CZU 625.734.2:625.711.4:711.

71

R 0 M A NI A

ST A NDAED D E STAT

STAS 10144/2-91

ED1T1E OFICIALA
IXSTITUTUL ROMAN
STANDAHIHZAHF.

inlocuie?te : STAS

STHAZI

TROTUARE, ALEI DE PIETONt SI PISTE DE

CICLISTI
Preseriplii de proiectare

Streets
S1DEWALKES, FOOTWAYS
AND BICYCLE TRACKS
Design specifications

Routes
THOTTOHi S, ALI ,EES
ET PESTES DE CIC1.YSME
Pr.: criptions en vuc de l'eiablissemcnt
des pn<ji'ts

1011412-79

Clasfficarea alianumerica: G
71

4;,p,)rn
TPOTVAPbl, IlEIHEXOflHblE
AJIJIEH II BEJIOTPEKM

IlpeHniiciiHiL'i no npcKTiipoBamiK)

1 GE^EEALITATI
1.1

Obieet si domeniu de aplicarc

1.1.1
Prezentnl standard stabileste prescriptiile de proiectare pentru trotuare si alei de pietoni din
localitatile urbane si rurale, precum si pentru pistele de ciclisti din localitati sail din afara acestora.
1.1.2
Trotuarele reprezinta parti componente ale strazilor amenajate special pentru circu-latia
pietonilor.
Aleile de pietoni reprezinta cai amenajate in zonele plantate, precum si pentru aecesul
pietonilor la cladirile care nu sint araplasate adiacent trotuarelor.
Ciud exista functii urbanistice dominante care genereaza fluxuri pietonale import-ante (ex.
peste 6000 pietoni/ora), se pot prevedea strazi numai pentru pietoni, conditional de asigu-rarea
circulatiei vehiculelor pe alte trasee invecinate.
Pistele de ciclisti reprezinta cai rezervate si amenajate pentru circulatia ciclistilor in luugul
arterelor de circulatie sau independent de aeestea.
1.1.3
Amplasarea trotuarelor, aleilor de pietoni si a pistelor de ciclisti, precum si determinarea
latimii acestora se face in crmcordanta cu caracteristicile function.sle si intensitatea circulatiei
pietonilor, a carucioarelor pentru copii, liandicapati, respectiv a ciclistilor, stabilite in cadrul studiilor
de circulatie.
1.1.4
La sistematizarea, proiectarea si realizarea trotuarelor, aleilor de pietoni si pistelor de ciclisti
se prevail lucrarile necesare pentru dirijarea si siguranta circulatiei fluxurilor de iiie-toni si ciclisti.
1.1.5
Lucrarile de trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti se proiecteaza si se realizeaza asti'el
incit sa- se asigure reducerea la strictul necesar a suprafetei de teren ocupat, in concor dant:! cu
prevederile legale, in corelare cu lucrarile de sistematizare verticala si de retele teh-nico-edilitare supra
si subterane.
Oind instalatiile subterane nu se pot realiza inaintea lucrarilor de trotuare, alei de pietoni sau
piste de ciclisti, sistemele rutiere ale acestor cai se stabiiesc astfel incit sa fie po-sibila desfacerea lor
ulterioara si recuperarea materialelor.
1.1.6
Amenajarile necesare sigurantei circulatiei pietonilor si a ciclir;-i ilor se realizeaza atit
la strazile noi cit si la strazile existente care se modernizeaza sau care sint intens solicitate.
1.1.7

Prezentul standard nu se aplica la :

trotuarele de protectie din jurul construetiilor, de pe poduri si pasaje in afara loca-litatilor,
trotuare sub portice si de la pasajele de trecere nitre cladiri;
esplanadele si spatiile amenajate si^ecial din punct de vedere estetic si functional;
terasele, peroanele si accesele la intrarile in stadioane, expozitii etc;
amenajari de circulatie pentru luerari cu caracter unicat (ex. mctroul, peroane in gari).

IT a bo rat de:
COMISIA NA| IONALA l'ENTRU URKANISM
SI AMENAJAKEA TE1UTOIUULUI
Institulul de Ceicetai'e, Sistematizniv,
Proleeiare, Amenajr.re Teritoiiahi
[
$i Urlianism

Aprohnt tie:
INSTITUTE'!, ROMAN DE STANDARDIZARE

Sir. Jean Luuis Oakleron nr. 13

BUCUKESTI
Tc.Ux lt:!12 IRS R

Data intrarii in vigoare :

PM-fil-01

STAS 10144/2-91

1.2

Standarde conexe
STAS 4032/2-73 Tehnica traficului rutier. Terminologie
STAS 10144/3-81 Elemente geometriee ale strazilor. Prescriptii de proiectare
STAS 1139-87
Eorduri de beton

2 CONDITII DE PROIECTARE
2.1
In cadrul studiilor de circulatie, determinarea caracteristicilor fluxurilor de pietoni si
cielisti se efectueaza pe baza recensamintelor, masuratorilor si prognozelor de tral'ic.
Pentru pistele de delicti situate in afara localitatilor, caracteristicile fluxurilor de cielisti se
stabilesc in cadrul studiilor de circulatie pentru modernizarea sau realizarea driunurilor dintre
localitati.
2.2
Determinarea directa a uumarului de pietoni se poate efectua folosind until din unnatoarele proeedee :
inregistrari j>e baza numa.ra.rii directe a pietonilor, in intervalele de timp de 5. 10 san IT*
minute la orele de virf ale traficului pietonal;
fotografierea sectiunii de trotuar, urmata de numaratoarea pietonilor, stabilirea gradului de
oeupare a uniiatii de suprafata, a vitezei medii de deplasare si a fluxului orar.
2.3
Pentru dimensionarea latimii trotuarelor se considera. iiimatoarele viteze de deplasare a
pietonilor :
1,3 m/s la deplasari in scop professional, intr-un singur sens ;
1,2 m/s la deplasari pentru alte activitati decit cele profesionale, i n t r - u n singur sens;
1,0 m/s la deplasari in zone comereiale, in ambele sensuri;
0,8 m/s la deplasari in perioade de aglomeratie mare si pentru plimbari, in zone; de
pare ; 1,2. . .1,5 m/s la traversarea strazilor cind predomina cireulatia pieionala intr-un sens
; 0,8. . .1,0 m/s la traversarea strazilor cind intensitatea circulatiei pietonilor este simi-lara in
ambele sensuri.
2.4
Dimensionarea latimii trotuarelor are la baza jnognoza fluxurilor de pietoni, stabilita
in func|ae de motivatia si volumul deplasarii, in corelare cu repartitia in spattu si in timp a
acestora.
Pentru luerari noi, numarul de pietoni se poate stabili ])e baza anclietelor de circulatie
2.5
Determinarea intensitatii orare a fluxurilor de cielisti se face pe baza de recensamiute,
numaratori directe si anchete de circulatie. Pistele de cielisti in lungul artcrelor de circulatie
se prevad cind traficul motorizat depaseste 2000 veliicule pe zi si cind exista eel putin 1000
delicti pe zi intr-un sens sau 400 cielisti in ora devirf intr-un sens. Intre parlea carosabila si
pista de cielisti se prevede o banda de separare de mm. 1,50 m latime.
2.6
La. alcatuirea si dimensionarea profilurilor transversale ale artcrelor de circulatie;, respectiv ale trotuarelor si pistelor de cielisti, se respeeta distantele intre fronturile eonstructiilor
conform prevederilor legale.

3 PRESCRIPTI! DE PEOIECTARE PEKTRU TROTUARE

3.1
Trotuarele se prevad, in mod curent, pe ambele parti ale strazilor, paralel cu axa lor
dupa cum urmeaza :
a) la strazile din localitatile urbane trotuarele sint, de regula, separate de partea carosabila
printr-o fisie libera rezervata pentru amplasarea poinilor, a instalatiilor subterane, a stilpilor de iluminat
si de telecomunieatii.
Pisia libera are latimea de:
2,00 in la strazile de categoria I;
1,50 m la strazile de categoria II;
1,40 in la strazile de categoria III, dar numai in cazul cind distanta dintre fronturile
eonstructiilor de pe partile laterale ale strazilor permite prevederea fisiilor libere ; in caz eontrar,
trotuarele sint adiacente partii caros.abile.

FJTAS 10144/2-91
b) la strazii e din localitatile rurale, trotuarele sint de regula, adiacente rigolelor sau anturilor. In cazul cind distanta dintre fronturile consfructiilor sau dintre garduri perniite amonajarea unor banehete intre trotuare si rigola (sail sant), acestea an latimea minima de 0,50 m.
Banchetele se previld. in mod curent, cind adincimea rigolelor sau santurilor este mai inare de
0,25 m.
In cazul cind partea carosabila este incadrata cu borduri aparente(dcn; velale), sis-tematizarea
verticals! si evacuarea apelor se rezolva ca pentru localitatile urbane.
c) pe terenuri cu configurate accidentata, trotuarele pot fi situate la distante variabile fata de marginilo part,ii carosabile, in vederea reducerii volumelor de tera.ameiiie si eonsolidari.
3.2
In profil longitudinal, declivitatea trotuarului urmareste, de regula, declivitatea partii
carosabile. In cazul terenurilor accidentate, declivitatea. trotuarului poate fi diferita de linia rosie a
strazii, in vederea inscrierii pe teren in conditii cit mai avantajoase.
3.3
Declivitatea maxima a: trotuarelor este de 6% in cazul intensita^ii de ciicalafie mai mare de
1000 pietoni pe ora si 8% pentru infeusitati mai mici. Cind declivitatea strazii depa-seste 6%, respectiv
8% trotuarele se amenajeaza cu Irepte.
3.4
Trotuarele care se amenajeaza cu frepte au hmltimea accstora de max. 15 cm iar la timea de
min. 25 cm. Pentru usurinta eireulatiei pietonilor, se recomanda, ca inaltimea si latimea treptelor sa fie
cordate cu declivitatea drumului.
3.5
Pe parfde lalerale trotuarelor care nu sint adiacente constructiilor sau pai'tii carosabile se
prevad spatii libere de siguranta care au la ii mi minime de :
0,25 m pina la stilpi si pomi ;
1,00 m pina la constrnetii invocinate sau alte cai de circulat.ie.
3.6
Trotuarele din localitatile urbane au in mod curent latimea euprinta intre 1,00...
...5,00 m. corespunzator intensitatii fliuailui de pietoni si importantei strazii. In latimea
trotuarului se include si latimea bordurilor de incadrare. In tabelul 1 se dan dimensiunile
pentru trotuare, fisii libere si partea carosabila, precum si latimea totala a. acestorn, pentru
cele patru categorii de strazi din mediul urban.

-.......-

Categoria
s t ra z i i

Nmi) a rul
bcnzi Undo circiihO. ic

.........................

------------------------------------------------------------------------------------

21,00

"pinnla 8iM) I 1600

magazine :

Fi si e libeni

I . S M n i f Ir.hlFr'

I!

1 TTTJO

7, on

Ill
2

fi, 00

~" Od ~
IV

3, oo

2 507i"j"Ooo"! linga

....._....._____...._... pi,i:i"Ta VOO"!" 1AV;()"T '?IOO~........:>v .' \

Troluar

Trotuar
Fisic libera
I,a(imc: totala*
Trotuar
Fisie l i b e r a
Fa'|ime t . l a l a *
l roluar
l-'isio libera
1 a i i i n e totala*
T r o l u a r Fisie
libera Fa l i m e
t ota l a "'
Trotuar
I 'i s i e libera
I.fi'linic. totala *
Troluar Fisie
libera
I. a t i m e totala *
Troluar Fi sie
libera
l - a t i m c totala *'

belli!
'l 1
ea in 1

ling'. loeu:,-iie :

!'.lenierdf \c -txazn

in

(I

Dimensiunile elemenielor st ra zi i ,

in functie de mimar de pietoni p

pentru trotn'1 re eiupiasale. :

' -u{ntiea
partii
rarosabiif

i 1,50;

2,25

:\r-

i
2,00' 2.00. 2.00

y:;.cu j 2,s,ooj 2<\5o' 5- ,on; x\

1.50; 2,25, :S,0Oj 1
1 ,00
1,50|
1,50|
1,50:
1
1, 50
20,00
21,50
23,00: 35
10,00
""Oo ""'O 1i!n!
i"roo
1,50J 1,50] 1,50;
1.50
15,00] 1-1,00 1.0,00
12.00
T,*oo"i Oo 2T00J 3T00;

-I - -I

io,oo! 11,00, 13,00;

1,50, 2,00' 3,00.
1,50' 1,50
1,50
12,00 13,00- 15,00;
r
"l,50 ^2,l)0i~7()0

8,00

Oo""

.... |

5,00

._
-

oo'

5.00,

.00 2,('0
, 00 3.5,00

,50
!
oo

-ii
""" 1

___-

...
! ... "' i

_|

9,00' 10,00] 12,00]

5,50

......."'t,oo "

_|

5f'(l

0,00

1,00
1,50
11,00

i~u0~"

1.0 1' : :lio

0

-~"j'

i:~

--

-. ]

._
~

"" i

...
_

..

* Ctnd d i s t a n t a dintre fronturile c o n s t r u e i i i l o r situate pe partile latcralc ale strazii depascste laUniea to1a!S orupata de trotuare, fi si i
l i be re si partea ea ro:,.5>i la , s p a l i i l e di.ponibile se pot amenaja functional (zone verzi, iar;;iri de trotuare etc.).
** La strazile de categoria IV, cind nuinarnl de pietoni pe ora este. in li raic de 200, se pre.vede. 1111 troluar cu laUniea de 1,00 m.
f.atimea totala a strazii este 1,50 respectiv 1,00 in.
OBSEHV'ATIii In zonelc de stationare si agloinerare a piclonilor, latimea t i o t u a i u l u i e maj-, eaza corespunzator numarului de pietoni,
avindu-se in vedere si prevederile din STAS 10144/5-89 si 10144/6-8!) p i i v i n d calculul cajiacitaUi de circulatie a strazilor si respectiv a
intersecUilor de strazi.

STAS 10144/2-91

3.7Cind datorita conditiilor locale circulatia pietonilor se desfasoara pe o singura parte a strazii, profihil
transversal al acesteia se amenajeaza cu un trotuar numai pe partea solicitata.
3.8In dreptul statiilor de transport in coinun si a treeerilor de pietoni, latimea trotuarelor poate fi
majora-a corespunzatoi' aglomerarii pietonilor si prevederilor din STAS 10144/6-89 (eel mult pina la
dublarea latimii curente).
3.9Trotuarele din localitatile rurale au latimea de max. 1,50 m si latimea curcnta de 0,75 in, in funetie
de important/1. strazii si intensitatea circulatiei pietonilor. Cind circulatia este foarte redusa se prevede
un trotuar de latime 0,75 m, numai pe o parte a strazii.
3.10
Pe spativ.l destinat circulatiei pietonilor se interzice amplasarea diferitelor dotari cum sint :
ehioseuri.' gherete, cabine de statii de transport in coinun, cabine telefonice. Acestea se amplaseaza
adiacent trotuarelor, pe platforme proprii, conform detaliului de sistematizare a zonei.
3.11
Pentru protejarea pietonilor si respectiv a ciclistilor in sectoarele periculoase cu circu latia
foarte intensa si eterogena ca de exemplu in dreptul iesirilor din salile de spectacole, coli, la
intersectii prjncipale etc. se prev ad parapete de siguranta intre partea carosabila si trotuare, respectiv
piste de ciclisti.
3.12Pe poduri, podete i pasarele, latimea trotuarelor se determina in funetie de intensitatea fluxurilor
de pietoni si de prevederile din STAS 2924-86.
3.13In profil transversal trotuarele, sint amenajate de regula, cu panta transyersala unica. Pantele
transversale so stabilesc in funetie de tipul imbracamintilor si sistematizarea verticala, conform
tabelului 2. In cazul declivitatilor mari, trotuarele se amenajeaza cu trepte conform pet. 3.4.
Tabelul 2
Tipul Imbracaminiilor

Panta transversala,

ImbrScaminti bit\iminoasc
Pietruiri, balastari Dale din
bcton

n,5
1

n,5

3.14 La strazile ca patru san sase benzi de circulatie, traversarile de pietoni se pot prevedea pe baza
calculelor de eficienta tehnico-econoinica, cu pasaje denivelate, pasarele sau tunele. La elaborarea
calculelor de eficienta se au in vedere datele orientative din tabelul 3, precum i pierderile cauzate de
eventualele accidente rutiere, daca traversarile pietonilor s-ar face la acelai nivel.

Latimea partii carosabilc

11
21

Intensitatea minima a
circulatiei pietonilor
pietoni/ora
iOOO
7000

Durala minima a trnficului

dc virf al vebiculelor
ore/zi

Intensitatea minima a
circulatiei vehiculelor
vc.h. etalon/ora
2000
3000

3.15
Latimea minima a pasajelcr denivelate pentru pietoni este de 3,00 m. In cazul in care peretii
tunelului au Titrine latcrale, latimea acestuia se mareste cu o banda de stat<ionare in fata vitrinelor, de
latime 0,75. . .1,00 m.
3.16
Inaltimea de libera trecere la pasajele denivelate pentru pietoni se recomanda de 2,40 m, dar nu
mai mica de 2,20 in.
3.17
Accesul la pasajele denivela'e se realizeaza de regula cu scari sau cu rampe avind in-clinarea
de 1/6. . .1/8 (7. . .10). Cml fluxurile de pietoni sint foarte intense, respectiv peste 3000 pietoni pe ova
in fiecare sens si col putin opt ore pe zi, accesul se prevede, daca se justifica economic si functional, si
cu scari rulante. Pentru inlesnirea circulatiei carucioarelor pentru copii sau handicapati, pe scarile de
acces se pot amenaja rampe ce unesc muchiile trep-telor, cu latimea de 1,00... 1,50 m.
3.18
La statiile de transport in comun pe partea carosabila, peroanele sint denivelate fata de cota
acesteia. Lungimea statiilor se stabileste in funetie de numarul si lungimea vehiculelor de transport in
comun, conform studiului de circulatie. Latimea peroanelor se determina in concordanta cu intensitatea
fluxurilor de pietoni si este de eel putin 1,50 m.
3.19
Trotuarele sint incadrate cu borduri denivelate fata de partea carosabila, a caror inal-time
libera este de 6. . .20 cm, in mod curent 15 cm.

STAS 10 i 4 1/2-91

4 PKESOKIPT1I HE PROIECTARE PENTUl" ALE.I DE PI ETON!

4.1
Traseul aleilor de pietoni se stabilestc in dotaliul de sisteniatizare a zonei, in cr-ip ;ii danta cu eonditiile
locale si punotele de interes coniun.

4.2

Declivitatea maxima pent.ru aleile de pietoni eare deservesc fluxuii majore este de ;P iar pentru aleile
sccimdare din zonele de agrement 10%. . .12%.
OBSERYATTIC
carucioare.

Aleile de p i e t o n i cu de c l i vi l a t c mai marc de (>c: se reconuiadn <ri ;c nn:cr:;!,< ;; ru |--;nc rampe pentru

4.3
Latmiea aleilor de pietoni se stabileste in functie de nuniarul de benzi ii'-cc.; re ( ire:
latiei, conform tabelului 4.

Intensitatea circulat iei

pictonilor
picloni.ora
pina

la

Numarul de hen/.i de
ci rc ul a ti e p c n l r u pi e t o ni

l.ati nK- a aleii dc

in

(iOfl
120(1
180(1
210(1

H.OO

:sooo
;SBOO

0,0'!

4.4
In cazuri de circulatie intensa a pietonilor, se pot prevedea stra/J pielonale cu mai multe benzi de
circulatie. Pentru dimensionarea acestora se eonsidera banda de lalime 0,75 m si intensitatea circulat, iei de 000
pietoni pe ora.
4.5
In proi'il transversal, aleile de pietoni se amenajeaza cu panta iiv. us versala unica avind valorile prcvazute
la pot. 3.13 sau cu bombament curb 1/25. . .1/40, i'iind marginiie pe ambele parti sau numai pe o parte de rigole, in
funclie de sistematizarea pe verticala a. i.erenului invecinat.
4.6

Pe partile laterale aleilor de pietoni se prevail spatii libcre de signranla, conform pet. 3.5.
5 PBESCBIPXII DE PKOIECTAKE PENTEU PISTE DE CICLISTI

5.1
Traseul in plan ill pistei de ciclisti este dispus. pe cit po-ibil, paralel cu ax a strazii
respectiv a drumului.
Pistele de ciclisti in localitati sint situate in afara gabarMeEr dc libera i r e e e i e a vehi-culelor si a
pietonilor si sint separate de partea carosabila si re .eetiv de t r o t u a i e conform pre-vederilo'r STAS 10144/1-90.
5.2
Pentru pistele de ciclisti amenajate in lungul drumurilor inlermbaue este necesar sa se asigure un spatiu de
siguranta de 1,00. . .1,50 m latimi fata de niarginea acostamentidui. Spatiul de siguranta poate fi inlocuit cu un
parapet.
5.3
Declivitatea longitudinals a pistei de ciclisti urmareste de regula declivitatea partii carosabile a drumului.
In eazul terenurilor accidentate, pista de ciclisti se amenajeaza astfel ineit sa, se reduca la strictul necesar volumele
de lucrari si snpral'ata de teren ocupata, fara a se depasi declivitatea de 4%.
In functie de eonditiile locale, traseul pistei fle ciclisti se poate indeparta mai mult sau mai putin de
ampriza drumului, in vederea asigurarii eelor mai eeonomice lucrari.
OHSFiRVA'flE - In anumile cazuri justificatc tehnie si economic, se admit si dcclivitaji mai mari, pina la 7%, dar pe lungimi redxise,
conform iabelului 5.
Tabelul n
Declivitatea maxima longitudinals

56
7

Lungimea maxima cu aceasta

declivitate
m
300
150
75

STAS 10144/2-91

- 6

5.4 Latiniea minima a pistelor de ciclisti trebuie sa fie de 1,00 m pentru o banda s$i un sens de
cirenlatie, 1,50 m pentru doua benzi si un sens de cirenlatie si 2,00 m pentru doua benzi in ambele
sensuri de cirenlatie.
5.5 La racordarea pistei de ciclisti eu partea carosabila a drumului se prevad borduri tcsitc cu inclinarea
1 : 3. Cind pista de cielisli este adiacenta trotuarului, intre acestea se prevede o boidnra de demarcatie.
5.6 fn profil transversal, pista de cicliti se amenajeaza en panta transi-ersala uniea, in funetie de tipul
imbracamintilor conform valorilor din tabelul 2.
5.7 Cabaritul pistei de ciclisti asigura o inaltime libera de treeere de 2,40 m.
5.8 Spa^iul minim de siguranfci de la marginea pistei de ciclisti la construct ii sau alte cai de cirenlatie
invecinate, este de :
0.50 m pina la constructiile laterale;
1.50 m pina la alte cai de circulatie paralele, allele decit trotuarcle si aleile de pietoni.

6 ELEMEXTE CONSTRUCTIVE
6.1 Sistemele rutiere pentru trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisli se aleatuiesc on utilizarea la
maximum a materialelor locale si a produselor secundare industriale (zgura, ce- nu.se, etc). Executia
sistemelor rutiere se efectueaza numai pe terasamente realizate corespun-zator condryiilor telmice
prevazute de STAS 2914-84. Executia luerarilor de suprastructura se efectueaza dupa termiiiarea
luerarilor de pozare a retelei tehnico-edilitare subterane, realizate conform preseriptiilor in vigoare.
6.2 Sistemele rutiere pentru trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisjti precum si ineadrarile lor se
rezolva conform documentatiilor de proiectare.
Fnndat,iile sint constituite, dupa caz, din straturi de nisip, balast, piatra sparta, pavaje din piatra
bruta sau bolovani, in conformitate cu STAS 6400-84. Imbracamintile sint alcainile din asfalt, dale din
beton, pavaje din piatra etc.
In tabelul 6 se dan exemple de sistemc rutiere si grosimi ale straturilor component c pentru
trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti.
Tabelul 0
Nr.
crt.
1

Tipuri de sistcme rutiere

imhracaminte asfallien
Pavaje din piatra bruta sau bolovani
Substrat de nisip si balast

O rnsini i cm
:i
14 (12...10) 5 4
7

Asfalt turn at Beton

de ciment Substrat de
nisi])
Pavaje din piatra bruta Xtrat
de nisip
Dale din beton dc ciment
Substrat de nisip

3
10
10
14 (12. . .16) 5

:s
4

S 10

6.3
lucadrarea imbracamintilor pentru trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti se
realizeaza, de rcgula., cu borduri din piatra natuxala sau beton, denivelate sau ingropate.
Pentru continuitatca circulatnei cielistilor si a carucioarelor pentru copii si liandicapati se
folosesc, unde este cazul, borduri tesite sau racordari cu planuri inclinate.