai ]nalte fapte esen\iale se tr[iesc ]n
grab[ =i pe apucate, tipul de poezie superior cultivat de Ion Milo= este
un semn al speran\ei c[ omul se rege=te pe sine.
Alexandru C{PRARIU

Ion Milo= este unul dintre cei pu\ini care, =tiind cât de mic este
rolul practic al poeziei la definirea destinului actual al umanit[\ii, insist[
s[ ]i propun[ un rol mare, crede ]n el, ]n ciuda utopiei declarate.
Valentin TASCU

!!$
Ion Milo= este un poet expresionist dublat de un moralist de expresie
modern[. Poezia lui se poate citi ]n intimitate, ca =i ]n imensitatea pie\ei
publice, ea poate acoperi cadrul alb al paginii tip[rite =i poate rupe lini=tea
zidurilor ca un afi= incendiar.
Doina URICARIU

O simplitate deloc afectat[ sau superficial[ este poezia lui Ion Milo=,
o „voce dialogal[“ ]ncadrabil[ ]n evolu\ia liricii europene din deceniile
=apte =i opt ]ndeosebi. Poezia este ingenios construit[ prin tehnici
„ra\ionaliste“: exerci\iul de logic[, paradoxul, aforismul. De la dezinvoltura
cvasi-epic[ ajunge chiar la un gnomism epigramat […] O gândire
silogistic[, lucid[, un patetism imploziv, care submineaz[ ]n aparen\[
cu gra\ie, dar ]n fapt cu cinism voalat autoritatea societ[\ii progresului
]n numele vie\ii […] }n figura acestor utopii sarcastic-surprinz[toare,
negative ]n fond, st[ for\a liricii actuale a lui Ion Milo=, martor caustic al
unei utopii a prosperit[\ii.
Petru POANT{

Ion Milo= st[pâne=te limba ]n toate registrele ei, de la savoarea


neao=[ la exactitatea intelectual[… Versurile lui sunt de o mare simplitate
aparent[, simplitate care nu e decât puritate gnomic[ […] Violen\a din
unele versuri nu e ]ns[ decât r[bufnirea unui sentiment ultragiat…
Mircea MARTIN

Idealist incurabil, poetul Ion Milo= face parte din spe\a rar[ a
oamenilor care ]=i pot imagina c[ miligramele de poezie pe cap de locuitor
protejeaz[ via\a mai bine decât armele.
Virgil MIHAIU

}n poemele lui Ion Milo= cititorul de poezie contemporan[


româneasc[ descoper[ un autor care i-a lipsit, o voce cu un timbru
distinct, un poet a c[rui personalitate ]=i a=teapt[ exege\ii.
Ioan HOLBAN

Un poet modern sim\ind =i tr[ind poezia marilor aspira\ii umane


traversate de dramatice st[ri ale secolului.
Alexandru HUSAR

!!%
Poezia sa de altitudine filozofic[, sub aparen\a simplit[\ii, enun\[
adev[ruri fundamentale. +i o face, parc[, ]n joac[.
Adrian Dinu RACHIERU

Ion Milo= este un poet remarcabil care-=i deschide c[r\ile ca pe o


fereastr[, care are nevoie de aer, nu de meseria cuvintelor.
Carmen GHERGHEI

Ion Milo= este poetul cel mai ]ndr[gostit de via\[, =i pentru aceasta
cel mai aprig contestatar al ei ]ntr-un amplu discurs poetic, care probeaz[
c[ este greu de g[sit alt poet contemporan care s[ exprime cu mai
mult[ acuitate am[r[ciunea existen\ial[ a unui sfâr=it de secol, de
mileniu, de ev.
Constantin DRAM

Prin ]ntregul crea\iei sale poetice ]n sfânta limb[ valah[-


dacoroman[, Ion Milo= se relev[ ]ntre cei mai str[lucitori reprezentan\i
ai fluxgenera\iei (high tide generation), al[turi de Nichita St[nescu,
Marin Sorescu, Cezar Baltag =i al\ii, ]ntre cele mai autentice voci europene
ale paradoxismului.
Ion Pachia TATOMIRESCU

!!&
CÂTEVA REFERIN|E CRITICE DESPRE SCRIITORII ROMÂNI
TRADU+I DE ION MILO+ }N LIMBA SUEDEZ{

Cu Antologia sa, Milo= ne arat[ c[ este unul dintre cei mai buni
traduc[tori ai no=tri, din limbile pe care le st[pâne=te... Suedeza lui este
foarte sensibil[ =i expresiv[... A porni de la premisa c[ un text tradus
trebuie sim\it ca „suedez” =i c[ de fapt nu este nevoie s[ ai ]ndoieli
asupra traducerii constituie un bun temei pentru o judecat[. Ion Milo=
trece cu bine aceast[ prob[. Aplauze, a=adar.
Thomas NYDAHL

Lucian Blaga este un poet român de excep\ie. Sömnlös vind (V]nt


f[r[ somn) este o culegere de poezii care ne ofer[ portretul vie\ii unui
poet care n-a ]ncetat niciodat[ a-=i pune marile ]ntreb[ri existen\iale,
care =i-a l[sat ]ntotdeauna sufletul larg deschis mi=c[rilor majore precum
=i celor minore. Nu-mi st[ in putere s[ judec traducerea lui Ion Milo=
sau juste\ea selec\iei sale, pot doar s[ spun c[ limba este frumoas[ =i
personal[, c[ am luat contact cu o mare oper[ poetic[. Ion Milo= a scris
de asemenea =i o cuprinz[toare introducere.
Arne JOHNSSON

George Bacovia este considerat unul dintre cei mai renumi\i poe\i
ai României. Poeziile, ]ntr-adev[r laconice, trateaz[ despre ]nsingurare,
angoas[ =i moarte, scrise ]n vers modernist, cu multe repet[ri, cu imagini
de cavou =i pie\e pustii. }n plus se decelereaz[ u=or printre rânduri boala
lui Bacovia, ce\urile, ploile =i iernile timpurii ale peisajului moldav. Adesea
sunt folosite culori ca mijioace de expresie. Poeziile sunt pl[cute ]n straiul
suedez.
Diana MANGS

Geo Bogza apare ]n acest volum ca un poet semnificativ. Poeziile


sale, alese =i frumos traduse de Ion Milo=, au adesea o simplitate stilizat[

!!'
care le face u=or accesibile =i totodat[ profunde. Poezia lui Bogza, ]n
vers liber dar sever st[pânit, ne duce cu gândul c[tre folclor =i ]n acela=i
timp suprarealism.
Lars ELLESTRÖM

Ana Blandiana se num[r[ printre poetesele de frunte ale României.


}n afar[ de poezii, ea a mai publicat proz[ =i eseuri. Scrie o poezie demn[
de a fi luat[ ]n considerare: simpl[, clar[ =i f[r[ zorzoane. Natura, iubirea
=i copiii sunt componente importante ]n lirica ei. Limba este frumoas[
=i sugestiv[.
Michael ECONOMOU

Mircea Dinescu. Ion Milo= a ]ntocmit selec\ia de fa\[, tradus[ ]ntr-o


suedez[ cu pl[cute sonorit[\i. Dinescu pare a fi o persoan[ exploziv[. El
scrie ]ntr-un limbaj novator, destul de agresiv, o poezie de revolt[
suprarealist[.
Karin BERNDTSSON ENG

Marin Sorescu este considerat unul dintre reprezentan\ii de frunte


ai poeziei române=ti moderne. }n recenta culegere de texte, ]n afara
unui nou e=antion din poezia lui, ne face cunoscut[ =i arta sa de prozator
=i dramaturg. Selec\ia const[ din proze scurte, str[fulger[ri folclorice
lirice asupra unui original sat =i a locuitorilor s[i. Cu monodramele sale,
u=or absurde =i simbolice, Sorescu ]=i dovede=te capacitatea iscusit[
de a combina diverse elemente centrale ale dramei moderniste. }n ceea
ce prive=te traducerea, pot spune c[ nu avem traduc[tori care ar putea
s[ fac[ o treab[ mai bun[.
Håkan MÖLLER

Grete Tartler este o reprezentant[ a poeziei române=ti moderne,


intelectuale, cu educa\ie larg[. Ea scrie o poezie reflexiv[, cu puternice
efecte de prezen\[ nemijiocit[. Modul de adresare este adesea exortativ.
Tonul cotidian =i fina ironie ]nso\itoare exclud orice form[ de patetism.
Prin aceast[ apari\ie, Ion Milo= ]mbog[\e=te pia\a literar[ suedez[ cu
]nc[ o interesant[ oper[ literar[ româneasc[.
Håkan MÖLLER

!"
Anghel Dumbr[veanu. Degust[torii suedezi de poezie trebuie sa-i
fie recunosc[tori lui Ion Milo=. Ca urmare a contribu\iilor acestui
intermediar avem ast[zi o mul\ime de posibilit[\i pentru a ne familiariza
cu excelenta poezie contemporan[ din zona Peninsulei Balcanice. }ntre
mae=trii poeziei din aceast[ nelini=tit[ parte a lumii se num[r[ =i Anghel
Dumbr[veanu. Ion Milo= a ales =i tradus, ]ntr-o suedez[ pl[cut[,
apreciabile =i frumoase poeme. Fascinant misterioase sunt strofele
sclipind de culori, ]nc[rcate de imagini vizuale fantastice care conduc
gândurile subsemnatului c[tre +eherezada, povestitoarea senzual[, c[tre
suprarealistul Erik Lindgren, c[tre vr[jitorul muzical Maurice Ravel. O
lectur[ excep\ional de bogat[.
Göran KÄLLQVIST

Romanul Vân[toarea regal[ al lui Dumitru Radu Popescu este o


saga ]ngrozitoare =i f[r[ mil[ despre represiune, teroare =i colectivizarea
brutal[ ]n România anilor 50... Un mare eveniment literar, o bizar[
capodoper[ ]n traducerea admirabil[ =i eroic[ a lui Ion Milo=.
Ulf ERIKSSON

}n traducerea lui Ion Milo= =i ]ntr-o suedez[ supl[ =i fermec[toare


putem citi excelentul roman Vân[toarea regal[ de D.R. Popescu
Magnus BORHULT

Datorit[ neobositului =i sârguinciosului traduc[tor Ion Milo=, avem


ast[zi ]n limba suedez[ romanul lui D.R. Popescu Vân[toarea regal[,
o adev[rat[ capodoper[ literar[.
Lars NYGREN

Vân[toarea regal[ de D.R. Popescu este un foarte bun roman.


Sper[m s[ nu fie primul =i ultimul de acest autor ]n limba suedez[.
Kurt LUNDHOLM

!"
EMINESCU }N LIMBA SUEDEZ{

Eminescu ]n suedez[, ]n fine. Considerat cel mai mare poet al


românilor, Eminescu a r[mas totu=i netradus la noi, ceea ce \ine mai
mult de r[mânerea noastr[ ]n urm[ decât de ]nsemn[tatea lui Eminescu.
Leac pe ran[ pune ]ns[ Ion Milo= cu o generoas[ culegere de versuri.
Ca poet, Eminescu a fost romantic, ]n multe poezii se reg[se=te o
elaborat[ concep\ie a dou[ lumi diferite; realit[\ii crase i se opun fantezia
=i visul, ca evad[ri posibile. Acest tipar este ]nt[rit de ingredientul gnostic.
Eminescu nu sufer[ ]ns[ de o romantic[ nostalgie a eternit[\ii. Precum
Stagnelius ]n al s[u elogiu al putrezirii, Eminescu accept[ ]mp[cat
destr[marea, pr[bu=irea. Toate visurile de nemurire sunt de=arte... Aceste
idei produc o impresie grandioas[ ]n Memento mori... }n afar[ de
extinsele Memento mori =i Luceafarul, volumul Peste vârfuri cuprinde
=i un num[r de poezii scurte, dou[zeci de pagini de ilustra\ii =i un excelent
cuvânt introductiv de Ion Milo=, fiind astfel o ini\iere model ]ntr-o mare
oper[ literar[ european[ a secolului trecut... Cititorul se ]nclin[...
Magnus ERIKSSON

}n demersul s[u de tr[duc[tor, Milo= procedeaz[ cu modestie. El


recunoaste, ]n instructiva lui prefa\[, c[ Eminescu este intraductibil, c[
trebuie citit ]n original pentru a-l degusta la modul propriu; cuprins =i
el, ca orice tr[duc[tor, de teama c[ prea mult se pierde pe drumul de la
o limb[ la alta. Nou[ ]ns[, celor care nu ]nv[\[m române=te pentru a ne
desf[ta cu Eminescu, nu ne r[mâne decât s[ constat[m c[ ]n traducerea
lui Ion Milo= textele eminesciene sunt savuroase. Volumul Peste vârfuri
ne d[ un portret esen\ial al vie\ii =i crea\iei eminesciene... Cele trei teme
care revin constant ]n acest volum =i, de presupus, ]n ]ntreaga oper[ a
poetului sunt: via\a, moartea, iubirea... C[ Eminescu a fost ini\ial =i ]n
cultura european[ mai larg[, st[ m[rturie interesul s[u pentru Kant =i
Schopenhauer, la care se reg[se=te, ]ntr-o expresie intelectual[, dorul

!"
de moarte. Printre lecturile lui se num[r[ =i Goethe, Schiller, Heine =i
romanticii francezi... }ns[ cea mai important[ surs[ a inspira\iei sale a
fost, totu=i, mitologia româneasc[ =i poezia folclorului, ]n care el a \esut
idei contemporane. Rezultatul este o crea\ie care, prin motivele sale
general valabile, reu=e=te s[ ne dea o senza\ie de apropiere, intact[ =i ]n
acest sfâr=it de secol...
Ulf MALMQVIST

... Eminescu face fa\[ ]n confruntarea cu timpul nostru. Poeziie sunt


resim\ite vital, =i nu le trat[m doar cu un fel de admira\ie contemplativ[.
O bun[ dovad[ c[ mai palpit[ via\a ]n cuvinte... Este, desigur, =i meritui
tr[duc[torului Ion Milo=... TotuI ]ncepe cu Eminescu: el este creatorul
limbii literare =i al poeziei române. Pe Eminescu ]l preocup[ marile teme:
jalea, iubirea, moartea... Poeziiie scurte au, pe de alt[ parte, o alt[
deschidere. Eminescu se arat[ aici a fi un poet pur meditativ, postur[ ]n
care pe mine m[ influien\eaz[ cel mai mult.
Thomas KJELLGREN

Vreau s[ subliniez de ]ndat[ excelenta reu=it[ a lui Ion Milo= ]n


bravura de a traduce poeziile lui Eminescu: ni se ofer[ deopotriv[ o
limb[ suedez[ pl[cut[, dar =i un altceva românesc ]ntrutotul aparte. Ne
facem o imagine a specificului eminescian, a armoniei uimitoare din
versurile sale, când, pe nea=teptate, suntem pu=i ]n fa\a „panoramei
de=ert[ciunilor” pe care poetul, ]n pragul r[t[cirii, o desf[=oar[ ]n
capodopera sa Memento mori, pentru mine marea revela\ie a volumului,
mai mult decât Luceaf[rul...
Sven Christer SWAHN

!"!
PREMII LITERARE +I DISTINC|II

PREMII LITERARE

1. Premiul Interna\ional Artur Lundkvist, 1978 =i 1981


2. Premiul Ora=ului Malmo pentru poezie, 1991
3. Premiul Asocia\iei Scriitorilor din Suedia, 1993
4. Premiul Academiei Suedeze pentru activitatea de scriitor =i
traduc[tor, 1998
5. Premiul Uniunii Scriitorilor din România,1989, 1990, 1995 =i
1998
6. Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, 1995
7. Premiul pentru Exegeza blagian[ decernat la Festivalul
Interna\ional de poezie „Lucian Blaga“ din Sebe=-Alba, 1993. Alte premii
speciale pentru poezie =i traduceri, 1994, 1995, 1996, 1997
8. Marele Premiu pentru „Cartea anului“ — La masa t[cerii, decernat
de „Atlassib“ la Festivalul Interna\ional de poezie din Sebe=-Alba, 1998
9. Premiul special pentru ]ntreaga activitate de scriitor =i traduc[tor,
decernat la Festivalul Interna\ional de poezie „Lucian Blaga“ din Cluj-
Napoca, 1993. Alte premii speciale ]n 1994, 1995, 1996, 1997, 1998
10. Marele Premiu al Academiei Interna\ionale „Mihai Eminescu“,
Craiova, 1997
11. Marele Premiu pentru poezie „Sfântul Gheorghe“ decernat la
Festivalul interna\ional de poezie „Drumuri de spice“ din Uzdin,1997
12. Marele Premiu pentru „Cartea anului“, antologia La masa
t[cerii, Ia=i, 1998
13. Premiul special pentru antologia La masa t[cerii, Oradea, 1998
14. Premiul special pentru antologia La masa t[cerii, Satu Mare, 1999
15. Premiul special pentru poezie ob\inut la Festivalul din Orsova, 1999
16. Premiul „Dura Dancic“, cel mai mare premiu pentru traduceri
din Serbia, 1994

!""
17. „Peni\a de aur“, cel mai mare premiu pentru traduceri din
Macedonia, ob\inut la Festivalul Interna\ional de poezie de la Struga-
Tetovo, 1990 =i 1998
18. Diplom[ de onoare =i medalie „Mihai Eminescu“ acordate de
Liga Cultural[ pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, 15 ianuarie
2000

DISTINC|II

1. Membru de Onoare al ora=ului Cluj-Napoca, 21 iunie 1999


2. Doctor Honoris Causa, al Universit[\ii din Oradea, 2 septembrie 1999
3. Crucea pentru Mireni ]nmânat[ de Patriarhul Justinian ]n 1975
4. Crucea pentru Mtireni ]nmânat[ de Patriarhul Teoctist ]n 2000

!"#
DE ACELA+I AUTOR

I. VOLUME PERSONALE. POEZII

}n limba român[
1. Muguri, Editura Lumina, Varsac, Jugoslavia, 1953
2. Eterna Auror[, Editura Univers, Bucuresti, 1977
3. Tauri si melci, Editura Dacia, Cluj, 1982
4. Nun\i boreale, Cartea Româneasc[, Bucure=ti, 1984
5. Invita\ie la o mas[ de ape, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985
6. Ou[ c[zute din cuib, Editura Svejug, Stockholm, 1985
7. Raze =i fulgi, Editura Svejug, Stockholm, 1985
8. Amurgul frunzelor, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1993
9. Iubirea =i alte iubiri, Editura Institutul European, Ia=i, 1993
10. R[d[cinile focului, Editura Libertatea, Novi Sad, 1994
11. Imagini de rou[, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1998
12. Cerul iubirii, Editura Augusta, Timi=oara,1998
13. Nem[rginiri, Editura Sagitarius Libris, la=i, 1998
14. Cerul de sub ierburi, Cartea Româneasc[, Bucure=ti, 1998
15. N[scut ]n trei \[ri, Editura Helicon, Timi=oara, 1999
16. }n mâini sigure (In secure hands), edi\ie bilingv[ româno-
englez[, Editura Cogito, Oradea, 1999
17. Sufletul =i Nordul (antologie), Editura Augusta, Timi=oara, 1999
18. Roua =i Ve=nicia, Editura Dionysos, Craiova, 1999

}n limba suedez[
1. Fröet, Editura Svejug, Stockholm, 1978
2. På fyra språk (]n patru limbi), Editura Symposion, 1990
3. Vad tånker Gud på i detta ögonblick (La ce se gândeste
Dumnezeu ]n aceast[ clip[), Editura Symposion, Stockholm, 1993
4. Åren (Anii), Editura Symposion, Stockholm, 1995

!"$
}n limba sârb[
1. Seme (Samân\a), Editura Svejug, Stockholm, 1978
2. Od danas do sutra (De azi pe mâine), Editura Bagdala, Krusevac,
Jugoslavia, 1986
3. Pod suncem (Sub soare), Editura Apostrof, Belgrad, 1994
4. Ovidije na ledenom bregu (Ovidiu pe ghe\ar), Editura Apostrof,
Belgrad, 1994

}n limba macedonean[
1. Taka umira vremeto (A=a moare timpul), Editura Misia, Skopie, 1989

}n linba englez[
1. Through the needle’s eye (Prin urechile acului), Editura For-
est Books, London, 1990

II. TRADUCERI

Din limba român[ ]n limba suedez[


1. Eugen Jebeleanu, Hannibal (Hanibal), edi\ie bilingv[ româno-
suedez[, Editura Minerva, 1981
2. Kyssens Port (Poarta s[rututlui), antologie de proz[, Editura
FC Syd, 1987
3. Mihai Eminescu, Över hösjder (Peste vârfuri), Symposion, 1989
4. Nio rum ä nska poeter (Nou[ poe\i rom â ni), antologie,
Symposion, 1989
5. Geo Bogza, Det symfoniska tr ä det (Copacul simfonic),
Symposion, 1990
6. Marin Sorescu, Ödet och alfabetet (Destinul =i alfabetul), 1990
7. Ana Blandiana, En kyrka full av fjärilar (O biseric[ plin[ de
fluturi), poezii, 1990
8. Mircea Dinescu, Hur infödingarna i reservatet förlorade ratten
att resa (Cum =i-au pierdut indigenii din rezerva\ie dreptul de a
c[l[tori), poezii, 1990
9. Anghel Dumbr[veanu, Trastens sång (Cântecul mierlei),
Gondolin, 1995
10. Lucian Blaga, Sömnlös vind ( Vânt f[r[ somn), Gondolin, 1995
11. George Bacovia, Sånger i blygrå tid (Cântecele timpului
plumburiu), poezii, Gondolin, 1995

!"%
12. Grete Tartler, Med fyra vingar (Cu patru aripi), poezii, Gon-
dolin, 1995
13. Marin Sorescu, Tre böcker (Trei c[r\i, poezie, proz[, teatru),
Symposion, 1995
14. D.R. Popescu, Den Kungliga jakten (Vân[toarea regal[), ro-
man, Symposion, 1996
15. Ana Blandiana, Ofullbordad helhet (}ntregul neispr[vit),
Gondolin, 1997
16. Vid Tystnadens bord (La masa t[cerii), panorama poe\ilor
români din ]ntreaga lume, 177 autori, Symposion, 1998
17. Augustin Buzura, Askans väg (Drumul cenu=ii), roman, Gon-
dolin, 1999

Din limba francez[ ]n limba suedez[


1. Emil Cioran, Bitterhetens syllogismer (Silogismele
am[r[ciunii), Symposion, 1989
2. Emil Cioran,Historia och utopi (Istorie =i utopie), Symposion, 1992
3. Denis Huisman, Estetiken (Estetica), Alhambras, 1998
4. Anise Koltz, Ljudvallen, poezii, Gondolin, 1998
5. Vintil[ Horia, Gud föddes i exil (Dumnezeu s-a n[scut ]n exil),
roman, Symposion, 1999

Din limba sârb[ ]n limba suedez[


1. Vargamas ömhet (Blânde\ea lupilor), antologie de proz[ sârb[,
Symposion, 1988
2. Miodrag Bulatovic, Stoppa Donau (Opri\i Dun[rea), roman,
Symposion, 1989
3. Mellan dröm och vaka (}ntre vis =i realitate), antologie de
poezie sârb[, Editura Monitor, 1994
4. Milorad Pavic, För alltid och en dag (Pentru totdeauna =i ]nc[
o zi), teatru, Editura Monitor, 1994
5. Milorad Pavic, Vindens insida (Partea interioar[ a vântului),
roman, Symposion, 1995
6. Adam Puslojic, Min trebenta katt (Pisica cu trei picioare,
poezii), Gondolin, 1995
7. Miodrag Pavlovic, Ett berg grönt av tvivel (Un munte verde de
]ndoial[), poezii, Gondolin, 1998

!"&
8. Ivan V. Lalic, Vad trädet kan säga (Ce poate copacul s[ spun[),
poezii, Gondolin, 1998
9. Aleksandar Petrov, Himmelsk påfågel (P[unul ceresc), poezii,
Gondolin, 1998

Din limbile vorbite ]n fosta Iugoslavie ]n limba suedez[


1. Regnbågens sånger (Cântecele curcubeului), panorama
poeziei tuturor na\ionalitatilor =i minorit[\ilor din fosta Jugoslavie (153
poe\i), Symposion, 1990
2. Ett öppet fönster (O ferastr[ deschis[), antologia poe\ilor
jugoslavi din Suedia, Symposion, 1990

Din limba croat[ ]n limba suedez[


1. Vesna Parun, Havets extas (Extazul m[rii), poezii, Symposion, 1991
2. Slavko Mihalic, Fömuftets ruiner (Ruinele ]n\elepciunii), poezii,
Symposion, 1991

Din limba sloven[ ]n limba suedez[


1. Tomaz Salamun, Är änglar gröna? (Sunt ]ngerii verzi?), poezii,
Symposion, 1992
2. Dane Zajic, Tr ädet och elden (Copacul =i focul), poezii,
Symposion, 1994

Din limba macedonean[ ]n limba suedez[


1. Blaze Koneski, Världens milda ljus (Lumina blând[ a lumii),
poezii, Editura Fripress, Stockholm, 1988
2. Slavko Janevski, Undrets anatomi (Anatomia minunii), poezii,
Symposion, 1988
3. Mateja Matevski, Lysmaskens tid (Timpul licuricilor), poezii,
Symposion, 1988
4. På stillhetens stigar smyger vargen, antologi av samtida
makedonsk poesi, antologie de poezie macedonean[, Symposion, 1990
5. Bozin Pavlovski, West Aust, roman, Symposion, 1990
6. Gane Todorovski, Mellan två gryningar (}ntre dou[ dimine\i),
poezii, Gondolin, 1998
7. Radovan Pavlovski, Ljuset som vacknar vid middagstid (Lu-
mina ce se treze=te la amiaz[), poezii, Gondolin, 1998

!"'
8. Muharem Serbezovski: Brokiga diamanter (Diamante pestri\e),
roman, Gondolin, 1999

Din limba suedez[ ]n limba macedonean[


1. Artur Lundkvist: Gyllene krans (pentru premiul Coroana de aur,
decernat la Festivalul interna\ional de poezie de la Struga, 1977)
2. Lasse Söderberg: Otvoren prozorec (Fereastra deschis[),
poezii, Editura Misla, Skopje, 1989
3. Antologi av samtida svensk poesi (Antologie de poezie suedez[
contemporan[), Skopje, 1988

Din limba suedez[ ]n limba sârb[


1. Artur Lundkvist: Tekstovi na snegu (Texte pe z[pad[), poezii,
Editura Bagdala, Krusevac, 1985
2. Artur Lundkvist: Pre i prosle smrti (}nainte =i dup[ moarte),
poezii, Editura Bagdala, Krusevac, 1988
3. Lasse Söderberg: Vreme cuda (Timpul minunilor), poezii, Editura
Bagdala, Krusevac, 1985
4. Maria Wine: Budi se sumsko jezero (Treze=te lacul p[durii),
poezii, Editura Bagdala, Krusevac, 1988
5. Östen Sjöstrand: Skrivena zemlja (P[mântul ascuns),poezii,
Editura Bagdala, Krusevac, 1988
6. Lars Gustavsson: Slabodno padanje (C[dere liber[), poezii,
Editura Bagdala, Krusevac, 1988
7. Polarno sunce (Soarele polar), Antologie de proz[ =i poezie
suedez[, Editura Bagdala, Krusevac, 1988

Din limba suedez[ ]n limba român[


1. Soare de z[pad[, Antologie de poezie =i proz[ suedez[, Cartea
Româneasc[, 1987
2. Torgny Lindgren: Frumoasa Merab, nuvele ]n colaborare cu
Corina M[rgineanu, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1993

Poezia lui Ion Milo= figureaz[ ]n diferite antologii printre care: Po-
ems in My Earphone, selectat[ de John Agard, editat[ la Longman lite-
rature, Londra, 1995. Poeziile lui se afl[ incluse =i ]n manuale =colare
pentru liceu: Ord och tanke (Cuvânt =i gânduri), Stockholm, 1996

!#
SUMAR

Un exilat ]ntru poezie: Ion Milo= ..................................... 5

MUGURI, 1953
Anii mei de muguri ........................................................................... 15
Urcu= ................................................................................................ 16
Melcul ............................................................................................... 17
Anotimpuri ....................................................................................... 18
Iubirea .............................................................................................. 19
Filozof[ri simple ............................................................................... 20
|iganca ............................................................................................. 21
Luna ................................................................................................. 22

ETERNA AUROR{, 1977


Secolul fericirii ................................................................................. 25
Lumea .............................................................................................. 26
Omul ................................................................................................. 27
Feri\i-v[ ............................................................................................ 28
Nu-i spune ........................................................................................ 29
Cineva m[ urm[re=te ........................................................................ 30
Viziuni de miezul nop\ii .................................................................... 31
Frigul ................................................................................................ 32
Viitorul .............................................................................................. 33
Nici lumea asta ................................................................................. 34

TAURI +I MELCI, 1982


Lumea mea ....................................................................................... 37
Tauri =i melci .................................................................................... 38
Via\a ]n mâini sigure ......................................................................... 39
Pe drumul de lauri ............................................................................ 40
P[durea ............................................................................................ 41
Zâmbete dulci ................................................................................... 42
Nimic nu s-a schimbat ..................................................................... 43

!#
Cea mai bun[ dintre lumi ................................................................. 44
Bun[starea ....................................................................................... 45
Civiliza\ie .......................................................................................... 46
Mâine ............................................................................................... 47
Zece puncte de vedere ...................................................................... 48
Ce-i trebuie omului ........................................................................... 50
Sup[ a la omul ................................................................................. 51
Oameni pustii ................................................................................... 52
Fii optimist ........................................................................................ 53
Mori .................................................................................................. 54
Cântec .............................................................................................. 55
Visuri ................................................................................................ 56
Fluier[ ............................................................................................... 57
A=a moare timpul ............................................................................. 58

NUN|I BOREALE, 1984


Via\a pe orbit[ .................................................................................. 61
Trepte ............................................................................................... 62
Repetitio mater studiorum est .......................................................... 63
Eu sunt pentru fiare .......................................................................... 64
Simplu .............................................................................................. 65
Tehnica ............................................................................................. 66
Birocratul .......................................................................................... 67
Ma=ina .............................................................................................. 68
M[ gândesc la oameni ...................................................................... 69
Tr[iesc ]ntr-o lume ........................................................................... 70
Homo consumens ............................................................................ 71
Istorie ............................................................................................... 72
O alt[ lume ....................................................................................... 73
Strig[tur[ ......................................................................................... 74
Dialog ............................................................................................... 75
Vioara nef[cut[ ................................................................................. 76

INVITA|IE LA O MAS{ DE APE, 1985


Invita\ie la o mas[ de ape ................................................................. 79
Dac[ adev[rul nu exist[ .................................................................... 80
Dumnezeul-om ................................................................................. 81
Oamenii ur[sc ce n-au ...................................................................... 82

!#
Oameni, p[s[ri, flori ......................................................................... 83
Cuvinte ............................................................................................. 84
Beautiful people ................................................................................ 85
Via\a ................................................................................................. 86

OU{ C{ZUTE DIN CUIB, 1985


Gastarbeiterii .................................................................................... 89
Str[inii .............................................................................................. 90
Nu sunt ............................................................................................. 91
Proces de ]nsu=ire ............................................................................ 92
Divor\ ............................................................................................... 93
Frunz[ verde ..................................................................................... 94
Pedagogie ........................................................................................ 95
Ura ................................................................................................... 96

AMURGUL FRUNZELOR, 1993


La Moscova ca =i la Washington ...................................................... 99
Si vis pacem para bellum ............................................................... 100
Poesia non muori ........................................................................... 101
Feri\i-v[ .......................................................................................... 102
Neputin\a cerului ............................................................................ 103
Lumea cealalt[ ............................................................................... 104
Raiul ............................................................................................... 105
Cine se treze=te .............................................................................. 106

IUBIREA +I ALTE IUBIRI, 1993


=i
CERUL IUBIRII, 1998
Maria .............................................................................................. 109
*** De când te-am cunoscut ......................................................... 110
*** Tu care vii ]n fiecare noapte ..................................................... 111
*** Prive=te ]n jurul t[u f[r[ r[utate .............................................. 112
*** Hai s[ ne juc[m ....................................................................... 113
*** Tu e=ti lumina .......................................................................... 114
*** Vino ......................................................................................... 115
*** Când vii ................................................................................... 116
*** Câteodat[ ................................................................................ 117
*** Str[lucesc p[durile .................................................................. 118

!#!
*** E atâta vraj[ ]n vocea ta când spui .......................................... 119
*** Ce faci tu ]n noaptea asta ........................................................ 120
*** Te visez .................................................................................... 121
*** Dac[ a= fi Dumnezeu ............................................................... 122
*** Dac[ drumul va fi infinit .......................................................... 123
*** Iube=te florile .......................................................................... 124
*** Noi ne iubim ............................................................................ 125
*** E rece inelul =i cununa ............................................................ 126
*** So\ia a aprins o \igar[ ............................................................. 127
*** Iubita mea ............................................................................... 128
*** Aici nu se mai poate tr[i, iubito ............................................... 129
*** E frig ]n pat .............................................................................. 130
*** }n timp ce scriu ....................................................................... 131
*** Eu nu ]mb[t via\a cu vorbe dulci ............................................. 132
*** Dragostea ta =i dragostea mea ................................................ 133
*** Iubita mea s-a trezit =i mi-a spus ............................................ 134
*** Am venit dinspre soare ........................................................... 135
*** Am ales iubirea ........................................................................ 136
Nunta .............................................................................................. 137
Evolu\ii ........................................................................................... 141
Dragoste cald[ ............................................................................... 142
Dragoste platonic[ ......................................................................... 143
Dragoste pe ap[ ............................................................................. 144
Dragoste cu simbrie ....................................................................... 145
Polca iubirii .................................................................................... 146
Dragoste b[tut[-n cercuri ............................................................... 147
Dragoste domestic[ ....................................................................... 148
Dragoste sexual[ ............................................................................ 149
Femeie blând[ ................................................................................ 150
De-a dragostea ............................................................................... 151
Dragoste euroatlantic[ ................................................................... 152
Femei romantice ............................................................................. 153
Dragoste oarb[ ............................................................................... 154
Lume nou[ feminin[ ...................................................................... 155
S[ iert[m dragostea ....................................................................... 156
Timpul =i iubirea ............................................................................. 157
Rug[ciune ...................................................................................... 158

!#"
IMAGINI DE ROU{, 1998
Diminea\a ....................................................................................... 161
Trezire ............................................................................................. 162
P[r[si\i od[ile ................................................................................. 163
Libelula ........................................................................................... 164
Iluzie ............................................................................................... 165
Marea ............................................................................................. 166
Midsommar .................................................................................... 167
Vara ................................................................................................ 168
Vacan\a ........................................................................................... 169
Toamna ........................................................................................... 170
Timpul ............................................................................................ 171
Noaptea .......................................................................................... 172
Cite=te o poezie .............................................................................. 173
Tr[ie=te potolit ................................................................................ 174
Nu spune ........................................................................................ 175
Evit[ lupta ....................................................................................... 176
Nu crede ......................................................................................... 177
Gândul =i inima .............................................................................. 178
Versuri ............................................................................................ 179
Nu sta afar[ .................................................................................... 180
Nu te ar[ta ...................................................................................... 181
Urc[ la suflet .................................................................................. 182
Num[rul ......................................................................................... 183
Veste .............................................................................................. 184
Minciuna ........................................................................................ 185
Simplu alb ...................................................................................... 186
Bate apa .......................................................................................... 187
M[rul .............................................................................................. 188
Viziuni ............................................................................................ 189
E noapte ]n lume ............................................................................ 190
Gânduri .......................................................................................... 191
Iubiri ............................................................................................... 193
Defini\ii ........................................................................................... 194
Nori ................................................................................................ 195
Marca\i ]n c[su\[ ............................................................................ 196
Vraja cântecului .............................................................................. 197

!##
Omul =i câinele ............................................................................... 198
Necunoscutul ................................................................................. 199
Taurul ............................................................................................. 200
Melcul ............................................................................................. 201
Revelionul =i p[s[rile ..................................................................... 202
M[garii ........................................................................................... 203
Omul =i coco=ul ............................................................................. 204

NEM{RGINIRI, 1998
16 februarie .................................................................................... 207
Nu m[ c[uta\i ................................................................................. 208
Seam[n prim[veri .......................................................................... 209
Când m-am n[scut ......................................................................... 210
}n timp ce-mi beau cafeaua ............................................................ 211
La =coal[ ........................................................................................ 212
Dep[=irea ....................................................................................... 213
Câteodat[ ....................................................................................... 214
Zilele ............................................................................................... 215
M[ desprind ................................................................................... 216
Am v[zut ........................................................................................ 217
Trist[-i lumea .................................................................................. 218
Obosit ............................................................................................. 219
Ce trist sun[ ................................................................................... 220
E frig ]n lume .................................................................................. 221
Singur ............................................................................................ 222
Diminea\[ ....................................................................................... 223
Amiaz[ ............................................................................................ 224
Urmele vie\ii ................................................................................... 225
Amurg ............................................................................................ 226
La miezul nop\ii .............................................................................. 227
Ziua mor\ilor ................................................................................... 228
L-am ]ntâlnit ................................................................................... 229
}n cer ca =i pe p[mânt .................................................................... 230
}n ce lume tr[im ............................................................................. 231
Memento ........................................................................................ 232
Economia de pia\[ =i Vi\elul de Aur ................................................ 233
Pedagogie pe internet ..................................................................... 234
Nori ................................................................................................ 235

!#$
Testament ....................................................................................... 236
S[ l[s[m oamenii ........................................................................... 237
Limba soarelui ................................................................................ 238

CERUL DE SUB IERBURI, 1998


Cerul de sub ierburi ........................................................................ 241
Când eram copil ............................................................................. 242
}mi beau cafeaua ............................................................................ 243
Toat[ via\a mea ............................................................................... 244
De azi diminea\[ ............................................................................. 245
Exist[ zile ........................................................................................ 246
Ai grij[ ............................................................................................ 247
D[-mi mâna .................................................................................... 248
Duhul cuvântului ............................................................................ 249
Jur[mântul ..................................................................................... 250
Copiii .............................................................................................. 251
Istoria =i timpul .............................................................................. 252
Guri de iarmaroc ............................................................................ 253
Progresul ........................................................................................ 254
Nimic nu se mai potrive=te ............................................................. 255
Omul ............................................................................................... 256
Poveste dup[ o poveste ................................................................. 257
Nu m[ ]ntreba ................................................................................. 258
Pe drumul vie\ii .............................................................................. 260
Ie=irea ............................................................................................. 261
C[lcâiul lui Achile ........................................................................... 262
Cerul din pustie .............................................................................. 263
Nimic mai u=or ............................................................................... 264
Puterea ........................................................................................... 265
Frunz[ verde ................................................................................... 266
De azi pe mâine .............................................................................. 267
Locul .............................................................................................. 268
}n timp ce scriu .............................................................................. 269
Cuvinte ........................................................................................... 270
}nainte ............................................................................................ 271
Civiliza\ie de râs .............................................................................. 272
Decret ............................................................................................. 273
Dumnezeul meu ............................................................................. 274

!#%
N{SCUT }N TREI |{RI, 1999
Trei \[ri ........................................................................................... 277
România ......................................................................................... 278
Cele dou[ Românii ......................................................................... 279
Istoria =i soarta ............................................................................... 280
Evanghelia dup[ P[cal[, Tândal[ =i Mitic[ ..................................... 281
Revolu\ia 1989 ............................................................................... 282
Jurnal ............................................................................................. 283
Restaurant valah ............................................................................. 285
Comuni=tii necomuni=ti ................................................................. 286
Alegeri valahe ................................................................................. 287
Bazaconia na\ional[ ........................................................................ 288
Muntele G[ina ................................................................................ 289
Cântec ............................................................................................ 290
Pe noi ............................................................................................. 291
Satul meu natal .............................................................................. 292
Sus la P[ltini= ................................................................................. 293
Blestem =i lacrimi ........................................................................... 295
Eterna ]ntoarcere ............................................................................ 296
La masa t[cerii ............................................................................... 297
Interviu imaginar cu Eugene Ionesco luat ]n timpul traducerii
]n limba suedez[ a romanului „Le solitaire“ ........................... 298
La poarta s[rutului ......................................................................... 299
Poetul ............................................................................................. 300
La noi ............................................................................................. 301
Dac[ ............................................................................................... 302
Iugoslavia ....................................................................................... 303
Bocetul Bosniei ............................................................................... 304
Balcanii ........................................................................................... 305
Suedia ............................................................................................ 306
Lumea ............................................................................................ 307
Roata lumii ..................................................................................... 308
Gura lumii ....................................................................................... 309
Rug[ciuni ...................................................................................... 310
N-am putut s[ fiu ........................................................................... 311
}n lume ........................................................................................... 312
Transformarea ................................................................................ 313

!#&
Balad[ ............................................................................................. 314
Fii ]n pielea ta .................................................................................. 316
|ara mea ........................................................................................ 317
R[d[cina ........................................................................................ 318
Doin[, dor =i omenie ...................................................................... 319
}n trei limbi ..................................................................................... 320
Exil ................................................................................................. 321
Nu pleca ......................................................................................... 322
Gast poetul ..................................................................................... 323
}ngerii etnici ................................................................................... 325
Ce au fariseii ................................................................................... 326
Unde s[ mai pleci ........................................................................... 327
Eu ]nc nu sunt eu .......................................................................... 328
Doina .............................................................................................. 329
Nu pleca ......................................................................................... 330

Imposibila dezr[d[cinare ............................................. 331


Referin\e critice ........................................................ 334
Câteva referin\e critice despre scriitorii români tradu=i
de Ion Milo= ]n limba suedez[ .............................. 339
Eminescu ]n limba suedez[ ........................................... 342
Premii literare =i distinc\ii ......................................... 344
De acela=i autor ...................................................... 346

!#'
ION MILO+
O A LT { L U M E A M V I S AT
Antologie

Editor: Anatol Vidra=cu


Redactori: Nicolae Marciuc, Petru Ghencea
Corector: Irina Digodi
Tehnoredactor:
Zinaida Cu=nirenco
Procesare computerizat[:
Tatiana Chilimaru, Natalia Dolghi

Ap[rut: 2000
Coli tipar: 17, 55
Coli editoriale: 15, 04

GRUPUL EDITORIAL LITERA


str. B. P. Hasdeu, nr. 2,
Chi=in[u, MD 2005, Republica Moldova

Tiparul executat sub comanda nr. 340


Combinatul Poligrafic,
str. Mitropolit Petru Movil[, nr. 35,
Chi=in[u, MD 2004, Republica Moldova
Departamentul Activit[\ii Editoriale, Poligrafie,
Aprovizionare cu C[r\i

S-ar putea să vă placă și