PATOLOGIA APARATULUI

CARDIOVASCULAR
A. CARDIOPATIA ISCHEIMICA
B. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
C. ARITMIILE
D. ENDOCARDITA INFECTIOASA
E. PERICARDITELE
F. VALVULOPATIILE

CARDIOPATIA ISCHEMICA
1. Angina pectorala stabila
2. Angina pectorala instabila
3. Infarctul miocardic
Definitie: Cardiopatia ischemica reprezinta o tulburare miocardica datorata
unui dezechilibru intre fluxul sanguin coronarian si necesitatile miocardice,
produs prin modificari in circulatia coronariana.
Cauze: - organice (ateroscleroza 90%, boli de colagen, angeite cu interesare
coronariana, lues, anomalii congenitale ale arterelor coronare)
- functionale (spasmul coronarian)
Clasificare: - Oprirea cardiaca primara (moartea subita)
- Angina pectorala - de efort (de novo, stabila, instabila)
- spontana
- Infarctul miocardic
- Insuficienta cardiaca in cardiopatia ischemica
- Aritmiile cardiace
O alta clasificare imparte C.I in forme dureroase (Angina pectorala,
infarctul miocardic) si nedureroase(tulburarile de ritm si de
conducere, insuficienta cardiaca, moartea subita).

Angina pectorala stabila

1. Angina pectorala tipica
Orice efort are trei consecinte asupra cordului: -creste frecventa cardiaca
- creste forta de contractie a
miocardului
- creste tensiunea parietala la
nivelul miocardului
Toate cele trei efecte antreneaza secundar cresterea consumului de oxigen
concomitent cu cresterea lucrului mecanic (travaliul cardiac). La individul
sanatos, cresterea debitului coronarian (pe seama caruia poate creste consumul
de oxigen) se face proportional cu gradul efortului. In angina pectorala se
produce un dezechilibru necesitate-oferta (lumen coronarian obstruat 75%).
Diagnosticul clinic se bazeaza pe analiza unui singur simptom:
DUREREA sediu (retrosternal inalt, mediu, jos)
- iradiere (pe marginea cubitala a bratului si antebratului stang si
ultimele doua degete; umar stang sau ambii umeri, la baza gatului, mandibula,
retroauricular, interscapulovertebral)
- caracter (arsura, apasare, constrictie)
- circumstante de aparitie (efort fizic, mese copioase, stres emotional)
- durata (3-5 minute, maxim 15 minute)
- efect ( favorabil la administrarea Nitroglicerinei)
- simptome de insotire (dispnee, palpitatii)

Diagnostic paraclinic: - EKG in criza apar in 80% din cazuri modificari ale
segmentului ST si undei T. Intre crize, doar in 50% din cazuri apar aceste
modificari.
- coronarografia
2. Angina pectorala atipica
Reprezinta aproxiativ 10% din totalul anginelor pectorale si cuprinde mai multe
forme
Angina pectorala vasospastica (Prinzmetal) - apartine si anginei pectorale
instabile; apare de obicei noaptea, avand un orar fix, de intensitate si durata
mai mari decat angina pectorala normala,
- Angina functionala apare in conditii de repaus sau efort, in contextul unei boli
cardiovasculare sau in absenta acesteia, dar pe coronare nemodificate (stenoza
si insuficienta aortica, tulburari de ritm cu frecventa mare, anemii severe etc)
- Angorul intricat apare in legatura cu o spina iritativa la distanta de miocard
( litiaza biliara, hernie hiatala etc)

Angina pectorala instabila

Reprezinta o forma de trecere intre angina pectorala stabila si infarctul miocardic.
Clasificare: - A.P. de novo
- A.P. agravata
- A.P. spontana
- A.P. vasospastica (Prinzmetal)

Infarctul miocardic
Definitie: Aparitia unei zone de necroza la nivelul muschiului cardiac, ca o consecinta
a scaderii bruste si importante a debitului coronarian.
Etiologie: ateroscleroza coronariana (peste 90%), angeite, lues, cauze extracardiace.
Diagnosticul:
- clinic: durerea cu aceleasi caractere ca si in angina pectorala, dar de intensitate si
durata mai mari si fara efect la administrarea de Nitroglicerina.
- EKG: - ischemia ( T coronarian, negativ, ascutit, simetric, uneori rotunjit)
- leziunea ( supradenivelarea ST 2-4 mm, care in primele zile inglobeaza si
unda T)
- Necroza ( unda Q patologica mai mare de 1/3 din R)
- Enzimatic CKP (creatinfosfokinaza), TGO (transaminaza glutamat oxal acetica),
LDH (lactico-dehidrogenaza)
Complicatii: - precoce (moartea subita, ruptura cardiaca, tulburari de ritm,
pericardita, insuficienta cardiaca, soc cardiogen)
- tardive (insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, Sindromul Dressler,
angor post infarct, reinfarctizare )
Tratament: - calmarea durerii
- profilaxia tulburarilor de ritm
- tratament anticoagulant
- tratament fibrinolitic
- tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
- tratamentul cu antiagregante plachetare
- tratamentul complicatiilor

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Definitie: Abaterea cantitativa a tensiunii arteriale de la valoarea normala

maxima (140/90mmHg)
Etiologie: - esentiala (primara) (80-90%; nu se cunoaste cauza exacta)
- secundara (de cauza renala, endocrina, cardiovasculara, din boli
neurologice)
HTA ESENTIALA - Este favorizata de anumiti factori: cel mai important este
factorul genetic, la care se asociaza obezitatea, fumatul, excesul sodat
alimentar, sedentarismul, stresul, alcoolul, diabetul zaharat,
hiperlipoproteinemia.
TA OPTIMA
TAs<120 , TAd<80
Clasificare: TA NORMALA
TAs 120-129 , TAs 8084

TA NORMAL INALTA

TAs 130-139 , TAd 8589

HTA gr 1

TAs 140-159 , TAd 9099

HTA gr 2
TAs 160-179, TAd
Complicatii: -neurologice (AVC), cardiace
(cardiopatia hipertensiva, insuficienta
100-109
cardiaca), renale (insuficienta renala cronica)
HTA gr 3
TAs >180 , TAd >110
Tratament
- profilactic: combaterea factorilor favorizanti
- curativ: - simpaticolitice, vasodilatatoare, diuretice, medicamente cu actiune

ARITMII
Definitie: Reprezinta tulburari in formarea sau conducerea activitatii electrice cu
repercursiuni asupra contractilitatii miocardice.
Cauze: cardiopatia ischemica, leziunile valvulare, inflamatiile (RAA, cardita
reumatismala, endocardita, septicmeii), cauze endocrine (hipo sau hipertiroidie,
feocromocitom), boli pulmonare, tulburari electrolitice (hipo sau hiperpo K, hipo Ca),
cauze exogene (abuz de alcool, cafea, tutun, medicamente), tulburari de ritm
idiopatice.
1. Tahicardia sinusala frecventa crescuta peste 100 batai/min in repaus si 140/min la
efort
2. Bradicardia sinusala scaderea frecventei sub 55/min (exceptie sportivi)
3. Boala nodului sinusal - bradicardie importanta, blocuri sino-atriale (pauze in
activitatea electrica a inimii), sindrom tahi-bradi (alternanta intre tahicardie si
bradicardie)
4. Extrasistole atriale (supraventriculare) batai neregulate; contractii neregulate
pornite de la nivelul atriilor, care apar pe cord sanatos (exces de cafea, alcool,
nicotina, droguri) sau pe cord bolnav (cardiopatia ischemica, cardiomiopatii, HTA).
5. Extrasistole ventriculare contractii neregulate pornite de la nivelul ventriculilor;
etiologia este asemanatoare cu a extrasistolelor atriale, dar apar mai frecvent pe un
cord bolnav
6. Tahicardii paroxistice palpitatii cu debut si oprire brusca. Pot fi supraventriculare
(o forma particulara este Sindromul WPW) sau ventriculare (prognostic grav)

7. Fibrilatia si flutterul atrial fibrilatia 400-600/min

- flutterul 250-400/min
- La ventriculi ajung doar 100-150 stimuli/minut
8. Fibrilatia ventriculara ventriculii nu au contractii eficiente; este grava,
decesul survenind in cateva minute
9. Tulburari de conducere cuprinde blocul sino-atrial si atrio-ventricular :
-BAV gr I
-BAV gr II: -tip Mobitz I
-Tip Mobitz II
- BAV gr III (total)

ENDOCARDITE INFECTIOASE
Definitie: infectie a endocardului si valvulelor cardiace, cauzata de infectii cu bacterii
sau cu ciuperci. In doua treimi din cazuri, endocardita survine la subiectii care sufera
de afectare a valvulelor cardiace (stenoza sau insuficienta aortica, insuficienta
mitrala), de o cardiopatie congenitala sau purtatori ai unei proteze valvulare; intr-un
numar de cazuri, ea este consecutiva unui gest cu risc infectios (tratamente dentare,
interventii chirurgicale).
Simptome si semne
- Forma acuta, cea mai putin frecventa, survine pe valvule sanatoase, se manifesta
printr-o febra brusca, ridicata, insotita de frisoane, de o stare septicemica si adesea de
semne de insuficienta cardiaca stanga (edem pulmonar acut).
- Forma subacuta sau boala lui Osler, mai frecventa, este o infectie care survine la
pacientii suferind de o patologie a valvulelor cardiace de origine reumatismala,
congenitala, arterioscleroasa sau degenerativa. Semnele, progresive, asociaza o febra
persistenta si moderata in jur de 38 grade C, o oboseala intensa, transpiratii, pierdere
in greutate, dureri articulare si musculare difuze, modificarea unui suflu la auscultatia
cardiaca.
Endocardita este o boala grava din cauza riscului de complicatii cardiace si
extracardiace.
Tratament - Tratamentul medical necesita o asociere de antibiotice in doze puternice,
active pe germenele izolat prin hemocultura si prescrise pentru 4 pana la 5 saptamani
pentru a evita recidivele. Tratamentul chirurgical (inlocuirea valvulei afectate printr-o
proteza sau remedierea ei) este indicat daca se constituie sau se agraveaza rapid o
insuficienta cardiaca sau daca exista o scapare valvulara importanta, tratamentul
medicamentos fiind insuficient in acest caz.
Prevenire - Prevenirea endocarditei infectioase consta dintr-o antibioterapie
practicata atunci cand un subiect afectat de o cardiopatie este supus unui gest numit
"de risc.

PERICARDITE
Definitie: Afectiuni ale pericardului, de tip inflamator (infectios sau
neinfectios) ,cu caracter acut sau cronic.
Clasificare:
-pericardite cu lichid (exsudative)
-pericardite uscate
Etiologie:
- infectioasa (TBC, streptococ, stafilococ, meningococ, virus Ebstein-Barr,
gripal, fungi etc)
- neinfectioasa ( neoplasm, disectie sau anevrism de aorta rupt,
posttraumatica, infarctul miocardic acut etc)
- prin mecanism imunologic (RAA, colagenoze, alergii etc)
Clinic : durere toracica anterioara de diferite grade exacerbata in inspir,
dispnee, tuse, febra, frison, palpitatii.
Paraclinic : EKG (microvoltaj, subdenivelare ST care inglobeaza si unda T),
radiografia (largirea siluetei cardiace), ecocardiografia (este examinarea
de electie)
Tratament : medicamentos (antibiotice, antiinflamatorii, citostatice,
corticoterapie etc), pericardiocenteza (evacuarea lichidului) sau chirurgical
(pericardectomie cu degajarea cordului)

VALVULOPATII
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Stenoza mitrala
Insuficienta mitrala
Insuficienta aortica
Stenoza aortica
Valvulopatii tricuspidiene
Valvulopatii pulmonare

1. Stenoza mitrala reprezinta leziunea valvei mitrale ce produce un

obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stang (AS) in ventriculul stang
(VS), avand drept consecinta dilatarea atriului stang, hipertensiune pulmonara
si insuficienta cardiaca dreapta.
In 98% din cazuri, etiologia este RAA.
Clinic: -Simptome: dispnee, hemoptizii, embolii arteriale, palpitatii, dureri toracice.
- auscultatie : uruitura diastolica
Paraclinic: radiologic, EKG (P mitral si semne de HVD), ecocardiografica(de
electie), cateterism cardiac (preoperator)
Tratament: profilaxia endocarditei bacteriene si a RAA, comisurotomia sau
protezarea valvulara, tratamentul complicatiilor.

2. Insuficienta mitrala valvulopatie manifestata prin inchiderea incompleta

a aparatului mitral in timpul sistolei, permitand refluarea sangelui din VS in AS.
Poate fi acuta sau cronica.
Etiologie: 20% RAA, degenerativa, endocardite, traumatisme etc
Clinic: - simptomul principal este dispneea
- auscultatie: suflu sistolic
Paraclinic: radiologic, EKG (HVS, aritmii), ecocardiografia (de electie)
Tratament: medicamentos (profilaxia endocarditei si a RAA), chirurgical (inlocuirea
valvei)

3. Insuficienta aortica Valvulopatie, in majoritatea cazurilor

reumatismala, care afecteaza in special barbatii, manifestata prin
refluarea sangelui sin aorta in VS in timpul diastolei, ca urmare a inchiderii
incomplete a valvelor sigmoide.
Etiologie: RAA, endocardita, aterosclerotica, congenitala etc.
Clinic: - simptome: poate fi asimptomatica ani de zile, dispnee de efort,
angina pectorala, astenie.
- auscultatie: suflu diastolic
Paraclinic: radiologic, EKG (HVS), ecocardiografia (de electie)
Tratament: preventiv si al complicatiilor, chirurgical (protezare valvulara
urmata de tratament anticoagulat permanent)

4. Stenoza aortica reprezinta un obstacol la golirea VS

Etiologie : congenitala (bicuspidia aortica), degenerativa, reumatismala.
Clinic: - simptome: dispnee, angina pectorala, sincopa aparuta la efort
- auscultatie: suflu sistolic de ejectie
Paraclinic: radiologic, EKG (HVS, BRS sau BAV), ecocardiografia (de electie)
Tratament: profilaxia endocarditei si tratamentul complicatiilor, chirurgical

5. Valvulopatii tricuspidiene
-Stenoza tricuspidiana reprezinta un obstacol in trecerea fluxului sanguin
din AD in VD prin valva tricuspidiana, avand drept consecinta dilatarea AD
si cresterea presiunii in venele cave.
Etiologie: este aproape intotdeauna reumatismala, asociata cu stenoza
mitrala sau leziune aortica.
Simptome: fatigabilitate, disconfort in hipocondrul drept si edeme periferice.
- Insuficienta tricuspidiana trecerea anormala a unei parti din volumul
sanguin din VD in AD in sistola, datorita afectarii integritatii aparatului
tricuspidian.
Tratamentul profilaxia endocarditei infectioase, chirurgical (valvuloplastii
sau proteze biologice)

6. Valvulopatii pulmonare
Sunt cel mai frecvent congenitale si rar dobandite. Atat pentru stenoza cat si
pentru insuficienta pulmonara, ecocardiografia este necesara pentru
precizarea diagnosticului.