Sunteți pe pagina 1din 1

Mihai Eminescu (nscut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Boto?

ani
d. 15 iunie
1889, Bucure?ti) a fost un poet, prozator ?i jurnalist romn, socotit de cititori
i romni ?i de critica literar postum drept cea mai important voce poetic din literatu
ra romn.[1] Receptiv la romantismele europene de secol XVIII ?i XIX, a asimilat vi
ziunile poetice occidentale, crea?ia sa apar?innd unui romantism literar relativ n
trziat. n momentul n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradi?ionale ale Romant
ismului european, gustul pentru trecut ?i pasiunea pentru istoria na?ional, creia
a dorit chiar s-i construiasc un Pantheon de voievozi, nostalgia regresiv pentru co
pilrie, melancolia ?i cultivarea strilor depresive, ntoarcerea n natur etc., poezia e
uropean descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane
Mallarme, bunoar. Poetul avea o bun educa?ie filosofic, opera sa poetic fiind influen
?at de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antic, de la Heracl
it la Platon, de marile sisteme de gndire ale romantismului, de teoriile lui Arth
ur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducere
a tratatului acestuia Critica ra?iunii pure, la ndemnul lui Titu Maiorescu, cel c
are i ceruse s-?i ia doctoratul n filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, p
lan nefinalizat pn la urm) ?i de teoriile lui Hegel.
Rdcina ideologic principal a gndirii sale economice sau politice era conservatoare; p
rin articolele sale publicate mai ales n perioada n care a lucrat la Timpul a reu?
it s-i deranjeze pe c?iva lideri importan?i din acest mare partid care au lansat s
loganul, celebru n epoc, Ia mai opri?i-l pe Eminescu sta! . Publicistica eminescian ofe
r cititorilor o radiografie a vie?ii politice, parlamentare sau guvernamentale di
n acea epoc; n plus ziaristul era la nevoie ?i cronicar literar sau teatral, scria
despre via?a monden sau despre evenimente de mai mic importan?, fiind un veritabil
cronicar al momentului.